1

CAPITOLUL 1

INTRODUCERE

Mijloacele de transport au apårut ca urmare a nevoii oamenilor de a se

deplasa în diferite scopuri: v`nåtoare; transporturi de persoane, de bunuri; plimbåri,
etc.
Primele mijloace de transport s-au construit dupå inventarea ro\ii, çi erau
ac\ionate de for\a muscularå a omului sau animalelor.
Evolu\ia mijloacelor de transport çi deci a transporturilor a fost sinuoaså,
traseul ei fiind marcat de inven\ii care au declançat un real progres în construirea de
vehicule, dar çi de dificultå\i care au necesitat eforturi mari çi încercåri numeroase
pentru a gåsi cele mai bune solu\ii.
Dacå primele mijloace de transport foloseau for\a muscularå umanå sau
animalå, aceasta s-a dovedit a fi insuficientå pentru o deplasare rapidå, aça cå
oamenii au cåutat alte forme de energie care så le permitå viteze mai mari. Astfel au
apårut transporturile pe apå, care foloseau energia eolianå, fapt ce a inspirat çi
constructorii de vehicule terestre.
Mai t`rziu, inventarea motorului care folosea energia dezvoltatå de abur a
constituit un pas important în dezvoltarea mijloacelor de transport, la mijlocul
secolului al XVIII-lea. În 1769 se construieçte primul autovehicul rulant cu aburi,
iar în 1825 apare locomotiva cu aburi.
În sf`rçit, descoperirea motorului cu ardere internå (1886) a revolu\ionat
evolu\ia mijloacelor de transport care din acest moment a cunoscut un ritm rapid de
dezvoltare.
Lucrarea de fa\å îçi propune så facå o scurtå prezentare a celor mai
semnificative momente ale evolu\iei mijloacelor de transport terestre, încep`nd cu
perioada primitivå (folosirea energiei musculare, eoliene) continu`nd cu cea mai
importantå perioadå, çi anume dupå 1886 odatå cu inventarea motorului cu ardere
internå, çi p`nå la mijloacele de transport ultramoderne din zilele noastre.
 2

CAPITOLUL 2

IMPORTANæA TRANSPORTURILOR

Transporturile reprezintå o componentå esen\ialå a economiei, çi în acelaçi

timp sunt implicate în toate sectoarele vie\ii sociale. Din punct de vedere economic,
transporturile se înscriu în sfera serviciilor.
Importan\a transporturilor çi implicit a mijloacelor de transport, este
eviden\iatå în primul r`nd prin varietatea acestora, prin posibilitatea de a exploata
at`t mediul terestru c`t çi pe cele: subteran, acvatic, aerian.
În industrie, transporturile ocupå un loc important deoarece asigurå
transportul de materii prime, materiale, semifabricate, produse finite, etc. Pentru
diferite ramuri industriale s-au construit mijloace de transport specifice
(autocisterne, autotrenuri, autoateliere, cargouri, petroliere, metaniere, tractoare,
autocamioane, remorci, etc.)
Mijloacele de transport asigurå deplasarea unui numår mare de persoane în
diferite col\uri ale lumii, fac parte din via\a de zi cu zi, orice om folosind zilnic un
mijloc de transport în diferite scopuri.
Transporturile asigurå de asemenea servicii poçtale (transporturi de
coresponden\å çi mesagerie), deplasarea de substan\e chimice, nucleare,
transporturi prin conducte (gaz metan, produse petroliere, apå) transporturi de
mårfuri, etc.
Un rol important ocupå transporturile çi în telecomunica\ii prin sistemele
LASER çi fibre optice.
În turism, transporturile au de asemenea o pozi\ie importantå asigur`nd
deplasarea turiçtilor de la, çi spre obiectivele turistice, realizarea unor circuite
turistice. Se folosesc chiar mijloace de transport speciale pentru agrement (nave de
agrement, automobile de epocå, trenuri de agrement, etc.)
Diversitatea mijloacelor de transport çi tendin\a neståvilitå a omului de a fi
mereu în competi\ie cu ceilal\i a dus la organizarea unor activitå\i sportive al cåror
scop este concuren\a între mijloace de transport: raliuri, circuite, concursuri de
vitezå pentru biciclete, motociclete, ambarca\iuni navale, în acest scop construindu-
se çi autovehicule speciale.
În agriculturå, transporturile ocupå o pozi\ie de bazå asigur`nd prin mijloace
specifice transportul de materiale, utilaje, apå pentru iriga\ii. De asemenea,
produsele agricole ajung la locurile de desfacere cu ajutorul mijloacelor de
transport.
În domeniul ocupa\ional, transporturile asigurå cooptarea unei pår\i destul de
însemnate din for\a de muncå, numeroçi oameni fiind implica\i în construc\ia,
între\inerea çi exploatarea mijloacelor de transport çi a cåilor de transport.
 3

Fiecare mijloc de transport prezintå particularitå\i legate de limitele tehnice,

pre\ul de cost, distan\ele de parcurs, timpul necesar pentru transport, siguran\a în
deplasare.
Transportul terestru prezintå avantajul cå se poate folosi çi pentru volume çi
cantitå\i mici, dar çi pentru volume çi cantitå\i mari.
Mijloacele de transport rutier çi feroviar sunt cele mai råsp`ndite çi cele mai
accesibile din punct de vedere al costurilor de achizi\ionare çi exploatare.
 4

CAPITOLUL 3

CLASIFICAREA MIJLOACELOR DE TRANSPORT

3.1. Clasificarea generalå a mijloacelor de transport

Datoritå diversitå\ii constructive destul de mari, dar çi posibilitå\ii de a

acoperi toate domeniile de activitate sub diferite forme, mijloacele de transport se
clasificå dupå mai multe criterii:

1.Dupå mediul în care de face deplasarea:

a) mijloace de transport terestre

- automobile (deplasarea se face pe drumuri realizate pe suprafa\a påm`ntului
- stråzi, çosele, autostråzi)
- locomotive çi vagoane (deplasarea se face pe cåi ferate)
b) mijloace de transport subterane
- metroul (deplasarea se face în subteran în tuneluri speciale pe çine de cale
feratå)
c) mijloace de transport acvatice sau subacvatice
- vapoarele care se deplaseazå pe suprafa\a apei;
- submarinele care se deplaseazå pe suprafa\a apei çi în general sub apå (în
imersiune): batiscafuri sau submersibile folosite pentru cercetåri subacvatice;
d) mijoace de transport aeriene:
- dirijabile, baloane aeriene;
- avioane;
- elicoptere;
- rachete;
e) mijoace de transport speciale:
- vehicule pe pernå de aer;
- transport prin conducte (transport prin conducte cu aer comprimat,
transport de fluide prin conducte - gaz metan, produse petroliere, apå);
- transport prin unde scurte sau cablu LDX;
- transport prin fibre optice, LASER;

2. Dupå sistemul de propulsie:

 5

- ac\ionare prin for\a aburului (locomotive cu abur, nave);

- motoare cu ardere internå, cu combustibili lichizi (autovehicule);
- motoare cu reac\ie (turbinå cu gaz - avioane, rachete);
- motoare electrice (automobile, locomotive, tramvaie, troleibuze);
- ac\ionare nuclearå (nave marine, submarine);

3. Dupå încårcåturå
- transport de persoane;
- transport de mårfuri;
- transporturi speciale (susbstan\e chimice, nucleare, transporturi militare,
transporturi prin conducte);

3.2. Clasificarea mijloacelor de transport terestre

Mijoacele de transport terestre (rutier çi feroviar) sunt cele mai råsp`ndite çi

mai accesibile din punct de vedere al costurilor de achizi\ionare çi exploatare.
Autovehiculele s-au construit într-o mare varietate de tipuri çi modele. Ele se
clasificå dupå mai multe criterii:
1. Dupå destina\ie, se deosebesc autovehicule:
- de transport;
- tehnice;
- militare;
- autotrenuri;
- pentru servicii speciale (autocisterne, autosanitare, autoateliere);
- de sport çi curse;
Autovehiculele de transport sunt de mai multe feluri:
a) pentru materiale:
- autocamioane, autoutilitare mici, mijlocii çi mari;
- autocamionete;
- autofurgonete;
- autodube;
- tractoare;
b). pentru persoane:
- autoturisme mici (500-1000 cmc), mijlocii (1000-2000 cmc), mari
(2000-4000);
- automoile de performan\å (curse, concursuri);
- autobuze (microbuze, cu capacitate micå, medie çi mare);
c) combinate (transport de mase utile çi persoane):

Autovehiculele militare pot fi:

- de luptå cu utilizåri multiple;
- de transport;
- çcoalå;
 6

Autotrenurile pot fi:

- grele (7-10 t);
- foarte grele (peste 10 t);

2. Dupå tipul motorului:

- cu motor termic cu ardere internå sau externå;
- cu motor electric;

Mijloacele de transport feroviar cunosc de asemenea o largå diversitate

tipologicå, clasificatå în principal în urmåtoarele categorii, lu`nd în considerare
sistemul de trac\iune:
a) cu trac\iune clasicå:
- trac\iunea cu abur;
- trac\iunea diesel;
- trac\iunea cu turbine cu gaze;
- trac\iunea electricå;
b) cu trac\iune neconven\ionalå:
- cåi ferate montane speciale;
- cåi ferate monorai;
- cåi ferate suspendate;
- cåi ferate pneumatice;
- cåi ferate cu vehicule cu motoare electrice liniare;
- cåi ferate cu vehicule pe pernå de aer;
- cåi ferate cu vehicule pe pernå magneticå;
 7

CAPITOLUL 4

EVOLUæIA MIJLOACELOR DE TRANSPORT TERESTRE

4.1. De la roatå la tråsurile mecanice

Încå din cele mai vechi timpuri omul a sim\it nevoia så se deplaseze mai
repede dec`t îi permitea mersul pe jos. Astfel, odatå cu dezvoltarea açezårilor
umane, cu creçterea popula\iei globului, necesitatea gåsirii unei posibilitå\i de
deplasare mai rapide a devenit imperioaså. Oamenii, observ`nd natura, au constatat
cå bolovanii rotunzi se miçcå mai repede prin rostogolire. Aça s-a conturat ideea
ro\ii, care apare prima datå în Mesopotamia, în anul 4000 î.e.n.
Înainte de apari\ia ro\ii, oamenii au folosit ca principiu de transport
alunecarea, concretizatå în sånii çi schiuri - în nordul îndepårtat, mijloace ac\ionate
prin trac\iune directå de cåtre oameni sau animale.
Primele ro\i care au apårut aveau forma unui disc gros ob\inut prin tåierea
unei felii dintr-un trunchi de copac.
Roata cu spi\e apare mai t`rziu, în jurul anului 2700 î.e.n., în Asia Micå, iar
în jurul anului 1700 î.e.n. apar primele cåru\e trase de cai.
Inventarea ro\ii çi domesticirea calului au revolu\ionat transporturile çi
progresele în ceea ce priveçte viteza de deplasare la vremea respectivå.
Concomitent cu dezvoltarea açezårilor omeneçti au început så fie amenajate
çi drumurile pe care circulau o mare varietate de vehicule (cåru\e, tråsuri, cupee,
cåru\e oscilante, faeton-uri, cabriolete, omnibusuri, caleçti, diligen\e), av`nd ca
mijloc de trac\iune animalele.
Secolele XVI-XVII au fost marcate de încercåri de construire a unor vehicule
ac\ionate cu pedale:
- 1588 - Ramelli construieçte maçina catapultå ac\ionatå prin for\a
muscularå;
- 1635-1670 Hautsch construieçte tråsuri mecanice;
- 1752 - L. Samsurenkov construieçte tråsura ac\ionatå de doi oameni;
- 1791 - Kulibin construieçte tråsura mecanicå pe trei ro\i, ac\ionatå prin
pedale;
Tot în aceastå perioadå au apårut çi stråmoçii bicicletelor çi chiar ai
motocicletelor actuale (Anexele 5, 6 ), denumite la vremea respectivå bicicluri,
velocipede. Cronologic, men\ionåm c`teva date legate de vehiculele cu 2 ro\i.
 1793, apar primele velocipede;
 1821, Niepce N., inventeazå articula\ia din fa\a bicicletei;
 8

 1872, Starley construieçte un spider;

 1879, Sawson construieçte primul biciclu de damå;
 1887, Meyer-Rousseau - prima bicicletå cu lan\;

Folositå cu succes în ac\ionarea coråbiilor çi a morilor de v`nt, for\a eolianå a

fost probatå çi în transportul terestru, în acest sens put`nd men\iona:
- cåru\e echipate cu p`nze în China çi Europa;
- corabie pe ro\i, construitå în 1600 în Olanda, vehicul ce atingea viteza de
30 de km/h;
- vehicul tractat de zmee, construit de G. Pocock, în 1826;
- vehicul pe 4 ro\i cu 3 catarge çi 6 vele, construit în Fran\a, în 1834, de
Haguet;
- vehicule de agrement cu vele ac\ionate de briza marinå;

4.2. Apari\ia çi evolu\ia automobilului

Prieten al omului, la bine çi la greu, automobilul este una dintre cele mai
importante cuceriri ale çtiin\ei çi tehnicii, care a marcat dezvoltarea societå\ii
umane.
Pentru a se ajunge la ceea ce azi numim automobil, omul a depus eforturi
uriaçe de-a lungul a sute de ani.
Unele dintre primele idei legate de aspectul automobilelor care aveau så
aparå în viitor au apar\inut filosofului englez Roger Bacon (sec al XIII-lea) çi mai
t`rziu, în sec al XV-lea, lui Leonardo da Vinci. Adevårata evolu\ie a automobilului
se poate spune înså cå începe la mijlocul secolului al XVIII-lea, c`nd descoperirea
energiei aburului a revolu\ionat produc\ia manufacturierå permi\`nd trecerea la
industrializare.
Energia aburului a fost folositå mai întåi pentru diferite maçini industriale. În
1782, Watt breveteazå regulatorul de abur, considerat a fi primul dispozitiv
automat de industrializare.
În 1758, englezul Gerald Fitz realizeazå în formå primitivå primul montaj
cilindru-piston çi mecanismul bileå-manivelå, realizåri capitale în domeniul
construc\iei de motoare cu ardere internå, folosite la vehicule.
Epoca de glorie a motorului cu aburi este atinså în secolul al XIX-lea, c`nd
din Anglia se extinde cu succes çi în Fran\a, Germania, SUA.
Primul autovehicul rulant cu aburi a fost construit în Fran\a de cåtre inginerul
N.J.Cugnot, cåpitan în armata francezå (Anexa 1).
Prima încercare oficialå a maçinii cu trei ro\i care purta în partea din spate
un uriaç cazan de culoare roçie care pufåia vapori a fost realizatå de Cugnot la 20
octombrie 1769 la Paris.
Ca urmare a reuçitei proiectului, Cugnot construieçte la îndemnul ministrului
de råzboi din acele timpuri un vehicul mai mare, încercat în 1771 la Vincennes,
vehicul depus aståzi la Muzeul Conservatorului de Arte çi Meserii din Paris.
 9

Vehiculul construit de Cugnot a avut numeroase inconveniente çi nu a fost

considerat o realizare reuçitå, dar a constituit un exemplu practic pentru
constructorii de diligen\e cu aburi, care au apårut la sf`rçitul secolului al XVIII-lea.
Diligen\ele cu aburi, numite çi locomotive rutiere au avut o largå råsp`ndire
în Anglia, Fran\a, SUA, etc, fiind construite într-un mare numår de tipuri.
Men\ionåm pe scurt, c`teva încercåri în acest domeniu:
- 1786-1788, W.Murdock, W.Symington, R.Faurness construiesc tråsuri cu
aburi;
- 1821 - J. Griffith proiecteazå o diligen\å cu aburi, dotatå cu un motor de
locomotivå.
- 1831-1836 - W. Hancock construieçte mai multe tråsuri cu abur, de mare
succes (Infanta, Era, Entreprise, Automaton);
- 1878, în Fran\a, Lotz construieçte o locomotivå rutierå cu aburi, iar familia
Bollée construieçte numeroase diligen\e cu aburi, rapide çi uçoare;
În 1883, marchizul Albert de Dion, ajutat de doi mecanici renumi\i
(Trepartoux çi Bouton) construieçte mai multe vehicule cu aburi pe 4 ro\i, iar în
1895 trece de la folosirea aburului la derivate petroliere.
Din 1901-1902 se poate spune cå apar primele automobile de serie numite
De-Dion-Bouton (Anexa 2).

Automobilele cu aprindere internå

În paralel cu dezvoltarea tot mai accentuatå a automobilelor cu aburi s-au
cåutat noi solu\ii pentru ac\ionarea motoarelor. Astfel, în 1860 Etienne- Lénoir
breveteazå primul motor care func\iona cu un amestec de aer çi gaz de iluminat.
Continuator al ideilor lui Lénoir, Eduard Delamare Debouteville construieçte
în 1884 un triciclu-break cu motor cu gaz de iluminat, înlocuit apoi cu petrol
(Anexa 3).
În Germania, un aport deosebit la dezvoltarea automobilului l-au avut c`teva
personalitå\i råmase celebre: Daimler, Benz, Diesel, Lange, Maybach. În 1886,
Daimler construieçte un automobil cu motor cu petrol. În acelaçi timp, Benz
realizeazå automobilul cu motor cu benzinå. În 1889, Daimler construieçte primul
autobuz din lume çi breveteazå un tramvai cu motor cu explozie (Anexa 4).
Un nume celebru în istoria automobilului a råmas çi cel al lui Henry Ford,
care construieçte numeroase automobile ingenioase. Munca lui este încununatå de
succes pentru prima datå la 1 octombrie 1908, c`nd prezintå automobilul Ford
model T-Lizzie, descris în ziarele vremii ca fiind: negru, filiform, ezitant,
tulburåtor çi simpatic (Anexa 14). Viziunea modernå a lui Ford în domeniul
construc\iilor de automobile este eviden\iatå prin faptul cå el a introdus pentru
prima datå liniile de montaj în serie mare.
La începutul secolului al XX-lea, construc\ia automobilelor a înregistrat
progrese importante, automobilele suferind modificåri at`t la exterior c`t çi la
interior, la fiecare organ, agregat sau ansamblu.
Printre marile firme constructoare de automobile la începutul secolului al
XX-lea, men\ionåm: Ford, Cadillac (S.U.A.), Daimler (Anglia), Panhard, Morse,
Voisin, Peugeot, Renault (Fran\a), Mercedes (Germania), Fiat, Bugatti (Italia).
 10

Forma caroseriei a fost modificatå astfel înc`t så micçoreze rezisten\a la

înaintare a automobilului, modificare ce a impus denumiri specifice automobilelor,
påstrate çi în zilele noastre: limuzinå, berlinå, sedan, cupé, coach, landaulet, faeton,
cabriolet, roadster.
Dintre numele råmase celebre în istoria automobilului se remarcå Bugatti,
Rolls çi Royce, inventatori care cu un talent deosebit au creat adevårate bijuterii
automobilistice. De la primele modele Rolls-Royce, fabricate în 1906, firma
cunoaçte un succes deosebit, apar tipurile Silver-Ghost, RR-Twenty, Phantom -I, II,
maçini de excep\ie care au fåcut din automobilul Rolls-Royce un simbol al Angliei
(Anexa 13).
Ettore Bugatti este unul dintre cei mai originali dar în acelaçi timp poate cel
mai mare constructor de automobile al secolului în care a tråit. Cu o înclina\ie
deosebitå, Bugatti concepe çi realizeazå primul såu automobil (1900) cu motor cu 4
cilindri (Anexa 10). Dupå doar 10 ani, maçinile Bugatti erau considerate adevårate
bijuterii mecanice, fiind în felul lor unicate demne de un artist.
În Fran\a se remarcå Citroen (Anexa 8), Peugeot, Renault (Anexa 9), mårci
care s-au impus pe pia\a mondialå, påstr`ndu-çi faima çi în zilele noastre.
În Germania, un loc aparte între automobilele Volkswagen, Mercedes, Audi,
îl are marca BMW, care este simbolul unor automobile de cea mai bunå calitate
(Anexa 7).
În \ara noastrå nu se poate vorbi de construc\ia de automobile în serie, dec`t
dupå 1957. Perioada de pionierat a construc\iei de automobile debuteazå în 1945,
odatå cu construirea unui microautomobil tip MR, în cadrul uzinei IAR Braçov. În
1946 se construieçte primul tractor rom`nesc IAR-22.
Anul 1957 a marcat în \ara noastrå industria construc\iei de automobile. S-a
început greu, cu IMS-57 (Anexa 11), s-a continuat cu ARO, apoi Dacia çi Oltcit.
În prezent automobilele Dacia çi ARO se fabricå în diverse tipuri
constructive, care vin în înt`mpinarea cerin\elor beneficiarilor: Dacia Nova, Dacia
SuperNova, ARO-10, ARO-242 (pick-up), ARO 243 (furgon carosat), ARO 244
(station vagon) (Anexa 12).
Cea mai nouå marcå de autoturisme de pe pia\a rom`neascå este Daewoo,
marcå mult apreciatå pentru calitatea autoturismelor sale, amintind aici modelele
Cielo, Espero, Leganza, Nubira, Tico çi Matiz.

4.3. Apari\ia çi evolu\ia mijloacelor de transport feroviar

Chiar dacå a fost mult controversatå în momentul apari\iei (primele decenii

ale secolului al XIX-lea), calea feratå s-a impus treptat aproape în toate \årile lumii,
devenind cel mai important mediu de transport terestru.
Din punct de vedere organizatoric, calea feratå constituie sistemul de
transport cel mai complex, av`nd douå componente: instala\iile fixe çi materialul
rulant, care se aflå în str`nså dependen\å çi se condi\ioneazå reciproc.
 11

4.3.1. Evolu\ia cåilor ferate

Calea feratå este una dintre cele mai importante descoperiri ale secolului al
XIX-lea, dar ideea sistemului de transport caracteristic a apårut cu mult înainte çi
anume în secolul al XVI-lea, c`nd se folosea calea cu fågaçe din lemn. În 1525, în
minele din Alsacia de foloseau vagonete de minå cu ro\i metalice care rulau pe
longrine din lemn (Anexa 15).
În jurul anului 1556 se foloseau çi în \ara noastrå vagonete din lemn care
rulau pe çine de lemn.
La începutul secolului al XVIII-lea apare primul vagon de marfå în Anglia
(Anexa 16).
Din 1767, çinele de lemn sunt înlocuite cu çine din fontå, iar dupå 1789, se
poate spune cå a apårut adevåratul drum de fier, pe care pot circula numai vehicule
feroviare. Pe aceste linii, trac\iunea era realizatå cu cai.
Din 1857 çinele se construiesc din o\el laminat.
Revolu\ia industrialå din Anglia (sec al XVIII-lea ) a marcat un moment
important çi în evolu\ia mijloacelor de transport. Astfel, dupå realizarea primului
autovehicul rulant de cåtre inginerul Cugnot în 1769 (Fran\a), se va realiza în 1803
de cåtre Richard Trevithick prima locomotivå cu abur din lume, numitå Tram
Engine (Anexa 17).
Dupå 1803 se mai construiesc çi alte locomotive mai puternice, iar în 1812
se inaugureazå prima linie industrialå cu trac\iune cu abur. Istoria locomotivei cu
abur påstreazå nemuritor numele lui George Stephenson, numit father of the
locomotive engine, care timp de peste 10 ani a fost principalul constructor de
locomotive. Tot el inaugureazå în 1825 prima linie de cale feratå destinatå traficului
de cålåtori.
Prima cale feratå înså, în adevåratul sens al cuv`ntului se inaugureazå în
1830, pe traseul Liverpool - Manchester pe care se transportau cålåtori çi mårfuri.
Asimiml`nd experien\a englezå, cåile ferate se dezvoltå çi în America de
Nord, Europa çi apoi celelalte continente. Cålåtoriile cu trenul erau înså în acea
perioadå destul de dificile, mai ales cele interna\ionale, datoritå condi\iilor
improprii (lipså de confort, formalitå\i vamale).
Transporturile de cålåtori se îmbunåtå\esc în jurul anului 1860, c`nd apar
primele vagoane de dormit (Anexa 18) çi se introduc trenurile interna\ionale.
Vagoanele de dormit apar pentru prima datå în America çi au fost realizate prin
transformarea unor vagoane de cålåtori (Anexa 24). Ulterior s-au realizat çi alte
vagoane pentru servicii speciale, din care au derivat vagoane restaurant, salon, etc.
În Europa, primele vagoane de dormit sunt construite în 1872 dupå modelul
american la firma Simmering, în Austria. Ca urmare a succesului ob\inut cu
vagoanele de dormit, în Europa apar primele trenuri de lux, dintre care cel mai
renumit a fost Orient Expres, pus în circula\ie în 1883 (Anexa 19).
În timpul celui de-al doilea råzboi mondial, trenurile interna\ionale europene
au fost suprimate, fiind puse în circula\ie abia dupå 1945. În aceastå perioadå,
faima trenului Orient Expres începe så scadå, în fa\a altor mijloace mai rapide. El
 12

apar\ine aståzi turismului çi råm`ne fårå îndoialå cel mai celebru çi cel mai
romantic tren, constituind surså de inspira\ie pentru scriitori, muzicieni, pictori,
cineaçti, care i-au creat o adevåratå legendå.
Alte trenuri celebre alåturi de Orient Expres sunt: Calais-Nice-Rome-Express
(1883), Sud-Express (1887), Rome Express (1890), St. Petersburg - Cannes
Express (1898), TransSiberien Express (1898).
În ceea ce priveçte trac\iunea, s-a cåutat çi în transportul feroviar înlocuirea
for\ei aburului cu o formå de energie superioarå.
Astfel, dupa numeroase încercåri, societatea Anciens Etablissemenet Panhard
et Levassor realizeazå prima locomotivå propulsatå de motor cu explozie, în anul
1901.
Trac\iunea feroviarå avea så fie revolu\ionatå de motorul cu ardere internå
produs de germanul Rudolf Diesel, în care aprinderea amestecului carburant se face
prin compresie. Motorul Diesel este çi aståzi cel mai utilizat în acest domeniu.
Prima locomotivå Diesel din lume a fost construitå în anul 1912, de firma
elve\ianå Sulzer-Winterhur (Anexa 20).
Trac\iunea Diesel-electricå s-a råsp`ndit rapid în toatå lumea, dar cel mai
mult este utilizatå în S.U.A., unde s-au construit cele mai puternice locomotive
Diesel-electrice, de tipul Centennial.
În grupa mijloacelor de transport feroviar se încadreazå çi automotoarele
Diesel.
În Rom`nia, primul automotor a fost introdus în 1902 çi era echipat cu motor
cu benzinå de 40 CP cu transmisie mecanicå, iar încep`nd din 1937 apar primele
automotoare aerodinamice construite de unzinele Malaxa din Bucureçti (Anexa
21).
În perioada de dinaintea celui de-al doilea råzboi mondial, cele mai
remarcabile automotoare aerodinamice de mare vitezå au fost realizate în
Germania, Olanda, Fran\a çi S.U.A.
O altå solu\ie pentru trac\iune care a revolu\ionat avia\ia, çi anume trac\iunea
cu turbine cu gaze, a fost utilizatå destul de restr`ns în domeniul feroviar.
Prima locomotivå cu turbine cu gaze apare în 1940 în Elve\ia, apoi se
construiesc experimental çi în Marea Britanie, Cehoslovacia (Anexa 22), U.R.S.S.
çi Fran\a, iar o mai mare utilizare au avut-o în S.U.A.
În 1966, în Fran\a se reia ideea utilizårii turbinei cu gaze la trac\iunea
feroviarå cu aplicare la automotoarele de mare vitezå destinate liniilor
neelctrificate. Astfel, în 1967 se realizeazå rama experimentalå TGS cu trac\iune
mixtå (motor diesel çi turbinå cu gaze), iar în anii urmåtori turbotrenurile ETG çi
RTG. Primul turbotrn ETG este introdus în exploatare în 1969 pe traseul Paris-
Cherbaurg çi era compus din douå vagoane motoare çi douå remorcate.
Din 1972 se realizeazå çi turbotrenurile RTG echipate numai cu turbine cu
gaze.
Tot în Fran\a s-a experimentat unul dintre cele mai remarcabile turbotrenuri
numit TGV-001 (train aux grande vitese) format din 5 vagoane (2 motoare çi 3
remorcå) care a atins viteza de 318 km/h, record mondial al trac\iunii feroviare
clasice cu motoare termice.
 13

În evolu\ia sa, trac\iunea feroviarå a cunoscut çi aportul unui alt tip de motor
çi anume cel electric, care a fost folosit pentru prima datå în 1835 de cåtre Thomas
Davenport pentru un vagon motor electric experimental. Acest vehicul se considerå
stråmoçul tramvaielor electrice actuale.
Trac\iunea electricå feroviarå (Anexa 23) a fost inauguratå în 1789 în
Germania, la Berlin, în cadrul unei expozi\ii unde a fost prezentat un trenule\
electric cu 3 vagoane.
Din 1881 trac\iunea electricå este introduså çi la locomotivele de minå, care
aveau motoare alimentate cu curent continuuprin fir aerian, iar în acelaçi an, este
pus în circula\ie primul tramvai electric din lume la Berlin.
În ceea ce priveçte viteza, trac\iunea feroviarå electricå permite atingerea
unor performan\e remarcanbile. Astfel, în 1891 rama electricå TGV - 016 a
înregistrat pe traseul Paris-Lyon viteza de 380 km/h stabilind noul record mondial
de vitezå, fapt ce a deschis noi perspective trac\iunii electrice feroviare. Prin
practicarea unor viteze medii de 260 km/h, pe distan\e de 500-600 de km,
trac\iunea feroviarå devine competitivå cu avionul.

4.3.2. Trac\iunea feroviarå neconven\ionalå

Comparativ cu sistemele clasice, sistemele de transport feroviar

neconven\ionale folosesc o cale de rulare diferitå, un sistem de propulsie çi un
material rulant diferite.
Se deosebesc urmåtoarele categorii de sisteme neconven\ionale:
- cale de rulare çi propulsie conven\ionale çi material rulant diferit
(automotoare cu ro\i cu bandaje pneumatice);
- cale de rulare conven\ionalå çi propulsie neconven\ionalå (pneumaticå, cu
motoare cu elice, reactor termic sau nuclear, motoare electrice liniare);
- propulsie conven\ionalå çi cale de rulare neconven\ionalå (cåi ferate
monorai, sisteme Palmer, Laugen, Brennan);
- cale de rulare çi propulsie neconven\ionale (cale feratå suspendatå çi
propulsie cu motoare cu elice);
- sustenta\ie neconven\ionalå çi propulsie neconven\ionalå (trenuri pe pernå
magneticå, pe pernå de aer, cu propulsie cu elice, reactor, motor electric liniar).
Aceste ultime sisteme evitå contactul fizic cu calea de rulare. Sustenta\ia
neconven\ionalå se realizeazå în variantele cu pernå de aer sau magneticå
(atrac\ie/repulsie electromagneticå).

Cåi ferate montane speciale.

Transportul feroviar montan cuprinde çi trasee speciale cu declivitå\i mari
care necesitå o aderen\å mai mare realizate printr-o a treia çinå centralå sau printr-o
cremalierå. În sistemele de cåi ferate cu cremalierå locomotivele sunt prevazute cu
ro\i din\ate, ai cåror din\i angreneazå cu cei ai unei çine speciale, numitå
cremalierå. Cel mai vechi sistem de cale feratå cu cremalierå a fost brevetat în
1811.
 14

Calea feratå cu cea mai mare declivitate (480 mm/m) a fost construitå pentru
linia muntelui Pilate, în Elve\ia (Anexa 25).

Cåi ferate funiculare.

Se realizeazå pe traseele pu\in sinuoase cu trafic local, cu rampe foarte mari,
(p`nå la 850 mm/m) çi lungimi mici. În aceste sisteme, vehiculele sunt remorcate
prin intermediul a 1-2 cabluri de trac\iune (Anexa 26).
Funicularele au fost utilizate încå din secolul I î.e.n. în China, India çi
Japonia, la trecerea våilor, iar în Europa apar în secolul al XV-lea.
În 1789, în Elve\ia se inaugureazå prima linie de cale feratå funicularå cu
contragreutate cu apå çi cremalierå.
Cåile ferate funiculare cu contragreutate cu apå au fost utilizate mai mult în
Elve\ia, Fran\a, Italia, Germania, la transportul de cålåtori pe liniile turistice cu
rampe mari.
Încep`nd din ultimul deceniu al secolului al XIX-lea a fost introduså la cåile
ferate funiculare çi ac\ionarea cablurilor de trac\iune prin motoare electrice.

Teleferice çi funiculare.
În compara\ie cu sistemele funiculare obiçnuite, aceste vehicule funiculare
(cabine, bene), sunt ac\ionate prin cabluri purtåtoare montate la anumite distan\e pe
st`lpi (Anexa 27).
Sistemele de transport prin cabluri purtåtoare se impart în: teleferice (pentru
cålåtori) çi funiculare (pentru transport de mårfuri).
Primul teleferic european a fost construit l`ngå Berna, iar numårul lor a
crescut în special dupå primul råzboi mondial.
Funicularele au o mare råsp`ndire, fiind înt`lnite în industria forestierå, la
carierele de piatrå, în diferite mine exploatate la supfa\å.
Telefericele (în variantele cu cabinå, schi-lift sau scaun) sutn de mare
importan\å pentru turism.

Cåi ferate monorai.

Utilizeazå o singurå çinå de rulare, iar stabilitatea vehiculelor se realizeazå
printr-o dispunere adecvatå tip ça, sau prin introducerea unui giroscop.
Pentru propulsia sistemelor monorai au fost întålnite diferite sisteme de
trac\iune: eolianå, prin cablu, cu abur, diesel, electricå.
Prima linie de cale feratå monorai a fost realizatå în 1821 la Londra de cåtre
H. R. Palmer çi utiliza o çinå unicå supraînål\atå, pe care rulau vagonete tip ça, cu o
singurå roatå (Anexa 28).
Asimil`nd acest sistem, dupå 1870 apar çi alte sisteme monorai: Brennan
(1903), Alweg (1957), Minirail (1967).

Cåi ferate suspendate

 15

Cåile ferate suspendate au calea de rulare supraînål\atå pe piloni metalici, iar

vehiculele se deplaseazå sub calea de rulare, fiind suspendate simetric sau
asimetrec fa\å de piloni. Propulsia este asiguratå prin cablu, motoare cu elice sau
electrice.
Prima cale feratå suspentatå apare în 1861 în Germania çi avea propulsia
realizatå printr-un cablu ac\ionat de o maçinå fixå cu abur, iar vagoanele erau
suspendate asimetric.
În perioada 1898-1903 apar în Germania primele cåi ferate suspendate cu
exploatare comercialå, care func\ioneazå çi aståzi.
În 1910, în Elve\ia se breveteazå sistemul de vehicule suspendate simetric
fa\å de calea de rulare, iar în 1920 se experimenteazå propulsia prin motoare cu
elice.

Cåi ferate pneumatice

Transportul pneumatic a fost experimentat încå din 1810, c`nd G, Medhurst a
încercat utilizarea presiunii atmosferice la propulsia vehiculelor feroviare pentru
transportul mårfurilor çi coletelor poçtale.
Prima cale feratå cu propulsie pneumaticå apare înså în 1843 în Irlanda, iar
sistemele pneumatice au fost experimentate çi în Fran\a, Anglia, S.U.A., U.R.S.S
(Anexa 30).
În prezent, se fac cercetåri în numeroase \åri pentru perfetionarea acestui
sistem care se dovedeçte a fi foarte economic din punct de vedere energetic, foarte
rapid çi foarte pu\in poluant.
Conform proiectului realizat de americanul R.M. Salter, un supermetrou pe
pernå magneticå propulsat prin motor cu induc\ie poate atinge viteza de 22500
km/h într-un tunel în care se face vid p`nå la o miime de atmosferå.

Cåi ferate cu vehicule cu motoare electrice liniare

Motoarele electrice liniare au fost propuse pentru ac\ionarea trenurilor încå
din 1902, cel mai cunoscut fiind motorul liniar asincron.
În practicå, un motor liniar de induc\ie a fost folosit în 1972 la vehiculul
american LIMRV (Linear Induction Motor Research Vehicle) cu sustenta\ie clasicå
roatå-çinå.
Vehicule echipate cu motoare liniare s-au construit çi în Rom`nia: ROM-U-
LIN-01, VML-02, MAGNIBUS-01, VESMAG-01-M.

Cåi ferate cu vehicule pe pernå de aer

În aceste sisteme vehiculele sunt suspendate deasupra cåii neconven\ionale
pe o pernå îngustå de aer, care eliminå frecarea cu calea de rulare. Propulsia este
realizatå cu turboreactor, elice, etc.
Primul sistem de acesttip a fost inaugurat si expus de L.D. Girard în 1854.
Vehiculele de mici dimensiuni glisau cu ajutorul unor patine de glisare pe o pernå
de aer, fiind propulsate prin turbine ac\ionate de apå sub presiune (Anexa 32).
 16

În 1969 se experimenteazå în Fran\a aerotrenul urban ac\ionat de douå

turbomotoare care ac\ionau o elice carenatå. Acest aerotren dotat cu turboreactor
Pratt-Withorey a atins în 1974 viteza de 428 km/h.
În S.U.A., aerotrenul TACV atinge în februarie 1976 viteza de 225 km/h.

Cåi ferate cu vehicule pe pernå magneticå

Aceste vehicule sunt destinate transporturilor rapide de cålåtori. Propulsia se
face cu motoare electrice liniare iar sustenta\ia çi ghidajul se realizeazå prin
electromagne\i conven\ionali folosind o cale electromagneticå.
Se practicå 3 sisteme de sustenta\ie: prin atrac\ie electromagneticå, prin
repulsie electromagneticå, prin magneti permanenti.
În 1971, In Germania se construieçteun vehicul cu sistem electromagnetic
numit Transrapid, cunosc`nd diverse modele evolutive. Tansrapid- 04 (Anexa 31)
cu sustenta\ie pe pernå magneticå, a atins în 1974 viteza de 253 km/h.
Recordul mondial de vitezå al vehiculelor neconven\ionale cu sustenta\ie
electromagneticå este atins în 1976 de vehiculul Komet çi este de 401,3 km/h çi
este depåçit în 1979 de vehiculul japonez ML-500 care a atins 517 km/h.
Dintre sistemele de transport neconven\ionale, sistemul japonez cu
sustenta\ie magneticå çi propulsie prin motor liniar sincron are cea mai avansatå
tehnologie.

4.3.3. Tramvaiul

Constituie importante mijloace de transport urban at`t prin capacitatea mare

de transport cat si prin viteza si gradul aproape nesemnificativ de poluare.
Primele tramvaie au folosit trac\iunea animalå (cai sau cat`ri), sistem care a
fost ulterior înlocuit cu altele mecanizate.
Tramvaiele cu cai au fost utilizate pentru prima datå în 1832 la New York. În
Europa, prima linie de tramvai cu cai a fost construitå în 1853 la Paris.
Trac\iunea cu abur a fost folositå pentru prima datå la liniile de tramvai în
1859 în S.U.A., iar locomotivele erau similare celor feroviare (Anexa 33).
Încep`nd din 1874, s-au construit çi tramvaie cu motoare pneumatice, iar în
perioada 1892-1897 apar çi tramvaie cu gaz (petrol lampant) care au cunoscut înså
o micå råsp`ndire.
Un alt tip de tramvaie, construit în America de nord, se bazau pe utilizarea
cåldurii degajate prin dizolvarea amoniacului în apå. Ele au avut înså un caracter
experimental.
În 1878 se construieçte în America primul tramvai cu cablu (funicular).
Cablul de trac\iune era ac\ionat ini\ial cu o maçinå fixå cu abur, apoi de motoare
electrice.

Tramvaiele electrice
Primul tramvai electric a fost construit de inginerul german E. Werner în
1881 (Anexa 34). Primele tramvaie electrice erau alimentate prin linii electrice
 17

aeriene, apoi s-au experimentat çi tramvaie cu alimentare subteranå precum çi cu

acumulatori.
Primele tramvaie electrice cu acumulatori apar în 1881 la Paris. În Rom`nia,
prima linie de tramvai electric a fost datå în exploatare în Bucureçti, în anul 1894.