Inspectoratul Şcolar Judeţean Dâmboviţa

Calea Domnească nr. 127, Târgovişte - Dâmboviţa

Telefon: 0245/211891; Fax: 0245/613723;
E-mail: isjdb@isj-db.ro; WEB: www.isj-db.ro

OLIMPIADA DE LIMBĂ ȘI LITERATURĂ ROMÂNĂ

ETAPA LOCALĂ, …………….2018
Clasa a XI-a

 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Eseul sau răspunsurile nu vor fi precedate de titlu și/sau motto.
 Timp de lucru: 3 ore.
 Total: 120 de puncte

Citeşte cu atenţie textele de mai jos:

A. Ștefan vodă fiindu gata de războiu ca un leu ce nu-l poate îmblânzi niminea și el odihna altora îi păriia că-i este cu
pagubă, au intratu în Țara Leșască cu oaste și au prădatu Pocutiia și o au și luat-o. Și zicea că acel olatu l-au luat léșii
de la moldovéni fără cale. Într-acéia craiul, după ce au făcut sfatu pentru Pocutiia ce o luase Ștefan vodă, au strânsu
oaste pre bani și au trimis-o de au intratu în țară și au făcut multă pagubă și atâta s-au fostu supăratu ai lor noștri,
pănă s-au rugatu cu toții lui Ștefan vodă, de au ieșitu de la Pocutiia, însă mai mult de boală ce au avutu, adecă
podagrie, și cetățile ce le luase le-au întorsu.
Nu multă vréme, daca s-au întorsu Ștefan vodă de la Pocutiia la scaunul său, la Suceava, fiindu bolnav și slabu de ani,
ca un om ce era într-atâtea războaie și osteneală și neodihnă, în 47 de ani în toate părțile să bătea cu toții și după
multe războaie cu noroc ce au făcut, cu mare laudă au muritu, marți, iulie 2 zile.
Fost-au acestu Ștefan vodă om nu mare de statu, mânios și de grabu vărsătoriu de sânge nevinovat; de multe ori la
ospéțe omorâea fără județu. Amintrilea era om intreg la fire, neléneșu, și lucrul său îl știia a-l acopieri și unde nu
gândiiai, acolo îl aflai. La lucruri de războaie meșter, unde era nevoie însuși se vârâia, ca văzându-l ai săi, să nu să
îndărăpteze și pentru acéia raru război de nu biruia. Și unde-l biruia alții, nu pierdea nădéjdea, că știindu-să căzut jos,
să rădica deasupra biruitorilor. Mai apoi, după moartea lui și ficiorul său, Bogdan vodă, urma lui luasă, de lucruri
vitejești, cum să tâmplă din pom bun, roadă bună iese.
( Grigore Ureche, Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara și de cursul anilor și de viiața domnilor
carea scrie de la Dragoș vodă până la Aron vodă)

B. ȘTEFAN, alb ca zăpada, vine rezemat la brațul doftorului CESENA, BOGDAN, logofătul TĂUT, vornicul JURJ,
hatmanul ARBORE, postelnicul TOADER, pârcălabii COSTEA, DRAGOȘ, ALEXA, ȘANDRU, paharnicul ULEA, stolnicul
DRĂGAN, jitnicerul STAVĂR și mai mulți curteni, căpitani de oaste, copii de casă, hotnogi, hânsari etc.
ȘTEFAN (intră prin poarta turnului din dreapta cu tot alaiul): Stați, copii! Opriți unde am văzut pe doamna!
DOAMNA MARIA: Măria Ta!... (I s-aruncă-n brațe.)
ȘTEFAN: Ea, ca cea dintâi rândunică, îmi vestește primăvara... Cătați sub piciorul drept, și de-ți găsi cărbune, să-l
beau în paharul meu de sărbătoare, că e bun de friguri; de-ți găsi plumb, să-l topim, să-l turnăm într-o cană cu apă
neîncepută, și, din ce se va închega, voi vedea ce va veni mai apoi. (Șade pe o laiță de piatră.)
DOAMNA MARIA (îngenunchind): Ți-e cald, măria-ta?... Ai căldură... nădușești...
ȘTEFAN: Vrei să-mi fie frig? Cesena, cum e mai bine: cald ori frig?
IERONIMO DA CESENA: Mai bine cald ca frig, ma preferisco recorito senza sentir il freddo1.

1
Prefer să mă răcoresc fără să simt frigul (it.)
PETRU RAREȘ: Cărbune, măria-ta.
ȘTEFAN: A, e negru, dar mai negre sunt sprâncenele doamnei... Cine-ar avea inima așa de mică și așa de neagră ca să
ție pică domnului lui?... Mario! Fii mândră de Bogdan al nostru... Io, Ștefan voievod, m-am pus la porunca lui, ca și
portarul Sucevei, ș-a biruit tocmai cum aș fi biruit și eu... Nu e așa, boieri? Nu e așa, paharnice Ulea?... Nu e așa?...
DOAMNA MARIA: Îl uitasem pe el, măria-ta... Bogdane! (Bogdan dă-n genunchi lângă doamna.)
ȘTEFAN: Să-mi dea vin de Cotnar... Vreau să beau în sănătatea doamnei ș-a fiului ei...
CESENA: Vin, pentru ce vin? Non, serenissime2.
ȘTEFAN: Rareș!... (Rareș se duce repede pe ușa de pe terasă.) Doftore, te-am ascultat până azi... Mi-e sete... Nu vezi
pe cine am la genunchii mei? Pe muma care a purtat în pântecele ei pe domnul de mâine al Moldovei... Voitiș?... E
bine?... El nu are abur, ci suflet... Să-l plimbe în fiece zi până m-oi întrema... (Rareș vine cu trei pahare, două de argint
și unul de alabastru, frumos lucrat, ca un potir. Ștefan fărâmă între dește cărbunele și-l pune în paharul de alabastru.
Doamna și Bogdan iau paharele de argint. Ștefan ridică pe al său.) În sănătatea... Ah!... (Lasă paharul în jos.)
DOAMNA MARIA: Ce te doare, păcatele mele?
ȘTEFAN: Nimic pe domnul Moldovei... Ce e durerea?... Și toate pe Ștefan Mușatin, fiul lui Bogdan și nepotul lui
Alexandru cel Bun... Dă de dușcă, Bogdane... (Ștefan soarbe paharul.) Cald...
CESENA: Să ne odihnim, serenissime.
ȘTEFAN: Să te odihnești, doftore... În Italia se odihnesc mult principii... îî!... Ce-o fi durerea?
CESENA: Odihnă, serenissime.
ȘTEFAN: Mă voi odihni, dar nu acum.
DOAMNA MARIA: Te rog... să mergem...
ȘTEFAN: Mă rogi?... Neadormitul Ștefan a ajuns lăuza Moldovei... Moghilă, să-mi aduci pricinile ce-a judecat Bogdan
și-a rămas fără pecetea domnească... O!... (Ștefan iese la brațul doftorului Cesena și la al Mariei pe ușa de pe terasă,
urmat de toți.)
( Barbu Ștefănescu-Delavrancea, Apus de Soare, Scena V)

Subiectul I- 30 de puncte

Răspunde prin enunțuri la fiecare dintre următoarele cerințe:

1) Ilustrează, prin exemple selectate din ambele texte, două registre stilistice utilizate în aceste fragmente. 6 puncte
2) Evidențiază o asemănare și o deosebire în realizarea imaginii domnitorului în textele date. 6 puncte
3) Comentează două figuri de stil diferite , identificate în oricare din textele suport. 6 puncte
4) Analizează, în 50-100 de cuvinte, sensul zicalei: din pom bun, roadă bună iese. 6 puncte
5) Susţine, într-un text de 50-100 de cuvinte, o opinie argumentată referitoare la dualitatea lui Ștefan cel Mare
(domn și om) , prin raportare la cele textele date. 6 puncte

Subiectul al II-lea -30 de puncte

Redactează o scrisoare de 150 – 300 de cuvinte, adresată lui prieten din altă tară, în care să motivezi că, în
istoriografia românească, Ștefan cel Mare reprezintă un simbol național.

Subiectul al III-lea -30 de puncte

Scrie un eseu de 600-900 de cuvinte despre istorie- sursă de inspirație în artă, utilizând ca suport textele de
mai sus şi valorificând experienţele tale culturale.
Notă! În elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: ipoteza, constând în

2
Nu, prealuminate (it.).
formularea tezei/a punctului de vedere cu privire la temă, argumentaţia (cu 4 argumente/raţionamente
logice/exemple concrete etc.) şi concluzia/sinteza.

Redactare-30 de puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, lucrarea ta trebuie să aibă cel puţin 900 de cuvinte.
Pentru redactarea întregii lucrări vei primi 30 de puncte (organizarea ideilor în scris – 6 puncte;
abilităţi de analiză şi de argumentare – 6 puncte; utilizarea limbii literare – 6 puncte; ortografia – 4
puncte; punctuaţia – 4 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 2 puncte, respectarea precizărilor
privind numărul de cuvinte – 2 puncte).
 Inspectoratul Şcolar Judeţean Dâmboviţa
Calea Domnească nr. 127, Târgovişte - Dâmboviţa
Telefon: 0245/211891; Fax: 0245/613723;
E-mail: isjdb@isj-db.ro; WEB: www.isj-db.ro

OLIMPIADA DE LIMBĂ ȘI LITERATURĂ ROMÂNĂ

Etapa locală, ……………… 2018
Clasa a XI-a
Barem de corectare şi de notare

ATENȚIE! Lucrările care conțin eseuri cu titlu și/sau motto vor fi notate cu 0 puncte, autorii
acestora fiind descalificați.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Ilustrarea a două registre stilistice în fiecare text dat- 6 puncte - ilustrare detaliată şi nuanţată, realizată prin
exemple relevante din cele două fragmente: 6 puncte./ ilustrare detaliată a unui singur registru sau prezentarea
detaliată a două registre, prin referire la un singur text: 4 puncte/ prezentarea unui registru stilistic prin referire la un
singur text: 2 puncte/ simpla precizare, prin referire la ambele texte: 1 punct.
2. Ilustrarea detaliată şi nuanţată, realizată prin referire la structuri sau elemente relevante
pentru cerinţă, din cele două texte: 6 puncte; susţinerea fără exemplificări sau ilustrarea nuanțată doar a unei
asemănări sau a unei deosebiri.:4 puncte; simpla precizare a unei asemănări, respectiv a unei deosebiri: 1 punct+1
punct.
3. Comentarea nuanțată și originală a celor două figuri de stil 6 puncte; comentarea schematică a două figuri de
stil corect identificate: 2x2puncte=4puncte; identificarea a două figuri de stil diferite : 1punct+1punct.
4. Comentarea sensului zicalei - 6 puncte - comentarea detaliată şi nuanţată, prin evidenţierea relevantă a sensului-
6 puncte/ comentare ezitantă sau neconvingătoare, prin relevarea sensului / comentare detaliată cu referire
neconvingătoare la sensul zicalei: 4 puncte/ încercarea de comentare: 2 puncte/ simpla precizare a sensului: 1 punct.
5. Exprimarea unei opinii argumentate în legătură cu dualitatea lui Ștefan cel Mare în cele două texte-6 puncte -
argumentare pertinentă, originală, nuanţată, susţinută prin aspecte relevante, cu referire la ambele texte:6 puncte;
argumentare stereotipă, ezitantă, cu inserare de afirmaţii sau citate irelevante, clişeizată, sau cu referire la un singur
text: 4 puncte; încercarea de argumentare: 2 puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

-Respectarea structurii specifice scrisorii: 10 puncte; respectarea parţială a structurii

scrisorii: 6 puncte; structură inadecvată scrisorii, dar textul este coerent: 3 puncte.

-Caracterul personal şi argumentativ al scrierii: 10 puncte; respectarea parţială a caracterului

personal şi argumentativ: 6 puncte; nerespectarea caracterului personal şi argumentativ: 3 puncte.

-Adecvarea conţinutului de idei la cerinţă şi modul de valorificare a talentului literar şi a

creativităţii: 10 puncte; adecvarea parţială a conţinutului de idei la cerinţă cu valorificarea talentului literar şi a
creativităţii: 6 puncte; inadecvare la conţinutul de idei din cerinţă, fără manifestarea creativităţii sau a talentului
literar: 3 puncte.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

-Formularea tezei/a punctului de vedere cu privire la tema propusă: 10 puncte (formularea

tezei/a punctului de vedere cu privire la temă; logica ideilor/a premiselor demersului; enunţarea clară a
problematicii eseului; capacitatea de sinteză şi de abstractizare: 10 p.; încercare de formulare a tezei/a punctului de
vedere cu privire la temă; imperfecţiuni în enunţarea problematicii eseului; încercări de sinteză şi de abstractizare: 6
p.; încercarea de formulare a unui punct de vedere, dar nerelevant în raport cu tema propusă: 2 p.)
-Formularea şi dezvoltarea a trei argumente în sprijinul ideii enunţate în premisă, ilustrate prin exemplificări din
textele suport şi din experienţa culturală (opere literare din literatura română şi/sau internaţională, opere de artă –
sculpturi, picturi etc., cinematografie, muzică etc.): 12 puncte (formularea corectă/nuanţată a fiecărui argument şi
susţinerea acestuia prin referire la textele suport şi din experienţa culturală; demers logic/corelarea exemplificărilor
cu ideile enunţate; argumentare pertinentă: câte 4 p. pentru fiecare argument (4 p. + 4 p. + 4 p.): 12p.; formularea
parţial corectă/adecvată a fiecărui argument şi susţinerea acestuia prin referire la textele suport şi din experienţa
culturală; corelarea exemplificărilor cu ideile enunţate; argumentare incompletă: câte 3 p. pentru fiecare argument
(3 p. + 3 p. + 3 p.): 9 p.; încercare de formulare a argumentelor şi de susţinere a acestora, prin referire la textele
suport şi din experienţa culturală: câte 1 p. (1 p. + 1 p. + 1 p.): 3 p.
-Concluzia/sinteza: 8 puncte (concluzie care nuanțează ipoteza, logic impusă de argumentele formulate; viabilitatea
demersului argumentativ; capacitate de sinteză şi de persuasiune: 8 p.; concluzie pertinentă, convergentă cu
demersul argumentativ, dar fără nuanțare a ipotezei, lipsită de dimensiune persuasivă: 4 p.; încercare de formulare a
concluziei: 1 p.)

Redactare – 30 de puncte

Organizarea ideilor în scris: 6 puncte (existența celor trei părți componente –

introducere/ipoteză, cuprins / argumentaţie, încheiere / concluzie – 4 p.; text clar organizat, coerent, succesiune
logică a ideilor, cu echilibru între cele trei componente, construcţia paragrafelor subliniază ideile – 2 p.

Abilităţi de analiză, de interpretare şi de argumentare: 6 puncte (relaţia adecvată idee argument; argumente
convingătoare, personale, utilizarea unui suport critic în manieră ponderată, relevantă; abilități de interpretare) / 4
puncte (relaţia adecvată idee-argument; argumente convingătoare, dar cu utilizarea unui suport critic în manieră
exagerată, adesea irelevantă, epatantă; abilități de interpretare dependente exclusiv de suportul critic, eclectism
exagerat) /2 puncte (relaţia idee-argument este fragmentată; argumentele sunt schematice, secvențiale,
inconsistente; inserarea unor citate critice nerelevante, necomentate; elemente de interpretare lipsite de
pertinență)/1 punct (afirmaţii nesusţinute prin argumente; idei irelevante, schematism, inserarea citatelor
nerelevante, necomentate).

Utilizarea limbii literare: 6 puncte (stil şi vocabular adecvate conţinuturilor eseului; claritatea enunţului; varietatea
lexicului; sintaxă adecvată: 6 p.; stil şi vocabular parţial adecvate, cu ezitări în selectarea cuvintelor: 3 p.; vocabular
restrâns, monoton sau vocabular preţios, folosirea excesivă a neologismelor, folosirea jargonului critic fără
justificare: 1 p.)
Ortografia: 4 puncte (0-1 erori: 4 p.; 2 erori: 2 p.; 3 sau mai multe erori: 0 p.)
Punctuaţia: 4 puncte (0-1 erori: 4 p.; 2 erori: 2 p.; 3 sau mai multe erori: 0 p.)
Aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea: 2 puncte (1 p. + 1 p.)
Respectarea precizărilor privind numărul de cuvinte: 2 puncte (1 p. + 1 p.)

Notă! Inserarea de citate critice etc., necomentate, nerelevante pentru tema dată atrage după
sine neacordarea punctajului maxim.

Nu se acordă fracţiuni de punct.