Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
IBAN: RO11 BTRL 0130 1202 7589 23XX Banca Transilvania Cluj-Napoca
IBAN: RO37 RZBR 0000 0600 0812 1828 Raiffeisen Bank Cluj-Napoca
2. COFRAJE
2. COFRAJE
Cofrajele sunt structuri provizorii alcătuite, de obicei, din elemente refolosibile, care montate în
lucrare, dau betonului forma proiectată. În termenul de cofraj se includ atât cofrajele propriu-zise cât şi
dispozitivele pentru alungirea lor, buloanele, ţevile distanţieri, care contribuie la realizarea asigurarea
formei dorite. Ele vor fi astfel alcătuite încât să îndeplinească următoarele condiţii:
- să asigure obţinerea formei, dimensiunile şi gradul de finisare, prevăzute în proiect, pentru elementele ce
urmează a fi executate, respectându-se înscrierea în abaterile admisibile prevăzute în standardele si
normativele in vigoare.
Abaterile faţă de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraje, gata confecţionate nu vor depasi
urmatoarele valori:
- lungime ± 20 mm
- lăţime ± 5mm
- înălţime ± 5mm
- să fie etanşe, astfel încât să nu permită pierderea laptelui de ciment;
- să fie stabile şi rezistente, sub acţiunea încărcărilor care apar în procesul de execuţie;
- să asigure ordinea de montare şi demontare stabilită fără a se degrada elementele de beton cofrate,
componentele cofrajelor si susţinerilor;
- să permită, la decofrare, o preluare treptată a încărcării de către elementele care se decofrează;
- să permită închiderea rosturilor astfel încât să se evite formarea de pene sau praguri;
- să permită închiderea cu uşurinţă - indiferent de natura materialului din care este alcătuit cofrajul - a
golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor si pentru scurgerea apelor uzate, înainte de începerea
turnării betonului;
- să aibă feţele, ce vin în contact cu betonul, curate, fără crăpături sau alte defecte.
Proiectul cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si decofrare.
Din punctele de vedere al modului de alcătuire, se deosebesc:
- cofraje fixe, confecţionate si montate la locul de turnare a betonului si folosite, de obicei, la o singură
turnare;
- cofrajele demontabile staţionare, realizate din elemente sau subansambluri de cofraj refolosibile la un
anumit număr de turnări;
- cofraje demontabile, care se deplasează si iau poziţii succesive pe măsura turnării betonului: cofraje
glisante sau păşitoare.
Din punct de vedere al naturii materialului din care sunt confecţionate se deosebesc:
- cofraje din lemn sau căptuşite cu lemn;
- cofraje tego;
- cofraje furniruite de tip DOKA PASCHAL, îmbibate sau tratate cu răşini; cofraje metalice.
În afara prevederilor generale de mai sus cofrajele vor îndeplini si următoarele conditii specifice:
- vor fi prevăzute, după caz, cu urechi de manipulare;
- cofrajele metalice nu vor prezenta defecte de laminare, pete de rugină pe fetele ce vin în contact cu
betonul;
- vor fi prevăzute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj, când aceasta este înscrisă
în proiect.
Pregătirea şi recepţia lucrărilor de cofrare
Înainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite si reparate. Refolosirea cât si numărul de
refolosiri, se vor stabili numai cu acordul beneficiarului.
În scopul refolosirii, cofrajele vor fi supuse următoarelor operatiuni:
- curătirea cu grijă, repararea si spălarea, înainte si după refolosire; când spălarea se face în amplasament
apa va fi drenată în afară (nu este permisă curătirea cofrajelor numai cu jet de aer);
- tratarea suprafetelor ce vin în contact cu betonul, cu o substantă ce trebuie să usureze decofrarea, în scopul
desprinderii usoare a cofrajului; în cazul în care se folosesc substante lubrifiante, uleioase, nu este permis ca
acestea să vină în contact cu armăturile.
În vederea asigurării unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificări etapizate astfel:
- preliminar, controlându-se lucrările pregătitoare si elementele sau subansamblurile de cofraje si sustineri;
- în timpul executiei, verificându-se pozitionarea în raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor;
- final, recepţia cofrajelor si consemnarea constatărilor în "Registrul de procese verbale, pentru verificarea
calitătii lucrărilor ce devin ascunse".
Verificarea cofrajelor:
- preliminar, se vor controla lucrările pregătitoare şi elementele sau subansamblurile de
cofraj şi susţineri
- în cursul execuţiei, verificându-se poziţionarea în raport cu tasarea şi modul de fixare a
elementelor
- final, recepţia cofrajelor şi consemnarea constatărilor într-un registru de procese verbale
pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse (proces verbal de recepţie
calitativă)
În cazul cofrajelor care se închid după montarea armăturilor se va redacta un proces verbal
comun pentru cofraje şi armături.
3. SCHELE ŞI EŞAFODAJE
Lucrările provizorii se execută de către antreprenor pe bază de proiect şi se avizează de către
beneficiar.
Proiectul poate fi întocmit de către antreprenor sau de către orice unitate de proiectare autorizată şi
va indeplini următoarele condiţii :
- va asigura securitatea lucrătorilor şi lucrărilor definitive;
- va tine cont de datele impuse de lucrarea definitivă;
- deformaţiile lucrărilor provizorii nu vor produce defecte lucrării definitive în curs de priză sau
întărire;
- va cuprinde succesiunea detaliată a tuturor fazelor ;
- va cuprinde piese scrise explicative şi planşe de execuţie.
Un exemplar complet din proiect va exista în permanenţă pe şantier, la dispoziţia beneficiarului .
Planşele de execuţie vor defini geometria lucrărilor provizorii ca şi natura şi caracteristicile tuturor
elementelor componente.
Din planşe vor rezulta următoarele :
- măsurile luate pentru asigurarea stabilităţii şi protecţia fundaţiilor
- modul de asamblare a elementelor componente a eşafodajelor şi schelelor ;
- reazemele elementelor portante care trebuie să fie compatibile cu propria lor stabilitate şi a
elementelor pe care se sprijină;
- sistemul de convieţuire ce trebuie asigurat în spaţiu, după cele trei dimensiuni ;
- dispoziţiile ce trebuiesc respectate în timpul manipulărilor şi pentru toate operaţiile de reglare,
calare,descintrare, decofrare, demontare ;
- contrasăgeţile şi toleranţele de execuţie ;
- modul de asigurare a punerii în operă a betonului, libertatea de deformare a betonului sub efectul
contracţiei şi precomprimării ;
- dispozitivele de control a deformaţiilor şi tasărilor .
4. ARMĂTURI
In conformitate cu caietul de sarcini, tipurile utilizate curent în elementele de beton armat şi domeniile de
aplicare sunt :
- oţel beton rotund neted
- oţel beton cu profil periodic
Pentru oţelurile din import va exista certificatul de calitate emis de unitatea care a importat otelul
sau de cea care asigură desfacerea acestuia.
În certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzător de otel din STAS 438/1-89, STAS 438/2-91, SR
438/3-98, echivalarea fiind făcută prin luarea în considerare a tuturor parametrilor de calitate.
În cazul în care există dubiu asupra modului în care s-a efectuat echivalarea, executantul va putea utiliza
oţelul respectiv numai pe baza rezultatelor încercărilor de laborator si cu acordul scris al uni institut de
specialitate si după aprobarea Beneficiarului.
Controlul calităţii
Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor standardelor si normativelor in vigoare.
Recepţionarea otelului se va face în conformitate cu regulile si metodele de verificare a calităţii prevăzute în
normativele in vigoare.
Otelul pentru beton precomprimat sub formă de sârmă SBP se va aproviziona în colaci cu diametrul
minim de 2,00 m. Fiecare colac de sârmă SBP va avea eticheta metalică, care să contină printre altele
numărul colacului, al lotului, calitatea si poansonul CTC al fabricatiei, fiind însotit de certificatul de calitate
al furnizorului.
Transportul şi depozitarea
Confecţionarea armăturilor
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea armăturilor se va face în conformitate strictă cu
prevederile proiectului. Înainte de a trece la fasonarea armăturilor, executantul va analiza prevederile
proiectului tinând seama de posibilitătile practice de montare si fixare a barelor precum si aspectele
tehnologice de betonare si compactare. Dacă se consideră necesar, se va solicita reexaminarea de către
Beneficiar a dispozitiilor de armare prevăzute în proiect.
Armăturile care se fasonează vor fi curătate si drepte; în acest scop se vor îndepărta:
- eventualele impurităti de pe suprafata barelor;
- rugina prin frecare cu perii de sârmă în special în zonele în care barele urmează a fi înnădite prin
sudură.
După îndepărtarea ruginei, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu va depasi abaterile limită la
diametru, prevăzute în normativ.
Otelul beton livrat în colac sau bare îndoite trebuie va fi indreptat înainte de a se proceda latăiere si
fasonare, fără a se deteriora însă profilul. La întinderea cu troliul alungirea maximă nu va depăsi 1 mm/m.
Barele tăiate si fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate, în asa fel încât să se evite confundarea lor si
să asigure prăstrarea formei si curătenia lor până în momentul montării.
În cazul în care conditiile tehnice locale pot favoriza corodarea otelului, se recomandă montarea si
betonarea armăturilor în maximum 15 zile de la fasonare.
Se va interzice fasonarea armăturilor la temperaturi sub - 10 0 C. Barele cu profil periodic cu diametrul mai
mare de 25 mm se vor fasona la cald.
La calculul armăturilor, fasonarea si montarea armăturilor se va tine seama de prevederile caietului de
sarcini coroborat cu prevederile standardelor si normativelor in vigoare.
Reguli constructive
Distanţele minime între armături precum şi diametrele minime admise pentru armăturile din beton
armat monolit sau preturnat în funcţie de diferitele tipuri de elemente se vor considera conform caiet de
sarcini coroborat cu standardele si normativele in vigoare.
Înnădirea armăturilor
Alegerea sistemului de înnădire se va face conform prevederilor proiectului şi prevederilor
standardelor in vigoare. De regulă înnădirea armăturilor se va realiza prin suprapunere fără sudură sau
prin sudură funcţie de diametrul/tipul barelor felul solicitării, zonele elementului (de ex. Zone plastice
potenţiale ale elementelor participante la structuri antiseismice).
Procedeele de înnădire pot fi realizate prin:
-suprapunere;
-sudură;
-manşoane metalo - termice;
-manşoane prin presare;
Înnădirea armăturilor prin suprapunere se va face în conformitate cu prevederile standardelor in vigoare.
Înnădirea armăturilor prin sudură se va face prin procedee de sudare obişnuită (sudare electrică
prin puncte, sudare electrică cap la cap prin topire intermediară, sudare manuală cu arc elecric prin
suprapunere cu eclise, sudare manuală cap la cap cu arc elecric - sudare în cochilie, sudare în semimanşon
de cupru - sudare în mediu de bioxid de carbon) conform reglementărilor tehnice specifice referitoare la
sudarea armăturilor din oţel-beton (C 28/83 şi C 150/99), în care sunt indicate şi lungimile minime necesare
ale cordonului de sudură şi condiţiile de execuţie.
Nu se va folosi sudura la înnădirile armăturilor din oţeluri ale căror calităţi au fost înbunătăţite pe cale
mecanică (sârmă trasă). Această interdicţie nu se referă şi la sudurile prin puncte de la nodurile plaselor
sudate executate industrial.
La stabilirea distanţelor între barele armăturii longitudinale se va tine seama de spaţiile suplimentare
ocupate de eclise, cochilii, etc., funcţie de sistemul de înnădire utilizat.
Utilizarea sistemelor de înnădire prin dispozitive mecanice (manşoane metalo-termice prin presare sau alte
procedee) se va face numai pe baza reglementărilor tehnice specifice sau agrementelor tehnice.
La înnădire prin bucle, raza de curbură interioară a buclelor va respecta prevederile standardelor si
normativelor in vigoare.
Armăturile vor fi revăzute la capete cu cârlige:- cu îndoire la 180° pentru barele OB37
Pentru etrieri şi agrafe ancorarea se va realiza prin cârlige îndoite la 135° sau 180° pentru OB37.
Diametre minime ale dornului pentru îndoirea barelor vor fi conform caiet de sarcini, functie de
tipul otelului.
- se va monta sau încheia parţial armătura superioară, urmând a se completă înainte de ultima etapă de
betonare
- se va solicita, dacă este cazul, reexaminarea dispoziţiilor de armare prevăzute în proiect
Se vor prevedea:
- cel puţin patru distanţieri la fiecare mp de placă sau perete
- cel puţin un distanţier la fiecare metru liniar de grindă sau stâlp, pentru D 12mm, şi cel puţin 2 distanţieri
la fiecare mp pentru D < 10mm
- cel puţin un distanţier între rândurile de armături la fiecare doi metri liniari de grindă în zona de armătură
pe două sau mai multe rânduri
Distanţierii pot fi confecţionaţi din mortar de ciment în formă de prisme prevăzute a fi legate de
armături sau confecţionaţi din masă plastică.
Nu se vor folosi ca distanţieri cupoane din oţel-beton cu excepţia cazului în care sunt aşezaţi între rânduri
de armături.
Pentru menţinerea în poziţie a armăturilor de la partea superioară a plăcilor se vor folosi "capre" din oţel-
beton sprijinite pe armătura inferioară sau pe distanţieri şi dispuse între ele la distanţe de max. 1m
(1buc/mp) în câmp, respectiv de 50cm (4buc/mp) în zonele de consolă.
Când se dispune de mijloace de ridicare şi montaj armătura se va monta sub formă de carcase preasamblate.
La încrucişări, barele de armare vor fi legate între ele prin legături de sârmă neagră sau prin sudură electrică
prin puncte. Când legarea se face cu sârmă se vor utiliza două fire de sârmă de 1...1,5mm diametru.
La grinzi şi stâlpi vor fi legate toate încrucişările barelor armăturii în colţurile etrierilor sau cu cârligele
agrafelor.
Barele înclinate vor fi legate obligatoriu de primii etrieri cu care se încrucişează. Etrierii şi agrafele montate
înclinat faţă de armăturile longitudinale se vor lega de toate barele cu care se încrucişează. Fretele vor fi
legate de regulă de toate barele longitudinale cu care se încrucişează.
Abaterile limită la armături vor fi in conformitate cu caietul de sarcini, functie de element, distanta
intre axele barelor, grosimea stratului de acoperire, lungimi patiale sau totale fata de proiect, lungime
petrecere la innadire prin sudare, pozitia innaditurii.
Grosimea stratului e acoperire cu beton în medii considerate fără agresivitate chimică se va stabili conform
prevederilor stasuriloe si normativelor in vigoare. Pentru asigurarea la execuţie a stratului de acoperire
proiectat se va realiza o dispunere corespunzătoare a distanţierilor din materiale plastice. Nu se vor utiliza
distanţieri din cupoane metalice sau din lemn.
5. BETOANE
In ceea ce priveste betoanele, clasele de betoane vor fi cele impuse prin desenele de la detaliile de execuţie
pentru fiecare element.
Cimenturi
Livrare si transport:
Cimentul se va livra în vrac sau ambalat în saci de hârtie, însoţit de un certificat de calitate.
Cimentul livrat în vrac se va transporta in vagoane tip cisternă, autocisternă, containere sau vagoane
închise, destinate exclusiv acestui produs.
Transportul cimentului ambalat în saci se va face în vagoane închise sau camioane acoperite.
Depozitarea:
Depozitarea cimentului se va face numai după constatarea existenţei certificatul de calitate sau a
garanţiei şi verificarea capacităţii libere de depozitare în silozuri destinate tipului respectiv de ciment sau în
încăperile special amenajate.
Depozitarea cimentului în vrac se va face în celule tip siloz, în care nu au fost depozitate anterior
alte materiale.
Pe întreaga perioadă de exploatare a silozurilor se va tine evidenta loturilor de ciment depozitate în fiecare
siloz, prin înregistrarea zilnică a primirilor si livrărilor.
Agregate
Pentru prepararea betoanelor având densitatea aparentă cuprinsă între 2001 si 2500 daN/mc
se folosesc agregate grele, provenite din sfărâmarea naturală sau/şi din concasarea rocilor.
Condiţiile tehnice pe care le vor îndeplini agregatele sunt cele precizate in standardele si normativele in
vigoare.
Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza sorturile: (1), având 0-3 mm, (2) cu 3...7 mm, (3) cu 8...25 mm si
(4) cu 16...31 mm.
În cazul utilizării agregatelor concasate, sortul (4) se va putea înlocui cu 16...25 mm.
Depozitarea:
Agregatele vor fi depozitate pe platforme betonate, având pante şi rigole de evacuare a apelor. Pentru
depozitarea separată a diferitelor sorturi se vor crea compartimente având înălţime corespunzătoare încât să
se evite amestecarea sorturilor.
Nu se va depozita direct pe pământ sau pe platforme balastate. Pentru depozitele de consum se vor putea
folosi silozuri.
Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces care să evite antrenarea de noroi şi impurificarea
agregatelor. În cazul aprovizionării cu mijloace de cale ferată se a sigura un spaţiu (compartiment) pentru
depozitarea loturilor refuzate.
Apa
Apa utilizată la confecţionarea betoanelor va putea proveni din reţeaua publică sau altă sursă, dar în
acest caz va îndeplini condiţiile tehnice prevăzute în STAS 790-84 - SR EN 1008-2003.
Aditivi
- îmbunătăţirii gradului de impermeabilitate pentru elementele expuse la intemperii sau aflate în medii
agresive;
- obţinerii unor betoane de rezistentă superioară;
- îmbunătăţirii comportării la îngheţ-dezgheţ repetat;
- reglării procesului de întărire, întârziere sau accelerare în funcţie de cerinţele tehnologice;
- creşterii rezistenţei, durabilităţii şi îmbunătăţirii omogenităţii betonului.
Utilizarea altor tipuri de aditivi sau utilizarea simultană a două tipuri se admite numai pe baza unor caiete
de sarcini speciale şi a unor studii aprofundate în laboratoare de specialitate.
Prepararea şi livrarea betonului se va face prin staţii de betoane. Acestea sunt unităţi dotate cu una sau mai
multe instalaţii de preparat beton sau betoniere.
Staţiile de betoane cu capacitate nominală de producţie mai mare de 10 m /oră vor fi conduse de un sef de
staţie şi vor funcţiona pe baza unui certificat de atestare eliberat de o comisie acceptată de Beneficiar.
Staţiile de betoane cu o capacitate nominală de producţie de cel mult 10 m /oră vor fi subordonate direct
conducătorului lucrării pe care o deserveşte şi va funcţiona cu acordul beneficiarului.
Pentru lucrările de beton, beton armat si beton precomprimat tipurile de beton se va diferetia si se va
nota în funcţie de clasa betonului, lucrabilitate, tipul de ciment utilizat, mărimea agregatelor, gradul de
impermeabilitate, gradul de gelivitate si tipul de aditiv adoptat.
În comanda de beton către staţie se vor înscrie tipul de beton, conform prevederilor din normativul NE
012/1-2007, ritmul de livrare, precum şi obiectul (partea de structură) unde se va folosi.
Pentru lucrările curente, compoziţia betonului se va stabili de laboratorul executantului.
Stabilirea compoziţiei se va face:
- la intrarea în funcţiune a unei staţii de betoane;
- la schimbarea tipului de ciment sau de agregate;
- la introducerea utilizării de aditivi sau la schimbarea tipului acestora;
- la pregătirea executării unei lucrări care necesită un beton cu caracteristici deosebite de cele curent
preparate, sau de clasa egală sau mai mare de C 20/25.
Compoziţiile de betoane se vor aproba de către Beneficiar.
În cazul construcţiilor speciale, precum si în cazul utilizării unor tipuri de ciment, agregate, aditivi sau
adaosuri, altele decât cele cuprinse în standardele menţionate în normativul NE 012/1- 2007, stabilirea
compoziţiei se va face pe bază de studii elaborate de laboratorul de specialitate din instituţii de cercetare.
În cursul preparării betonului reţeta se va corecta de către laboratorul secţiei şi cu acceptarea Beneficiarului,
în funcţie de rezultatele încercărilor privind:
- umiditatea agregatelor;
- granulozitatea sorturilor;
- densitatea aparentă a betonului proaspăt;
- lucrabilitatea betonului.
Pentru amestecarea betonului se vor putea folosi betoniere cu amestecare forţată sau betoniere cu cădere
liberă. Ordinea de introducere a materialelor componente in betonieră va respecta prevederile cărţii tehnice
a utilajului respectiv, dar începând cu sortul de agregate cu granula cea mai mare.
Executarea lucrărilor de betonare va putea începe numai după ce s-a verificat îndeplinirea următoarelor
condiţii:
- compoziţia betonului a fost acceptată de Beneficiar, iar în cazul betoanelor de clasă egală sau mai
mare de C 20/25 se dispune de încercări preliminare suficiente;
- sunt realizate măsurile pregătitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele necesare (agregate,
ciment, piese înglobate etc.) si sunt în stare de funcţionare utilajele si dotările necesare;
- au fost recepţionate calitativ lucrările de săpături, cofraje si armături; dacă de la montarea si
recepţionarea armăturii a trecut o perioadă îndelungată şi se constată prezenta frecventă a rugine neaderente,
armătura se va demonta, iar după curăţire şi remontare se va proceda la o nouă recepţie calitativă;
- suprafeţele de beton turnat anterior şi întărit nu prezintă zone necompactate şi au rugozitatea
necesară asigurării unei bune legături între cele două betoane;
- nu se întrevede posibilitatea intervenţiei unor condiţii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente,
furtună etc.);
- în cazul fundaţiilor sunt prevăzute măsuri de dirijare a apelor din precipitaţii sau infiltraţii, astfel
încât acestea să nu se acumuleze în zona în care se va betona.
Respectarea acestor condiţii se va consemna într-un act care va fi aprobat de Beneficiar.
Betonul va fi pus în lucrare în maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare; se va
admite un interval de maximum 30 minute numai în cazurile în care durate transportului este mai mică de
30 minute.
La turnarea betonului se vor respecta următoarele reguli generale:
- cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidăriile, care vor veni în contact cu betonul proaspăt, vor fi
udate cu apă cu 2...3 ore înainte si imediat înainte de turnare, iar apa rămasă în denivelări se va evacua;
- din mijlocul de transport betonul se va descărca în bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau
direct în lucrare;
- dacă betonul adus la locul de punere în lucrare nu se încadrează în limitele de lucrabilitate admise
sau prezintă segregări va fi refuzat, fiind interzisă punerea lui în lucrare; se admite
îmbunătăţirea lucrabilităţii numai prin folosirea unui aditiv superplastifiant dar cu acordul Beneficiarului;
- betonul se va răspândi uniform în lungul elementului, urmărindu-se realizarea de straturi
orizontale de maximum 50 cm înălţime;
- se vor lua măsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor fată de poziţia prevăzută
îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor în consolă; dacă totuşi se vor produce
asemenea fenomene, ele se vor corecta în timpul turnării;
- se va urmării cu atenţie înglobarea completă în beton a armăturilor, respectându-se grosimea
stratului de acoperire prevăzută în proiect;
- nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării şi nici aşezarea pe armături
a vibratorului;
- în zonele de armături dese se va urmări cu atenţie umplerea completă a secţiunii;
- se va urmări comportarea şi menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor şi susţinerilor acestora,
luându-se măsuri imediate de remediere în cazul constatării unor deplasări sau cedări;
- circulaţia muncitorilor si utilajului de transport în timpul betonării se va face pe podine, astfel
încât să nu modifice poziţia armăturii; este interzisă circulaţia directă pe armături sau pe zonele cu beton
proaspăt;
- betonarea se va face continuu până la rosturile de lucru prevăzute în proiect;
- în cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai mare de 2 ore, reluarea turnării este permisă
numai după pregătirea suprafeţei rostului si cu acordul Beneficiarului.
Compactarea:
Compactarea mecanică a betonului se va face prin vibrare. Se va admite compactarea manuală (cu
mai, vergele, şipci sau prin ciocănire cofraj ) numai în cazuri accidentale de întrerupere a funcţionării
vibratorului (defecţiune sau întrerupere de curent), caz în care betonarea va continua până la poziţia
corespunzătoare unui rost.
Se vor putea utiliza următoarele procedee de vibrare:
- vibrarea internă folosind vibratoare de interior (previbratoare);
- vibrarea externă cu ajutorul vibratoarelor de cofraj;
- vibrarea de suprafaţă cu vibratoare placă sau rigle vibrante.
Alegerea tipului de vibrare se va face în funcţie de tipul si dimensiunile elementului (placă, grindă)
si de posibilitatea de introducere pentru barele de armături. La execuţie se vor respecta prevederile cap. 6
din normativul NE 012/2-2010 referitoare la compactarea betonului.
În măsura în care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizându-se execuţia astfel ca betonarea să
se facă fără întrerupere pe întregul element. Când rosturile de lucru nu pot fi evitate, poziţia lor se va stabili
prin proiect.
Pentru a se asigura condiţii favorabile de întărire si a se reduce deformaţiile din contracţie se va asigura
menţinerea umidităţii betonului protejând suprafeţele prin:
- acoperire cu materiale de protecţie;
- stropirea periodică cu apă;
- aplicarea de pelicule de protecţie.
Protecţia va fi îndepărtată după minimum 7 zile numai dacă între temperatura suprafeţei betonului si cea a
mediului nu este o diferenţă mai mare de 12º C.
Pe timp ploios suprafeţele de beton proaspăt se vor acoperi cu prelate sau folii de polietilenă, atât
prin căderea precipitaţiilor există pericolul antrenării pastei de ciment.
Decofrarea se va face numai după ce betonul a căpătat rezistenta necesară cu respectarea termenelor minime
recomandate în normativul NE 012/2-2010.
Tolerante de execuţie
Abaterile maxime la executarea lucrărilor de beton si beton armat se vor încadra în prevederile cuprinse în
normativul NE 012/1-2007, NE 012/2-2010.
CAIET DE SARCINI
Elemente prefabricate montaj şi monolitizare
CAIET DE SARCINI
7. LUCRĂRI DE HIDROIZOLATII
1. Generalităţi
Hidroizolaţiile au ca scop:
- împiedicarea pătrunderii apei la structura de rezistenţă;
- colectarea apelor ce se înfiltrează prin îmbrăcăminte şi dirijarea lor spre gurile de scurgere.
La lucrările de artă, hidroizolaţiile sunt alcătuite în general din:
- şapa care se execută în câmp continuu şi racordarea acesteia la marginea elementului care este hidroizolat;
- racordarea acesteia la gurile de scurgere şi la dispozitivele etanşe de acoperire a rosturilor de dilataţie.
Se disting următoarele straturi:
- strat suport;
- strat de amorsare;
- strat de lipire;
- strat de bază;
- strat de protecţie.
Funcţionalităţile unor straturi pot fi comasate în diferite soluţii ale firmelor specializate în
hidroizolaţii.
Hidroizolaţiile pot fi alcătuite din:
- folie lichidă cu întărire rapidă;
- membrana hidroizolatoare.
Tehnologia de aplicare poate fi:
- prin pulverizare;
- prin lipire la cald a membranelor cu soluţii pe bază de bitum;
- prin lipire la rece cu soluţii pe bază de răşini sintetice;
- prin aplicarea de membrane autoaderente;
- prin lipirea cu supraîncălzirea membranelor.
În toate variantele tehnologice trebuie să se asigure condiţiile fizico-mecanice. Termenul de "şapă
hidroizolatoare" utilizat în continuare include toate straturile componente şi anume: stratul suport, amorsa,
stratul hidroizolator de bază, stratul de protecţie.
Caracteristicile tehnice
Şapa hidroizolatoare va avea termenul de garanţie de minimum 10 ani de exploatare normală a podului.
Pe durata acestei perioade, firma care garantează şapa hidroizolatoare va asigura din efort propriu repararea
sau înlocuirea acesteia şi remediarea degradărilor cauzate de infiltraţiile de apă la structura de rezistenţă.
Materialele incluse în elementele şapei hidrofuge vor fi imputrescibile şi pasive chimic.
Şapa hidroizolatoare va putea fi aplicată la poduri în exploatare, la care lucrările se execută pe o jumătate a
căii, iar pe cealaltă jumătate se desfăşoară circulaţia normală, asigurându-se
continuizarea şapei, cu păstrarea caracteristicilor tehnice.
Şapa hidroizolatoare va rezista la circulaţia de mică viteză a utilajelor de transport şi aşternere a straturilor
îmbrăcăminţilor asfaltice pe pod.
Şapa hidroizolatoare va asigura adezivitatea îmbrăcăminţii din asfalt la stratul său superior.
Stratul hidroizolator de bază va satisface următoarele caracteristici fizico-mecanice:
- forţa de rupere 800 N/5 cm
- alungirea la rupere: % min. 20
- rezistenţa la perforare statică:
- clasa de rezistenţă L4 neperforată la 250 N pe bilă ^ 10 mm
- adezivitatea la tracţiune: N/mmp min. 0.5
- flexibilitatea pe un dorn: ^ 50 mm fără fisuri la -10 0C
- absorbţie de apă în 24 ore: % max. 0.5
- temperatura minimă la care membrana este stabilă 120 0C
- temperatura asfaltului turnat în îmbrăcăminte, la care membrana va rezista fără diminuarea
caracteristicilor fizico-mecanice 180 0C
- domeniul de temperatură de exploatare curentă este -20 0C : 700C
Intervalul de temperatură a mediului în care se aplică şapa hidroizolatoare este +5 ºC -:- +300C.
Stratul superior al şapei hidroizolatoare va fi compatibil cu componentele din alcătuirea asfaltului
îmbrăcăminţii rutiere pentru a evita agresarea şapei.
Prescripţii
Stratul suport
Stratul suport va fi constituit din betonul de pantă, care, va fi astfel executat încât suprafaţa acestuia să nu
prezinte proeminenţe mai mari de 2 mm.
Verificarea planeităţii suprafeţei se va face cu dreptarul de 3 m lungime pe orice direcţie. Se admite o
singură denivelare de 5 mm la o verificare, conform caiet de sarcini.
Înainte de executarea amorsajului, betonul se va curăţa cu jeturi de apă şi aer comprimat în vederea aplicării
stratelor următoare, pe o suprafaţă curată şi uscată.
Stratul de amorsaj
Amorsa are rolul de a facilita aderenţa membranei hidroizolatoare la beton. Soluţia cu care se va executa
amorsa va putea fi bazată pe bitum sau pe bază de răşini sintetice.
Componentele soluţiei nu vor conţine produse care atacă chimic betonul.
Amorsa se va aplica prin inundarea suprafeţei şi repartizarea manuală a soluţiei sau prin pulverizarea cu
mijloace mecanice.
Amorsa se va aplica pe suprafaţa uscată a stratului suport, la temperatura mediului ambiant de peste +5 0C.
Se va urmări ca suprafaţa ce urmează a se izola să fie amorsată în totalitate.
Pe suprafaţa amorsată nu se va permite circulaţia pietonală sau cu utilaje de orice fel.
Stratul hidroizolator
Stratul hidroizolator se va aplica pe stratul suport amorsat, prin procedeul specific tipului de membrană
utilizată.
Hidroizolaţia se va aplica în câmp continuu, asigurându-se aderenţa pe toată suprafaţa pe care se aplică. Nu
se vor admite umflături sau margini desprinse.
Se va asigura petrecerea şi continuizarea prin lipire în câmp continuu a membranelor livrate în fâşii.
Se vor trata special racordările la gurile de scurgere, asigurându-se etanşeitatea şi scurgerea apelor colectate.
La rosturile de dilataţie, tratarea hidroizolaţiei se va face conform proiectului, funcţie de tipul dispozitivului
de acoperire a rostului de dilataţie.
Lateral, merginile stratului hidroizolator se vor racorda cu cordoane din chituri elastice, de etanşare.
În cazul membranelor lipite prin supraîncălzire, temperatura sursei de căldură nu va fi mai mare de 250 0C
sau mai mare decât temperatura la care tipul respectiv de membrană îşi modifică caracteristicile fizico-
mecanice sau chimice.
Membranele hidroizolatoare se vor aplica la temperatura mediului ambiant de cel puţin +5 0C.
Stratul de protectie
Hidroizolaţia se va alege cu membrane de protecţie aderente la membranele hidroizolatoare ce vor asigura
şi stratul de protecţie nefiind necesară protecţie suplimentară.
CAIET DE SARCINI
8. REPARAREA STRUCTURILOR DE REZISTENŢĂ DIN BETON, BETON
ARMAT ŞI BETON PRECOMPRIMAT
Remedierea degradărilor şi defectelor de execuţie, constatate la elementele din beton armat,
Prevederi generale
Reparaţiile structurilor din beton armat cu betoane speciale, se vor efectua în scopul eliminării
degradărilor şi restabilirii capacităţii portante iniţiale ale elementelor, fără modificarea dimensiunilor.
Toate materialele utilizate vor fi aprobate de Consultant cu acordul Proiectantului, înainte de aprovizionare.
Nici un material nu va fi utilizat în lucrările permanente înaine de a fi aprobate de către beneficiar.
Toate materialele propuse a se utiliza vor fi agrementate tehnic.
Caracteristicile fizico-mecanice pentru temperatura de 20ºC sunt:
• Rezistenţa la compresiune min 30N/mm2 la 3 zile
• min 60N/mm2 la 28 zile
• Modulul de elasticitate min 60KN/mm2 la 28 zile
• Rezistenţa la aderenţă min 60N/mm2 la 28 zile
Caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor vor fi verificate conform metodelor şi nivelelor de
performanţă prevăzute în agrementele tehnice ale fiecărui produs.
Betoanele speciale conţin elementele componente clasice (agregate, ciment, apă) şi diferiţi aditivi,
care le conferă o serie de calităţi necesare scopului urmărit, cum ar fi:
• adezivitate faţă de betonul întărit;
• lucrabilitate foarte bună;
• rezistenţe sporite;
• contracţie redusă;
• întărire rapidă (rezistenţe iniţiale mari).
Betoanele speciale vor fi livrate în saci, care conţin toate componentele, exceptând apa, care se
adaugă înaintea utilizării materialului, în cantitatea indicată pe sacul cu conţinutul respectiv.
Materialele pentru betoane speciale vor fi realizate de firme internaţionale renumite, pe baza unor cercetări
de laborator îndelungate şi competente.
După modul de punere în operă a betonului preparat, se disting două tipuri de materiale pentru
betoane speciale:
• materiale pentru betoane plastic-vârtoase;
• materiale pentru betoane superlucrabile, denumite şi betoane fluide.
Betoanele plastic vârtoase se vor utiliza la repararea elementelor din beton armat cu degradări amplasate în
zone accesibile (stâlpi, pereţi, zone laterale de grinzi, intradosul grinzilor şi plăcilor, etc). Aceste betoane se
vor aplica pe zona degradată, dar pregătită pentru aplicare, în mod similar cu aplicarea mortarelor obişnuite
(cu mistrie şi scule de nivelat), fără a se utiliza cofraje.
Betoanele superlucrabile (fluide) se vor utiliza pentru repararea elementelor din beton armat cu
degradări, amplasate în zone mai puţin accesibile sau chiar inaccesibile (intradosul grinzilor, intradosul
plăcilor, nodurile elementelor constructive, etc.). Betonul se va turna în cofraje etanşe, nu va necesita
vibrare, dar poate migra în toate golurile ce urmează a fi umplute cu beton, graţie lucrabilităţii deosebite a
acestui material.
Lucrări pregătitoare
Diagnosticarea defectelor se va realiza prin observare directă şi prin ciocănirea suprafeţelor
betonului sau cu ajutorul aparaturii speciale pentru identificarea zonelor de beton carbonatat, a armăturilor
corodate, a grosimii stratului de acoperire, etc.
Marcarea zonelor degradate se va face cu cretă colorată prin delimitarea zonei şi haşurarea
suprafeţei delimitate. Înlăturarea betonului degradat se va face cu ajutorul dispozitivelor de dislocat
mecanice, electrice, de tăiat, găurit. Aceste dispozitive vor avea puterea şi acţiunea corespunzătoare
dislocării betonului degradat, fără a produce deranjamente structurii în ansamblu. Se va evita folosirea unor
pieckhammere de mare putere, ce ar produce vibraţii şi eventual degradări majore asupra structurii.
Dislocările de betoane vor fi numai locale şi vor antrena numai betonul degradat până la betonul sănătos,
sau pe grosimea prevăzută în proiectul de detalii.
Betonul nu va fi înlăturat până când Executantul nu va obţine acordul Consultantului cu privire la zonele pe
care acesta va fi înlăturat şi nu va fi prezentat acestuia propunerile cu privire la etapele de lucru şi de
sprijiniri temporare necesare.
Lucrări de reparaţii
Curăţarea armăturilor se va face prin sablare sau cu perii de sârmă. Se va admite şi curăţarea
chimică, dacă procesul tehnologic şi materialele corespunzătoare sunt agrementate în ţară. În cazul în care
se consideră că secţiunea armăturii de rezistenţă s-a redus cu peste 5%, se vor prevedea armături
suplimentare, care se vor îmbina cu cele existente pe o lungime minimă de petrecere conform prevederilor
STAS 10111/2-87.
Tratarea suprafeţelor de beton se va face prin curăţare cu aer comprimat şi eventual prin umezire sau cu un
strat de amorsare, înainte de aplicarea betonului special, conform instrucţiunilor de utilizare specifice ale
materialului respectiv ce va fi utilizat.
Armăturilor dezgolite după curăţare, se vor trata prin vopsire cu o vopsea specială ce asigură protecţia
anticorozivă a armăturilor şi o mai bună aderenţă a betonului faţă de armături. Substanţa de protecţie se
procură odată cu materialele pentru betoane speciale, se prepară conform instrucţiunilor specifice şi se
aplică prin pensulare. Aplicarea betonului special de reparare (inclusiv prepararea sa) se va face conform
instrucţiunilor specifice. Prin această operaţie, se refac dimensiunile iniţiale ale elementului reparat, iar prin
întărire se restabileşte întreaga capacitate portantă.
9.CAIET DE SARCINI
ÎMBRĂCĂMINTE RUTIERĂ PE LUCRĂRI DE ARTĂ
Utilizarea tipurilor de îmbrăcăminti de poduri, precum cele de tip bituminos din betonasfaltic cilindrat sau
îmbrăcăminti din beton de ciment nu se vor aplica decât pe baza unor studii si cercetări efectuate de
institute de specialitate si numai cu acordul proiectantului si beneficiarului.
Îmbrăcămintea bituminoasă pe partea carosabilă a podului este de tip BAP 16, care se va aplica pe stratul de
protectie al hidroizolatiei.
Conditii tehnice
Elemente geometrice
Straturile realizate vor avea următoarele grosimi :
-beton asfaltic cilindrat, BAP 16 în două straturi de 4+4 cm.
Profilul transversal si longitudinal pe pod se vor realiza conform proiectului.
Abateri limită
Abaterile limită la grosimea straturilor fată de valorile din proiect vor fi ±10 %.
Abaterile limită la panta profilului transversal sunt de ± 2,5 mm/m pentru îmbrăcăminti turnate mecanizat si
de ± 5 mm/m la îmbrăcăminti turnate manual.
Denivelările maxime admise în lungul căii sub dreptarul de 3,00 m sunt de 3 mm în cazul executării
mecanizate si de 5 mm în cazul asternerii manuale.
Materiale
Materialele folosite la prepararea mixturilor asfaltice (asfalt turnat dur, asfalt turnat si mortar asfaltic) vor
îndeplini conditiile de calitate prevazute in standardele si normativele in vigoare.
Compozitia si caracteristicile mecanice ale mortarului asfaltic turnat vor respecta prevederile din
stasurile si normativele in vigoare. Compoziţia si caracteristice fizico-mecanice ale asfaltului turnat dur si
ale asfaltului turnat vor respecta prevederile standardelor in vigoare.
Compozitia si caracteristice fizico-mecanice ale betoanelor asfaltice de tip BAP şi BAmP
vor respecta prevederile normativelor in vigoare.
Abaterile limită, în procente din masă, în valoare absolută vor respecta prevederile standardelor in vigoare.
Prescripţii de execuţie
Suprafaţa stratului suport, uscată, se va amorsa cu emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă.
Prepararea, transportul si punerea în operă a asfaltului se efectuează conform STAS 175/87 iar a BAP
conform SR 174/1-02, SR 174/2-97 şi Indicativ AND 546-2013 cu precizarea că mixturile se aplică după
amorsarea hidroizolatiei cu emulsie.
CAIET DE SARCINI
10. LUCRARI DE TERASAMENTE
1. Materiale folosite
1.1 Pamant vegetal
Pentru acoperirea suprafeţelor ce urmeaza sa fie insamantate sau plantate, se va folosi pamant
vegetal ales din pamanturile vegetale locale care prezinta conditii de crestere a vegetatiei.
Pamanturile clasificate ca foarte bune se vor putea folosi in orice conditii climaterice si hidrologice,
la orice inaltime de terasament, fara sa fie luate masuri speciale.
Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre in cazul in care conditiile hidrologice locale sunt
mediocre si nefavorabile vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709 / 2 - 90 privind
prevenirea degradarilor provocate din inghet - dezghet.
In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, alcatuite din pamanturi argiloase cu
simbolul 4e, 4f si a caror calitate, conform caiet de sarcini este rea sau foarte rea, vor fi inlocuite cu
pamanturi corespunzatoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianti hidraulici (var, cenusa de
termocentrala, etc.), pe o grosime de minimum 20 cm in cazul pamanturilor rele si de minimum 50 cm in
cazul pamanturilor foarte rele (sau a celor cu densitatea in stare uscata mai mica de 1,5 g/cmc). Pamanturile
argiloase simbolul 4d, vor fi fie inlocuite, fie stabilizate pe o grosime de minimum 15 cm. Atat inlocuirea
cat si stabilizarea lor se va face pe toata latimea platformei, grosimea fiind considerata sub nivelul patului
drumului constituind partea superioara a terasamentelor, care impreuna cu sistemul rutier, trebuie sa asigure
o grosime mai mare decit adancimea de inghet-dezghet din zona.
La realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d (anorganice) si 4e
(cu materii organice peste 5I) a caror calitate conform caiet de sarcini este rea, alegerea solutiei de punere in
opera si eventualele masuri de imbunatatire vor fi fundamentate cu probe de laborator pe considerente
tehnico-economice. Atat inlocuirea cat si stabilizarea lor se va face pe toata latimea platformei grosimea
fiind considerata sub nivelul patului drumului constituind partea superioara a terasamentelor, care impreuna
cu sistemul rutier, trebuie sa asigure o grosime mai mare decat adancimea de inghet-dezghet din zona.
Apa de compactare
Apa necesara compactarii rambleelor nu va fi murdara si nu va contine materii organice in suspensie.
Apa salcie va putea fi folosita cu acordul beneficiarului in afara de terasamentele din spatele lucrarilor de
arta. Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decat cu
aprobarea beneficiarului in care se vor preciza si modalitatile de utilizare.
Executarea terasamentelor
Scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor va fi efectuata de catre antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa.
Cu ocazia efectuarii pichetajului, vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene, electrice, de
telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora,
conform documentatiilor tehnice pentru predarea terenului liber antreprenorului.
Aceste lucrari se vor corela cu cele prevazute in proiect si in caz de neconcordante se va instiinta
beneficiarul pentru a stabili sumele necesare, eventual suplimentare, fata de cele prevazute in proiect.
Lucrări pregatitoare
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se vor executa urmatoarele lucrari pregatitoare in
limita zonei expropriate :
- defrisari;
- curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni;
- decaparea si depozitarea pamantului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si subterane;
- demolarea constructiilor existente.
Scoaterea buturugilor si a radacinilor se va face la ramblee cu inaltime mai mica de 2m precum si la deblee.
Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni, precum si de alte materiale, se va face pe intreaga
suprafata a amprizei.
Decaparea pamantului vegetal se va face pe intreaga suprafata a amprizei drumului si a gropilor de
imprumut.
Pamantul decapat si alte produse care sunt improprii vor fi depozitate in depozit definitiv. Pamantul vegetal
va fi pus intr-un depozit provizoriu in vederea reutilizarii. In portiunile de drum unde apele superficiale se
pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea vor fi abatute prin santuri de garda provizorii sau
definitive care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei drumului.
Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1,00m sub nivelul platformei
terasamentelor.
Mişcarea pamantului
Miscarea pamantului se va efectua prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi in profilele cu
umpluturi a proiectului.
Excedentul de sapatura ca si pamaturile din deblee care sunt improprii realizarii rambleelor in sensul
prevederilor din caietul de sarcini, precum si pamantul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie
inlocuite vor fi transportate in depozite definitive.
Necesarul de pamant care nu va putea fi acoperit din deblee , va proveni din gropi de imprumut.
Recurgerea la deblee si ramblee in afara profilului din proiect sub forma de supralargire, va fi supusa
aprobarii beneficiarului.
Daca in cursul executiei vor aparea pamanturi provenind din deblee si gropi de imprumut incompatibile cu
prescriptiile caietului de sarcini si ale caietului de sarcini speciale relativ la calitate si conditiile de executie
a rambleelor, antreprenorul va trebui sa informeze beneficiarul si sa-i supuna spre aprobare propuneri de
modificare a provenientei pamantului pentru umplutura.
La lucrarile importante, beneficiarul, daca considera necesar sa precizeze, sa completeze sau sa modifice
prevederile caietului de sarcini, va putea intocmi in cadrul caietului de sarcini speciale " Tabloul de
corespondenta a pamiatului " prin care se defineste destinatia fiecarei naturi a pamantului provenit din
deblee sau gropi de imprumut si o inainteaza spre verificare proiectantului.
Executia debleelor
Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor de
debleu precizat de caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale sa fi fost verificat si recunoscut ca
satisfacator de catre beneficiarul lucrarii. Aceste acceptari vor fi mentionate in registrul de santier.
Sapaturile vor fi atacate frontal pe intreaga latime si, pe masura ce avanseaza, se va realiza si
taluzarea, urmand pantele taluzelor mentionate pe profilele transversale. Daca nu este posibil, aceste lucrari
se pot ataca pe 2-3 nivele. Nu se vor crea supraadanciri in debleu. In cazul in care, in mod accidental, apar
asemenea situatii se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie beneficarul lucrarii
si pe cheltuiala antreprenorului.
In cazul in care terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu este de
portanta dorita, beneficiarul va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala investitorului.
Compactarea stratului de forma va trebui sa permita atingerea unui grad de compactare de 100 • Proctor
normal.
Inclinarea taluzelor va depinde de natura terenului efectiv. Daca aceasta va diferi de prevederile
proiectului, antreprenorul il va informa pe beneficiar care va putea, eventual, dispune o modificare a
inclinarii taluzelor si modificarea volumului terasamentelor.
Inclinarea taluzurilor la deblee pentru adancimi de maximum 12,00 m vor fi conform caiet de sarcini, in
functie de natura materialelor existente in debleu.
In deblee mai adanci de 12,00 m sau amplasate in condiţii hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltraţii,
zone de baltiri), indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate.
Taluzurile vor fi curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect aderente sau incorporate in
teren ca si de rocile dislocate a caror stabilitate este incerta. Daca constata ca stabilitatea pamanturilor nu
este asigurata, executantul va lua urgenta masuri de consolidari si va preveni imediat beneficiarul si
proiectantul. Debeele ajunse la cota vor suporta o compactare de suprafata care va fi executata de asa
maniera incat sa se obtina pe o adancime de 30 cm un grad de compactare de cel putin 100 •Proctor normal,
conform prevederilor caietului de sarcini.
In terenuri stancoase in care este necesar sa se recurga la exploziv, antreprenorul va trebui sa stabileasca si
apoi sa adapteze plaurile sale de derocare in asa fel incat sa se obtina :
- degajarea la gabarit a taluzelor si a platformei
- cea mai mare fractionare posibila a rocii evitand orice risc de degradare a lucrarilor proiectului
Pe timpul intregii durate a lucrului se va vizita, in mod frecvent si in special dupa explozie, taluzurile de
deblee terenurile de deasupra acestora in scopul de a se rangui partile de rocacare ar putea sa fie dislocate de
explozii sau din alte cauze. Dupa executia lucrarilor, se va verifica in mod contradictoriu ca adancimea
necesara este peste tot atinsa. In cazul in care acestea nu sunt atinse, executantul va executa derocarea
suplimentara care este necesara.
Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m vor fi consorm
caiet de sarcini.
Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase va fi lasata la alegerea
exectunatului. El va avea posibilitatea de a realiza la o adancime suplimentara, apoi de a completa, pe
cheltuiala sa, cu un strat de beton slab pentru aducerea la cote.
Daca proiectul comporta reutilizarea in ansamblu a debleelor sensibile la apa, beneficiarul va prescrie :
- in perioada ploioasa : extragerea verticala;
- dupa perioada ploioasa : extragerea in straturi pana la orizontul a carui continut in apa va fi
superior cu 10 puncte umiditatii optime Proctor normal.
In timpul executiei debleelor, executantul este obligat sa conduca lucrarile de asa maniera incat
pamanturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleelor sa nu fie degradate sau inmuiate de apele de
ploaie. Se va incepe cu lucrarile de debleu de la partea de jos a rampelor profilului in lung cu conditia ca
apelor de scurgere naturala sa nu se adune in acest front.
Daca topografia locurilor va permite o evacuare gravitationala a apelor antreprenorul va trebui sa mentina o
panta suficienta la suprafata partii excavate si sa execute in timp util santuri, rigole, lucrari provizorii
necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.
Execuţia rambleelor
Prescripţii generale
Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului indicate in caietul de
sarcini si caietul de sarcini speciale sa fie verificate si acceptate de catre beneficiar. Aceasta acceptare va fi
in mod obligatoriu consemnata in caietul de santier. Nu se vor executa lucrari de umpluturi pe timp de
ploaie sau ninsoare sau cu pamanturi inghetate.
Executia rambleelor va fi intrerupta in cazul in care calitatile lor minimale definite prin caietul de sarcini
sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.
Executia nu va putea fi reluata decat dupa un timp fixat de beneficiar sau reprezentantul sau la propunerea
antreprenorului.
Profilul transversal al fiecarui strat elementar va prezenta pante suficient de mari pentru a asigura
scurgerea rapida a apelor de ploaie. In lipsa unor precizari in caietul de sarcini speciale, aceste pante vor fi
de minimum 5 • .
Inclinarea taluzelor va depinde de natura terenului efectiv. Daca aceasta difera de prevederile proiectului,
executantul va aduce la cunostinta beneficiarului care va putea, eventual, dispune o modificare a inclinarii
taluzelor si modificarea volumului terasamentelor.
Realizarea rambleelor cu materiale din derocari se va face cu conditia respectarii urmatoarelor
masuri :
- blocurile sanu depasesca 0,50 m;
- impanarea golurilor cu materiale derocate marunte;
- asigurarea compactarii cu vibratoare grele 12-16t;
- realizarea unor umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare pe cel putin 2,00 m
grosime la partea superioara a rambleului.
La punerea in opera se va tine cont de umiditatea optima de compactare. Pentru aceasta, laboratorul
santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurilein consecinta pentru punerea in
opera, respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasiad pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var
pentru a-si reduce umiditatea cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru
a-l aduce la valoarea umiditatii optime.
Compactarea rambleelor
Toate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor normal
prevazute in caietul de sarcini.
Antreprenorul va trebui sa supuna acordului beneficiarului cu cel putin opt zile inainte de inceperea
lucrarilor fisa tehnologica cuprinzand conditiile de executie a terasamentelor stabilite, pe cate un tronson,
experimental, continand cel putin urmatoarele date: setul de utilaje pentru excavare, asternere, compactare;
caracteristicile utilajelor de compactare (greutate, latime, presiune in pneuri, caracteristici de vibrare, etc.)
grosimea stratului de pamant afinat si grosimea stratului de pamant compactat, numarul de treceri ale
utilajului de compactare, viteze cu si fara vibrare; intensitatea de compactare Q/S.
In cazurile in care nu se va putea sa fie satisfacuta aceasta obligatie, grosimea straturilor succesive nu va
putea depasi 20 cm dupa compactare. Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 1D sub
imbracamintile din beton de ciment si de 4D sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10 • din
numarul punctelor de verificare.
Controlul compactarii
Starea rambleului va fi controlata prin supravegherea beneficiarului pe masura executiei in
urmatoarele conditii :
a) controlul va fi strat dupa strat;
b) se va proceda pentru fiecare strat la urmatoarele incercari cu frecventa teoretica conform caiet de
sarcini, care vor putea, eventual, sa fie modificate la cererea inginerului.
Antreprenorul nu va putea cere receptia unui strat decat daca toate gradele de compactare corespunzatoare
sunt superioare minimului prescris. Aceasta receptie va trebui, in mod obligatoriu, mentionata in registrul de
santier.
Profile si taluze
Lucrările vor fi executate de asa maniera incat dupa compactare profilele din proiect sa fie realizate cu
tolerante admisibile.
Profilul taluzului va fi obtinut, in lipsa unor dispozitii contrare, in caietul de sarcini speciale prin metoda
rambleului excedentar. Taluzul nu va prezinta nici cu scobituri si nici cu excrescentein afara celor rezultate
din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului. Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de
fundatie cu capacitatea portanta corespunzatoare, vor avea inclinarea 1 : 1,5 pana la inaltimile maxime pe
verticala - date in caietul de sarcini.
In cazul rambleelor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in caietul de sarcini, dar pana la 12,00 m,
inclinarea taluzurilor pe inaltimile , socotite de la nivelul platformei drumului in jos, va fi de 1 : 1,5, iar pe
restul inaltimii pana la baza rambleului inclinarea va fi de 1 : 2.
In ramblee mai inalte de 12,00 m, precum si la cele situate in albiile majore ale raurilor, vailor si in
baltile unde terenul de fundatie este alcatuit din articule fine si foarte fine, inclinarea taluzurilor se va
determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3a 1,5.
Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa vor avea inclinarea de 1 :
1,5 pana la inaltimile maxime h max pe verticala , in functie de caracteristicile fizico-mecanice ale terenului
de fundatie.
Forma si dimensiunile profilelor vor fi cele din proiect. Suprafata patului drumului va fi plana, cu
inclinarea transversala de 3,5 - 4,0 a la drumurile de clasa tehnica I si II si similara cu cea a imbracamintii
drumurilor la drumul de clasa tehnica III - IV. Tolerantele de executie pentru suprafata patului drumului si
pentru taluze, sub lata de 3 m, vor fi cele din caietul de sarcini.