Ocrotirea Persoanei Fizice

Ocrotirea persoanei fizice
Lector: avocat Alexandra Weisman
CONFERINŢA: PERSOANA FIZICĂ ȘI FAMILIA ÎN REGLEMENTAREA NOULUI COD CIVIL

CONFERINTA: PERSOANA FIZICĂ ȘI FAMILIA ÎN REGLEMENTAREA NOULUI COD CIVIL
Categoriile de persoane fizice care necesită ocrotire:
I. MINORUL
II. ALIENATUL SAU DEBILUL MINTAL
III. MAJORUL:
CEL CARE, DEȘI CAPABIL, DIN CAUZA BĂTRÂNEȚII, A BOLII SAU A ALTOR MOTIVE PREVĂZUTE DE LEGE, NU POATE SĂ ÎȘI
ADMINISTREZE BUNURILE ȘI NICI SĂ ÎȘI APERE INTERESELE ÎN CONDIȚII CORESPUNZĂTOARE
Mijloacele de drept civil pentru ocrotirea lor:
• ocrotirea minorului se realizeaza prin:

1. parinţi; 2. tutela 3. curatela; 4. protecția specială a copilului
• ocrotirea alienatului şi debilului mintal se realizează prin interdicţia judecătorească;
• ocrotirea majorului se realizează prin curatelă;

PRINCIPALE NOUTĂȚI ADUSE ÎN MATERIE DE NOUL COD CIVIL:
ABROGAREA ACTELOR NORMATIVE ANTERIOARE ÎN MATERIE: Codul Familiei, Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice și
persoanele juridice, Decretul nr. 32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului Familiei și a Decretului privitor la persoanele fizice și
persoanele juridice, art. 40 alin. (1), 41 și 42 din Legea nr. 247/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, orice dispoziții
legale contrare.
APARIȚIA CONCEPTULUI DE „AUTORITATE PĂRINTEASCĂ”: are o semnificație mai exactă decât cel al „ocrotirii părintești”, utilizat în
vechea reglementare; reprezintă ansamblul de drepturi şi îndatoriri care privesc atât persoana, cât şi bunurile copilului şi aparţin în mod
egal ambilor părinţi.
RESPONSABILITATEA COMUNĂ ȘI EXERCITAREA ÎN COMUN A AUTORITĂȚII PĂRINTEȘTI: principiu preluat din Legea nr.
272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, consfințit de NCC și reiterat chiar în cazul divorțului părinților sau al copilului
din afara căsătoriei.
DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI ALE COPILULUI:

- respectarea vieţii intime, private şi a demnității copilului;
- informarea copilului despre toate actele şi faptele care l-ar putea afecta;
DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI ALE COPILULUI:

- obligativitatea ascultării punctului de vedere al copilului de către părinți și de către instanța de tutelă;
- interzicerea măsurilor disciplinare contrare demnității copilului şi aplicării unor pedepse fizice de natură a afecta dezvoltarea fizică,
psihică sau starea emoţională a copilului;
- respectarea relaţiilor sociale și legăturilor personale ale copilului;
- libertatea copilului de a-și alege confesiunea religioasă;
OBLIGAȚIA ASCULTĂRII MINORULUI CU VÂRSTA MINIMĂ DE 10 ANI în procedurile administrative şi judiciare (preluată din Legea nr.
272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului): dreptul de a fi ascultat presupune posibilitatea copilului de a cere şi de a
primi orice informaţie, potrivit cu vârsta sa, de a-şi exprima opinia şi de a fi informat.
INSTANȚA DE TUTELĂ ȘI FAMILIE - Instanța competentă exclusiv din punct de vedere material să soluționeze cauzele privind
ocrotirea persoanei fizice. Până la intrarea în vigoare a NCC, în materia tutelei principala instituţie implicată era autoritatea
tutelară, procedura având mai mult un caracter administrativ şi numai în cazuri extraordinare judiciar. Prin modificările aduse, şi
mai ales prin instituirea instanţei de tutelă, NCC transferă practic această procedură din sfera administrativului în sfera judiciarului,
creând o nouă instituţie de drept, la nivelul căreia jurisprudenţa este încă în fază de pionerat şi a cărei evoluţie merită urmărită.
INSTITUȚIE NOUĂ: CONSILIUL DE FAMILIE
Rol: supravegherea modului de exercitare a drepturilor și de îndeplinire a obligațiilor privitoare la persoana și bunurile minorului
de către tutore sau curator.
Membrii: 3 rude sau afini, desemnați de instanța de tutelă cu considerarea gradului de rudenie şi de relaţiile personale cu familia
minorului. În lipsă de rude sau afini pot fi numite şi alte persoane care au avut legături de prietenie cu părinţii minorului sau care manifestă
interes pentru situaţia acestuia.
Incompatibilități: nu pot fi membru al consiliului de familie:
- soţul şi soţia împreună în același consiliu de familie;

- tutorele;
- minorul;
- persoana pusă sub interdicţie judecătorească sau sub curatelă;
Incompatibilități:
- cel decăzut din exerciţiul drepturilor părinteşti sau declarat incapabil de a fi membru al consiliului de familie;
- cel căruia i s-a restrâns exerciţiul unor drepturi civile, fie în temeiul legii, fie prin hotărâre judecătorească, precum şi cel cu rele purtări
reţinute ca atare de către o instanţă judecătorească;
- cel care, fiind membru al consiliului de familie, a fost îndepărtat din aceasta calitate;
- cel aflat în stare de insolvabilitate;
- cel care, din cauza intereselor potrivnice cu cele ale minorului, nu ar putea îndeplini sarcina de membru al consiliului de familie;
- cel înlăturat prin înscris autentic sau prin testament de către părintele care exercita singur, în momentul morţii, autoritatea părintească.
Există obligația de a fi membru în consiliul de familie: cel numit membru al consiliului de familie este dator să continue îndeplinirea
acestei sarcini.
Poate refuza continuarea acestei sarcini – caz în care va fi înlocuit/ă – numai:

- cel care are vârsta de 60 de ani împliniţi;
Poate refuza continuarea acestei sarcini – caz în care va fi înlocuit/ă – numai:

- femeia însărcinată sau mama unui copil mai mic de 8 ani;
- cel care creşte şi educă 2 sau mai mulţi copii;
- cel care, din cauza bolii, a infirmităţii, a felului activităţilor desfăşurate, a depărtării domiciliului de locul unde se află bunurile minorului sau
din alte motive întemeiate, nu ar mai putea să îndeplinească această sarcină.
Încheierea de acte juridice între membrul consiliului de familie soţul, o rudă în linie dreaptă ori fraţii sau surorile acestuia, pe de o
parte, şi minor, pe de altă parte, este interzisă. Totuși, oricare dintre aceste persoane poate cumpăra la licitaţie publică un bun al
minorului, dacă are o garanţie reală asupra acestui bun ori îl deţine în coproprietate cu minorul, după caz.
Modificarea consiliului de familie: imposibilă în timpul tutelei, cu excepția cazului în care interesele minorului ar cere o asemenea
schimbare sau dacă, prin moartea ori dispariţia unuia dintre membri, ar fi necesară completarea.

Etapele în constituirea consiliului de familie:
1. convocarea persoanelor care îndeplinesc condiţiile pentru a fi membri la domiciliul minorului, de către instanţa de tutelă, din
oficiu sau la sesizarea minorului - dacă acesta a împlinit vârsta de 14 ani -, a tutorelui desemnat sau a altor persoane care au
cunoştinţă despre situaţia minorului;
2. exprimarea acordului persoanelor convocate conform punctului 1. de mai sus;
3. ascultarea minorului care a împlinit vârsta de 10 ani;
4. desemnarea membrilor consiliului de familie de către instanța de tutelă.
Etapele funcţionării consiliului de familie:

- convocarea consiliului de familie cu cel puţin 10 zile înainte de data întrunirii sau – cu acordul tuturor membrilor - și mai devreme de
acest termen, de către tutore, din propria iniţiativă sau la cererea oricăruia dintre membrii acestuia, a minorului care a împlinit vârsta de 14
ani sau a instanţei de tutelă;
- prezența celor convocaţi la locul indicat în actul de convocare, în nume personal, prin soț sau prin reprezentanţi persoane care
sunt rude sau afini cu părinţii minorului și care nu sunt desemnate sau convocate în nume propriu ca membri ai consiliului de familie;

Etapele funcționării consiliului de familie:
- derularea ședinței consiliului de familie la domiciliul minorului sau la sediul instanței de tutelă – dacă convocarea a fost făcută la
solicitarea acesteia.
Atribuţii: emiterea de avize consultative, la solicitarea tutorelui sau a instanţei de tutelă și luarea deciziilor în cazurile prevăzute de
lege - motivate şi consemnate într-un registru special constituit, ţinut de unul dintre membrii consiliului -, cu votul majorităţii membrilor.
Consiliul de familie poate fi înlocuit: la cererea tutorelui, dacă instanţa a hotărât de cel puţin două ori, în mod definitiv, împotriva
deciziilor consiliului de familie. Când este imposibil de constituit un nou consiliu de familie, tutorele poate cere instanţei de tutelă autorizaţia
de a exercita singur tutela.
APLICAREA ÎN TIMP A NCC
Legea noua este de imediată aplicare în cazul persoanelor aflate sub tutelă, curatelă, interdicție sau alte măsuri de ocrotire la
data intrării sale în vigoare. Dispozițiile privitoare la consiliul de familie se aplică tutelei și curatelei instituite după intrarea în
vigoare a NCC. (art. 16 și 17 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a NCC).
VECHEA REGLEMENTARE NOUA REGLEMENTARE
I. OCROTIREA MINORULUI
1. Ocrotirea parintească 1. Autoritatea părintească
Mijlocul juridic de ocrotire a minorului în care drepturile şi Ansamblul de drepturi şi îndatoriri care privesc atât persoana, cât
îndatoririle cu privire la persoana şi la bunurile minorului se şi bunurile copilului şi aparţin în mod egal ambilor părinţi.
exercită, respectiv se îndeplinesc, de către părinţii săi.
I. Ocrotirea minorului - 1. Ocrotirea părintească
1.1. Principiile ocrotirii părintești: 1.1. Principiile autorității părintești
 drepturile parinteşti trebuie exercitate în interesul copilului (art. 4  părinţii exercită autoritatea părintească numai în interesul superior
alin. (1) și art. 97 alin. (2) C. fam.); al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia şi îl asociază
pe copil la toate deciziile care îl privesc, ţinând cont de vârsta şi de
gradul său de maturitate (art. 483 alin. (2) NCC);
 părinţii au aceleasi drepturi şi obligatii faţă de copiii lor minori (art.  responsabilitatea comună a părinților pentru creşterea copiilor lor
1 alin. (3) și art. 97 alin. (1) C. fam.); minori (art. 483 alin. (3) NCC);
respectarea vieţii intime, private şi a demnității copilului (art. 32 respectarea vieţii intime, private şi a demnității copilului (art. 488
lit. b) din Legea nr. 272/2004 privind protecți și promovarea drepturilor alin. (2) lit. a) NCC);
copilului);
informarea copilului despre toate actele şi faptele care l-ar putea  informarea copilului despre toate actele şi faptele care l-ar putea
afecta (art. 23 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecți și afecta (art. 488 alin. (2) lit. b) NCC);
promovarea drepturilor copilului);

dreptul copilului la opinie (art. 23 și 32 lit. c) din Legea nr. dreptul copilului la opinie (art. 488 alin. (2) lit. b) NCC);
272/2004 privind protecți și promovarea drepturilor copilului);
exercitarea ocrotirii părintești în comun și în mod egal de exercitarea autorității părintești în comun și în mod egal de ambii
ambii părinți (art. 31 alin. (1) și (2) din din Legea nr. 272/2004 părinți și în caz de divorț, și în cazul copilului din afara căsătoriei
privind protecți și promovarea drepturilor copilului) (art. 397, art. 503 – 506 NCC);
obligativitatea ascultării punctului de vedere al copilului (art. obligativitatea ascultării punctului de vedere al copilului (art. 264
24 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor NCC);
copilului);
interzicerea măsurilor disciplinare contrare demnității copilului interzicerea măsurilor disciplinare contrare demnității copilului şi
şi aplicării unor pedepse fizice de natură a afecta dezvoltarea fizică, aplicării unor pedepse fizice de natură a afecta dezvoltarea fizică,
psihică sau starea emoţională a copilului (art. 28 din Legea nr. psihică sau starea emoţională a copilului (art. 489 NCC);
272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului);
libertatea copilului de a-și alege confesiunea religioasă (art. 25 libertatea copilului de a-și alege confesiunea religioasă (art. 491
alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea NCC);
drepturilor copilului);
respectarea relaţiilor sociale și legăturilor personale ale respectarea relaţiilor sociale și legăturilor personale ale copilului
copilului (art. 14 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și (art. 494 NCC);
promovarea drepturilor copilului);
principiul independenţei patrimoniale - părintele nu are nici un principiul independentei patrimoniale - parintele nu are nici un
drept asupra bunurilor copilului şi nici copilul asupra bunurilor drept asupra bunurilor copilului si nici copilul asupra bunurilor parintelui,
părintelui, în afară de dreptul la moştenire şi la întreţinere (art. 106 C. în afara de dreptul la mostenire si la întretinere (art.500 NCC);
fam.);
1.2. Modalităţi de exercitare a ocrotirii părinteşti: 1.2. Modalităţi de exercitare a autorităţii părinteşti:
Regula - exercitarea ocrotirii părinteşti de catre ambii părinţi. Regula - exercitarea autorității părintești în comun și în mod egal
* art. 98 alin. (1) C.fam.: „Măsurile privitoare la persoana şi bunurile de ambii părinți și în caz de divorț, și în cazul copilului din afara
copiilor se iau de către părinți de comun acord”. căsătoriei (art. 397, art. 503 – 506 NCC)
Excepții: Excepții:
- exercitarea ocrotirii părinteşti de către unul din părinţi. - exercitarea autorității părinteşti de catre unul din părinti.
- exercitarea ocrotirii părinteşti de către alte persoane - în caz de - exercitarea autorităţii părinteşti de către alte persoane -
divorț, decădere din drepturile părintești și încredinţare a copilului unei plasamentul copilului la o rudă sau la o altă familie ori persoană,
terţe persoane, unei instituţii de ocrotire. decăderea din drepturile părintești.

1.3. Continutul ocrotirii părinteşti: 1.3. Conținutul autorităţii părinteşti
Ocrotirea părintească are în conținutul ei două laturi:
Latura personală
- priveşte ocrotirea persoanei copilului
-priveşte, preponderent, raporturile de dreptul familiei
art. 101 C. fam.: „Părinţii sunt datori să îngrijească de persoana art. 487 NCC: „Părinţii au dreptul şi îndatorirea de a creşte copilul,
copilului. Ei sunt obligați să crească copilul, îngrijind de sănatătea şi îngrijind de sănătatea şi dezvoltarea lui fizică, psihică şi intelectuală,
dezvoltarea lui fizică, de educarea, învațarea și pregătirea profesională de educaţia, învăţătura şi pregătirea profesională a acestuia, potrivit
a acestuia, potrivit cu însusirile lui, în conformitate cu țelurile statului propriilor lor convingeri, însuşirilor şi nevoilor copilului; ei sunt datori să
(…), spre a-l face folositor colectivității” dea copilului orientarea şi sfaturile necesare exercitării
corespunzătoare a drepturilor pe care legea le recunoaşte acestuia.”

1.3. Continutul ocrotirii părinteşti: 1.3. Continutul autorității părinteşti:
Latura personală
art. 32 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea art. 487 NCC: „Părinţii au dreptul şi îndatorirea de supraveghere a
drepturilor copilului: obligația părinților de supraveghere a copilului minor”.
copilului.
art. 31 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și art. 488 NCC: creşterea copilului în condiţii care să asigure
promovarea drepturilor copilului: creşterea copilului în condiţii care dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală şi socială în mod
să asigure bunăstarea materială și spirituală a copilului, pe armonios, pe principiile enunțate la punctul 1.1. de mai sus.
principiile enunțate la punctul 1.1. de mai sus.


1.3. Continutul ocrotirii părinteşti: 1.3. Continutul autorității părinteşti:
Latura patrimonială - se referă la:

- administrarea bunurilor și reprezentarea minorului sub 14 ani în actele juridice civile;
- încuviințarea actelor juridice civile ale minorului de 14 ani
art. 105 C. fam.: „Parintii au dreptul și îndatorirea de a administra art. 501 NCC: „Părinţii au dreptul şi îndatorirea de a administra
bunurile copilului minor și de a-l reprezenta în actele civile, pâna bunurile copilului lor minor, precum şi de a-l reprezenta în actele
la data când el împlineste vârsta de paisprezece ani. După împlinirea juridice civile ori de a-i încuviinţa aceste acte, după caz.
vârstei de paisprezece ani, minorul își exercită singur drepturile și
își exercită tot astfel obligațiile, însa numai cu încuviințarea După împlinirea vârstei de 14 ani minorul îşi exercită drepturile şi
prealabilă a părinților spre a-l apara împotriva abuzurilor din partea îşi execută obligaţiile singur, în condiţiile legii, însă numai cu
celor de-al treilea. Dispozitțile secțiunii a II-a din prezentul capitol încuviinţarea părinţilor şi, după caz, a instanţei de tutelă.”
(adică „Tutorele minorului”) vor fi aplicabile prin asemanare”.
1.4. Durata ocrotirii părintești 1.4. Durata autorității părintești
Până la data când copilul dobândeşte capacitatea deplină de exerciţiu.

Părinţii sunt obligaţi să îl întreţină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără
a depăşi vârsta de 26 de ani.
I. Ocrotirea minorului - 2. Tutela minorului

Mijlocul juridic de ocrotire a minorului lipsit de ocrotirea parintească.
2.1. Principiile tutelei minorului:
tutela se exercita exclusiv în interesul minorului (art. 114 C. tutela se exercita în interesul superior al minorului;
fam.:„Tutela se exercita numai în interesul minorului”); tutela are
caracter gratuit (art. 121 alin. (1) C.fam.) tutela are, prin esenţa sa, un caracter personal şi gratuit,
excepţie făcând situaţiile enumerate de art. 122 – 123 NCC;
autonomia patrimonială (principiul independenței patrimoniale
dintre minor și părinte, prevazut de art. 106 C.fam. se extinde și asupra
relației minor – tutore; deci, minorul nu are niciun drept asupra
bunurilor tutorelui, iar tutorele nu are niciun drept asupra bunurilor
minorului);
tutela se exercită sub un control permanent (art. 136 C. fam.:

„Autoritatea tutelară va exercita un control efectiv și continuu asupra
modului în care tutorele își îndeplinește îndatoririle sale cu privire la
persoana și bunurile minorului”).
2.2. Instituirea tutelei minorului:
2.2.1. Cazurile de deschidere a tutelei minorului
Generic, tutela se deschide „când minorul este lipsit de ocrotirea părintească”.

Detaliat, cazurile de deschidere a tutelei minorului sunt:
art. 113 C. fam.: „În cazul în care ambii parinti fiind morți, art. 110 NCC extinde cazurile de instituire a tutelei minorului:
necunoscuți, decăzuți din drepturile părintești, puși sub interdicție, „când ambii părinți sunt, după caz, decedați, necunoscuți,
dispăruți ori declarați morți, copilul este lipsit de îngrijirea ambilor decăzuți din exercițiul drepturilor părintești sau li s-a aplicat
părinți ..., copilul va fi pus sub tutelă” pedeapsa penală a interzicerii drepturilor părintești, puși sub
interdicție judecătorească, dispăruți ori declarați judecătorește,
morți, precum și în cazul în care, la încetarea adopției, instanța
hotărăște că este în interesul minorului instituirea unei tutelei.”

2.2.2. Numirea tutorelui
Competența numirii tutorelui aparține autorității tutelare. Competența numirii tutorelui aparține instanței de tutelă.
art. 116 C. fam.: „Numirea tutorelui se face de autoritatea tutelară, din Reiterând parţial dispoziţiile art. 115 din Codul familiei, legiuitorul
oficiu sau la încunoștintarea acesteia de către cei aratati în art. 115 păstrează obligaţia de informare a instituţiei competente de
(persoanele apropiate minorului, precum și administratorii și către „persoanele apropiate minorului”, alături de
locatarii casei în care locuiește minorul, serviciul de stare civilă, cu „administratorii și locatarii casei în care locuiește minorul”,
prilejul iîregistrării morții unei persoane, precum și biroul notarului „serviciul de stare civilă”, în cazul înregistrării decesului unei
public, cu prilejul deschiderii unei moșteniri, instanțele judecătorești, persoane, „notarul public”, cu ocazia deschiderii procedurii
Ministerul Public și poliția, cu prilejul pronunțării, luării sau executării succesorale, „instanțele judecătorești şi organele administrației
unor măsuri privative de libertate, organele administrației publice, publice locale, instituțiile de ocrotire, precum și orice altă
organizațiile persoană.” (art. 111 NCC).
obștești, instituțiile de ocrotire, precum și orice altă persoană”; obligația * termenul de 5 zile de încunoștiințare a instanței de tutelă de
de înștiințare - „în termen de 5 zile „de la data când află de existența unui către persoanele obligate în acest sens (art. 111 NCC)
minor lipsit de îngrijire părintească)”. „de îndată ce află de existența unui minor lipsit de îngrijire
părintească”.
art. 159 C. fam.: autoritatea tutelară competentă este „cea de la
domiciliul minorului”.
art. 40 alin. (2) din Legea nr. 247/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului: „Tutela se instituie conform legii de către instanța
judecătorească în a cărei circumscripție teritorială domiciliază sau a fost găsit copilul”.
Noutatea introdusă NCC - modalitățile de numire a tutorelui. Dacă în

reglementarea anterioară (Codul familiei – Legea nr. 4/1953), această
atribuţie revenea autorităţii tutelare, în lumina
dispoziţiilor NCC, desemnarea tutorelui se poate face de: (a) către
însuşi părintele minorului sau (b) de către instanţa de tutelă.
Reprezentând o preluare a dreptului anglo-saxon, instituirea posibilităţii ca
părintele în viaţă şi cu deplină capacitate de exerciţiu, să numească un
tutore pentru copilul său, consolidează premisele exercitării drepturilor şi a
îndatoririlor părinteşti şi respectă în totalitate interesul superior al minorului.

(a) Desemnarea tutorelui de către părinte:
art. 114 NCC: prin „act unilateral sau prin contract de mandat”, în formă
autentică sau chiar şi prin testament. Părintele poate oricând
revoca desemnarea tutorelui, fiind suficient un act sub semnătură privată
în acest sens. Înscrisul prin care se revocă persoana desemnată pentru a fi
numită tutore se va înscrie în registrul național notarial în format electronic.
Notarul public sau instanța de tutelă, după caz, are obligația să verifice în
acest registru dacă persoana desemnată pentru a fi tutore nu a fost revocată.
Persoana care a fost desemnată tutore pe această cale nu poate fi

înlăturată de la tutelă de către instanţa de judecată, decât (temporar),
dacă se află în vreuna dintre situaţiile prevăzute de art. 113 NCC sau dacă
„prin numirea sa interesele minorului ar fi periclitate” (art.116 al.1 NCC) .
(b) Desemnarea tutorelui de către instanța de tutelă:
art. 118 NCC: în situaţia în care nu există un tutore desemnat de către

părinte, instanţa de tutelă va numi ea însăşi tutore „o rudă sau un afin
ori un prieten al familiei minorului, în stare să îndeplinească această
sarcină, ținând seama, după caz, de relațiile personale, de apropierea
domiciliilor, de condițiile materiale și de garanțiile morale pe care le
prezintă cel chemat la tutelă”.
(b) Desemnarea tutorelui de către instanța de tutelă:
Acordul viitorului tutore este obligatoriu, cu excepţia situaţiei când tutorele

este numit pe baza unui contract de mandat - caz în care viitorul tutore nu poate
refuza tutela decât pentru motivele prevăzute de art. 120 al.2 NCC.
Ascultarea minorului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie.

art. 119 al. (4) NCC: numirea se face în camera de consiliu, prin încheiere
definitivă, care „se comunică în scris tutorelui și se afișează la sediul instanței
de tutelă și la primăria de la domiciliul minorului”.
(b) Desemnarea tutorelui de către instanța de tutelă: (b) Desemnarea tutorelui de către instanța de tutelă:
art. 118 C.fam: sfera persoanelor care pot refuza numirea ca tutore art. 120 al. (2) din NCC: sfera persoanelor care pot refuza numirea
- patru cazuri: „cel care are vârsta de 60 de ani împliniți; femeia ca tutore - patru cazuri: „cel care are vârsta de 60 de ani împliniți;
însărcinată sau mama unui copil mai mic de 8 ani; cel care crește și femeia însărcinată sau mama unui copil mai mic de 8 ani; cel care
educă 2 sau mai mulți copii; cel care, din cauza bolii, a infirmității, a crește și educă 2 sau mai mulți copii; cel care, din cauza bolii, a
felului activităților desfășurate, a depărtării domiciliului de locul unde se infirmității, a felului activităților desfășurate, a depărtării domiciliului de
află bunurile minorului sau din alte motive întemeiate, nu ar mai putea locul unde se află bunurile minorului sau din alte motive întemeiate, nu
să îndeplinească această sarcină.” ar mai putea să îndeplinească această sarcină.”

2.2.3. Capacitatea de a fi tutore
Regula este capacitatea, iar excepția este incapacitatea.

Generic, are capacitatea de a fi tutore orice persoană fizică cu deplină capacitate de exercițiu și bune purtări
Incapacitățile de a fi tutore vizează următoarele persoane (art. 117 C. În scopul ocrotirii interesului superior al minorului, se extinde
fam.7) – afectate de împrejurări personale și de anumite antecedente sfera situaţiilor de incompatibilitate cu activitatea de tutore.
legale sau comportamentale: Incapacitatile de a fi tutore vizeaza mai multe categorii de persoane
(art. 113 NCC):
- minorul; - minorul;
-cel pus sub interdicție; - persoana pusă sub interdicție judecătorească sau sub curatelă;
- cel decăzut din drepturile părintești sau declarat incapabil de a fi - cel decăzut din exercițiul drepturilor părintești sau declarat incapabil
tutore; de a fi tutore;
- cel căruia i s-a restrâns exercițiul unor drepturi politice sau civile, fie - cel căruia i s-a restrâns exercițiul unor drepturi civile, fie în temeiul
în temeiul legii, fie prin hotărâre judecătorească; legii, fie prin hotărâre judecătorească,
- cel cu rele purtări; - cel cu rele purtări reținute ca atare de către o instanță
judecătorească;

2.2.3. Capacitatea de a fi tutore
-cel care, exercitand o altă tutelă, a fost îndepărtat din aceasta; - cel care, exercitând o tutelă, a fost îndepărtat din aceasta în condițiile
art. 158;
-cel care, din cauza intereselor potrivnice cu ale minorului, nu - cel care, din cauza intereselor potrivnice cu cele ale minorului, nu ar
ar putea îndeplini sarcina tutelei; putea îndeplini sarcina tutelei; cel înlăturat prin înscris autentic sau prin
-cel lipsit, potrivit legii speciale, de dreptul de a alege și de testament de către părintele care exercita singur, în momentul morții,
a fi ales deputat. autoritatea părintească;
- cel aflat în stare de insolvabilitate.
2.3. Conținutul ocrotirii minorului prin tutelă
Latura personală Latura personală

- privește ocrotirea persoanei copilului - privește ocrotirea persoanei copilului
Minorul va avea domiciliul la tutore şi numai pe cale de excepţie şi

cu autorizarea instanţei de tutelă acesta va putea avea şi o reşedinţă.
Cu toate acestea, în situaţiile în care educarea şi pregătirea
profesională a minorului reclamă acest lucru, tutorele poate decide ca
minorul să aibă o reşedinţă, instanţa de tutelă fiind încunoştiinţată de
îndată.
Latura personală Latura personală

- privește ocrotirea persoanei copilului - privește ocrotirea persoanei copilului
art. 137 C.fam.: „Felul învățăturii sau pregătirii profesionale ce art. 138 NCC: pentru a lua o decizie în sensul schimbării felului
minorul primea la data numirii tutorelui nu poate fi schimbat de învățăturii sau pregătirii profesionale pe care minorul de până la 14 ani
acesta, decât cu încuviintarea autorității tutelare”. o primea la data instituirii tutelei este obligatorie încuviinţarea instanţei
de tutelă.
În situaţia minorului în vârsta de minimum 14 ani, instanţa de tutelă nu
poate schimba, fără voința acestuia, „felul învăţăturii sau al pregătirii
profesionale hotărâte de părinţi” sau pe care minorul le primea “la data
instituirii tutelei”.
art. 139 NCC: Este obligatorie ascultarea minorului care a împlinit

vârsta de 10 ani.
Latura patrimonială - cuprinde: a) administrarea bunurilor minorului Latura patrimonială - cuprinde: a) administrarea bunurilor minorului
de pâna la 14 ani; b) reprezentarea legală, în actele civile, a minorului de pâna la 14 ani; b) reprezentarea legală, în actele civile, a minorului
între 14 și 18 ani; c) încuviințarea prealabilă a actelor civile ale între 14 și 18 ani; c) încuviințarea prealabilă a actelor civile ale
minorului între 14 și 18 ani. minorului între 14 și 18 ani.
a) Administrarea bunurilor minorului de pâna la 14 ani - implică a) Administrarea bunurilor minorului de pâna la 14 ani - implică
urmatoarele obligații pentru tutore: următoarele obligații pentru tutore:
- administrarea bunurilor minorului trebuie să se realizeze cu

bună-credinţă, finalitatea acesteia constituind-o bunăstarea minorului;
-tutorele numit are, de plano, calitatea de administrator al
bunurilor altuia, fiind ţinut de respectarea dispoziţiilor legale în
această materie.

Latura patrimonială : Latura patrimonială:

următoarele obligații pentru tutore: următoarele obligații pentru tutore:
oLa deschiderea tutelei: oLa deschiderea tutelei:

– în prezența tutorelui, un delegat al autorității tutelare – inventarierea bunurilor minorului;
întocmeste un inventar al bunurilor minorului, care va fi supus
aprobării autorității tutelare; creanțele față de minor ale tutorelui, ale art. 140 al. (2) NCC: cu ocazia inventarierii bunurilor
sotului, rudelor în linie dreaptă sau ale fraților /surorilor sale pot fi minorului, tutorele şi membrii consiliului de familie au obligaţia de a
plătite numai cu aprobarea autorității tutelare; declara în scris „creanțele, datoriile sau alte pretenții pe care le au
– autoritatea tutelară stabilește suma anuală necesară față de minor”. În caz contrar, intervine prezumţia legală că
pentru întreținerea minorului și pentru administrarea bunurilor sale; aceştia au renunţat la ele, mergându-se până la sancţionarea
– sumele de bani care întrec nevoile și hârtiile de valoare acestora cu înlăturarea din funcţie. Aliniatul (4) al aceluiaşi text de
se depun, pe numele minorului, la C.E.C., de unde pot fi ridicate cu lege: posibilitatea plăţii voluntare a creanţelor pe care le au faţă de
încuviințarea autorității tutelare. minor.

Latura patrimonială: Latura patrimonială:

oPe parcursul tutelei minorului: oPe parcursul tutelei minorului:

– anual, tutorele trebuie să prezinte autorității tutelare o – anual, tutorele trebuie să prezinte instanței de tutelă o
dare de seamă despre modul cum a îngrijit de bunurile minorului; dare de seamă despre modul cum a îngrijit de bunurile minorului; în
actuala reglementare, atribuţia de control este preluată de instanţa
de tutelă.
Art. 134 alin. (2) C.fam: termenul de depunere a dării de seamă este art. 152 al. (2) NCC: termenul de depunere a dării de seamă este de
de 30 de zile de la sfârşitul anului calendaristic. 30 de zile de la sfârşitul anului calendaristic. Termenul anual poate fi
prelungit doar de către instanţa de tutelă (fără a depăşi 3 ani) şi
numai în situaţiile în care „averea minorului este de mică însemnătate”.

oPe parcursul tutelei minorului: oPe parcursul tutelei minorului:

- autoritatea tutelară verifică socotelile privind veniturile minorului și -Instanța de tutelă verifică socotelile privind veniturile minorului și
cheltuielile făcute cu întreținerea acestuia și cu administrarea bunurilor cheltuielile făcute cu întreținerea acestuia și cu administrarea bunurilor
sale și, dacă sunt corecte, se dă descărcare tutorelui. sale și, dacă sunt corecte, se dă descărcare tutorelui
oLa încetarea tutelei minorului: oLa încetarea tutelei minorului:

– tutorele trebuie ca, în cel mult 30 de zile, să prezinte – tutorele sau, în cazul morții acestuia, moștenitorii săi majori
autoritatii tutelare o dare de seamă generală; sau, în lipsa lor, un curator special numit de instanța de tutelă,
trebuie ca, în cel mult 30 de zile, sa prezinte instanței de tutelă
o dare de seama generala;

oLa încetarea tutelei minorului: oLa încetarea tutelei minorului:

– bunurile se predau, dupa caz, fostului minor, moștenitorilor – bunurile se predau, dupa caz, fostului minor, moștenitorilor
lui, noului tutore; lui, noului tutore;
– după predarea bunurilor, verificarea socotelilor și aprobarea – după predarea bunurilor, verificarea socotelilor și aprobarea
lor, autoritatea tutelară dă tutorelui descărcare de gestiune. lor, autoritatea tutelară dă tutorelui descărcare de gestiune
b) Reprezentarea legală, în actele civile, a minorului între 14 și b) Reprezentarea legală, în actele civile, a minorului între 14 și 18
18 ani ani
art. 124 , 133 C. fam.: tutorele are obligația de a-l reprezenta în art. 143 şi art.146 NCC: până la împlinirea vârstei de 14 ani, minorul
actele civile până la data la care acesta împlinește vârsta de va fi reprezentat în actele juridice de către tutore, iar după
paisprezece ani. După împlinirea acestei vârste minorul își exercită împlinirea vârstei de 14 ani, acesta le va putea încheia singur, cu
drepturile și își execută obligațiile numai cu încuviințarea prealabilă „încuviinţarea scrisă a tutorelui” sau a „curatorului”, excepţie
a tutorelui, excepţie făcând donaţiile şi actele prin care se garantează făcând donaţiile şi actele prin care se garantează obligaţia altuia,
obligaţia altuia, care îi sunt total prohibite. care îi sunt total prohibite.
Sancțiunea încălcării acestor dispoziții este nulitatea relativă a Sancțiunea încălcării acestor dispoziții este nulitatea relativă a
actului. actului.
2.3. Continutul ocrotirii minorului prin tutela

b) Reprezentarea legală, în actele civile, a minorului între 14 și b) Reprezentarea legală, în actele civile, a minorului între 14 și
18 ani 18 ani
Sub acest aspect, distingem urmatoărele categorii de acte juridice Sub acest aspect, distingem următoarele categorii de acte juridice
civile: civile:
– acte pe care tutorele minorului sub 14 ani le poate încheia – acte pe care tutorele minorului sub 14 ani le poate încheia
singur, fără încuviințarea prealabilă a autorității tutelare: actele de singur, fără avizul prealabil al consiliului de familie și instanței de
conservare și actele de administrare a patrimoniului și înstrăinarea tutelă: actele de conservare și actele de administrare a patrimoniului și
bunurilor supuse pieirii ori stricăciunii, degradării, precum și cele înstrăinarea bunurilor supuse pieirii, degradării, alterării ori deprecierii,
devenite nefolositoare pentru minor, cu o valoare de până la 250 lei. precum și cele devenite nefolositoare pentru minor;


b) Reprezentarea legală, în actele civile, a minorului între 14 și 18 -b) Reprezentarea legală, în actele civile, a minorului între 14 și
ani 18 ani
Sub acest aspect, distingem urmatoărele categorii de acte juridice Sub acest aspect, distingem următoarele categorii de acte juridice
civile: civile:
– acte pe care tutorele minorului sub 14 ani le poate încheia – acte pe care tutorele minorului sub 14 ani le poate încheia
valabil doar cu încuviințarea prealabilă a autorității tutelare – sub valabil doar cu avizul prealabil al consiliului de familie și instanței
sancțiunea nulității relative: actele de dispozitie, precum: de tutelă – sub sancțiunea nulității relative: acte de dispozitie
înstrăinarea ori gajarea bunurilor minorului, renunțarea la drepturile precum: actele de înstrăinare, împărțeală, ipotecare ori de grevare cu
sale patrimoniale, încheierea oricăror alte acte care depășesc dreptul alte sarcini reale a bunurilor minorului, actele de renunțare la drepturile
de a administra. patrimoniale ale acestuia și orice alte acte ce depășesc dreptul de
administrare;


b) Reprezentarea legală, în actele civile, a minorului între 14 și b) Reprezentarea legală, în actele civile, a minorului între 14 și
18 ani 18 ani
Sub acest aspect, distingem următoarele categorii de acte juridice Sub acest aspect, distingem următoarele categorii de acte juridice
civile: civile:
– actele pe care tutorele nu le poate încheia nici cu încuviințarea – actele pe care tutorele nu le poate încheia nici cu avizul
autorității tutelare – sub sancțiunea nulității relative: acte intre prealabil al consiliului de familie și instanței de tutelă – sub
tutore sau familia tutorelui si minor si acte de donatie sau de garantie sancțiunea nulității relative: acte intre tutore sau familia tutorelui si
perfectate in numele minorului. (art. 128 C.fam.) minor și acte de donație sau de garanție perfectate in numele
minorului. Totuși, oricare dintre aceste persoane poate cumpăra la
licitaţie publică un bun al minorului, dacă are o garanţie reală asupra
acestui bun ori îl deţine în coproprietate cu minorul, după caz. (art. 147
NCC)


c) Încuviinţarea prealabilă a actelor civile ale minorului între 14 şi c) Încuviinţarea prealabila a actelor civile ale minorului intre 14
18 ani şi 18 ani
art. 133 C. fam.: „Minorul care a împlinit vârsta de paisprezece ani art. 146 NCC: „Minorul care a împlinit vârsta de paisprezece ani
încheie actele juridice cu încuviințarea prealabilă a tutorelui, iar în încheie actele juridice cu încuviintarea prealabila a tutorelui sau,
cazurile prevazute de art. 132 – privitor la contrarietatea de interese după caz, a curatorului”. Sancțiunea pentru încălcarea acestor
între tutore și minor, urmată de numirea unui curator – si 152 lit. c) dispoziții – nulitatea relativă a actului.
– privitor la cazurile de instituire a curatelei persoanei fizice –, cu
încuviintarea prealabilă a curatorului”. Sancțiunea pentru încălcarea art. 150 NCC: numirea unui curator special de către instanța de
acestor dispoziții – nulitatea relativă a actului. tutelă când între minor şi tutore apar interese contrare, care nu
sunt de natură să conducă la înlocuirea tutorelui, dar care pot afecta
art. 133 C.fam: numirea unui curator special de către autoritatea vădit exercitarea tutelei şi pe cale de consecinţă, interesul superior al
tutelară când între minor şi tutore apar interese contrare, care nu minorului; sau când „din cauza bolii sau din alte motive tutorele este
sunt de natură să conducă la înlocuirea tutorelui. împiedicat să îndeplinească un anumit act în numele minorului”; sau
„pentru motive temeinice, în cadrul procedurilor succesorale”.

2.4. Încetarea tutelei minorului
Încetarea tutelei minorului se poate datora unor: Încetarea tutelei minorului se poate datora unor:
 cauze care privesc persoana tutorelui (când vorbim despre  cauze care privesc persoana tutorelui (când vorbim despre
încetarea functiei tutorelui”): „încetarea funcției tutorelui”), precum:
(i) moartea tutorelui; (i) moartea tutorelui - noutatea o reprezintă transmiterea

sarcinilor tutelei către moştenitorii tutorelui decedat, până la
numirea unui nou tutore (art. 157 NCC);
(ii) îndepartarea de la tutelă - dacă acesta „săvârșește un abuz, o (ii) îndepartarea de la tutelă - dacă acesta „săvârșește un abuz, o
neglijență gravă sau alte fapte care îl fac nedemn de a fi tutore, neglijență gravă sau alte fapte care îl fac nedemn de a fi tutore,
precum și dacă nu își îndeplinește în mod corespunzător sarcina” (art. precum și dacă nu își îndeplinește în mod corespunzător sarcina” (art.
138 al. (2) C.fam); 158 NCC);
(iii) numirea „tutorelui interzisului” în locul tutorelui minorului; (iii) numirea „tutorelui interzisului” în locul tutorelui minorului;
(iv) inlocuirea tutorelui la cererea sa. (iv) inlocuirea tutorelui la cererea sa.

2.4. Încetarea tutelei minorului
 cauze care privesc persoana minorului (când vorbim despre  cauze care privesc persoana minorului (când vorbim despre
„încetarea tutelei”): (i) dobândirea capacității de exercițiu depline; (ii) „încetarea tutelei”): (i) dobândirea capacității de exercițiu depline; (ii)
stabilirea filiației față de cel puțin unul dintre părinți; (iii) ridicarea stabilirea filiației față de cel puțin unul dintre părinți; (iii) ridicarea
decăderii din drepturile părintești; (iv) ridicarea interdicției judecătorești decăderii din drepturile părintești; (iv) ridicarea interdicției judecătorești
pentru cel puțin unul dintre părinți; (v) reapariția a cel puțin unuia dintre pentru cel putin unul dintre părinți; (v) reapariția a cel puțin unuia dintre
părintii declarați dispăruți ori morți; (vi) moartea minorului. părinții declarați dispăruți ori morți; (vi) moartea minorului.
2.5. Răspunderea tutorelui minorului
Tutorele este răspunzator pentru felul în care asigura ocrotirea persoanei minorului și îngrijește de interesele patrimoniale ale acestuia:
 civil - nepatrimonial („îndepartarea de la tutelă”, potrivit art. 138 C.  civil – nepatrimonial (îndepartarea de la tutelă) ori patrimonial
fam.), ori patrimonial (raspunderea civila delictuală, în condițiile art. (pentru „actele sau faptele păgubitoare pentru minor” - art. 155 al. 1
998-999 C. civ.); NCC);
 penal - pentru infracțiunea de gestiune frauduloasă, prevazută de  penal - pentru infracțiunea de gestiune frauduloasă, prevazută de
art. 215 C. pen. art. 215 C. pen.
I. Ocrotirea minorului - 3. Curatela minorului prin curator special
Mijlocul juridic, temporar și subsidiar, de ocrotire a minorului.

Ca și ocrotirea părintească și tutela, curatela minorului este tot un mijloc juridic de ocrotire. Se deosebeste, însă, de ele prin caracterul
temporar și subsidiar.
3.1. Natura juridică a curatelei minorului
Prin finalitatea sa, curatela minorului este o tutelă ad-hoc → în esență, curatelei minorului îi sunt aplicabile regulile tutelei minorului
3.2. Cazuri de instituire a curatelei minorului:
– contrarietatea de interese între minor și reprezentantul ori

– contrarietatea de interese intre minor și reprezentantul ori
ocrotitorul legal, care nu sunt de natură a înlocui tutorele (art. 150
ocrotitorul legal (art. 132 C. fam.);
alin. (1) NCC);
– acoperirea interimatului apărut cu ocazia înlocuirii unui tutore

– acoperirea interimatului apărut cu ocazia înlocuirii unui tutore
al minorului cu alt tutore (potrivit art. 139: „Pâna la intrarea în
al minorului cu alt tutore (art. 159 NCC);
functiune a noului tutore, autoritatea tutelara va numi un curator”);
3.2. Cazuri de instituire a curatelei minorului:
– formularea cererii de punere sub interdicție a minorului lipsit de

– formularea cererii de punere sub interdicție a minorului lipsit de
ocrotire părintească și față de care nu a fost instituită tutela –
ocrotire părintească și față de care nu a fost instituită tutela –
până la soluționarea cererii (art. 167 NCC);
până la soluționarea cererii (art. 146 C. fam.);
– împiedicarea vremelnică a tutorelui minorului de a-l ocroti (art.

– împiedicarea vremelnică a părintelui ori a tutorelui minorului de
150 alin. (2) NCC);
a-l ocroti (art. 152 lit. c) C. fam.).
– pe durata procedurilor succesorale, la numirea provizorie a

notarului public, realizată din oficiu sau la cererea oricărei persoane
interesate și cu validarea instanței de tutelă – sau, după caz, cu
înlocuirea de către aceasta a vechiului curator - (art. 150 alin. (3)
NCC).
3.3. Procedura instituirii curatelei minorului
Curatela minorului se instituie de autoritatea tutelară de la domiciliul Curatela minorului se instituie de instanța de tutelă de la domiciliul
minorului, fie din oficiu, fie la cererea oricărei persoane dintre minorului, fie din oficiu, fie la cererea oricărei persoane dintre
cele menționate de art. 115 C. fam. (persoanele apropiate minorului, cele menționate la art. 111 NCC („persoanele apropiate minorului”,
precum și administratorii și locatarii casei în care locuiește minorul, alături de „administratorii și locatarii casei în care locuiește minorul”,
serviciul de stare civilă, cu prilejul înregistrării morții unei persoane, „serviciul de stare civilă”, în cazul înregistrării decesului unei persoane,
precum și biroul notarului public, cu prilejul deschiderii unei moșteniri, „notarul public”, cu ocazia deschiderii procedurii
instanțele judecătorești, Ministerul Public și poliția, cu prilejul succesorale, „instanțele judecătorești şi organele administrației
pronunțării, luării sau executării unor măsuri privative de libertate, publice locale, instituțiile de ocrotire, precum și orice altă persoană.”).
organele administrației publice, organizațiile obștețti, instituțiile de
ocrotire, precum și orice altă persoană)

3.4. Conținutul ocrotirii minorului prin curatelă
Ca și ocrotirea părintească și tutela, curatela minorului are în conținutul său două laturi:
Latura personală - privește ocrotirea persoanei copilului
Latura patrimonială - cuprinde:
a) administrarea bunurilor minorului de pâna la 14 ani; b) reprezentarea legală, în actele civile, a minorului intre 14 si 18 ani;
c) încuviințarea prealabilă a actelor civile ale minorului între 14 și 18 ani.
3.5. Încetarea curatelei minorului
art. 157 C. fam.: „Dacă au încetat cauzele care au provocat art. 185 NCC „Dacă au încetat cauzele care au provocat instituirea
instituirea curatelei, aceasta va putea fi ridicată de autoritatea curatelei, aceasta va putea fi ridicată de instanța de tutelă la cererea
tutelară la cererea curatorului, a celui reprezentat, a oricăruia curatorului, a celui reprezentat, a oricaruia dintre cei prevazuti în
dintre cei prevăzuți în art. 115 ori din oficiu”. art. 111”.
3.6. Răspunderea curatorului minorului
Curatelei minorului i se aplică – mutatis mutandis – regulile de la tutela minorului și, deci, tipurile și cazurile de atragere a răspunderii.

VECHEA REGLEMENTARE, în vigoare - Legea specială nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului
I. Ocrotirea minorului - 4. Protecția specială a copilului
Măsurile de protecție specială a copilului:
4.1. plasamentul (art. 58 – 63 din Legea nr. 272/2004);

4.2. plasamentul în regim de urgență (art. 64 – 66 din Legea nr. 272/2004);
4.3. supravegherea specializată (art. 67 din Legea nr. 272/2004);
4.4. alte măsuri pentru cazuri excepționale (art. 72 – 99 din Legea nr. 272/2004): protecția copiilor refugiați și protecția copiilor în caz de
conflict armat; protecția copilului care a săvârșit o faptă penală și nu răspunde penal; protecția copilului împotriva exploatării; protecția
copilului împotriva consumului de droguri; protecția copilului împotriva abuzului sau neglijenței; protecția copilului împotriva oricăror forme
de traficare; protecția copilului împotriva altor forme de exploatare
Beneficiarul acestor măsuri:

(a) copilul ai cărui părinți sunt decedați, necunoscuți, decăzuți din exercițiul drepturilor părintești sau cărora li s-a aplicat pedeapsa
interzicerii drepturilor părintești, puși sub interdicție, declarați judecătorește morți sau dispăruți – când nu a putut fi instituită tutela;
(b) copilul care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija părinților, din motive neimputabile lor;
(c) copilul abuzat sau neglijat; (d) copilul găsit sau copilul abandonat de mamă în unitățile sanitare; (e) copilul care a săvârșit o faptă
prevăzută de legea penală și care nu răspunde penal
II. OCROTIREA ALIENATULUI ȘI DEBILULUI MINTAL PRIN INTERDICȚIA JUDECĂTOREASCĂ
Măsura de ocrotire, de drept civil, care se ia de către instanță față de persoana fizică (inclusiv minor) lipsită de discernamântul necesar pentru a
se îngriji de interesele sale, datorita alienației sau debilității mintale, constând în lipsirea de capacitatea de exercițiu și instituirea tutelei.
1.Trasăturile caracteristice ale interdicției:
Este o măsură de ocrotire de drept civil;

Este judecatorească; numai instanța are competența de a hotarî punerea alienatului ori a debilului mintal sub interdicție.
2. Condițiile de fond cerute pentru punerea sub interdicție
art. 142 C. fam.: „Cel care nu are discernamânt pentru a se îngriji de art. 164 NCC: „Cel care nu are discernamânt pentru a se îngriji de
interesele sale, din cauza alienației ori a debilității mintale, va fi pus interesele sale, din cauza alienației ori a debilității mintale, va fi pus
sub interdicție.” sub interdicție.”
art. 211 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a NCC
definește alienația sau debilitatea mintală ca fiind „o boală psihică
ori un handicap psihic ce determină incompetența psihică a
persoanei de a acționa critic și predictiv privind consecințele
social-juridice care pot decurge din exercitarea drepturilor și
obligațiilor civile”.
1.Trasăturile caracteristice ale interdicției:
2. Condițiile de fond cerute pentru punerea sub interdicție
→ trei conditii de fond necesare pentru punerea sub interdicție:
– persoana să fie lipsită de discernamânt;
– cauza lipsei de discernamânt să fie alienația ori debilitatea mintală; conținutul noțiunilor „alienație mintală” și „debilitate mintală” este stabilit de
medicul de specialitate;
– lipsa de discernamânt să nu-i permită persoanei să se îngrijească de interesele sale; fiind o stare de fapt, îndeplinirea acestei conditii poate fi
dovedită prin orice mijloc de probă.

3.1. Cine poate cere punerea sub interdicție judecatorească?
art. 143 C. fam.: „Interdicția poate fi cerută de autoritatea tutelară și de art. 165 NCC: „Interdicția poate fi cerută de persoanele prevăzute la
toti cei prevăzți în art. 115”. art. 111, care este aplicabil în mod corespunzător”.
3.2. Cazurile de punere sub interdicție
Alienația sau debilitatea mentală – ca dificultate mentală generală și permanentă –, cumulată cu lipsa discernământului și cu incapacitatea de a
aprecia natura și consecințele propriilor acțiuni într-o măsură care să permită îngrijirea propriilor interese în mod adecvat.
3.3. Instanța competentă
În lipsa unei dispozitii speciale, se aplică regulile generale în materie, ceea ce înseamnă că este competentă judecătoria în raza căreia se află
domiciliul persoanei a cărei punere sub interdicție se cere (art. 1 alin. (1) și art. 5 C.pr.civ.).
3.4. Fazele procedurii
Procedura punerii sub interdicție judecatorească cunoaște două faze: art. 168 NCC: „Soluţionarea cererii de punere sub interdicţie
a) prima – necontradictorie și b) a doua – contradictorie, reglementate judecătorească se face potrivit dispoziţiilor Codului de procedură
de Decretul nr. 32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei și civilă” (acțiunea civilă poate fi pornită de procuror – art. 45 alin. (1)
a Decretului privitor la persoanele fizice și la persoanele juridice. C.pr.civ.; instanța competentă material este tribunalul – art. III din
Anexa la C.pr.civ.)
a) În faza necontradictorie sunt pregătite elementele

necesare celei de-a doua faze:
– dupa ce s-a primit cererea de punere sub interdicție se iau

măsuri ca aceasta, împreună cu înscrisurile anexate, să fie
comunicate procurorului;
– procurorul dispune efectuarea cercetărilor pe care le consideră

necesare; procurorul este obligat să ia părerea unei comisii de
medici specialiști; dacă cel a cărui punere sub interdicție se cere
se află internat într-o unitate sanitară, trebuie să se țină cont și de
părerea medicului sub supravegherea căruia se află;
a) În faza necontradictorie sunt pregătite elementele necesare

celei de-a doua faze:
– dacă e cazul, se va face aplicarea art. 146 C. fam.: „În caz de

nevoie și până la rezolvarea cererii de punere sub interdicție,
autoritatea tutelară va putea numi un curator pentru îngrijirea
persoanei și reprezentarea celui a cărui interdicție a fost cerută,
precum și pentru administrarea bunurilor”;
– după ce primește rezultatul cercetărilor procurorului și avizul

comisiei de medici specialiști, precum și, dacă este cazul, părerea
medicului curant, președintele instanței fixează termen de judecată,
dispunând citarea părților și comunicarea cererii și a tuturor
înscrisurilor celui a cărui punere sub interdicție este cerută.
b) Faza contradictorie îmbracă forma unui proces civil obișnuit.
- La termenul de judecată, instanța va asculta pe cel a cărui punere

sub interdicție este cerută, pentru a se constata starea sa mintală.
Dacă cel a carui punere sub interdicție este cerută nu este în stare
să se înfațișeze la instanță, el va fi ascultat, în prezența procurorului,
la locul unde se află.
- Pe baza probelor administrate, dupa deliberare, instanța va

pronunța hotărârea de admitere ori de respingere a cererii.

4. Efectele punerii sub interdicție judecatorească

Punerea sub interdicție judecătorească produce două efecte: a) lipsirea capacității de exercițiu și b) instituirea tutelei interzisului.
a) Lipsirea de capacitate de exercițiu
De la data rămânerii definitive a hotărârii judecatorești, cel pus sub interdicție este prezumat a nu avea discernamânt cu caracter de continuitate.
Cel lipsit de capacitate de exercițiu încheie actele juridice civile prin reprezentantul său legal.
Opozabilitatea față de terți a lipsei capacității de exercițiu a celui interzis există de

la data îndeplinirii formalităţilor de publicitate prevăzute de Codul de procedură
civilă, cu excepția situației în care terțul a luat la cunoștință despre punerea sub
interdicţie prin altă modalitate. (art. 169 alin. (2) NCC).
Actele încheiate de cel pus sub interdicţie judecătorească, în afara celor de
conservare și de dispoziţie de mică valoare, cu caracter curent şi care se execută la
momentul încheierii lor, sunt anulabile, chiar dacă la data încheierii lor persoana ar
fi avut discernământ. (art. 172 NCC).
Liberalităţile pot fi primite de descendenţii interzisului judecătoresc din bunurile
celui pus sub interdicţie judecătorească, cu avizul consiliului de familie şi cu autorizarea
instanţei de tutelă, dar fără posibilitatea scutirii de raport. (art. 175 NCC).
b) Tutela interzisului judecătoresc
art. 145 alin. (1) C. fam.: „Hotărârea judecatorească de punere sub art. 170 NCC: „Prin hotărârea de punere sub interdicţie, instanţa de tutelă
interdicție rămasă definitivă va fi comunicată de instanța numeşte, de îndată, un tutore pentru ocrotirea celui pus sub interdicţie
judecatorească autorității tutelare, care va desemna un tutore”. judecătorească.”
art. 147 C. fam.: „Regulile privitoare la tutela minorului care nu a art. 171 NCC: „Regulile privitoare la tutela minorului care nu a împlinit
împlinit vârsta de paisprezece ani se aplică și în cazul tutelei celui vârsta de 14 ani se aplică şi în cazul tutelei celui pus sub interdicţie
pus sub interdicție, în măsura în care legea nu dispune altfel”. judecătorească, în măsura în care legea nu dispune altfel.”
Dispozițiile în materie se completează, în măsura compatibilității, cu cele din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea
drepturilor persoanelor cu handicap.
b) Tutela interzisului judecătoresc
art. 149 C. fam. stabileste conținutul ocrotirii interzisului prin tutelă art. 174 NCC stabileste conținutul ocrotirii interzisului prin tutelă astfel:
astfel: „Tutorele este dator să îngrijească de persoana celui pus „Tutorele este dator să îngrijească de cel pus sub interdicţie
sub interdicție, spre a-i grăbi vindecarea și a-i îmbunătăți condțtiile judecătorească, spre a-i grăbi vindecarea şi a-i îmbunătăţi condiţiile de
de viață; în acest scop, se vor întrebuița veniturile și, la nevoie, viaţă. În acest scop, se vor întrebuinţa veniturile şi, la nevoie, toate bunurile
toate bunurile celui pus sub interdicție. Autoritatea tutelară, de celui pus sub interdicţie judecătorească. Instanţa de tutelă, luând avizul
acord cu serviciul sanitar competent și tinând seama de consiliului de familie şi consultând un medic de specialitate, va hotărî,
împrejurări, va hotarî dacă cel pus sub interdicție va fi îngrijit la ţinând seama de împrejurări, dacă cel pus sub interdicţie judecătorească
locuința lui ori într-o instituție sanitară”. va fi îngrijit la locuinţa lui sau într-o instituţie sanitară. Când cel pus sub
interdicţie judecătorească este căsătorit, va fi ascultat şi soţul acestuia.”
5. Ridicarea interdicției judecătorești
art. 151 C. fam.: „Dacă au încetat cauzele care au provocat interdicția, art. 177 NCC: „Dacă au încetat cauzele care au provocat interdicţia,
instanța judecătorească va pronunța, ascultând concluziile instanţa judecătorească va pronunţa ridicarea ei. Cererea se poate
procurorului, ridicarea ei. Cererea se va putea face de cel pus sub introduce de cel pus sub interdicţie judecătorească, de tutore, precum
interdicție, de tutore, precum și de toti cei prevăzuți în art. 115. şi de persoanele sau instituţiile prevăzute la art. 111. Hotărârea prin
Hotărârea care pronunță ridicarea interdicției îți produce efectele de la care se pronunţă ridicarea interdicţiei judecătoreşti îşi produce efectele
data când a rămas definitivă”. de la data când a rămas definitivă. Cu toate acestea, încetarea
dreptului de reprezentare al tutorelui nu va putea fi opusă decât în
condiţiile prevăzute la art. 169 alin. (2) – privind opozabilitatea față de
terți a lipsei capacității de exercițiu a celui interzis –, care se aplică în
art. 35 din Decretul nr. 32/1954: „Ridicarea interdicției se face cu mod corespunzător.”
aceeași procedură ca și pronunțarea ei”.
III. OCROTIREA MAJORULUI PRIN CURATELĂ
1. Cazuri de instituire a curatelei majorului
art. 152 C.fam: art. 178 NCC:
(i) dacă, din cauza bătrâneţii, a bolii sau a unei infirmităţi fizice, o „a) dacă, din cauza bătrâneţii, a bolii sau a unei infirmităţi fizice, o
persoană, deşi capabilă, nu poate, personal, să îşi administreze persoană, deşi capabilă, nu poate, personal, să îşi administreze
bunurile sau să îşi apere interesele în condiţii mulțumitoare şi, din bunurile sau să îşi apere interesele în condiţii corespunzătoare şi,
motive temeinice, nu îşi poate numi un reprezentant; din motive temeinice, nu îşi poate numi un reprezentant sau un
administrator;
(ii) dacă, din cauza bolii sau din alte motive, o persoană, deşi b) dacă, din cauza bolii sau din alte motive, o persoană, deşi
capabilă, nu poate, nici personal, nici prin reprezentant, să ia capabilă, nu poate, nici personal, nici prin reprezentant, să ia
măsurile necesare în cazuri a căror rezolvare nu suferă amânare; măsurile necesare în cazuri a căror rezolvare nu suferă amânare;
1.Cazuri de instituire a curatelei majorului
art. 152 C.fam: art. 178 NCC:
(iii) dacă o persoană, fiind obligată să lipsească vreme îndelungată c) dacă o persoană, fiind obligată să lipsească vreme îndelungată
de la domiciliu, nu a lăsat un mandatar general de la domiciliu, nu a lăsat un mandatar sau un administrator
general;
(iv) dacă o persoană a dispărut fără a exista știri despre ea şi nu a d) dacă o persoană a dispărut fără a exista informaţii despre ea şi
lăsat un mandatar general. nu a lăsat un mandatar sau un administrator general.”
(v) dacă, din cauza bolii sau din alte motive, părintele sau tutorele
este împiedicat să îndeplinească un anumit act în numele
persoanei ce reprezintă sau ale cărei acte le încuviințează;

2. Capacitatea de a fi curator
Orice persoană fizică având deplină capacitate de exerciţiu şi care este în măsură să îndeplinească această sarcină
art. 180 alin. (2) NCC: prioritatea numirii convenționale a curatorului:

„ Când cel interesat a desemnat, prin act unilateral sau prin contract de
mandat, încheiate în formă autentică, o persoană care să fie numită
curator, aceasta va fi numită cu prioritate. Numirea poate fi înlăturată numai
pentru motive temeinice...”.
3. Autoritatea competentă
• din punct de vedere material: autoritatea tutelară, iar din • din punct de vedere material: instanța de tutelă, iar din punct de vedere
punct de vedere teritorial, autoritatea tutelară: teritorial, instanța de tutelă:
-de la domiciliul persoanei reprezentate sau a minorului de - de la domiciliul persoanei reprezentate - în cazul prevăzut la art. 178 lit.
14 ani – în cazul de la punctul III. 1. (i) și (v) de mai sus; a);
- de la domiciliul persoanei reprezentate sau, după caz, de - de la domiciliul persoanei reprezentate sau, după caz, de la locul unde
la locul unde trebuie luate măsurile urgente – în cazul de la trebuie luate măsurile urgente - în cazul prevăzut la art. 178 lit. b);
punctul III. 1. (ii) de mai sus; de la ultimul domiciliu din țară al -instanţa de la ultimul domiciliu din ţară al celui lipsă ori al celui
celui lipsă ori dispărut – în cazul de la punctul III. 1. (iii) și (iv) dispărut - în cazurile prevăzute la art. 178 lit. c) sau d).” (art. 179 NCC).
de mai sus.
4. Procedura de instituire
art. 155 C.fam.: Curatela se poate institui: art. 182 NCC: Curatela se poate institui:
- la cererea celui care urmeaza a fi reprezentat, a sotului sau, a - la cererea celui care urmează a fi reprezentat, a soţului său, a
rudelor, a celor aratati in art. 115, precum si a tutorelui – dacă din rudelor sau a celor prevăzuţi la art. 111;
cauza bolii sau din alte motive, acesta este împiedicat să
îndeplinească un anumit act în numele persoanei ce reprezintă sau ale -de către instanţa de tutelă, cu acordul celui desemnat ca și
cărei acte le încuviințează; curator, printr-o încheiere care se comunică în scris curatorului şi se
afişează la sediul instanţei de tutelă, precum şi la primăria de la
-de către autoritatea tutelara, din oficiu; domiciliul celui reprezentat.
- numai cu consimţământul celui reprezentat, în afară de cazurile în - numai cu consimţământul celui reprezentat, în afară de cazurile în
care consimţământul nu poate fi dat; care consimţământul nu poate fi dat;
5. Conținutul curatelei majorului
-Caracterul convențional al curatelei majorului-
art. 155 C.fam. „În cazurile în care se instituie curatela, se aplică art. 183 NCC: „În cazurile în care se instituie curatela, se aplică
regulile de la mandat. Autoritatea tutelară poate da instrucţiuni regulile de la mandat, cu excepţia cazului în care, la cererea
curatorului, în locul celui reprezentat, în toate cazurile în care persoanei interesate ori din oficiu, instanţa de tutelă va hotărî că se
acesta din urmă nu este în măsură să o facă”. impune învestirea curatorului cu drepturile şi obligaţiile unui
administrator însărcinat cu simpla administrare a bunurilor altuia.
Dacă sunt aplicabile regulile de la mandat, instanţa de tutelă poate
stabili limitele mandatului şi poate da instrucţiuni curatorului, în
locul celui reprezentat, în toate cazurile în care acesta din urmă nu
este în măsură să o facă”.
6. Efectele curatelei majorului
Instituirea curatelei nu aduce nicio atingere capacităţii celui pe care curatorul îl reprezintă.
Având în vedere caracterul convențional al curatelei majorului, se vor avea în vedere drepturile, obligațiile și răspunderea specifice
contractului de mandat.
7. Înlocuirea curatorului
- la cererea curatorului: - la cererea curatorului:

art. 156 C. fam.: la solicitarea curatorului de înlocuire a sa, care nu art. 184 NCC: „Curatorul este în drept să ceară înlocuirea sa după 3
poate fi formulată mai devreme de 3 ani de la data numirii. ani de la numire. Pentru motive temeinice curatorul poate cere
înlocuirea sa şi înaintea împlinirii termenului de 3 ani.”
- la cererea celui reprezentat sau, după caz, a celor prevăzuți la art.
111 NCC.
8. Încetarea curatelei majorului
art. 157 C.fam.: la încetarea cauzelor care au provocat instituirea art. 185 NCC: la încetarea cauzelor care au provocat instituirea
curatelei, aceasta va fi ridicată de autoritatea tutelară la cererea curatelei, aceasta va fi ridicată de instanța de tutelă la cererea
curatorului, a celui reprezentat sau a celor prevăzuţi la art. 115, sau din curatorului, a celui reprezentat sau a celor prevăzuţi la art. 111 NCC.
oficiu.
9. Răspunderea curatorului
-răspundere civilă;
- răspundere penală - pentru infracțiunea de gestiune frauduloasă, prevazuta de art. 215 C. pen.
VĂ MULŢUMESC

Ocrotirea Persoanei Fizice

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ocrotirea Persoanei Fizice

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ocrotirea persoanei fizice

Lector: avocat Alexandra Weisman

CONFERINŢA: PERSOANA FIZICĂ ȘI FAMILIA ÎN REGLEMENTAREA NOULUI COD CIVIL