UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

PSIHOPEDAGOGIE
Predarea, învățarea, evaluarea

NUME:COSTEA
PRENUME:ALIN CORNEL
SPECIALIZARE: EFS
GRUPA: IFR
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT:IFR
LOCALITATEA: LUNCANI

~2016~
 ”Școala să nu fie nimic altceva, decât ateliere pline de activitate. Numai astfel vor putea să
probeze toți, în propria lor practică, adevărul că: învățănd pe alții ne învățăm pe noi înșine.” Jan Amon
Comenius (cunosc.ro, fără an)
Procesul de învățământ
Acesta reprezintă ansamblul de acțiuni exercitate în mod conștient și sistematic de către
educator asupra elevilor într-un cadru instituțional organizat în vederea formării personalității
acestora în concordanță cu cerințele idealului educațional.(scritub.com, fără an)
Acțiunile de bază ale procesului de învățământ sunt predarea, învățarea și evaluarea. Procesul
de învățământ reprezintă activitatea de cucerire și asimilare de către elevi a bazelor științelor. Sub
îndrumarea profesorului. Cel mai important lucru este cooperarea dintre elevi și profesor în efortul
comun de instruire și autoinstruire. Ceea ce demonstrează profesorii prin activitatea desfășurată în
procesul de învățământ, în clasă se numește predarea, iar tipul specific de activitate desfășurată de
elevii este cea de învățare. (documents.tips, fără an)
Procesul de învățământ este eficient numai atunci când cele trei activități fundamentale ale
sale, predarea, învățarea și evaluarea, formează o unitate organică, atunci când activitatea comună a
celor doi agenți asigură dezvoltarea treptată a elevilor, realizând obiectivele educaționale propuse.
În esența procesul de învățământ reprezintă un proces de comunicare. Dialogurile între
profesori și elevii se completează în clasă, de cele mai multe ori în mod expres, iar alteori în mod
tacit, acestea fac ca predarea, învățarea și evaluarea să funcționeze în mod unitar ca o comunicare
pedagogică continuă. Aceasta a condus la necesitatea de a le exprima împreună, prin sintagma
predare- învățare, care se încheie cu evaluarea. Evaluarea, predarea și învățarea pot avea loc și
independent, nu doar împreună. Elevul învață și-și autoevaluează rezultatele și în afara lecției. De
regulă, activitatea de învățare se începe și se realizează în clasa, se completează acasă prin studiu
individual și apoi se evaluează și se continuă în clasă.
Interacțiunea evaluarea inițială-predare-învățare-evaluare se realizează prin strategii și metode
didactice activ-participative, care asigură dezvoltarea capacităților intelectuale, a aptitudinilor și a
atitudinilor.
Evaluarea inițială este punctul de plecare în predarea noilor cunoștințe, întrucât cunoștințele
anterioare ale elevilor depind în mare măsură întelegerea și însușirea noilor informații, precum și
integrarea lor în sistemul anterior de cunoștințe. Predarea devine eficientă dacă prin motivația creată
elevilor le stimulează învățarea, iar prin evaluarea performanțelor se realizează optimizarea predării
și a învățării .
Calitatea factorilor umani sunt factori de creștere a eficienței procesului de învățământ, care
participă la procesul de predare-învățare-evaluare , adică profesorii și elevii.
 Creșterea eficienței procesului de învățământ se condiționează prin: competențele științifice
de specializare ale profesorului, aptitudinile sale psihopedagogice și metodice, conștiința
profesională, receptivitatea față de nou. Tot în această direcție au influențe și calitățile intelectuale
ale elevilor, frecvența la cursuri, pregătirea ritmica a lecțiilor, seriozitatea în realizarea scopurilor și
a idealului de viață, folosirea unor metode raționale de învățare.(scritub.com, fără an)
Procesul de învățământ are următoarele caracteristici:

 Interacțiune subiect-obiect
 Unitatea formativ-informativ
 Autoreglarea prin circuite de conexiune inversă externă și internă (documents.tips, fără an )

Dimensiunile procesului de învățământ sunt: funcțională, structurală și operațională, acestea

sunt reflectate la nivelul activității de predare-învățare-evaluare.
În plan funcțional: procesul de învățământ urmărește realizarea unor scopuri precise, are la
bază o anumită intenționalitate și este orientat de obiective ce trebuiesc îndeplinite. Obiectivele își
găsesc finalizare în rezultate. Obiectivele dau sens activității didactice reprezentând începutul și
sfârșitul oricărei acțiuni ( intenționalitate și finalitatea procesului).
În plan structural : funcționarea procesului de învățământ are la bază resurse umane-elevi,
educatori, părinți și resurese materiale și financiare, conținuturi, forme de organizare a activității,
sisteme de relații, echipamente, timp, spațiu.
În plan operațional : urmărim procesul , desfășurarea activității,metodele, strategiile.
Componentele procesului de învățământ:
-obiective ( direcția)
-agenți ( elevi , cadre didactice)
-conținut
-strategii
-metode
-tehnici
-forme de organizare
-resurse materiale
-mediu de instruire
-produsele activității.
Modul de abordare a procesului de învățământ este influențată de evoluția gândiri didactice
prin perspectiva rolului acordat celor trei acțiuni: predarea, învățarea, evaluarea.
Predarea

O latura a procesului de învățământ este predarea, ea include toate activitățile instructiv-

educative conduse de profesor, inclusiv cele care privesc formarea calităților psihice, afective,
volitive, caracteriale. Răspunzând la întrebările cum se organizează secvențele de instruire și ce
anume trebuie sa învețe elevii, predarea reprezintă latura intențională a procesului de învățământ,
cuprinzând și conducerea elevilor, generalizarea constatărilor, planificarea conținuturilor etc.
Multă vreme predarea a fost domininantă în învățământ, în zilele noastre punându-se mai mult
accent pe funcția învățării, pe participarea elevilor în obținerea cunoștințelor și formarea de priceperi
și deprinderi.
Având statutul unei activități de inițiere a elevului în universul lumii valorilor, predarea este
o componentă a instruirii, o componentă sistemică și ea integrează un număr mare de variabile.
Predarea în didactica tradițională era privilegiată ca o activitate de comunicare, de transmitere
a informațiilor, de prezentare a materiei ce trebuie predata de către profesor.
Termenul de predare în prezent se menține, însă are un conținut mai bogat. Predarea include
întregul sistem de acțiuni desfășurate de profesor prin care el asigură condiții optime de învățare.
Deci, totul este subordonat activității de învățare la care participă elevii; cel care învață este elevul,
iar profesorul îl conduce, îl îndrumă, îl sprijină, îl ajută, îl învață cum să învețe
(googleusercontent.com, fără an).
Predarea reprezintă acțiunea complexă a cadrului didactic, care presupune:
- prezentarea unui material concret și/sau verbal: date, informații, evenimente, modele
materiale, modele ideale etc.
- organizarea și conducerea unor activități în care să se valorifice materialul concret și verbal
oferit;
- acordarea de sprijin elevilor pentru a putea observa, analiza, compara, aplica, sintetiza,
abstractiza și reflecta;
- extragerea esențialului și fixarea lui în noțiuni, concepte; judecăți, raționamente;
- operaționalizarea cunoștințelor elevilor, prin conceperea și rezolvarea de exerciții și
probleme, de sarcini și instruire teoretice și practice, prin organizarea activităților de muncă
independentă (qreferat.com, fără an).
Funcțiile predării se extind de la comunicarea informațiilor, care-și menține un rol important,
la activități de organizare, de conducere și dirijare a învățării, de inovare a procesului de învățământ
și de creație didactică. La fiecare secvență de instruire profesorul parcurge trei etape ale unei acțiuni
eficiente: proiectarea, desfășurarea procesului, evaluarea rezultatelor (googleusercontent.com, fără
an).
 El concepe, proiectează programul activității instructiv-educative, organizează și îndrumă
activitatea de învățare a elevilor, controlează și evaluează rezultatele, iar apoi proiectează noua etapă.
Toate aceste atribute conferă profesorului rolul conducător al procesului instructiv-educativ.
Învățarea
Învățarea este ansamblul de rezultate exprimate în termeni de noi cunoștințe, noțiuni, idei,
priceperi, deprinderi, modalități de gândire, de expresie, atitudini, comportamente (scritub.com, fără
an).
Din punct de vedere pedagogic învățarea este activitatea proiectată de cadrul didactic pentru
a determina schimbări comportamentale la nivelul personalității preșcolarului, elevul, studentului prin
valorificarea capacității acestora de dobândire a cunoștintelor, a deprinderilor, a strategiilor și a
atitudinilor cognititve (preferatele.com, fără an).
Factorii activității de învățare valorifică dimensiunile evocate la nivel de proces (cognitive,
afectiv-motivațional, volitiv) și produsele obiectivate în conținuturi specifice (deprinderi, strategii,
informații logice, atitudini cognitive), într-un cadru planificat la scara individuală și socială.
Factorii interni ai activității de învățare sunt:
1 De natura biologică:
-vârstă;
-sex;
- dezvoltare mintală;
-sănătate
2 De natură psihologică:
-dezvoltare intelectuală;
-capacitate cognitivă;
- atitudine: afectivă, motivațională, caracterială;
-stil de învățare (preferatele.com, fără an).
Învățarea reprezintă procesul dobândirii experienței individuale de comportare. Se remarcă
doua forme de învățare:
a.învățarea spontană (neorganizată) se realizează în familie, în grupurile de joacă, în timpul exersării
unei anumite profesii; în cadrul ei se dezvoltă atitudinile, afectivitatea, sentimentele și voința;
b.învățarea sistematică se realizează în săli, în diferite strategii de calificare și instruire
(qreferate.com, fără an).
Factorii externi ce influențează învățarea școlară sunt:
 Rolul profesorului influențează prin ținută, comportament, atitudine, dar mai ales prin
maiestrie didactică. Profesorul trebuie să aleagă: cele mai adecvate obiective operaționale; să dozeze
conținutul lecției; cele mai active metode și strategii didactice prin care să capteze atenția elevilor;
să-i antreneze pe elevi în soluționarea de probleme.
Rolul principal al grupului școlar este reprezentat prin sala de curs care trebuie să fie
spațioasă, luminoasă, bine încălzită, mobilier în culori vii, ca și zugraveală, pereții să nu fie goi, dar
nici prea încărcați, în sălile de studiu trebuie asigurată liniștea;
Elevul trebuie să își însușească un regim de viață care să includă ore de masă, studiu, repaus,
în intervalele de după prânz nu e recomandat să studiueze.
Numeroase persoane nu cunosc regulile elementare ale studiului sistematic și ca atare copii
lor studiază în condiții neprielnice, un factor principal ar fii colaborarea dirigintelui cu familia.
Evaluarea
O componentă importantă a procesului instructiv-educativ este evaluarea.
Evaluarea este totalitatea activităților prin care se colectează, organizează și interpretează
datele obținute în urma aplicării unor tehnici, metode și instrumente de
măsurare, elaborate în conformitate cu obiectivele și tipul evaluării, în funcție de conținutul și
grupul de lucru vizat, în scopul emiterii unei judecăți de valoare pe care se bazează o anumită decizie
în plan educațional (qreferate.com, fără an).
Scopul major al evaluării constă în oferirea unor informații care permit adoptarea celor mai
pertinente (după anumite criterii) decizii educationale.
Analiza procesului de evaluare face posibilă evidențierea, în fiecare act de evaluare, a
următoarelor elemente:
- subiectul evaluării, evaluatorul (cel ce evaluează);

- obiectul evaluării (ce evaluăm),

- baza evaluării (criteriul de evaluare);

- scopul evaluării (de ce evaluăm);

- instrumentul de evaluare (cu ce evaluăm);

- determinarea valorilor actuale ale parametrilor obiectului evaluării (măsurarea);

- compararea valorilor actuale ale parametrilor cu baza evaluării (interpretarea);

- aprecierea rezultatelor evaluării în forma unei judecăti valorice (diagnoza),

(googleusercontent.com, fără an).
Primul plan vizează relația profesor-elev: nivelul de pregătire a elevilor și evoluția acestuia în
timp, în funcție de posibilitățile lor reale de învățare prin raportare a performanțelor obținute de școală
la cele așteptate de societate (qreferate.com, fără an).
Al doilea plan vizează autoestimarea profesorului, factorii de îndrumare și control ai
învățământului în vederea asigurării unei verificări sistematice și integrale a performanțelor elevilor,
a conceperii și realizării unui proces instructiv-educativ capabil să cultive interesul pentru studiu al
elevilor.
Verificarea și aprecierea cunoștințelor dobândite de elevi în școală dețin o pondere însemnată
în muncă profesorului la clasa. Pe lângă prezentarea metodelor de predare, pregătirea
psihopedagogică trebuie să includă și familiarizarea cu tehnicile de examinare și notare
(qreferate.com, fără an).

Bibliography
cunosc.ro. (fără an). Retrieved from http://cunosc.ro/citate-si-proverbe/citate-si-proverbe-despre-invatare/

documents.tips. (fără an). Retrieved from http://documents.tips/documents/relatia-predare-invatare-

evaluare-referat.html

googleusercontent.com. (fără an). Retrieved from

http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:ZhDep09HrV4J:forum.portal.edu.ro/inde
x.php%3Fact%3DAttach%26type%3Dpost%26id%3D2313503+&cd=2&hl=ro&ct=clnk&gl=ro

preferatele.com. (fără an). Retrieved from http://www.preferatele.com/docs/diverse/9/invatarea-13.php

qreferate.com. (fără an). Retrieved from http://www.qreferat.com/referate/pedagogie/PREDAREA-

CONCEPT342.php

qreferate.com. (fără an). Retrieved from http://www.qreferat.com/referate/pedagogie/INVATAREA-

SCOLARA944.php

qreferate.com. (fără an). Retrieved from http://www.qreferat.com/referate/pedagogie/Evaluarea-

scolara925.php

scritub.com. (fără an). Retrieved from http://www.scritub.com/profesor-scoala/Procesul-de-

invatamant35523.php