Dementele:

Definitie: deteriorare generalizata a intelectului si personalitatii, trebuie diferentiata de

deficitul de dezvoltare psihica (intarzierea mintala)

Tabloul clinic al dementei are la baza sindromul demential:

- Simptome cognitive
- tulburarile de memorie in sensul diminuarii cantitative (hipomnezia) -; sunt evidente si
marcheaza pe plan clinic debutul dementei. Ele se agraveaza progresiv pana la amnezie
retro-anterograda (pierdere progresiva a informatiilor dinspre prezent spre trecut) si
uneori aparitia unor paramnezii de tipul ecmneziei
- hipoprosexia este constanta, accentuindu-se progresiv pana la pierderea totala a
capacitatii de concentrare (aprosexie)
- dezorientarea in timp, spatiu si la propria persoana sunt simptome invariabile in stadii
mai avansate ale procesului deteriorativ
- gandirea devine lenta si saraca in continut (saracie ideativa), uneori incoerenta; in
stadiile incipiente pot apare idei delirante nesistematizate cu tematica de persecutie; in
stadii avansate alterarea gandirii este cvasitotala reflectandu-se prin emiterea unor sunete
fara sens sau mutism
- pe plan perceptiv se instaleaza treptat agnoziile, uneori la debut pot apare tulburari
calitative ale perceptiei -; inconstante -; caracteristice sunt halucinatiile olfactive,
gustative si perceptii false din sfera organelor genitale.
- Simptome afective
- in stadii incipiente apare depresie -; ca o reactie la constientizarea instalarii procesului
deteriorativ
- iritabilitatea se poate asocia depresiei -; apare dispozitia disforica
- in stadii avansate apare o aplatizare a reactiilor afective la stimuli, dublata de explozii
afective de tipul afectelor fara o cauza aparenta
- Simptome comportamentale
- primele simptome pe plan comportamental se refera la scaderea interesului pentru
activitati si a initiativei (simptome care pot determina confuzie diagnostica cu episodul
depresiv)
- progresiv apar perioade de akinezie intrerupte de perioade de agitatie, comportamentul
devine dezorganizat, fara sens, abundand stereotipiile si perseverarile motorii si verbale.

Clasificare:
- dupa etiologie a. Dementele primare -; boli degenerative cerebrale (boala Alzheimer,
Pick -; dementa este manifestare intiala si principala) b. Dementele secundare -; apar ca
manifestari consecutive ale unor boli preexistente
- in boli degenerative neurologice (coreea Huntington, scleroza multipla, bola Parkinson)
- afectiuni vasculare cerebrale (dementa multiinfarct)
- traumatica (dupa traumatis cranio-cerebral unic sever sau traumatisme repetate -; de
exemplu la boxeri)
- infectioase (encefalite, boala Creutzfelt-Jakob, sifilis tertiar)
- metabolice (insuficienta renala cronica, insuficienta hepatica, carente de vitamine grup
B -; B1, B12)
- procese expansive intracraniene (tumori cerebrale, hematoame subdurale sau
intraparenchimatoase)
- toxice (alcool, metale grele -; Pb, Ar)
- anoxice (insuficienta respiratorie cronica, post-anestezie)

- dupa zona SNC predominent afectata a. Dementa corticala -; corespunde tabloului clinic
descris anterior b. Dementa subcorticala -; tabloul clinic consta in incetinirea proceselor
cognitive cu dificultati in realizarea sarcinilor intelectuale complexe si perturbare afectiva
fara deficit al limbajului, calculului sau memorarii

Dementa in boala Alzheimer

Definitie: dementa predominant corticala cu debut in general in perioada presenila (45 -;

59 ani) caracterizata pe plan anatomopatologic prin atrofie corticala generala si clinic prin
aparitia sindromului Afazo-Agnozo-Apraxic (AAA) si hipertonie musculara.

Epidemiologie:
Riscul in populatia generala este de 0,1 %

Etiologie:
- Factori genetici:
- riscul pentru copiii parintilor cu boala Alzheimer este de 10 % (fata de 0,1 % in
populatia generala)
- riscul pentru fratii pacientilor cu boala Alzheimer este de 4 % (fata de 0,1 % in
populatia generala)

- Factori biochimici:
- scaderea nivelului cerebral al acetilcolinei probabil prin deficit de sinteza (reducerea
activitatii enzimei AcetilColinTransferaza implicata in sinteza acetilcolinei)

Particularitati clinice:

• Debutul este lent progresiv, poate imbraca mai multe expresii clinice:
- debut de tip demential -; instalarea si agravarea progresiva a tulburarilor de memorie
- debut de tip psihotic -; instalarea unui delir paranoid cu tematica de gelozie sau
prejudiciu
- debut de tip depresiv -; instalarea unei simptomatologii depresive ca urmare a sesizarii
de catre pacient a initierii procesului degenerativ (simptomele depresive pot “masca” o
perioada simptomele tipice ale dementei)

• Perioada de stare este marcata de instalarea simdromului AAA

- Afazia
- aspect predominant senzorial (pacientul nu mai intelege mesajul celorlalte persoane
dand raspunsuri alturi de subiect)
- dificultati in gasirea cuvantului potrivit
- alterarea pronuntiei cuvintelor -; datorita logocloniilor vorbirea devine neinteligibila
- Agnoziile
- agnozia structurilor spatiale -; suportul dezorientarii spatiale a pacientilor, ei nu mai pot
ansambla obiectele pentru a forma o imagine unitara a mediului, nu mai pot aprecia
corect distantele
- agnozia optica -; nerecunoasterea culorilor, a formelor si fizionomiilor
- Apraxiile
- initial diminuarea progresiva a indemanarii cu imposibilitatea executarii unor activitati
uzuale (incheierea nasturilor, folosirea cheii pentru descuiatul usii, etc)
- dezorganizarea completa a comportamentului -; miscarile devin neinteligibile si lipsite
de scop, avand caracter stereotip si iterativ sau substitutiv
- In perioada de stare mai apar:
- agravarea tulburarilor de memorie -; amnezie retro-anterograda si ecmnezie
- afectivitatea este relativ bine conservata, initial anxietate datorata dificultatilor de
exprimare verbala, ulterior buna dispozitie nemotivata intrerupta de reactii de furie si
iritabilitate
- hipertonia musculara este caracteristica acestei demente dar ea se instaleaza relativ
tardiv in perioada de stare
- uneori apar crize epileptice de tip Grand Mal

• Stadiul terminal
- tablou clinic de dementa profunda
- pacientii devin gatosi, fiind imposibila realizarea unei igiene minime
- apar reflexele timpurii -; musculatura bucala este in permanenta miscare, duc toate
obiectele la gura, sug si mesteca in permanenta
- decesul survine ca urmare a unor infectii intercurente sau in cadrul crizelor epileptice

Diagnosticul se confirma prin aspectul cerebral caracteristic evidentiat prin examinarea

de CT cranian

Dementa in boala Pick

Definitie: dementa predominant corticala cu debut in perioada presenila (45 -; 55 ani)

caracterizata pe plan anatomopatologic prin atrofii corticale localizate in general la
nivelul lobilor frontali si temporali si pe plan clinic prin aparitia sindromului P.E.M.A.
(palilalie - ecomimie - mutism - amimie) si crize de hipotonie musculara.

Epidemiologie: este o boala rara in comparatie cu celelalte demente.

Etiologie: putin cunoscuta

- Factori genetici
- riscul de imbolnavire al copiilor cu parinti cu boala Pick este de 19 %
- riscul de imbolnavire al fratilor pacientilor diagnosticati cu boala Pick este de 7 %

Particularitati clinice
• Debutul este insidios marcat de:
- scaderea progresiva a randamentului functiilor cognitive (memorie, atentie,
rationament)
- tabloul clinic la debut este determinat de zonele cerebrale care sunt interesate de
procesul de atrofie corticala:
- Atrofiile frontale -; pierderea spontaneitatii cu inactivitate, astenie si apatie (indiferenta
pe plan afectiv)
- Atrofiile lobului orbital -; alterarea conduitei morale cu dezinhibitie a instinctelor
(alimentar si sexual), euforie de aspect infantil si reactii impulsive de ras nemotivat fara o
afectare semnificativa a functiilor cognitive
- Atrofiile temporale -; modificari ale ideatiei (exprimate pe plan verbal) si activitatii in
sensul stereotipiei si perseverarii (deseori internarea este consecinta unor acte medico-
legale -; in special delicte sexuale)

• Perioada de stare
- Afectarea profunda a functiilor cognitive:
- memoria este conservata mai mult timp comparativ cu dementa in boala Alzheimer,
deteriorarea mnestica fiind selectiva -; ea intereseaza in special cuvintele (pacientul
recurge la termeni generali de exemplu -; obiect; uitarea cuvintelor desfasurandu-se de la
particular la general si de la complex la simplu, se uita adjectivele conservandu-se
verbele si substantivele)
- gandirea -; elementul central este absenta criticii ca urmare a dezorganizarii principiilor
etico-morale.
- Sindromul P.E.M.A.
- Palilalie -; forma particuara a stereotipiei verbale care consta in repetarea cuvintelor
aflate spre sfarsitul frazei, in special a ultimului cuvant
- Ecolalie -; combinata adeseori cu ecomimie si ecopraxie -; sindrom ecopatic
- Mutism -; este adesea consecinta uitarii cuvintelor
- Amimie -; alaturi de akinezie sunt abolite si miscarile mimice
- Crize de hipotonie musculara cu prabusire brusca a pacientului insotita in general si de
pierderea cunostiintei

• Stadiul terminal
- exacerbarea elementelor sindromului P.E.M.A.
- apare gatismul
- decesul se produce prin infectii intercurente datorate marasmului

Diagnosticul se confirma prin aspectul cerebral caracteristic evidentiat prin examenul CT

cranian

Dementa vasculara

Definitie: dementa predominant subcorticala cu debut in perioada senila (peste 60 ani)

caracterizata anatomopatologic prin lacunarism cerebral si clinic prin afectare inegala a
functiilor psihice.
Etiologie -; degenerescenta aterosclerotica a arterelor care asigura irigarea masei
cerebrale. Pe acest fond se suprapun spasme vasculare (accidente vasculare cerebrale
ischemice tranzitorii) sau tromboze (accidente vasculare ischemice) in urma carora
portiuni circumscrise ale creierului devin ischemiate -; neirigate, cu aparitia consecutiva a
unui proces de ramolisment cerebral a zonelor interesate (infarct cerebral). Aceste zone
dau aspectul de lacunarism cerebral, motiv pentru care dementa se mai numeste si
dementa multiinfarct.

Particularitati clinice:

• Debutul este lent progresiv cu afectare inegala si variabila a functiilor psihice, clinic
constituindu-se un sindrom neurasteniform (astenie fizica si psihica)

• Perioada de stare
- functiile cognitive devin diminuate in sens cantitativ, defect care este constientizat de
pacient pe perioade destul de lungi din evolutia dementei
- labilitatea afectiva este o trasatura clinica caracteristica, aparand reactii nemotivate de
plans sau de ras -; incontinenta afectiva
- comportamental pacientul este in general agitat, prezinta acte impulsive si
conflictualitate crescuta si tendinta la deambulare (de exemplu fugile cu pierderea
pacientilor)
- dezinhibitia pulsionala cu exacerbarea instinctului sexual este de asemenea
caracteristica
- apar semne neurologice de focar care reflecta zonele sistemului nervos central supuse
procesului de degenerare secundar ischemiei
- se asociaza o serie de manifestari somatice care au ca substrat ateroscleroza arterelor
care deservesc celelalte organe

• Stadiul terminal
- dismneziile sunt accentuate facand imposibila orientarea bolnavilor chiar in medii
anterior familiare
- pacientul devine imobilizat la pat fiind pierduta continenta sfincteriana
- apar o serie de reflexe patologice (de exemplu reflexul bucal -; percutia buzelor
determina contractura musculaturii periorale cu proiectia anterioara a buzelor)
- decesul survine cel mai adesea in cadrul unui nou accident vascular cerebral, fie
tranzitor fie constituit, mai rar prin infectii intercurente.

Diagnosticul se confirma prin aspectul de lacunarism cerebral evidentiabil prin

examinarea CT craniana