Stilurile de învăţare

Prof. Rodica DUMITRU

Diferenţe de învăţare

Profesorii ştiu în prezent că modul în care învaţă elevii variază foarte mult. Elevii au fiecare puncte
forte şi altele mai slabe, care pot fi dezvoltate şi îmbunătăţite printr-o instruire eficientă. Învăţarea
bazată pe proiecte care integrează tehnologia reprezintă o modalitate foarte bună de a utiliza
punctele forte ale elevilor pentru a-i ajuta să gândească mai bine şi să înveţe autonom.

Sarcinile de proiect care le dau elevilor posibilitatea de a-şi folosi stilurile individuale de învăţare
nu sunt totuşi o cale directă pentru dezvoltarea gândirii de nivel superior. Este posibil să se creeze
produse care reflectă o gândire superficială. (Ennis, 2000). Cu toate acestea, factorii motivaţiei
asociaţi cu alegerea, atunci când stilurile individuale de învăţare sunt vizate în cadrul proiectelor,
sugerează că predarea în vederea dezvoltării capacităţilor de gândire în contextul stilurilor
individuale de învăţare sporeşte probabilitatea ca elevii să dezvolte aceste capacităţi.

Folosirea tehnologiei în proiecte le oferă de asemenea elevilor oportunităţi de a alege cum să

înveţe, permiţându-le să valorifice punctele forte ale propriilor stiluri de învăţare. Folosirea soft-
urilor şi a componentelor hard pentru crearea filmelor, prezentărilor, publicaţiilor şi a
compoziţiilor muzicale îi poate ajuta pe elevi să înveţe conţinuturile şi să-şi dezvolte capacităţile
de gândire în moduri care ţin cont de aptitudinile şi interesele lor.

Stilurile vizual, auditiv şi chinestezic

Cea mai simplă şi mai răspândită modalitate de a identifica diferite stiluri de învăţare se bazează
pe simţuri. Denumit în mod curent modelul VAK (visual, auditory, kinesthetic learning styles),
acest cadru descrie stilurile celor care învaţă ca vizual, auditiv sau chinestezic. Cei cu un stil de
învăţare vizual procesează cel mai eficient informaţii în formă vizuală; cei cu stil de învăţare
auditiv înţeleg cel mai bine ascultând şi cei cu un stil chinestezic/tactil învaţă mai bine prin atingere
şi mişcare. Un studiu efectuat de Specific Diagnostic Studies a arătat că 29% din toţi elevii din
şcolile de învăţământ primar şi secundar au un stil de învăţare vizual, 34% au un stil auditiv şi 37%
au un stil chinestezic/tactil (Miller, 2001).

Stilurile de învăţare vizual, auditiv şi chinestezic

Vizual imagini, filme, grafice, diagrame, tabele, modele

Auditiv lectură, înregistrări audio, povestire, muzică, verbalizare, întrebări
Chinestezic interpretare, joc de roluri, modelare în lut
Există multe inventare şi chestionare online care ajută la determinarea stilului preferat de învăţare.
Deşi cele mai multe nu se bazează pe studii ştiinţifice, oferă o înţelegere a preferinţelor legate de
modul de învăţare. Profesorii trebuie să dea totuşi dovadă de precauţie cu privire la stilurile de
învăţare ale elevilor pe care aceştia le-au determinat ei înşişi. Cercetătorii Barbe, Milone şi
Swassing (citaţi de Cotton, 1998) susţin că preferinţele celor care învaţă nu reprezintă neapărat şi
domeniile în care aceştia se descurcă cel mai bine. În plus, un stil de învăţare nu este potrivit pentru
orice tip de conţinut. Deşi e posibil să înveţi câte ceva despre conducerea unei maşini urmărind
sau ascultând pe cineva vorbind despre asta, puţini dintre noi am fi dispuşi să mergem cu o maşină
condusă de cineva care nu are suficientă experienţă practică de condus. Alegerea unor metode de
predare în funcţie de stilurile de învăţare bazate pe simţuri necesită o cunoaştere aprofundată a
materiei şi o judecată solidă din partea profesorului.

Diferenţe de învăţare în funcţie de emisferele cerebrale

O altă metodă de a distinge stilurile individuale de învăţare este cea care ia în calcul emisferele
cerebrale. Asselin şi Mooney (citaţi de Miller, 2001) descriu din acest punct de vedere stilurile de
învăţare ca global, bazat pe emisfera dreaptă, sau analitic, bazat pe emisfera stângă. În general, cei
cu un stil global „percep lucrurile ca pe un întreg, fac distincţii generale între concepte, sunt
orientaţi către oameni şi învaţă într-un context social” (p. 3). Cei cu un stil de învăţare analitic, pe
de altă parte, percep lucrurile prin părţile lor mai degrabă decât ca întreg şi impun o anumită
structură sau restricţii asupra informaţiilor şi conceptelor” (Miller, 2001, p. 3).

Felul în care ne concentrăm asupra informaţiilor noi şi dificile şi ni le reamintim este legat de stilul
nostru de învăţare global sau analitic. Unii elevi învaţă mai uşor atunci când informaţiile sunt
prezentate pas cu pas, într-un model secvenţial, prin care se construieşte o înţelegere a conceptelor.
Alţii învaţă mai uşor fie atunci când înţeleg mai întâi conceptul şi se concentrează apoi pe detalii
sau când introducerea informaţiilor se face printr-o povestire cu umor sau o anecdotă legată de
experienţa lor şi susţinută cu example şi grafice (Dunn, 1995, p. 18).

Emisferele cerebrale

Emisfera analitică, logică, secvenţială, pas cu pas, raţională, părţi-întreg

stângă:
Emisfera dreaptă: holistică, fortuită, intuitivă, subiectivă, sintetizatoare

Inteligenţele multiple ale lui Howard Gardner

În ultimul deceniu, tot mai mulţi pedagogi au îmbrăţişat teoria lui Howard Gardner despre
inteligenţele multiple. Inteligenţele logico-matematică şi cea lingvistică, cele două modalităţi de
gândire cel mai apreciate în şcoală, sunt doar două dintre cele opt inteligenţe descrise de Gardner
pe baza unor cercetări culturale şi în domeniul biologiei. În plus, Gardner identifică inteligenţele
spaţială, muzicală, corporal-chinestezică, interpersonală, intrapersonală şi naturalistă.

Inteligenţe multiple
Logico- Capacitatea de a detecta tipare, de a raţiona deductiv şi de a gândi logic. Acest tip de
matematică inteligenţă este asociată cel mai adesea cu gândirea ştiinţifică şi matematică.
Stăpânirea limbii. Această inteligenţă include capacitatea de a manipula efectiv limba
Lingvistică pentru a se exprima retoric sau poetic. Tot această inteligenţă ne permite să utilizăm limba
ca mijloc prin care ne amintim informaţiile.
Capacitatea de a manipula şi de a crea imagini mentale pentru a rezolva probleme. Această
Spaţială inteligenţă nu se limitează la domeniile vizuale - Gardner menţionează că inteligenţa
spaţială se dezvoltă şi la copii care nu pot vedea.
Capacitatea de a-şi utiliza capacităţile mentale pentru a-şi coordona propriile mişcări
Muzicală corporale. Această inteligenţă pune în discuţie credinţa populară conform căreia activităţile
fizice şi cele mentale nu au legătură (ERIC, 1996, p. 2).
The ability to use one's mental abilities to coordinate one's own bodily movements. This
Corporal-
intelligence challenges the popular belief that mental and physical activity are unrelated
chinestezică
(ERIC, 1996, p. 2).
Capacitatea centrală de a observa distincţii la alţii; în special, contraste în ceea ce priveşte
Interpersonală
dispoziţiile, temperamentele, motivaţiile şi intenţiile (Gardner, 1993, p. 42).
Acces la propria viaţă sentimentală, propriile emoţii, capacitatea de a face deosebiri între
Intrapersonală aceste emoţii şi în cele din urmă de a le califica şi de a le folosi ca mijloc pentru
înţelegerea şi orientarea propriului comportament (p. 44).
Expertiză în recunoaşterea şi clasificarea plantelor şi animalelor. Aceste capacităţi de
Naturalistă observare, colectare şi calificare pot fi aplicate şi mediului „uman”… (Campbell, 2003, p.
84).

Stilurile de învăţare şi capacităţile de gândire

Un elev care se bazează pe presimţiri, sentimente şi intuiţie pentru a lua decizii poate avea
dificultăţi în a recunoaşte valoarea unui proces de gândire care pune preţ pe analiza atentă a
afirmaţiilor şi pe cântărirea dovezilor. Pe de altă parte, un elev obişnuit cu gândirea lineară şi
descompunerea raţională a argumentelor poate să i se pară foarte dificilă gândirea globală,
conectată. În orice caz, putem da dovadă de diferite stiluri de învăţare şi de gândire în contexte
diferite, iar dobândirea unei noi modalităţi de a procesa informaţiile poate dezvolta abilitatea unei
persoane de a lua decizii inteligente în viaţă. Pentru a-i ajuta pe toţi elevii să-şi folosească pe deplin
potenţialul de gândire, este necesar nu numai să-i învăţăm ce înseamnă un bun mod de gândire, ci
şi să găsim modalităţi pentru a-i convinge pe elevi de valoarea utilizării unor strategii de gândire
care, la început, pot părea neobişnuite şi incomode.
La clasă: stilurile de învăţare în funcţiune

Învăţământ primar. Concept: maşini simple

Vizual Căutaţi imagini ale unor mecanisme simple în ziare sau în filme
Vizual,
Ascultaţi şi priviţi un muncitor în construcţii în timp ce vă explică cum
auditiv, Auditiv
utilizează un mecanism simplu la lucru
chinestezic
Chinestezic Construiţi un mecanism simplu din lut, lego sau jucării
Emisfera Emisfera Urmăriţi indicaţiile pas cu pas pentru a construi un mecanism simplu
cerebrală cerebrală
strângă/ strângă
Emisfera
cerebrală Emisfera Discutaţi rolul pe care îl au mecanismele în viaţa noastră
dreaptă cerebrală
dreaptă

Logică- Descompuneţi maşini complexe în mecanisme simple

matematică
Lingvistică Scrieţi pe hârtie sau ţineţi un discurs în care să descrieţi importanţa
unui mecanism
Spaţială Creaţi o prezentare în care să arătaţi diferite moduri de utilizare a unui
mecanism simplu.

Muzicală Compuneţi o melodie despre un mecanism simplu utilizând un

vocabular adecvat.
Inteligenţe
multiple Corporal- Utilizaţi obiecte din viaţa de zi cu zi pentru a crea un mecanism simplu
chinestezică

Interpersonală Lucraţi în grup pentru a realiza un film despre mecanisme simple

pentru copii preşcolari

Intrapersonală Ţineţi un jurnal în care să reflectaţi asupra procesului propriu de

învăţare a mecanismelor simple

Naturalistă Găsiţi exemple de mecanisme simple în natură, cum ar fi ciocurile

păsărilor folosite ca pârghie

Învăţământ secundar. Concept: interpretarea alegoriilor în literatură

 Vizual Vizionaţi unul din filemele din seria Stăpânul inelelor şi interpretaţi-l
ca o alegorie
Vizual,
auditiv, Auditiv Ascultaţio predică care include parabole şi alegorii din perspectivă
chinestezic religioasă
Chinestezic Faceţi un film despre o alegorie
Găsiţi o alegorie care are o semnificaţie deosebită pentru voi şi scrieţi
Introvertit
o lucrare în care să îi explicaţi înţelesul.
Extravertit Participaţi la o discuţie despre o alegorie din Împăratul muştelor
Senzorial Compuneţi o alegorie pe baza unei realităţi pe care aţi observat-o în
şcoala voastră
Intuitiv Studiaţi alegorii din culturi diferite şi identificaţi tipare

Perceptiv Reflexiv Aplicaţi componentele unei alegorii la aspecte specifice din viaţa de zi
cu zi
Scrieţi o alegorie prin care să abordaţi un an aspect al experienţei
Afectiv
umane care afectează fericirea oamenilor
Judecător Scrieţi un plan de proiect detaliat pentru elaborarea unei alegorii
animate
Generaţi o listă de posibile proiecte legate de alegorii şi alegeţi unul la
care să lucraţi mai în detaliu
Logică- Interpretaţi o alegorie şi discutaţi implicaţiile pe care le presupune într-
matematică un context diferit
Lingvistică Scrieţi o alegorie originală
Spaţială Relaizaţi un model care să reprezinte o alegorie
Muzicală Analizaţi componentele alegorice din „American Pie”, de Don
Inteligenţe McLean’s
multiple Corporal- Interpretaţi o alegorie
chinestezică
Interpersonală Lucraţi în grup pentru a produce o prezentare multimedia despre o
alegorie
Intrapersonal Aplicaţi semnificaţia unei alegorii la propria viaţă
Naturalistă Scrieţi o alegorie inspirată de comportamentul animalelor în natură

Bibliografie
Campbell, B. (2003). The naturalist intelligence. Seattle, WA: New Horizons for Learning.
www.newhorizons.org/strategies/mi/campbell.htm*
Cotton, K. (1998). Education for lifelong learning: Literature synthesis. ED 422608. Washington,
DC: OERI.

Ennis, R. H. (2000). Goals for a critical thinking curriculum and its assessment. In A. L. Costa
(Ed.), Developing minds: A resource book for teaching thinking, (pp. 44-46). Alexandria, VA:
ASCD.

ERIC (1996). Multiple intelligences: Gardner's theory. ED 410226. Washington, DC: OERI.

Gardner, H. (1993). Multiple intelligences: The theory in practice. New York: Harper Collins.

Miller, P. (2001). Learning styles: The multimedia of the mind. ED 451340.