Sunteți pe pagina 1din 21

5/24/2011

Receptori
Caracterizare structurală & funcţională
Comunicare (semnalizare) intercelulară
• directă
• indirectă – prin molecule semnal
Tipuri de molecule semnal (liganzi)
• hidrosolubile
• liposolubile
Clasificare receptori
1. Receptori membranari (pt. liganzi hidrosolubili)
• cu canal pentru ioni
• cuplaţi cu proteine G
• cuplaţi cu enzime sau cu activitate enzimatică intrinsecă
2. Receptori intracelulari (pt. liganzi liposolubili)
Modalităţi de desensibilizare a celulelor ţintă

Receptori
Caracterizare structurală & funcţională
• Sunt proteine (glicoproteine) cu rol în comunicarea intercelulară
• D.p.d.v. structural posedă cel putin 2 domenii care comunică prin tranziţii conformaţionale
iniţiate de fixarea ligandului. Astfel există:
– domeniul de fixare a ligandului (ex. hormon) şi
– domeniul care transferă (transduce) semnalul extern unui sistem efector intracelular, responsabil
de producerea răspunsului biologic
• Formarea complexului ligand-receptor (L-R) se bazează pe complementaritatea sterică a
partenerilor, se realizează prin interacţiuni necovalente, şi este reversibilă (similară
interacţiunii enzimă-substrat)
• Afinitatea receptorului pentru ligand este ilustrată de constanta de disociere (Kd) a
complexului L-R, are aceaşi semnificatie cu KM, şi are valoarea 10-10-10-6 (în acord cu
conc. mici ale liganzilor).
• Numărul receptorilor este reglabil: o concentraţie mare a ligandului timp îndelungat
determină scăderea nr. receptorilor (“down regulation”), ca urmare a reducerii sintezei lor
şi/sau a îndepărtarii celor existenţi prin endocitoză. Uneori, la o expunere prelungită, are
loc o creştere a nr. receptorilor (“up regulation”).
• Deşi specificitatea unui receptor pentru ligandul specific este foarte mare este posibilă
legarea altor compusi cu structură asemănătoare (analogi). Dacă legarea analogului
iniţiază un răspuns celular similar el este denumit agonist, iar dacă legarea lui este
neproductivă este denumit antagonist.

1
5/24/2011

Comunicarea intercelulară
• Directă
-prin joncţiunea celulelor adiacente
-prin interacţiunea proteinelor de suprafaţă

• Indirectă
-prin semnale intercelulare

Tipuri de semnalizare
Locală
a) contact-dependentă: celula semnalizatoare expune pe suprafaţa membranei molecule
semnal care vor interacţiona cu receptorii de pe celula ţintă, cu care celula semnalizatoare
vine în contact direct;
b) paracrină: celula semnalizatoare secretă molecule semnal (ex. interferon) în spaţiul
extracelular unde vor acţiona asupra celulelor ţintă vecine;
c) autocrină: celula semnalizatoare secretă molecule semnal care vor acţiona pe receptori
situaţi pe celule semnalizatoare de acelasi tip din vecinătate;
d) sinaptică: între 2 neuroni, prin intermediul neuromediatorilor.

a). b). c) d)

2
5/24/2011

Tipuri de semnalizare
La distanţă
exocrină: celula semnalizatoare (endocrină) secretă molecule semnal (ex. hormoni)
care sunt transportaţi la distanţă (de către sistemul circulator) pentru a ajunge la
celulele ţintă.

Comparaţie între
semnalizarea endocrină şi sinaptică

•Rapidă
•Relativ lentă Viteza impulsului electric 100m/sec;
Hormonul este transportat de fluxul sanguin şi Neuromediatorul difuzează <100nm în <milisec)
apoi prin difuzie ajunge la celulele ţintă
•Funcţionează la [L]=10-3-10-4 M
•Funcţioneaza la [H]< 10-8 M
Afinitate mică a receptorului pentru ligand
Afinitate mare a receptorului pentru hormon

=> Semnalizarea sinaptică este mai precisă atât în timp cât şi în spaţiu!

3
5/24/2011

Diferite celule pot răspunde în mod


diferit la acelaşi tip de moleculă semnal

Tipuri de molecule semnal


(extracelulare)
• Substanţe gazoase
- CO (monoxidul de carbon) şi NO (monoxidul de azot)

• Substanţe hidrofobe
- hormonii steroizi, tiroidieni
- acidul retinoic, vitamina D

• Substanţe hidrofile
- hormoni peptidici, aminoacizi,
- derivati ai aminoacizilor (serotonina, catecolamine etc)

4
5/24/2011

Rolul NO în relaxarea muşchiului neted


din pereţii vaselor de sânge

Caracteristici ale hormonilor (H)

LIPOFILI HIDROFILI

Cu transportor plasmatic da nu
Durata de viaţă ore-zile minute
(t1/2 plasmatic)
Localizarea receptorului (R) intracelulară membranară
Mediatorul semnalului complexul R-H cAMP, cGMP,
Ca2+, IP3,
cascadă de kinaze

5
5/24/2011

Receptori
Clasificare
Localizare Tipuri Liganzi specifici
Citoplasmatici Hormoni tiroidieni
Intracelulară
Nucleari Hormoni steroizi
Receptori cu canal pentru ioni Acetilcolina
GABA
Adrenalina
Membranară Receptori cuplaţi cu proteina G Serotonina
Glucagon
Receptori cuplaţi cu enzime sau cu Insulina
activitate enzimatică intrinsecă Factori de creştere

Receptori intracelulari
• Citoplasmatici sau nucleari
• Liganzi (hidrofobi): hormoni steroizi, hormoni tiroidieni, acid
retinoic, 1,25-dihidroxi-colecalciferol, prostaglandine
• Complexul receptor-ligand se leagă de ADN (la nivelul HRE)
şi reglează transcrierea unor gene
• Structură - 3 domenii de legare a:
– inhibitorului (ex. HSP),
– ligandului specific,
– ADN
• Rezultat:
– răspuns primar (la 30 min.) şi
– răspuns secundar (ore, zile)

6
5/24/2011

Mecanismul prin care legarea ligandului la R nuclear sau


citoplasmatic determina un raspuns biologic

Mecanismul transducţiei pentru


receptorii nucleari

7
5/24/2011

Clasificarea receptorilor
Localizare Tipuri Liganzi specifici
Citoplasmatici H. glucocorticoizi

Intracelularară Nucleari Alti H. Steroizi


H. Tiroidieni
Acid retinoic, Vit. D
Receptori cu canal pentru Acetilcolina
ioni GABA
Adrenalina
Receptori cuplaţi cu Serotonina
proteina G Glucagon
Membranară

Receptori cuplaţi cu enzime Insulina


sau cu activitate enzimatică Factori de creştere
intrinsecă

Tipuri de receptori membranari

8
5/24/2011

Receptori - canale ionice


(ionotropici)
• Exemple:
– Receptorul de tip nicotinic al acetil colinei (nAChR)
– Receptorul GABA A (GABA AR)
– Receptorul glicinei (GlyR)

• Sunt activati foarte rapid de liganzi (milisecunde), rezultatul fiind fluxul


unor ioni şi depolarizarea sau hiperpolarizarea membranelor neuronilor
postsinaptici şi ai celulelor musculare.
• Sunt implicaţi în propagarea rapidă a impulsurilor electrice şi transferul
informaţiei de-a lungul sinapselor sistemului nervos
• D.p.d.v. structural sunt proteine formate din mai multe subunităţi diferite
care traversează membrana şi formează un canal selectiv pentru ioni, a
cărui conductivitate este controlată de către ligand prin legarea de
centrii specifici situaţi în domeniul extracelular al receptorului

Receptorul nicotinic al ACh


• Este situat la nivelul joncţiunii neuromusculare
• D.p.d.v. structural este o glicoproteină (GM = 275 kDa) formată din din 5
subunităţi 2 , (codificate de 7 gene diferite) cu o dispoziţie
circulară (=> un canal);
• Legarea a 2 molecule de ACh de către cele 2 subunităţi determină o
modificare conformaţională şi deschiderea a canalului
=> influxul ionilor de Na+ şi efluxul ionilor de K+;
• Depolarizarea locală a sarcolemei are ca rezultat activarea unui canal
de Na+ voltaj-dependent (din vecinătate) care va potenţa depolarizarea
şi va determina deschiderea unui canal de Ca2+ voltaj-dependent din
reticulul sarcoplasmic adiacent => cuplarea excitaţiei cu contracţia
musculară
• Canalul de ioni se închide când scade concentraţia Ach de la nivelul
spaţiului sinaptic, ca urmare a hidrolizei catalizate de acetilcolinesterază

9
5/24/2011

Agonişti ai receptorilor Ach

Nicotina

Muscarina

Diferite conformaţii ale


receptorilor canale de ioni

a. Structura cuaternara a
receptorului nicotinic al
ACh
b. Porul receptorului
nicotinic în secţiunea prin
subunităţile alfa

10
5/24/2011

Sinapsa neuromusculară
(receptori nicotinici ai ACh)

Patologie asociată receptorilor cu


canale ionice

• Miastenia gravis
• Efectele
– Gazelor de luptă (DIPFP)
– Veninului de şarpe: bungarotoxina

11
5/24/2011

Patogeneza miasteniei gravis


Formarea de autoanticorpi
anti-receptori ai ACh
de la nivelul joncţiunii
neuromusculare

Legarea anticorpilor la receptori,


modificarea acestora şi
internalizarea
lor prin endocitoză

Reducerea marcată a
numărului receptorilor pentru Ach

Semne clinice
în special slăbiciune musculară
episodică

Alţi liganzi ai receptorilor ACh

12
5/24/2011

Clasificarea receptorilor
Localizare Tipuri Liganzi
specifici
Citoplasmatici Hormoni tiroidieni
Intracelularara
Nucleari Hormoni steroizi
Acetilcolina
Receptori cu canal pentru ioni GABA
Adrenalina
Receptori cuplaţi cu proteina G Serotonina
Glucagon
Membranara
Insulina
Receptori cuplaţi cu enzime sau Factori de
cu activitate enzimatică creştere
intrinsecă

Receptori cuplaţi cu proteina G


Funcţii biologice mediate de
receptorii cuplaţi cu proteine G
Miros
Văz
Transmisie sinaptică
Secreţie hormoni
Chemotaxie
Exocitoza
Embriogeneza
Control tensiune arterială
Creştere şi diferenţiere celulară
Infecţia virală
Carcinogeneza

13
5/24/2011

Receptori metabotropici
GPCR –”G protein coupled receptors”
• cea mai mare familie de receptori
• cuprinde receptorii -, - adrenergici, receptorii muscarinici ai ACh,
unii receptori ai Glu şi ai serotoninei, receptorii pentru miros şi
fotoreceptorii
• Sunt formati dintr-un singur lanţ polipeptidic care prezintă 7
fragmente transmembranare helicoidale (serpentine), unite prin
bucle extra- şi intracelulare
• reglează activitatea unei enzime sau canal pentru ioni prin
intermediul unei proteine trimerice, cu activitate GTP-azică, numită
proteina G
• Legarea ligandului la receptor are ca efect modificarea
concentraţiei intracelulare a unui mediator de ordinul II sau
modificarea permeabilităţii membranei celulare pentru anumiţi ioni
• 50% din medicamente acţionează la nivelul acestora

Poziţia receptorului, a proteinei G şi


a adenilat ciclazei la nivelul
membranei

Structura receptorului

14
5/24/2011

Activarea & inactivarea proteinei G


Proteina G
Complex H-R (GTP)
GEF
GDP
GTP
Proteina G (GTP)
(GDP) activa

H2O
activitate GTP-azica
(GDP) intrinseca
inactiva stimulata de GAP

H3PO4

Clase & funcţii ale proteinelor G


Clasă & Tip Ligand Sistem efector primar
Glucagon, β-Adrenergice ↑Adenilat ciclaza
s
Gs
Odoranti ↑ Adenilat ciclaza
olf

Acetilcolina ↓Adenilat ciclaza


11
α2-Adrenergice, ↑ Canale de K
12 M2-Colinergice
Gi Opioide ↑ Canale de K
o Endorfine ↓Canale de Ca

Lumina ↑ cGMP Fosfodiesteraza


T

M1-Colinergice, ↑ Fosfolipaza C-β1


q α1-Adrenergice
Gq
α1-Adrenergice ↑ Fosfolipaza C-β2
11

15
5/24/2011

Receptor cuplat cu proteina Gs


(beta-adrenergic)
H Spatiul extracelular

Adenilat
Membrana celulara
R ciclaza

+ +
GDP GT P ATP
P r oteina GDP AMPc
Gs
GTP +
Protein kinaza Protein kinaza
inactiva activa

HO Enzima Enzima O P
activa inactiva
(inactiva) (activa)
ATP
ADP

ADP-ribozilarea subunitatii α a proteinei G


Gs
(cu activitate GTP-azica)
ADP- ribozil-Gs
H NH CH CO (fara activitate GTP-azica)

CONH2
(CH2 )4 NH CH CO
NH (CH2 )4
N + O
+
P O- C NH2 NH
O CH2 O
NH2 +
C NH2
NH2 NH O
Toxina cholerica
OHOH O P O-
N N O CH2 O

N H
N NH2
OHOH O
O P O- CONH2
O CH2 N N
O N+

H N N
OH OH Nicotinamida O P O-
O CH2
NAD + O

OH OH

(permanent activa datorita


pierderii activitatii GTP-azice)

16
5/24/2011

Receptor cuplat cu proteina Gq


H
(alfa-adrenergic) Spatiul extracelular

PIP2 DAG Membrana


R PLC celulara

+
q q
+ P PK-C
GDP GTP P
P
ADP Enzima O P
P r oteina ATP inactiva
GDP
Gs (activa)
GTP IP3 P

P
P Ca+2 Enzima OH
- activa
T oxine
(inactiva)
Pi P
P
P

Reticul endoplasmic

Lumen

PIP2= Fosfatidil inozitol difosfat Ca+2

DAG = Diacilglicerol fosfat


IP3 = inozitol trifosfat
PK-C = Protein kinaza C

Aplicaţii - GPCR

• Toxina holerică (Vibrio choleris) - Holera


• Toxina pertusica (Bordetella pertussis)- Tusea
convulsivă
• Metilxantinele (cafeina, teofilina)
• Beta-blocante (propranolol, metoprolol)

17
5/24/2011

Clasificarea receptorilor
Localizare Tipuri Liganzi specifici
Citoplasmatici Hormoni tiroidieni
Intracelulară
Nucleari Hormoni steroizi
Acetilcolina
Receptori cu canal pentru ioni GABA
Adrenalina
Receptori cuplaţi cu proteina G Serotonina
Glucagon
Membranară

Receptori cuplaţi cu enzime sau


Insulina
cu activitate enzimatică
Factori de creştere
intrinsecă

Receptori cu activitate enzimatică


sau cuplaţi cu enzime
• Tipuri
– cu activitate Tyr-kinazică sau cuplaţi cu enzime cu activitate
Tyr-kinazică,
– cu activitate Ser/Thr kinazică
– cu activitate guanilil ciclazică

• Liganzi: insulina, IGF-1, factori de creştere, etc.


• Cuplarea ligand-receptor specific este urmată de modificări
conformaţionale şi de stimularea activităţii enzimatice

18
5/24/2011

Tipuri de receptori cu activitate enzimatică

Mecanismul transducţiei receptorilor cu


activitate tirozin kinazică

Receptorul cu activitate Tyr-kinazică activat


(prin autofosforilare)

Proteina adaptor
(care face legătura dintre receptorul activat şi proteina Ras)

Ras-GDP (inactivă) trece în Ras-GTP (activă)

Activare în cascadă a MAP-kinazelor

Efect final:
• modificarea activităţii unor proteine
• modificarea expresiei genice

19
5/24/2011

Receptorul insulinei

• Format din 2 lanţuri extracelulare αlfa


(fiecare conţinând un domeniu de legare a
insulinei) unite printr-o legătură disulfidică
si 2 lanturi beta transmembranare; fiecare
lanţ αlfa este legat de câte o subunitate β
print-o legătură disulfidică
• Regiunea citoplasmatică a subunităţii β
conţine domenii cu activitate Tyr-kinazică

Mecanismul transducţiei receptorului insulinei

Legarea insulinei de lanţurile α face ca


fiecare lanţ β să-l fosforileze pe celălalt
Receptorul activat al insulinei
fosforileaza IRS1
IRS1fosforilata leagă şi activează PI-3
kinaza, care la rândul său va fosforila
fosfatidil inozitol bisfosfatul (PIP2)
producand fosfatidil inozitol trifosfat
(PIP3).

20
5/24/2011

Mecanismul transducţiei receptorului insulinei


(continuare)

• PIP3 leagă protein kinaza B


(PKB) care va fosforila protein
kinaza C (PKC) care la randul
ei va fosforila alte kinaze.
• Aceste kinaze vor determina
în final expunerea
transportorilor GLUT4
pemembrană, activarea
glicogenosintezei, glicolizei,
sintezei de proteine, etc.

Mecanismul diabetului zaharat insulino independent

• Modificări ale receptorilor pentru insulină


• Modificări ale căii intracelulare de transducţie a semnalului
(ex. mutaţia proteinelor IRS)
• Mutaţii ale enzimelor implicate în metabolismul glucozei (HK, GS)
• Obezitatea
(AG exces→ acil-CoA, ceramide, DAG → activarea PKC → Ser/Thr-fosforilare
anormală a IRS

REZISTENŢA LA INSULINĂ

Hiperinsulinism

Insuficienţă pancreatică
(prin consumarea celulelor beta)

Diabet zaharat

21

S-ar putea să vă placă și