Neuro curs 1

Ce vezi, descris.

Fct sn: adaptare conditii in continua schimbare ale mediului extern, pt mentinere echiliru in mediu
intern, memorie si inteligenta (gandirea deriva din ele, cu ajutorul lor iti adaptezi rasp in fct de
experienta trecut sau de prezent si ai i reactie), coordoneaza activitatea tuturor miscarilor pe care le face
organismul.

Impartire topo sn: snc, snp. Ce include snc, snp.

Snc repr cea mai inalta treapta de organizare si perfectiinare a tesutului nervos din toata seria animala.
Perfectiinarea a constat in crearea de noi si complicate circuite neuronale, de mecanisme de integrare a
acestora si de stocare a experientei, de structuri care sa elaboreze raspunsurile cele mai adecvate pe
baza experientei avumulate.

Fct principale ale snc: in ordinea aparitiei lor, sunt: adaptarea la conditiile in continua schimbare ale
mediului extern, mentinerea constanta a mediului intern, memoria si inteligenta in sensul adaptarii
raspunsului la o situatie noua prin raportarea ei la experienta trecutului stocata in structurile sale, legata
de fct reflexa, stabileste legatura organism cu mediul in care activeaza si dezvolta realizand unitatea
irganism-mediu, coord activitatea organelor si aparatelor corpului realizand unitatea fct a organism, ca
urmare prin intermediul sn are loc integrarea tuturor irganelor si sist de irgane intr-un tot unitar.

Sn, topo, se imparte in snc si snp. Snc: encefal+maduva s. Snp: 12 p nc, 31 p ns, cu ramurile si
plexurile.nervoase, ggl nervosi formati din corpurile neuronilor si terminatiile.nervoase.

Dpdv morfo complicarea sn s-a manifestat prin adaugarea in timp de noi etaje, diferite ca varsta
filogenetica. Aceste etaje sunt dependente unele de altele, cele sup filogenetic mai noi au legatura cu
periferia numair! Prin intermediul etajelor inf, filogenetic mai vechi. O buna perioada a istoriei umanitatii
s-a scurs sub interdictia efectuarii disectiilor din motive religioase astfel ca medicii si oamenii de stiinta
din evul mediu si din renastere operau disectii sub amenintarea pedepsei cu moartea, de regula in
conditii vitrege, noaptea, ascunsi de privirile tuturor. In egist, in jur an 1600 iHr, s-a discutat probabil
prima data despreblegatura dintre creier si diversele tipuri de traume. Asa numitul papirus edwin smith
e un tratat medical care descrie diverse comportamente macroscopice ale sn (meningele), mai mult in
acest papirus sunt tratate si cazuri concrete de ingrijire a unor rani provocate in diferite parti ale corpului
cu predilectie la cap si gat, dar sunt descrise si rani la niv pipt si coloana vert. Acest papirus arata ca
unele organe, cum ar fi inima si vasele ei, splina, ficatul, rinichii, uterul si vezica erau recunoscute, iar
prima interventie chirurgicala ar fi avut loc in egipt. Tot in acea perioada, in egiptul antic, se cunosteau
simpt legate de leziuni cerebrale, iar medicii sau cum se numeau ei in acel moment, egipteni, considerau
ca in creier e sediul suflet si amintiri si nu in inima. In 450 iHr, un fizician grec pe nume alchmaeon a favut
prima disectie anatomica pe animale pt a si sustine teoria conform careia creierul si nu inima e organul
central unde se produc senzatiile si gandurile. Aceasta idee a fizicianului grec contrazice ain mod direct,
la acea vreme, teoria deja cunoscuta conform cateia inima era sediul inteligentei. Acest fizician a mers
mai departe si a sugerat de asemenea ca nervii optici sunt conducatorii luminii in creier si ca ochiul in
sine e luminos. Aceasta idee fantezista despre ochi ca un container al luminii a fost acceptata de forate
multi neurologi pana la mij sec 18. Grecii antici au considerat mereu ca creierul nu e implicat nu numai in
senzatii ci e si sediul inteligentei. Acest lucru il spunea hipocrate ca a trait 460-379 iHr. Pe de alta parte
mai era o teorie aparuta dupa hipocrate, teorie care spunea ca inima e centrul intelectului, creierul
neavand decat rolul sa raceasca sangele, incalzit de bataile cordului. Spunea aristotel 380-322 iHr. InIn
imperiul roman, parerile lui hipocrate au fost impartite de un alt om mare la momentul respectiv, de
galenus. El a constata faptul ca dupa leziuni ale creierului si ale maduvei s exista ca sa veiz consecinte
deamatice. El a disecat creiere de animale in sp de berbec si a descris 2 parti: creirrul ant ai cerebelul
post. Primul fiind moale la palpare, cel de al doiea avand o consistenta mai ferma. Avand in vedere
aceste 2 caracteristici a concluzionat faptul ca creierul e sediul senzatiilor iar cerebelul e centrul de
comanda al muschilor. Dupa aceste disectii pe animale galenus a constatat ca in int creier exista spatii
goale (ventriculi, prin analogie cu cei ai inimii), aceste spatii goale continand un lichid. Aceats aconstatate
e in concordanta cu teoriea umiralista conform careia echilibrul organism e dependent de echi celor 4
lichide vitale (umori). Aici senzatiile sunt inregistrate iar miscarile sunt initiate prin deplasarea celor 4
umori din ventriculi pe traseul nervilor in tot organismeul. Aceste opinii ale lui galenus au dominat lumea
medicala pana la renastere, cand andreas vesalius a dat mult mai multe detalii asupra str creierului, fara
a contesta insa localizarea ventriculilor cerebrali si fct cerebrale ani ves 1515-1564. Dupa andreas
vesalous apare francezul rene descartes 1596-1650. Matematician si filosof, puternic adept al teoriei
mecaniciste conform careia fct creierului se aseamana cu cea a unei masini, aduca fluidul e expulzat din
ventriculi, merge pe nervi pt a putea actiina pompa si a antrena miscarile membrelor. Conform lui
descartes oamenii au o inteligenta si un suflet care sunt date de dumnezeu. El a considerat la momentul
respectiv caci creierul uman controleaza comportamentul uman numai in ceea ce este asemanator cu
animalele. Favultatile mentale ale omului existau in opinia lui in afara creierului "in spirit", din descrierile
lui acest spitir era o entitate materiala care percepe senz si comanda miscarile comunicand mecanismele
creirrului prin intermediul glandei pineale.

Organizarea sn dupa descartes cu aproximatie 1662, era ca nervii care pleaca de la ochi merg spre
ventriculii cerebrali, spiritul influenteaza (comanda) miscarea, traversand glanda pineala care serveste ca
valve pt a controla deplasarile spiritului care umfla muscii prin intermediul nervilor.

La sfarsit sec 18 cunostiintele asupra sn se puteau rezuma in felul urma: se credea ca o atingere a
creierului poate suprima senz, impidica misc, altera gandirea si chiar putea duce la moarte, in primul
rand. Nervii erau aimilati unor cabluri electrice care asigura comunicarea intre creier si corp. In creier se
pot distinge subregiuni care bineinteles indeplinesc roluri diferite. Creierul fct ca o masina si e comandat
de catre legile.naturii. daca e cald, te dezbraci. In 1810 charles bell si francois magendie au aratat ca in
interiorul fiecarui nerv se gaseste un ansamblu alc din mai multe fibre nervoase, unele senz care transmit
info la crier si maduva, altele motorii ce transmit info la muschi. Ei atuncea spunand ca defapt
conducerea prin fibre e strict in sens.unic. astfel in sec 18, la sfarsit, neuroanatomia a inceput sa
progreseze. Paul brica a studiat localizarile fct cerebrale, ulterior venind deja spre 1900, camilo golgi a
pus la punct pt prima oara procedeul de corare a neuronilor, iar el a sustinut ca prelungirile.neuronilor
sunt in continuitate unele cu altele si ca alc o retea asemanatoare retelelor vasc, 1843-1926. Ulterior,
dupa el, apare santiago ramon y cajal, care il contrazice pe golgi si sustine ca prelungirile neuronului sunt
probabil in contact, dar nu in continuitate, cu toate acestea in 1906, acest om, impreuna cu golgi au luat
premiul nobel pt medicina, iar acest cajal e considerat fondatorul neurostiinteo moderne. In prezent
neurostiintele sau dezv f mult si cunosc o complexitate f mare, iar nivelele de analiza sunt dif:
moleuclare, cel, comportamentale, cognitive.

Neuroni

Se faceau trepanatii terapeutice in fct de locul unde durea. Probabil avea tumori, si dadea niste simpt, pe
care ei nu le intelegeau.

In ciuda unitatii sale nedisociabile sn poate fi subdivizat in raport cu forma, topo si fct sale.. snc coresp
mahoritatii corpurilor cel neuronale si sinapselor care realizeaza subst cen a centrilot nervosi precum si
din numeroase fibre nerv care alc subst alba. El e condensat intrun nevrax subdivizat in maduva spinarii
protejat de catre cutia craniana. Meningele si lcr completeaza protectia nevrascului interpunanduse
intre partea osoasa rigida, dura si tesut moale si fragil.

De ce nu simtim greutate creier.

Snp se ramifica in tot organismul fiind alc din nervi si ganglioni, nervii sunt fascicule alc din prelungirile
neuronale inconjurate de teci, iar ganglionii sunt gramezi, insule de corpuri neuronale localizate pe
traiectul unor.nervi si contin sau nu sinapse. Snp e impartit in 2: s cerebrospinal sau al vietii de relatie, alc
de catre nervii spinali, care ies prin gaurile intervertebrale, elementele nervoase cu originea in encefal,
nc care ies prin orif de la baza craniu. S autonom sau al vietii vegetative ce cuprinde centri si caile simp si
parasimp cu destinatie viscerala si somatica pt a se pune in leg cu dif organe sau cu mediul extern sist
nervos participa la alc unor sttucturi specializate care poata numele de receptori si de efectori. Unitatea
fundamentala str a tesut.nervos e neuron/ cel nervoasa. Neuronul a fost descris de waldayer in 1891.

proba practica identificarea strucrurilor pe sectiuni si preparate povestire despre ele

teoretica grila

snc uman reprezinta cea mai inalta treapta de organizare si perfectionare a tesutului nervos din toata
seria animala.

functiile principale ale snc:

1. adaptarea la conditiile in continua schimbare a mediului extern

2. mentinerea constanta a mediului intern

3. memorie si inteligenta in sensul adaptarii raspunsurilor pe care le are organismul cu trimitere la

experienta trecutului ce este stocata in structurile sale

4. stabilirea legaturii dintre organism cu mediul in care activeaza si se dezv realizand unitatea organism
mediu

5. coordonarea activitatii tuturor organelor si aparatelor corpului

SNC include encefalul si maduva spinarii

SNP include 12 nervi cranieni, 31 nervi spinali cu ramurile si plexurile nervoase, ganglionii nervosi
terminatiile nervoase

semnalele ce vin la snc se numesc aferențe

semnalele ce pornesc catre periferie de la snc se numesc eferențe

dpdv functional sn se diferentiaza in 2 portiuni:

sn somatic si

sn vegetativ (autonom)

sn somatic realizeaza in special inervatia pielii muschilor scheletici ligamentelor articulatiilor si vaselor

prin intermediul organelor de simt si a receptorilor distribuți in piele organismul exercita functiile de
legatura cu mediul ambiant

sn vegetativ inerveaza viscerele glandeleg musculatura neteda a viscerelor a pielii a vaselor si a cordului

acest sistem participa la reglementarea proceselor metabolice in tesuturi si organe

in tes nervos vegetativ:

simpatic, parasimpatic

cea mai mare parte din istoria umanitatii s-a scurs sub interdictia din motive religioase a disectiilor si in
acest fel medicii si oamenii de stiinta din evul mediu pana la renastere operau disectiile sub amenintarea
pedepsei cu moartea de regula noaptea ascunsi de privirile tuturor
anii 600 ien in egipt s-a discutat despre leg dintre creier si diversele tipuri de traume, astfel a aparut asa
numitul papirus a lui edwin smith care este un tratat medical ce descrie diverse componente
macroscopice ale sist nervos (meninge)

in acest papirus sunt tratate chiar si cazuri concrete de ingrijire a unor rani provocate in diferite parti ale
corpului (cap gat piept coloana)

papirusul chirurgical a lui edwin smith arata ca unele organe (inima cu vasele ei) ficatul rinichii uterul etc
erau recunoscute tragandu-se concluzia ca prima interventie chirurgicala a avut loc in egipt

tot in egiptul antic se cunosteau simptomele legate de leziunile cerebrale si se considera ca creierul si nu
inima este sediul sufletului si a amintirilor

cel care i-a luminat pe toti a fost fizician aftma eon in 480 ic c3 a facut prima disectie pe animal3 pt asi
sustine teoria si conform teoriei sale creierul si nu inima este organul central unde se produc senzatiile si
gandurile

aceasta teorie a lui eon contrazicea in mod direct teoria acceptata la acea vreme conform careia inima
este locasul inteligentei

tot eon sugereaza faptul ca nervii optici sunt conducatorii luminii in creier si ca ochiul in sine este
luminos

aceasta teorie despre ochi a fost acceptata de foarte mult neurologi pana in mijlocul secolului al 18 lea

grecii antici considerau ca creierul este organul senzatiilor desi hipocrate 460 379 ien considera ca
creierul nu este implicat numai in senzatii ci este si sediul inteligentei

aristotel afirma ca inima este centrul intelectului creierul neavand rolul decat sa raceasca sangele incalzit
prin bataile inimii

in imperiul roman galenus avea aceeasi opinie cu hipocrat despre creier

galenus a constatat ca dupa leziuni ale creierului si a maduvei spinarii apar rezultate dramatice el a
disecat foarte multe creiere de animale in special de berbec si a descris 2 parti:
creierul anterior

cerebelul post

a descris faptul ca creierul este moale la palpare iar cerebelul are o consistenta ferma tragand ulterior
concluzia ca creierul este centrul senzatiilor iar cerebelul centrul de comanda a muschilor

tot el a constatat ca la niv si in int creierului exista spatii goale (ventriculi prin analogie cu cei ai inimii) ce
contin un lichid. aceasta constatare este in concordanta cu teoria umorista conform careia echilibrul
organismului depinde de echilibrul celor 4 umori

senzatiile sunt inregistrate iar miscarile sunt initiate prin deplasarea celor 4 umori din ventriculii cerebrali
pe traseul nervilor in tot organismul

opiniile lui galenus au ramas in picioare pana in renastere atunci cand andreas vesalius 1515 1564 a dat
mult mai multe detalii despre structurile creierului fara sa conteste localizarea ventriculilor si functiile
cerebrale

ulterior a aparut descartes 1596 1650 cu o foarte puternic curent a teoriei mecaniciste conform careia
creierul se aseamana cu o masina astfel ca fluidul este expulzat din ventricul merge pe nervi pentru a
actiona o pompa si ulterior sa antreneze miscarile nervilor. conform lui oamenii au o inteligenta si un
suflet care sunt date de dumnezeu. el considera ca creierul uman controleaza comportamentul uman
numai in ceea ce este asemanator cu animalele din punctul lui de vedere facultatile mentale ale omului
exista in afara creierului "in spirit", din punctul lui de vedere spiritul era o entitate materiala care
percepe senzatiile si comanda miscarile iar comunicarea cu mecanismele creierului se facea prin
intermediul glandei pineale

dupa poarta lui decartes a ramas consfintit faptul ca organizarea sistemului nervos este:

nervii de la ochi merg spre ventriculii cerebrali

spiritul servea ca val pentru a controla deplasarile iar muschii se umflau prin intermediul nervilor. ca
urmare la sf secolului 18 cunostintele asupra sist nervos se pot rezuma:

1. o atingere a creierului poate suprima senzatiile impiedica miscarile, altera gandirea si poate duce chiar
la moarte.

2. nervii erau asimilati cablurilor electrice ce asigura comunicarea intre creier si corp

3. in creier se pot distinge subregiuni care indeplinesc roluri diferite

4. creierul functioneaza ca si masina si este comandat de legile naturii

anul 1810 charles bell francois magendie arata ca in interiorul fiecarui nerv se afla un ansamblu de mai
multe fibre nervoase (mii) tot ei au gasit ca unele fibre sunt senzitive si transmit informatia la creier si la
maduva si ca in alcatuirea lor gasim si fibre motorii ce transmit si informatia la muschi specificand ca
conducerea in fibre se face intr-un singur sens.

glaucom = tensiunea intraoculara crescuta distruge n3rvul optic

Paul Brocka apare in 1824 1880 si a studiat localizarile functiilor cerebrale

Ulterior Camillo Golgi 1843 1926 a pus la punct pentru prima data un procedeu de colorare a neuronilor
iar el sustine teoria ca prelungirile neuronilor sunt in continuitate pt a forma o retea asemanatoare
retelelor vasculare

Santiago Ramon y Cajal 1852 1934 sustine ca prelugirile sunt probabil in contact dar nu in continuitate

in 1906 cajal impreuna cu golgi au primit premiul nobel pt medicina, cajal fondator neurostiintei
moderne