http://www.insse.

ro/cms/files/Web_IDD_BD_ro/ pentru indicatori de dezvoltare durabila

Baza de date – Indicatori de Dezvoltare Durabilă în România (IDDR)
Indicatorii prezenţi în baza de date urmăresc obiectivele ţintă şi modalităţile de acţiune la
orizontul anilor: 2013, 2020, 2030, stabilite prin Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă şi
sunt construiţi pe baza informaţiilor care sunt disponibile în Institutul Naţional de Statistică,
Ministerul Mediului şi Pădurilor şi instituţiile în subordinea sau coordonarea acestuia şi a
metodologiilor care sunt armonizate cu cele ale Uniunii Europene.
Principala funcţiune a indicatorilor este de a răspunde cerinţelor de monitorizare, pe care
Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă le exprimă, asociate cu termenele ţintelor
propuse, care la rândul lor reprezintă angajamente politice legate de obiectivele strategice ale
dezvoltării durabile.
Setul de indicatori de dezvoltare durabilă pentru România este structurat pe obiectivele
Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă, cu ierarhizare pe trei niveluri:
nivelul 1: indicatori principali (de bază);
nivelul 2: indicatori complementari, utilizabili pentru monitorizarea şi revizuirea
programelor de dezvoltare durabilă;
nivelul 3: indicatorii de progres ai Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a
României, acoperind pachetul de politici pe care aceasta le generează, inclusiv a celor ce nu
sunt cuprinse în Strategia UE

Astfel definit, setul de indicatori poate constitui o bazǎ solidă pentru monitorizarea periodică a
progreselor înregistrate în îndeplinirea obiectivelor stategice ale dezvoltării durabile.

Sistemul IDD pentru România este armonizat şi congruent cu sistemul de indicatori utilizat la
nivelul UE, urmărind pilonii de bază:
- arhitectură: structură ierarhică pe teme, sub-teme, domenii de intervenţie;
- concepte, definiţii, clasificări şi nomenclatoare asociate;
- metode de calcul.

Sistemul integrează, într-o structură piramidală indicatori economici, sociali şi de mediu,

utilizabili pentru evaluarea tridimensională a dezvoltării durabile în România.
Baza de date (IDDR) cu IDD pentru România include 103 de indicatori, cu seriile de date
disponibile în sistemul statistic naţional începând din anul 2000, ierarhizaţi, astfel: 19
indicatori de nivel 1, 37 indicatori de nivel 2 şi 47 indicatori la nivelul 3. Baza de date va fi
actualizată şi completată cu alţi indicatori, pe măsura dezvoltării şi disponibilizării acestora.

Indicatorii dezvoltării durabile

[08/08/2014]
Monitorizarea tendintelor dezvoltării folosind şi indicatori situati în afara activitătii economice
precede formularea principiilor dezvoltării durabile şi s-a afirmat paralel cu procesul de definire
a strategiilor de dezvoltare durabilă elaborate sub egida Natiunilor Unite şi a Uniunii Europene.
Astfel de instrumente de monitorizare au fost produse de o varietate de institutii, de la
întreprinderi sau formatiuni ale societătii civile, grupuri de experti sau centre de cercetare,
până la administratii locale, guverne sau organizatii internationale. Tocmai datorită diversitătii
institutiilor si entitătilor implicate in crearea acestor indicatori ai dezvoltării durabile există
diferentele notabile intre modalitătile de constructie, stadiul de dezvoltare şi gradul de utilizare
efectivă a diversilor indicatori. Aspectele metodologice, aflate încă într-o fază de fundamentare
teoretică, sunt preluate dinamic de diverse institutii.

Convenirea unui set de indicatori acceptati ai dezvoltării durabile, inclusiv reflectarea în

sistemul conturilor nationale, prin instrumente specifice, a factorilor ecologici şi sociali ai
dezvoltării, constituie în continuare un subiect de preocupare prioritară din partea Oficiului de
Statistică al Comunitătilor Europene (Eurostat), Comisiei Economice ONU pentru Europa
(UNECE) şi Organizatiei pentru Colaborare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

În forma sa curentă, mecanismul de monitorizare evidentiază anumite categorii de indicatori

aflate încă în stadiul de dezvoltare. Setul existent de indicatori este considerat adecvat pentru
monitorizarea tintelor cantitative ale Strategiei UE, dar incomplet sau insuficient pentru
urmărirea şi evaluarea obiectivelor calitative (de exemplu, buna guvernare).

Structura de indicatori produsă de Eurostat pentru primul raport de monitorizare a Strategiei

UE reînnoite asociază fiecărei dimensiuni strategice:
- un indicator reprezentativ (Nivel 1);
- un set de indicatori pentru obiectivele operationale subordonate (Nivel 2) ;
- indicatori descriptivi ai domeniilor de interventie pentru politicile asociate (Nivel 3).

În conformitate cu deciziile adoptate de Consiliul European, statele membre ale UE au obligatia

să-şi creeze forme de suport institutional adecvate pentru coordonarea dezvoltării şi utilizării
instrumentelor statistice de monitorizare şi pentru revizuirea periodic (la 2 ani) a fiecărei
Strategii Nationale.

In Strategia Natională a Romaniei privind Dezvoltarea Durabilă s-au prevăzut o serie de

indicatori statistici ai dezvoltării durabile, armonizati cu sistemul relevant de indicatori utilizat la
nivelul UE, pentru monitorizarea progreselor nationale în raport cu Strategia pentru Dezvoltare
Durabilă a Uniunii Europene. S-a luat in calcul două tipuri de indicatori:

• Indicatorii nationali de dezvoltare durabilă, focalizati pe prioritătile-cheie exprimate prin

tinte cuantificabile care să permită, totodată, compararea performantelor nationale cu cele ale
partenerilor internationali şi cu obiectivele Strategiei pentru Dezvoltare Durabilă a UE reînnoite.
Acest set de indicatori se bazează pe rezultatele grupului de lucru Eurostat-UNECE-OCDE.
• Indicatorii de progres ai Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Durabilă a României,
acoperind întregul pachet de politici pe care aceasta le generează, inclusiv a celor ce nu sunt
cuprinse în Strategia UE. Acesti indicatori urmăresc responsabilizarea decidentilor politici şi
permit opiniei publice să evalueze succesul actiunilor întreprinse.

CE ESTE DEZVOLTAREA DURABILA?

"Dezvoltarea durabila este acel proces de dezvoltare care raspunde nevoilor actuale fara a
periclita capacitatea generatiilor viitoare de a raspunde propriilor lor nevoi. [.....] Pentru ca
dezideratul dezvoltarii durabile sa poata fi atins, protectia mediului va constitui parte integrata
a procesului de dezvoltare si nu poate fi abordata indepedent de acesta."

Sursa: Declaratia asupra Mediului si Dezvoltarii, Rio de Janeiro, 1992

Ca raspuns la aparitia problemelor de mediu si a crizei resurselor naturale, in cadrul Conferintei

privind mediul din anul 1972 de la Stockolm se recunoaste pentru prima data la nivel global ca
activitatile umane contribuie la deteriorarea mediului, punandu-se in pericol viitorul Terrei.

Conceptul de dezvoltare durabila a fost enuntat in anul 1987 in raportul Brundtland, in

contextul promovarii reducerii amprentei ecologice a omului, a echitatii intre generatii, indivizi
si natiuni si a mentinerea eficacitatii economice. Ulterior conceptul a fost promovat in cadrul
Conferintei Mondiale pentru Devoltare Durabila, organizata de Natiunile Unite in anul 1992 la
Rio de Janeiro.

Aspecte ale dezvoltarii durabile:

* Abordarea integrativa
* Principiul "Gandeste global - actioneaza local!"
* Viziunea de lunga durata asupra dezvoltarii

Conceptul de dezvoltare durabila poate fi caracterizat din mai multe puncte de vedere, prin
urmatoarele elemente :

* economie : eficienta, crestere, stabilitate

* societate: nivel de trai, echitate, dialog social si delegarea responsabilitatilor, protejarea
culturii/patrimoniului
* ecologie: conservarea si protejarea resurselor naturale, biodiversitate, evitarea poluarii

Dezvoltarea este durabila atunci cand are la baza atat obiective economice cat si obiective
sociale si de mediu.
Dezvoltarea durabila este un obiectiv fundamental al Uniunii Europene. Scopul abordarii este
imbunatatirea continua a calitatii vietii si a bunastarii generatiilor prezente si viitoare, printr-o
abordare integrata intre dezvoltarea economica, protectia mediului si justitie sociala.

La nivelul Uniunii Europene, dezvoltarea durabila a devenit obiectiv asumat incepand cu 1997,
cand a fost inclus in Tratatul de la Maastricht. In anul 2001 a fost adoptata Strategia de
Dezvoltare Durabila la Gotheborg, careia i-a fost adaugata dimensiunea externa in 2002 la
Barcelona, iar in 2006 a fost adoptata Strategia de Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene
revizuita.
Cateva etape sunt esentiale in construirea unei strategii pentru dezvoltare durabila:

* identificarea provocarilor specifice dezvoltarii durabile

* Elaborarea unui set de masuri raspuns la problemele identificate
* Stabilirea unor indicatori de evaluare
* Evaluarea si ajustarea periodica a politicilor

Cele 7 axe prioritare ale Strategiei Uniunii Europene pentru Dezvoltare Durabila revizuite in
2006 sunt:

* schimbari climatice si energie

* transport durabil
* conservarea si managementul resurseslor naturale
* consum si productie durabile
* sanatate publica
* incluziune sociala, demografie si migratie
* saracie globala si provocarile dezvoltarii durabile

Atingerea obiectivelor dezvoltarii durabile nu se poate realiza fara o schimbare de mentalitate a

oamenilor si fara comunitati capabile sa utilizeze resursele in mod rational si eficient si sa
descopere potentialul economic al economiei, asigurandu-se prosperitate, protectia mediului si
coeziune sociala.
Orasul Sheffield - 30 de ani de dezvoltare durabila

Orasul Sheffield este recunoscut ca fiind unul dintre centrele de exploatare a carbunelui si
minereurilor de fier in epoca industrializarii. Aceste activitati intensive au afectat semnificativ
calitatea mediului inconjurator, dar si spectrul problemelor sociale generate de declinul
industriei grele in Anglia. La inceputul anilor `80, in strategia locala de dezvoltare putea fi
identificata obsesia autoritatilor din Sheffield (www.sheffield.gov.uk) pentru regenerare. Pentru
autoritatile locale nu era doar o problema de regenerare a mediului, ci a unei intregi
comunitati, marcata de saracie, educatie precara si inechitate sociala.

Astfel, principala preocupare a autoritatilor din Sheffield a devenit comunitatea. Toate

strategiile si politicile locale au fost trasate in functie de nevoile localnicilor, cu un singur scop:
recastigarea identitatii si demnitatii indivizilor din comunitate. Terenurile abandonate au fost
transformate in parcuri, casele au fost restaurate pentru a reduce consumul de energie, iar
tinerii au fost integrati in campanii de educare prin actiuni de protectie a mediului. De-a lungul
timpului, autoritatile locale au dezvoltate mecanisme si proceduri de consultare a comunitatii si
a adaptat toate investitiile in functie de nevoile clamate de cetateni. La nivel local, exista
numeroase facilitati fiscale pentru persoanele care investesc in energii regenerabile, dar si in
persoanele sau organizatiile care investesc in dezvoltare comunitara.
De exemplu, Ferma Comunitara Heeley, infiintata in urma cu aproape 20 de ani, ofera astazi o
varietate larga de activitati gratuite pentru multi oameni, inclusiv un proiect de formare in
horticultura pentru persoanele cu nevoi speciale. Proiectul, initiat de mai multe organizatii
comunitare, beneficiaza de sprijinul primariei locale si a devenit una dintre atractiile orasului
Sheffield. De-a lungul timpului a beneficiat de finantari din bugetul local, dar si din fondurile
guvernamentale sau europene (Fondul Social European). Insa, ferma Heeley mizeaza mult si pe
auto-finantare, in acest sens bazandu-se mult pe donatii si pe vanzarea produselor ecologice.
Astfel, sustenabilitatea financiara a acestui obiectiv se reflecta anual intr-o contributie de
400,000 lire sterline la bugetul local. Zi de zi, in cadrul fermei sunt aplicate si promovate
principiile dezvoltarii durabile, fie ca se desfasoara activitati recreativ-educative, fie ca sunt
organizate adevarate campanii de reciclare sau de intretinere a terenului agricol.
Ferma Heeley nu este singurul proiect comunitar sustinut si promovat de autoritatile din
Sheffield. Dupa aproape trei decenii de la prima strategie de dezvoltare durabila adoptata la
nivel local, orasul Sheffield este al doilea oras (dupa Londra) din Marea Britanie care a avut cea
mai accelerata crestere economica in ultimii 20 de ani. In anul 2005 a fost declarat cel mai
verde oras din Europa, cu o pondere a spatiului verde de peste 61% din suprafata totala a
orasului. Practic, pentru fiecare din cei 500,000 de locuitori sunt alocati cate patru copaci. In
Sheffield sunt 78 de parcuri si 10 gradini publice. O treime din suprafata orasului este integrata
Parcului National Peak District. Toate aceste cifre sunt consecinta unor politici coerente,
dedicate regenerarii si dezvoltarii durabile a unei comunitati candva declarata moarta.
Date cheie
Titlu: Sheffield (Marea Britanie) - succesul a trei decenii de strategii durabile)
Sector: administratie publica locala
Regiune: Marea Britanie
Domeniu prioritar: dezvoltare durabila, regenerare urbana, proiecte comunitare
Finantare: guvern, Fondul Social European
Website: www.sheffield.gov.uk

Indicatori de dezvoltare durabila

La ora actuala este convenit un set de indicatori acceptati ai dezvoltarii durabile, evidentiati la
Oficiul de Statistica a Comunitatilor Europene (Eurstat), respectiv la Institutul National de
Statistica.
Setul de indicatori de dezvoltare durabila pentru Romania este structurat pe arhitectura
propusa de Eurostat, cu ierarhizare pe trei niveluri:
Nivelul 1: indicatori principali (de bază)
Nivelul 2: indicatori utilizabili pentru monitorizarea si revizuirea programelor de dezvoltare
durabila
Nivelul 3: indicatori analitici.
Sistemul integreaza, intr-o structura piramidala indicatori economici, sociali si de mediu,
utilizabili pentru evaluarea tridimensionala a dezvoltarii durabile in Romania.
Baza de date (IDDR) cu IDD pentru Romania include 85 de indicatori, cu seriile de date
disponibile in sistemul statistic national incepand din anul 2000, ierarhizati conform sistemului
european, astfel: 7 indicatori de nivel 1, 20 indicatori de nivel 2 si 48 indicatori la nivelul 3. Baza
de date va fi actualizata si completata cu alti indicatori, pe masura dezvoltarii si disponibilizarii
acestora.
Exemple de indicatori de devoltare durabila:
- dezvoltare economica
- competitivitate
- educatia permanenta
- saracie si excluziune sociala
- imbatranirea societatii
- sanatate publica
- schimbarea climei si energie
- modele de productie si consum
- eficienta ecologica
- managementul resurselor naturale transport
Studii de caz si simulari
ComunitateDurabila.ro a demarat o serie de cercetari legate de reducerea emisiilor de carbon si
economiile substantiale de bani care s-ar putea face in proiectele POS-DRU numai prin
respectarea sau considerarea atenta a indicatorilor de achizitii verzi.
Pana in prezent, echipa de cercetare de la ComunitateDurabila.ro va pune la dispozitie patru
studii de caz si simulari pe achizitii de produse ori servicii din categoriile: IT, transporturi, hartie
si hrana (catering). Spilcuind din simularile ComunitateDurabila.ro va prezentam niste rezultate
demne de rubrica "Stiati ca...?"
Daca achizitile de produse IT in toate proiectele POS-DRU se fac respectand cele mai noi
versiuni ale standardului Energy Star, economiile de energie vor fi de minimum 20 GWh, iar
cantitatea de CO2 evitata este de 9954 de tone.
Abordarea unui transport sustenabil ar fi putut deja evita emisia a 109.820 tone CO2, sau ar fi
putut economisi 1569 TJ de energie.
Pentru cartofi importati din tarile vecine se adauga la transport cel putin 50% crestere in emisii.
Daca acesti cartofi sunt adusi de la distante mari (ex.: China, Argentina, Egipt) emisiile sunt in
medie 1500-2000 de tone echivalent de carbon. Iar in retailul romanesc, peste 80% din cartofi si
produsele derivate din cartofi sunt importate. Solutia ecologica, fara a fi un exces de patriotism,
este consumul de cartofi produsi in Romania.
In ce priveste hartia, daca pe toata perioada de programare s-ar folosi numai hartie reciclata,
emisiile de carbon ar scadea drastic, iar la nivelul intregului POS-DRU s-ar face niste economii
de aproape 21 de milioane de euro.
Studiile pot fi consultate in detaliu si sunt atasate.
Documente atasate
Simulare_transporturi.doc Simulare_IT.doc simulare_cartofi.docx
simulare_hartie_POSDRU.docx
 home
dezvoltare durabila
resurse
info comunitate
IMM-uri ( 44 )
Camere comert ( 38 )
Institutii invatamant ( 45 )
Furnizori formare ( 39 )
Parteneri sociali ( 43 )
ONG-uri ( 54 )
Institutii publice ( 46 )
Autoritati locale ( 45 )

Resurse, marime text AA

Strategii pe achizitii verzi in statele membre U.E. (I)

ComunitateDurabila.ro analizeaza strategiile statelor membre ale Uniunii Europene in privinta

achizitiilor publice ecologice (APE). Structura analizei e data de autoritatile competente din
fiecare stat analizat, de planul national de actiune, de cadrul legislativ al fiecarei tari, de
oportunitatea analizei de piata, dar si de tintele si criteriile impuse. In mare parte, toate
strategiile statelor membre se bazeaza pe un toolkit comunitar (cu titlu de recomandare)
elaborat pentru atingerea tintelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera la nivelul
intregii Uniuni, dar si pentru economisirea resurselor. (Informatii in limba romana despre
toolkit-ul european pe achizitii publice ecologice se gasesc in documentele atasate la acest
articol)
AUSTRIA
Autoritati responsabile. Ministerul Mediului, Cancelaria Federala, Ministerul Finantelor
Plan National de Actiune
Austria a adoptat un plan national de actiune in iulie 2010 bazandu-se pe setul de criterii si
recomandari al UE – Toolkit si criterii pentru faza pilot a APE (Achizitii Publice Ecologice) pentru
cinci grupe de produse.
Informatii la www.nachhaltigebeschaffung.at
Cadru legal
Actul Federal privind Achizitiile (FPA) este baza obligatory si imperativa pentru APE. In cazul in
care printr-o achizitie se violeaza o lege de mediu , oferta trebuie eliminata din licitatie de catre
autoritatea contractanta. In ceea ce priveste achizitiile de autovehicule (transpunerea Directivei
2009/33 CE) apar prevederi legale foarte puternice: consumul de energie, emisiile de CO2 si
NO) – acestea sunt criterii imperative, in caz de nerespectare, ofertantul poate fi eliminat din
licitatie.
Analiza de piata
Agentia Federala de Achizitii face analize de piata anual.
Tinte si criterii
 Obligatia generala la nivel federal de a achizitiona produse sustenabile folosind criteriile UE
(pentru 10 grupe de produse si alte 6 aditionale pentru lucrari de constructie, amenajari
interioare etc.).
Tinte cantitative la nivel federal se vor stabili incepand cu anul 2012.
Recomandari pentru administratiile publice locale la nivel regional si municipal sa adopte tinte
similare.
Bune practici:
- orasul Viena: www.oekokauf.wien.at
- “Eco Procurement Service Vorarlberg” – criterii regionale pentru 13 grupe de produse
BELGIA
Autoritati responsabile. Ministerul Mediului, Autoritati Regionale (Regiunea Valona, Regiunea
Bruxelles Capitala, Regiunea Flamanda)
Plan National de Actiune
Adoptat in iulie 2009, PNA acopera Belgia la nivel federal: exista 4 circulare pe diferite tipuri de
produse.
In Regiunea Flamanda exista de asemenea un plan de actiune pentru achizitii sustenabile,
Bruxelles (regiunea) are de asemenea o circulara pe APE, iar Regiunea Valona a adoptat 3
circulare din 4 propuse.
Cadru legal. Acesta se restrange la circularele amintite mai sus.
Analiza de piata
Criteriile de mediu sunt destul de rigide in Belgia, studiile sau investigatiile de piata se fac la
nivel regional.
Tinte si criterii
Tinta la nivel federal era de 50% APE pana in 2011, insa pentru moment nu exista statistici.
Tinta de APE la nivelul Regiunii Flamande este 100% pana in 2020.
Produse prioritare, listate in planul national de actiune sunt identificate atat in ce priveste
riscul de mediu cat si riscul social. Ghiduri explicative sunt anexate pe produse si servicii din
transport, hrana si catering, electricitate din surse alternative, lemn, constructii, produse toxice
si produse “sensibile social”.
Produsele si serviciile cu criterii de mediu si sociale prioritare la nivel federal pot fi consultate la
http://www.gidsvoorduurzameaankopen.be
REPUBLICA CEHA
Autoritati responsabile. Mediului si Ministerul Dezvoltarii Regionale
Plan National de Actiune
Ministerul Mediului a preparat (in loc de PNA), "Reguli pentru punerea in aplicare a
cerinţelor de mediu în domeniul achiziţiilor publice in administratia de stat ", care se bazează pe
Toolkitu-ul Comisiei Europene. Reguli care în prezent fac obiectul achizitiilor de mobilier si
echipamente IT de birou au fost aprobate de Guvern prin Decizia nr. 465/2010. Toolkits pentru
alte grupuri de produse vor fi introduse ulterior.
Cadru legal
Hotărârea Guvernului nu este o parte a legislaţiei. Aceasta reprezintă o voinţă politică a
membrilor guvernului. Prin urmare, aceste "reguli" menţionate mai sus nu sunt lege, ci
angajament politic. Totuşi APE este "permis" de către Legea pentru achiziţii publice nr
137/2006. Exista dispozitii care pot fi aplicate achizitiilor verzi.
Analiza de piata
Studii de impact au fost facute in timpul redactarii „regulilor” si a Deciziei guvernamentale. A
existat un dialog de aproape un an cu jucatori din industrie.
Tinte si criterii
Pana in 2014, un procent de 25% din serviciile publice si private ale statului trebuie sa fie
“prietenoase cu mediul”. Toate organele centrale ale statului vor urma toolkits sau norme
stabilite prin Decizia guvernului nr. 465/2010.
DANEMARCA
Autoritati responsabile. Ministerul pentru Mediul Inconjurator
SKI – National Peocurement Ltd. (similar cu regia autonoma, societate de stat)
Oficiul pentru Achizitii Publice in cadrul Agentiei Daneze pentru Achizitii Guvernamentale (sub
tutela Ministerului de Finante)
Plan National de Actiune
Planul National din 1994 – unul dintre planurie nationale care anticipa politica europeana
privind achizitiile publice.
Cele mai importante planuri de actoiune privind achizitiile verzi s-au elaborate in 2008-2009.
Planul National pentru Responsabilitate Sociala Corporativa – linii directoare privind CSR si
evitarea green-washing.
Cadru legal
Cerintele de mediu pentru achizitiile publice sunt impwerativ obligatorii pentru toate institutiile
guvernamentale central si implica 20 de grupe de produse.
Analiza de piata
Exista doua platforme principale pentru diseminare si training:
- parteneriat pentru achizitii publice verzi (dedicat municipalitatilor);
- panel de business pentru achizitii verzi care implica 13 organizatii atat publice cat si
private.
Tinte si criterii
Danemarca a adoptat o tinta indicativa de 50% achizitii publice verzi pentru toata tara.
La nivel local, cum am amintit deja, exista un parteneriat voluntary pentru achizitii publice
ecologice. Municipalitatile participante trebuie sa se puna de acord cu cerinte de mediu pentru
diferite grupe de produse (pana in present, 13 grupe de produse, insa numarul creste).
Linii directoare pentru grupe de produse: http://www.miljoevejledninger.dk si
www.gronindkobsportal.dk
ESTONIA
Autoritati responsabile. Ministerul Mediului, Ministerul Finantelor, Ministerul Economiei
Plan National de Actiune
Unicul plan de actiune s-a intitulat “Prioritatile Estoniei pentru Achizitii Publice Ecologice si
Sustenabile 2007-2008”. A fost un esec partial si nu s-a reiinoit.
Cadru legal
Nu exista cadru legal imperativ pentru achizitii verzi, doar monitorizarea eventualelor achizitii
verzi din institutiile guvernului central.
Analiza de piata
Nu exista analize de piata privind produsele si serviciile verzi.
Tinte si criterii
Pana in prezent, nu exista produse si servicii prioritare pentru achizitii publice verzi. O astfel de
lista va fi realizata in 2012 de primaria orasului Tallin.
FINLANDA
Autoritati responsabile. Ministerul Mediului, Ministerul Finantelor, Ministerul Muncii si
Economiei
Plan National de Actiune
PNA a fost adoptat official prin Decizia privind Achizitiile Publice Sustenabile a Guvernului din 8
aprilie 2009.
Cadru legal
Orice organizatie publica trebuie sa aranjeze licitatiile astfel incat achizitiile sa aiba obligatoriu
un caracter ecologic si transparent.
Analiza de piata
Nu exista analize de piata.
Tinte si criterii
Pana in 2010 toate organizatiile publice procurau in jur de 70% produse si servicii ecologice.
Tinta este ca pana in 2015 aceste achizitii sa fie 100% ecologice.
Municipalitatile procurau la nivelul anului 2010, 25% produse si servicii verzi, iar tinta pentru
2015 este de 50%.
Criteriile au fost dezvoltate pentru 20 de clase de produse si se innoiesc in continuu (detalii la
http://www.hymonet.com/hymonet/).
Linii directoare si ghiduri APE se gasesc la www.ecolabel.fi
FRANTA
Autoritati responsabile. Ministerul Ecologiei, Dezvoltarii Durabile si Marii, Ministerul
Economiei, Industriei si Muncii
Plan National de Actiune
Planul National de Actiune pentru APE a fost adoptat in martie 2007 si include 15 tinte
specifice. Planul a fost refacut in 2010 si va suporta modificari in 2012 (detalii la
http://www.ecoresponsabilite.ecologie.gouv.fr/IMG/PNAAPD.pdf).
Cadru legal
In celebra lege “verde” Grenelle 1, articolul 48 privind responsabilitatile administratiei pune in
valoare obiective referitoare la: vehicule, comuncatii dematerializate si tehnologie, lemn
gestionat sustenabil, hrana produsa sustenabil, dezvoltarea transportului (car sharing si
transport public) si crearea unei amprente de carbon la constructia cladirilor.
Analiza de piata/ comunicare si training
Analize de piata la nivelul intregii tari, in sensul APE, nu exista. Cu toate acestea statu francez
investeste in training privind achizitiile verzi prin insitutia sa numita IFORE (Institutul pentru
Training de Mediu, in cadrul Ministerului Ecologiei si Dezvoltarii Durabile), dar si institutiile de
training ale Ministerelor Economiei si Agentiei Nationale pentru Mediu si Energie. Incepand cu
2010, o circular a primului ministru a impus un anumit numar obligatoriu de ore de training pe
dezvoltare durabila in institutiile statului. Totodata, ministerele sunt obligate sa informeze via
intranet (sau retele interne de comunicare) toate institutiile din subordine in problem legate de
achizitii publice verzi si dezvoltare durabila.
Tinte si criterii
Planul National pentru Achizitii Verzi (PNAAPD), adoptat in 2007, a desemnat obiective de
achizitii durabile pentru 15 grupe de produse. Acest plan a fost completat de o circulara a
premierului care impune in detaliu strategii si actiuni pentru 20 de grupe de bunuri si servicii,
dintre care 13 au indicatori obligatorii.
Actiunile privind cele 20 de grupe de produse si servicii se refera la: computer, imprimante,
hartie, , hrana, produse de birou, mobilier, servicii de curatenie, produse lemnoase,
managementul deseurilor, spatii verzi, automobile, transport, iluminat, consum de energie,
monitorizare a emisiilor de CO2, training, social procurement, responsabilitate sociala. In
detaliu: http://www.minefi.gouv.fr/directions_services/daj/guide/gpem/table.html
GERMANIA
Autoritati responsabile. Ministerul Federal al Economiei si Tehnologiei (principalul minister in
ceea ce priveste achizitiile publice) ; Ministerul Federal pentru Mediu, Conservarea Naturii si
Sigurantei Nucleare ; Agentia Federala de Mediu.
Plan National de Actiune
La nivel federal, Germenia are o singura strategie cu indicatori pe APE; IKEP este numele
masurii care oblige institutiile federal sa achizitioneze numai produse si servicii eficiente
energetic (masura a fost adoptata in august 2007)
Strategia Nationala Comuna privind Sustenabilitatea vizeaza institutiile de la toate nivelurile:
federal, regional (Laender) si local. Propuneri privind o cooperare profunda in domeniul
achizitiilor publice au fost adoptate in 2008. O “task force” in domeniul sustenabilitatii
achizitiilor exista la nivel federal din 2010, iar de curand, Grupul de Lucru pentru implementarea
aliantei pentru achizitii durabile functioneaza in cadrul Ministerului Economiei si Tehnologiei si
coordoneaza strategii de achizitii verzi atat la nivel federal cat si de Land.
Cadru legal
Reglementarea Achizitiilor Publice la nivel federal (VgV) impune din 2010 ca achizitorii publici
sa ceara o analiza a life-cycle costing minimal pentru fiecare oferta.
Analiza de piata
Germania are piata cel mai bine dezvoltata in privinra ofertelor de produse si servicii verzi.
Studii de piata la nivel federal nu exista, insa numeroase institutii de consultanta organizeaza
traininguri pentru achizitori publici si factori de decizie de la nivelurile regionale si locale.
Tinte si criteria
Exista obligatia pentru toate autoritatile la nivel federal sa foloseasca life-cycle costing in
procedurile de achizitii in ceea ce priveste eficienta energetica. Germania se afla intr-un
continuu process de cooperare si schimb de bune practice in ce priveste APE intre guvernul
federal si cele regionale (Laender).
Urmand Legea Impotriva Restrangerii Concurentei, aspect ecologice pot fi luate in considerare
atunci cand se fac achizitii publice in cadrul procedurii de licitatie cu conditia sa se faca proba
legaturii comanda-obiect, iar algoritmul life-cycle costing sa fie convingator. Legea, evident se
aplica pe tot teritoriul Germaniei la orice nivel, insa responsabilitatea pentru stabilirea criteriilor
revine autoritatilor decidente in functie de nivel (Land sau municipalitate), adica “achizitorului
public”.
Un decret comun in privinta achizitionarii de produse din lemn (decret intermibnisterial, la nivel
federal) impune ca orice obiect fabricat din lemn si achizitionat de o autoritate publica trebuie
sa poarte dovada ca acel obiect a fost obtinut din activitati forestiere durabile.
Detalii privind diferite achizitii publice ecologice:
- informatii privind achizitii de produse eficiente energetic:
www.bmwi.de/go/energieeffiziente-beschaffung
- ecoetichete: www.blauer-engel.de/
- ghiduri/ linii directoare/ recomandari privind APE:
www.umweltbundesamt.de/produkte/beschaffung/
GRECIA
Autoritati responsabile. Ministerul Mediului, Energiei si Schimbarilor Climatice trebuie sa fie
institutia responsabila cu APE si cu realizarea planului national.
Plan National de Actiune
Nu exista, insa o comisie biministeriala (unul din ministere este, evident, ministerul mediului) il
redacteaza.
Cadru legal
Nu exista nicio norma care sa reglementeze elemente de APE.
Analiza de piata
Tinte si criterii
Grecia nu a adoptat nicio tinta privind implementarea APE, promoveaza unele bune practici.
ITALIA
Autoritati responsabile
Ministerul Mediului, reprezentanti ai Ministerului Economiei si Finantelor, reprezentanti ai
regiunilor si Agentia Nationala de Protectie a Mediului (ISPRA) si alte institutii publice.
Reprezentanti ai acestora formeaza Comitetul APE, coordonat de Ministerul Mediului si
responsabil cu gestionarea planului national de actiune pe APE.
Plan National de Actiune
Planul National de Actiune pentru Achizitii Sustenabile a fost adoptat prin decret
guvernamental la 11 aprilie 2008.
Cadru legal
Nu exista norme imperative la nivel central. Cu toate acestea exista norme de monitorizare a
achiztiilor publice trasate de ministerul mediului in cooperare cu Autoritatea Nationala pentru
Vigilenta in Contractele Publice si Agentia Nationala pentru Protectia Mediului.
Analiza de piata
Exista o serie de analize de piata pentru intreprinderi care ofera servicii si produse verzi, insa
numai la nivel regional/local.
Tinte si criterii
Cel putin 30% din produsele achizitionate de administratia publica trebuie sa respecte criteria
ecologice, iar cel putin 30-40% trebuie sa aiba consum redus de energie.
Obiectivele si tintele au fost identificate in planul national de actiune in principal pe 11 tipuri
de produse prioritare: mobilier, constructii, managementul deseurilor, servicii urbane, energie,
electronice, textile, catering, transport s.a.
Criterii si indicatori pentru hartie au faost adoptate la nivel central in 2009, iar pentru textile,
iluminat public, mobilier de birou, hrana si catering, si IT au fost adoptate la sfarsitul lui 2011.
Planul national de actiune poate fi consultat in detaliu la http://www.dsa.minambiente
Steagurile widget sunt creative commons si disponibile la findicons.com
Documente atasate
gpp_introduction_ro.pdf buying_green_handbook_ro.pdf