GHID

PRIVIND PRELEVAREA OFICIALĂ DE PROBE ÎN VEDEREA

MONITORIZĂRII CONTAMINARII PRODUSELOR FURAJERE CU
MICROORGANISME PATOGENE DIN GENUL SALMONELLA

Scop
Prezentul ghid stabileşte regulile şi procedurile de recoltare a probelor privind
controlul prezentei microorganismelor patogene in produsele furajere.
Ghidul de recoltare al probelor este întocmit ca urmare a necesitatii de
monitorizare a conditiilor de igiena a produselor furajere de natura vegetala si
amestecuri sub forma nutreturilor combinate pentru furajarea animalelor de ferma
producatoare de alimente destinate consumului uman. Prezentul ghid nu face referire
la probele de furaje de natura animala sau amestecuri ale acestora si la produsele
destinate hranei carnasierelor, animalelor de companie si alte categorii la care se
aplica prevederile din Regulamentul Comisiei 1069/2009 EC1 art. 23, 24, 27 si 44 cu
corespondenta la Regulamentul Comisiei 1774/2002 EC2.
Locatiile de recoltare a probelor sunt reprezentate de unitati de producere a
nutreturilor combinate, mijloace de transport sau ferme. Selectarea acestor locatii este
facuta functie de planul de recoltare si de categoria de risc asociat.

1
REGULAMENTUL (CE) NR. 1069/2009 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI din 21 octombrie 2009 de
stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman
şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală)
2
REGULAMENTUL (CE) NR. 1774/2002 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI din 3 octombrie 2002 de
stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman

1
 Reguli de recoltare a probelor, ambalare si expedierea la laborator

1. Personal autorizat pentru recoltarea probelor

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Judeţeană şi a

Municipiului Bucureşti va desemna un medic veterinar oficial (medicul veterinar
zonal) în vederea prelevării, identificării, pregătirii şi transportului în condiţii
corespunzatoare a probelor oficiale la laborator. Persoana autorizată pentru recoltarea
probelor este direct responsabilă de recoltarea, ambalarea, identificare, transportul şi
expedierea probei/probelor la laborator, respectând în cel mai riguros mod
procedurile de prelevare care se impun, furnizând o documentaţie cât mai completă
referitoare la probe, având o colaborare foarte strânsă cu laboratoarele, utilizand
procese verbale deprelevare probe specifice analizelor pentru furaje.

2. Laboratoarele autorizate

Analiza probelor pentru controlul microbiologic se va efectua în laboratoare

oficiale autorizate de către autoritatea competentă3.
Pentru a-şi dovedi competenţa, aceste laboratoare vor participa în mod regulat
la programe adecvate de testare a competenţei, organizate de laboratorul naţional de
referinţă, comunitare sau alte scheme de intercomparare acreditate. Laboratoarele
trebuie să fie integrate într-un sistem extern de evaluare şi acreditare a controlului
calităţii4.
3. Planuri de recoltare a probelor

3.1. Cronograma
Pe parcursul programului anual, recoltarea probelor se va face la intervale
variabile de timp, sau in cazul suspiciunilor, eventual al apariţiei în mod neprevăzut a
unor boli in efectivele furajate. Prelevarea probelor va fi efectuată în mod inopinant,
fără anunţarea prealabilă a reprezentantului unităţii, la ore şi zile din săptamână care

3
REGULAMENTUL (CE) NR. 882/2004 din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura
verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate
animală şi de bunăstare a animalelor
4
ISO/IEC 17025:2005
2
nu au fost stabilite anterior, autoritatea competentă asigurâdu-se că elementul surpriză
este menţinut în permanenţă.
3.2. Strategia de recoltare a probelor.
3.2.1. Tipuri de probe. Definiţii5.
A. Proba planificata (obiectiva)
Proba planificata (obiectiva) este acea probă care se recoltează în conformitate
cu prevederile programului anual, fiind reprezintă de matricea sau substratul de
analizat, bazata pe selectia randomizata a prelevarii.
B. Proba suspectă
O probă se consideră a fi suspectă atunci când este prelevată în următoarele
situaţii:
a) exista informatii asupra unui risc potential referitor la o materie prima;
b) aparitia unei boli in efectiv posibil transmisa prin furaj (recoltare si din
ferma)
C. Proba selectiva
Proba selectiva reprezintă acea probă care este prelevată pe criterii statistice,
urmare a identificarii unui risc sau a unor probe cu rezultatul analizelor neconforme ce
impune o supraveghere suplimentara.

3.3. Plan de recoltare a probelor.

In mod particular pentru Salmonella spp. la care nu este acceptat un nivel minim
pentru prezenta microorganismelor in produsul analizat, va fi selectat un plan cu 2
clase de recoltare6 (imbogatire). In acest caz valoarea concentratiei pe unitatea de
analiza/numar de probe va fi m=0 si c=0,
unde:
m= concentratia acceptata pe unitatea de analiza (absent/25 g)7
c= numarul de probe la care este permisa depasirea valorii m pentru ca lotul sa fie
acceptat.

5
EUROSTAT
6
In acest caz un plan cu 2 clase (numarare) sau 3 clase nu este aplicabil pentru ca nu sunt permise limite minime si
maxime pentru continutul in microorganisme.
7
SR EN ISO 6579/2003
3
Conform recomandarilor manualului Sampling for microbiological analysis:
Principles and specific applications (ICMSF)8 si recomandarilor EFSA9 este
preferabila selectarea de probe recoltate de pe suprafetele echipamentelor (site,
malaxoare, mijloace de transport) si analiza prafului din incintele instalatiei.

4. Locul de prelevare al probelor.

4.1. Probe de contact
Prelevarea de probe cu scop determinat de la unitati producatoare de nutreturi
combinate:
Fig. 1 Schema simplificata a fluxului tehnologic 10

-In unitati producatoare de furaje granulate sau la care se aplica tratamente

termice: praf din unitatea de racire (pct. 11 v. Fig 1);
-In unitati producatoare de furaje combinate macinate : praf din malaxor (pct. 9
v. Fig. 1)
-Praf recoltat din mijloacele de transport
Pentru prelevarea probelor de contact prin metoda tampoanelor sau buretilor se
va delimita o zona de 10/10 cm (100 cm2) pentru tamponare11.
4.2. Probe de nutret combinat
-Din produse in vrac probe de furaj din depozit sau din mijlocul de transport
(prelevarea trebuie efectuata din 10 zone, v. Fig, 2).

8
Microorganisms in Foods 2. Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications. 1986, 2nd
Ed. International Commission on Microbiological Specifications for Foods.
9
EFSA Journal (2008) 720, 1-84, Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals
10
EFSA Journal (2008) 720, 1-84, Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals
11
MAIA, Metode microbiologice pentru examenul de laborator al produselor alimentare de origine animala, LCCAOA
1977
4
 Fig. 2 Modul de marcare a locurilor de prelevare12

-Unitati producatoare de furaje combinate macinate : din malaxor (pct. 9 v.

Fig. 1)
4.3. Probe de materii prime
- Din produse in vrac in depozit sau in mijlocul de transport (prelevarea trebuie
efectuata din 10 zone, v. Fig, 2)

5. Cantitatea de probe

Recoltarea probelor se efectueaza in conformitate cu Anexa I din Regulamentul

152/2009 EC13 utilizand criteriile de abordare a lotului in functie de marimea acestuia
(Anexa I, 5.A.2)
Cantităţile de probe, respectiv suprafete de recoltare, pentru fiecare plan de
recoltare sunt specificate în tabelul din Anexa nr.1. Aceste cantităţi trebuie să fie
suficiente pentru a permite laboratoarelor autorizate să efectueze determinările
analitice necesare.

6. Containere pentru prelevarea probelor

Recoltarea probelor se va face în recipiente/ambalaje care să asigure

integritatea şi trasabilitatea, astfel concepute încât să nu permită substituirea,
contaminarea sau degradarea probelor. După recoltare, fiecare probă se

12
Associaion of American Feed Control Officials, 2000: Feed Inspector Manual
13
REGULAMENTUL (CE) NR. 152/2009 AL COMISIEI din 27 ianuarie 2009 de stabilire a metodelor de eşantionare şi
analiză pentru controlul oficial al furajelor

5
individualizează prin etichetare, se ambalează separat asfel încât să nu se deterioreze
în timpul transportului, se sigilează pentru a se evita substituirea.

7. Procesul verbal de recoltare a probelor

După prelevarea probelor se va întocmi un proces verbal de recoltare (v.

Anexa 2) care va fi semnat de medicul veterinar oficial (inspector) care a recoltat
probele şi va fi contrasemnat de reprezentantul legal al unităţii sau crescătorul de
animale. În cazul refuzului de a semna, procesul verbal va fi semnat numai de medicul
veterinar şi de un martor.
Procesul verbal se întocmeşte în trei exemplare, din care primul va însoţi
probele expediate la laborator, al doilea rămâne la medicul veterinar oficial iar cel de-
al treilea exemplar.
Proba recoltată va fi divizată in 3 subprobe identice, din care prima va fi
analizată, cea de-a doua reprezintă contraproba de laborator iar cea de-a treia va
reprezenta contraproba care va ramâne la unitatea de la care a fost recoltată proba,
fiecare permiţând realizarea procedurii analitice complete.
Contraprobele recoltate se vor depozita în condiţii care să nu afecteze
integritatea probelor şi să nu producă degradarea acestora. Contraprobele vor fi
păstrate până la comunicarea oficială a buletinului de analiză.

8. Transportul şi expedierea probelor

În scopul asigurării integrităţii probelor, o atenţie deosebită trebuie acordată

condiţiilor de transport, temperaturii în timpul transportului şi timpului de expediere al
probelor la laborator pentru analize.
Intervalul dintre prelevarea probelor şi realizarea examenului bacteriologic
trebuie să fie cât mai redus, pentru a păstra condiţia microbiologică iniţială a probelor
-supravieţuirea bacteriilor infectante şi evitarea multiplicării celor contaminante.
După prelevare, probele destinate examenului bacteriologic sunt expediate la
laborator în cel mai scurt timp posibil, timpul de expediere nu va depasi 48 ore din
momentul recoltării, fiind conservate prin refrigerare ( 2 - 40 C).
Intocmit:Dr. Horia Albu
6
 Anexa nr. 1

Produs14 Test Plan n c Limita/25 Cantitate/proba

(clase) g (g)
Cereale Salmonella 2 5 0 0 5 x 100
Sroturi, Salmonella 2 5 0 0 5 x 100
derivate de
oleaginoase
Materii prime Salmonella 2 10 0 0 10 x 100
deshidratate
Nutreturi Salmonella 2 5 0 0 5 x 100
combinate
Produs15 Test Plan n c Limita/25 Cantitate/proba
(clase) g (g)
Praf din Salmonella 2 5 0 0 5 x 100
mijloace de
transport
Produs16 Test Plan n c Limita/100 Cantitate/proba
(clase) cm2 (g)
Probe de Salmonella 2 5 0 0 5 x Tp/burete
contact

14
SR EN ISO 6579/2003
15
SR EN ISO 6579/2006
16
MAIA, Metode microbiologice pentru examenul de laborator al produselor alimentare de origine animala, LCCAOA
1977

7
Anexa nr. 2

8
9
 Nota bibliografica
Prelevarea probelor pentru monitorizarea prezentei Samonella spp. in
produse furajere

Planurile de recoltare a probelor pentru detectarea microorganismelor au

fost intocmite pe baza analizelor statistice care permit estimarea probabilitatii de
detectare a contaminarii cu o eroare de mai putin de 5% din lotul investigat. In
realitate aceste estimari sunt influentate de concentratia organismelor in unitatea
de produs. Pentru Salmonella spp., spre exemplu, nu exista inca suficiente
informatii asupra concentratiei organismelor si riscul asociat unui nivel anume
de contaminare (EFSA)1. Confom opiniilor stiintifice din mai multe tari, este
unanim recunoscut ca este dificil de apreciat statusul microbiologic al unui lot
pe baza unui singur esantion in special din cauza heterogenitatii distributiei
microroganismelor in masa produsului. Incertitudinea esantionarii este in mare
masura dependenta de modul de distributie a contaminantului. In acest sens, cu
cat distributia este mai neomogena cu atat mai multe esantioane vor fi necesare
pentru a obtine un anumit nivel de incredere sau pentru a creste relevanta
rezultatelor negative2. Calculele de apreciere a distributiei (prezentei)
Salmonella referitor la o repartizare ipotetica, cu un plan de recoltare care ar
trebui sa asigure o probabilitate de detectie de 95% in mai putin de 5% din lot3,
au condus la ideea ca, in cazul unui nivel foarte redus, este mai probabil

1
EFSA Journal (2008) 720, 1-84, Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-
producing animals
2
McChesney, D. G., Kaplan, G. and Gardner, P. 1995. FDA survey determines Salmonella
contamination. Feedstuffs: 20-23.
3
Ekbohm, G. 1993. Angaende bestamning av antalet prov vid Salmonella kontroll. The
Swedish Board of Agriculture, Internal Report.
termenul de concentratie pe unitate4. Un exemplu in acest sens este ca o
contaminare de 0.05, 0.1 si 0.2 unitati pozitive (de 25 g) corespunde la o
contaminare cu un organism in 500g, 250g si respectiv 125 g de produs. Aceasta
abordare presupune insa o distributie omogena a organismelor ceea ce nu atesta,
prin definitie, modul de disipare a organismelor in produse solide in special5.
Cu toate ca exista surse bibliografice bogate asupra prezentei
microorganismelor in materii prime furajere si furaje finite, exista putine
informatii, putin relevante asupra incertitudinii de aplicare planurilor de
recoltare a probelor6.
Informatii mai recente7 au aratat frecventa mare a detectiei Salmonella in
probe recoltate prin tamponare din mijloace de transport si in probe de praf
chiar daca probele de nutreturi combinate (produse finite) erau negative.
Experienta din Norvegia, unde au fost situatii de probe pozitive pentru
Salmonella, in special din soia din import, a aratat ca detectia relevanta a fost
din praful din echipamentele de descarcare si din mediul adiacent instalatiilor de
macinare. In aceasta lumina si in general, conform practicilor GMP8 care includ
ca esential un plan HACCP, este mult mai sigura si convenabila (referitor la
costuri) testarea punctelor critice si a materiilor prime decat abordarea clasica a
testarii produselor finite.
Sursele de materii prime furajere cu risc ridicat de contaminare sunt in
general, conform datelor din literatura stiintifica, cele cu continut proteic ridicat,
soia si derivatele, srotu

4
Foster, E. M. 1971. The control of Salmonella in processed foods: a classification system
and sampling plan. J Assoc Off Anal Chem 54: 259-266.
5
In cazul produselor lichide distributia din punct de vedere fizic este mai omogena.
6
EFSA, 2006a, EFSA, 2007c , rapoarte zoonoze.
7
Whyte, P., McGill, K. and Collins, J. D. 2003. A survey of the prevalence of Salmonella
and other enteric pathogens in a commercial poultry feed mill. Journal of Food Safety 23 (1):
13-24
8
GMP = Ghiduri de Buna Practica de fabricare
rile de oleaginoase, leguminoase, etc. In privinta cerealelor s-a dovedit ca
acestea sunt mai putin susceptibile la contaminarea pe timpul transportului si al
depozitarii. A fost constatata incidenta crescuta la loturile de cereale cu
provenienta din zone in care au existat animale bolnave si de la care s-a produs
dispersarea in mediu. Nutreturile combinate examinate in mai multe programe
specifice, cu durata de cativa ani, in unele State Membre au aratat o incidenta
destul de redusa in produsul finit9 si cel mai frecvent in praful din mijloacele de
transport, morile si spatiile de post-procesare din unitatile producatoare de
nutreturi combinate. Din datele EFSA cea mai frecventa contaminare este cea
cu Salmonella spp. Alte bacterii patogene10 cu relevanta pentru sanatatea
animalelor si a omului sunt limitate la cateva specii. Listeria monocytogenes
poate fi prezenta in toate tipurile de furaje dar incidenta reala este in silozurile
de slaba calitate fiind asociata cu un anumit continut de apa si pH. Escherichia
coli O157:H7 a fost detectata in furaje ocazional la animale bolnave dar nu sunt
suficiente date daca tulpinile izolate au produs imbolnaviri la om. Bacteriile din
genul Clostridium (C. botulinum, C. perfringens) pot provoca intoxicatii grave
dar sunt de asemenea asociate cu prezenta in furaje insilozate in conditii
necorespunzatoare. Oricum absenta microorganismelor in furaje nu garanteaza
reducerea riscului de imbolnavire a animalelor11. Solutia actuala este producerea
de furaje cat mai sigure din punct de vedere microbiologic, prin aplicarea
masurilor preventive in timpul productiei12 dar si prin tratamentele aditionale
termice, chimice, pe timpul extrudarii sau granularii.
Recoltarea mecanica a probelor, ca si cea automata, este metoda cea mai
utilizata pentru autocontrol in unitatile de producere a furajelor combinate,
9
EFSA Journal (2008) 720, 1-84, Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals
10
Alte bacterii indicate in literatura dar cu incidenta sporadica –Campilobacter spp si Staphylococcus spp.
11
Microorganisms in Foods 2. Sampling for microbiological analysis: Principles and specific
applications. 1986, 2nd Ed. International Commission on Microbiological Specifications for
Foods.
12
Ghid de Bune Practici pentru productia furajelor combinate, Ed. SRAC, Bucuresti 2009, : cap. 12.3 (12.3.2).
acolo unde exista un sistem control implementat. In ceea ce priveste controlul
oficial al furajelor, atunci cand inspectorii recolteaza probe in scop oficial atunci
recoltarea se va efectua manual tinand cont de particularitatile unitatii sau
fermei. Trebuie tinut cont de heterogenitatea distributiei organismelor si ca atare
trebui stabilite planuri de recoltare adecvate cu mai multe esantioane care
asigura o confidentialitate mai mare in special in cazul probelor negative.
In mai multe tari recoltarea probelor pentru examene microbiologice este
efectuata din praful existent in filtre, site sau alte zone ale instalatiilor de
procesare si nu din produsele finite vrac sau ambalate. In mod particular pentru
Salmonella spp. la care nu este acceptat un nivel minim pentru prezenta
microorganismelor in produsul analizat, va fi selectat un plan cu 2 clase de
recoltare13 (imbogatire). In acest caz valoarea concentratiei pe unitatea de
analiza/numar de probe va fi m=0 si c=0,
unde:
m= concentratia acceptata pe unitatea de analiza (absent/25 g)14
c= numarul de probe la care este permisa depasirea valorii m pentru ca lotul sa
fie acceptat.
Conform recomandarilor manualului Sampling for microbiological analysis:
Principles and specific applications (ICMSF)15 si recomandarilor EFSA16 este
preferabila selectarea de probe probe recoltate de pe suprafetele echipamentelor
(site, malaxoare, mijloace de transport).
Pentru stabilirea incertitudinii planului de recoltare si pentru ca
probabilitatea de respingere a lotului neconform sa fie mai mare de 95% (P=<5
13
In acest caz un plan cu 2 clase (numarare) sau 3 clase nu este aplicabil pentru ca nu sunt permise limite
minime si maxime pentru continutul in microorganisme.
14
SR EN ISO 6579/2003
15
Microorganisms in Foods 2. Sampling for microbiological analysis: Principles and
specific applications. 1986, 2nd Ed. International Commission on Microbiological
Specifications for Foods.
16
EFSA Journal (2008) 720, 1-84, Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals
% pentru acceptarea unui lot neconform) a fost propus un mod de calcul furnizat
de ICMSF17 pentru stabilirea numarului de probe recoltat in plan. In exemplul
de mai jos este stabilit un criteriu de acceptare a unui lot neconform de 2% cu
m=0
Probabilitatea (PDF) pt log(num) .
Distributia medie = -2.30 si sigma = 0.80

P (accept) la n=10 si c=0

Date primare P(accept)

17
International Commission on Microbiological Specifications for Foods.
 Media -2.30 Calculat 2.00 %
sigma 0.80 Solicitat 2 %
m -1.40

n 10
c 0

proba 25 g

Limite estimate
Media Medie
aritmetica geometrica
0.0275 cfu/g 0.0050 cfu/g
1 cfu
1 cfu in 36.3 grame in 198.2 grame

In acest caz numarul minim de probe este n= 10. Pentru o incertitudine redusa a
planului de recoltare numarul optim de probe n este cuprins intre 5 si 10.

Dr. Horia Albu

Serviciul Control Furaje