Sunteți pe pagina 1din 11

Clasificarea constructiilor dupa: destinatie si

importanta
creeaza.com/tehnologie/constructii/Clasificarea-constructiilor-du377.php

CLASIFICAREA CONSTRUCTIILOR

1 Clasificarea constructiilor dupa destinatie

2 Clasificarea constructiilor dupa importanta

Referinte bibliografice

1. Clasificarea constructiilor dupa destinatie.

1.1. Criteriile de clasificare. Principalele criterii de clasificare a


constructiilor sunt dupa destinatia si importanta lor. In continuare se vor
prezenta ambele clasificari, exemplificandu-se de fiecare data, dupa caz,
cele mai reprezentative tipuri din fiecare categorie, clasa sau grupa.

1.2. Categoriile de constructii. In raport cu destinatia lor, constructiile


se impart in doua mari categorii:

A. Cladiri;

B. Constructii ingineresti.

1.3. Clase si grupe de constructii. La randul lor, fiecare dintre aceste


doua categorii se imparte in mai multe clase si grupe. Aceasta clasificare,
traditionala arata diferitele tipuri de constructii care au anumite
caracteristici comune prin care se diferentiaza reciproc. Aceste
caracteristici se refera in special la destinatie sau domeniul de utilizare al
viitoarei constructii. Destinatia implica un anumit proces functional care
se petrece in interiorul spatiului creat si, intr-o zona limitata, in exteriorul
acestui spatiu. Spunem ca viitoarea constructie este conceputa cu sau
pentru o anumita structura functionala a spatiului utilizat. Acelasi
inteles transmitem cand spunem ca o anumita constructie este conceputa
cu un anumit spatiu functional. Individualitatea fiecarei categorii sau
clase este bine definita. Aspectele particulare ale unei constructii
1/11
apartinand unei categorii sau clase o individualizeaza, transformand-o intr-
un unicat, dar nu ii pot modifica caracteristicile principale care o situeaza in
acea clasa, neschimbandu-i astfel destinatia.

Conform schemei de clasificare prezentate in figura 1, constructiile se


impart in categorii si clase. In continuare sunt subliniate cateva
caracteristici functionale proprii fiecarei categorii si clase.

A. Cladirile pot fi: civile (A1), industriale (A2) sau agrozootehnice (A3). La
randul lor cladirile civile pot fi: de locuit (A11) sau social-culturale (A12).

Fig. 1. Clasificarea constructiilor

(A1) Cladirile civile indeplinesc diferite procese functionale, cum sunt


acelea de: locuire, invatamant, cultura, sanatate, ocrotire sociala, sport,
comert si altele similare. Datorita diversitatii mari a acestor functiuni,
categoria (A1) se imparte in doua clase. Criteriile de diferentiere sunt,
printre altele: numarul de oameni care utilizeaza spatiul creat, structura
spatiului functional, compartimentarile interioare care rezulta
corespunzator functiunii sau destinatiei si altele.

(A11) Cladirile de locuit. O parte din cladirile categoriei (A1) sunt create
pentrua raspunde domeniului privat, familial raspunzand astfel
functiunii de locuire. Aceasta functiune conduce la procese functionale
avand cateva note distinctive. Printre acestea se pot enumera:

- sunt bine individualizate;

- pot fi repetabile;
2/11
- necesita spatii functionale cu dimensiuni reduse sau medii;

- sunt utilizate de un numar relativ mic de oameni.

Se formeaza astfel unitati functionale de dimensiuni reduse sau medii.


Pentru a crea aceste spatii functionale, sunt necesare, mai intai,
compartimentari interioare. Cladirile corespunzatoare, care trebuie sa
respecte aceste compartimentari, rezulta adecvat, si anume avand
caracteristici structurale. Acestea formeaza o clasa compacta, (A1.1),in
cadrul categoriei constructiilor civile (A1), denumita cladiri de locuit sau
locuinte.

(A12) Cladirile social-culturale. O alta parte din cladirile categoriei (A1),


sunt create pentru a indeplini o anumita functiune in domeniul social–
cultural. Diversitatea sectoarelor acestui domeniu este mare:
invatamant, cult si cultura, sanatate, sport, comert si altele. Cu toate
acestea, se pot distinge unele trasaturi comune ale constructiilor care
asigura baza materiala a acestor sectoare. Astfel, prin natura proceselor lor
functionale, aceste imobile sunt destinate sa adaposteasca un numar
relativ mare de oameni. Este cazul urmatoarelor cladiri:

- unitati de invatamant: scoli, universitati;

- ocrotire a sanatatii: spitale, sanatorii;

- cladiri de cult;

- sali de spectacol: teatre, cinematografe, filarmonici;

- sali de expozitii;

- sali de sport;

- supermagazine;

- depozite si altele.

Aceste cladiri necesita spatii mari sau foarte mari, in general


necompartimentate sau cu anumite compartimentari tipice, adecvate unor
functiuni cu particularitati. Totodata necesita si alte spatii de dimensiuni
mai mici, pentru functiuni subordonate, care insa nu dau si nu afecteaza
specificul acestor constructii. In categoria cladirilor civile, (A1),aceste
constructii formeaza clasa (A1.2), denumita cladiri social-culturale.

(A2) Cladirile industriale se prezinta, la randul lor, intr-o mare


diversitate de solutii dupa tipul si natura proceselor industriale pe care
le adapostesc. Gabaritele spatiilor functionale si compartimentarile
interioare sunt determinate de mai multi factori impusi de:
3/11
- destinatia constructiei, determinata de produsul sau produsele
fabricate;

- tipul tehnologiei industriale folosite in acest scop;

- configuratia fluxurilor tehnologice specifice;

- configuratia circulatiilor interioare, atat pentru personal, cat si pentru


transportul materialelor si al produselor finite;

- instalatiile, echipamentele si utilajele folosite, ceea ce implica


gabarite obligatorii, solutii speciale si adecvate de fundare, rezemari,
prinderi, strapungeri si alte masuri constructive asigurarii functionarii.

Astfel de cladiri sunt halele, fabricile, atelierele, magaziile etc.

(A3) Cladirile agrozootehnice. Sectorul zootehnic necesita cladiri cu


functionalitati specifice, cum sunt cele destinate crescatoriilor de animale,
grajdurile si adaposturile. Sectorul agrovegetal necesita cladiri de tipul
serelor, rasadnitelor, cramelor, fabricilor de prelucrari legume si fructe,
atelierelor de intretinere si reparatii etc. Din categoria cladirilor
agrozootehnice mai fac parte: silozurile, depozitele, remizele etc.

B. Constructiile ingineresti sunt considerate in mod traditional


urmatoarele mari categorii:

(B1) Constructiile hidrotehnice si energetice.

(B2) Caile de comunicatii. In aceasta categorie includem drumuri,


poduri, tuneluri, cai ferate, piste etc.

(B3) Retelele si liniile de transport ale energiei electrice si ale fluidelor


tehnologice.

(B4) Constructiile pentru alimentari cu apa si canalizari.

(B5) Constructii speciale: antene, cosuri de fum, turnuri de racire,


rezervoare, etc.

1.4. Desi toate constructiile sunt obiecte materiale cu caracter imobil


care se utilizeaza acolo unde se construiesc, fiind legate de amplasamentul
ales, in mod special cladirile se mai caracterizeaza printr-o nota distinctiva,
in raport cu constructiile ingineresti, aceea ca sunt constructii inchise si
compartimentate la interior corespunzator activitatilor pe care le
adapostesc, fiind dotate cu instalatii si echipamente. Aceasta
compartimentare impusa de activitatile carora le este destinata cladirea
definesc functionalitatea acesteia.

2. Clasificarea constructiilor dupa importanta.

4/11
2.1. Incadrarea constructiilor in clase de importanta conduce la
diferite niveluri de asigurare. In functie de aceste niveluri de asigurare se
aleg valorile actiunilor exceptionale sau valorile exceptionale ale intensitatii
actiunilor temporare, incluse in grupari speciale, conform „Actiuni in
constructii”. Totodata, incadrarea in clase de importanta poate fi adaptata
diferit pentru anumite subsisteme sau elemente ale unei constructii. In
acest fel se pot introduce criterii diferite pentru unele subsisteme sau
elemente, dupa gradul necesar de asigurare rezultat din pericolul avarierii
sau ruperii acestora, colapsului partial etc.

2.2. Factorii de importanta. Factorii care determina, in general,


incadrarea in clase de importanta sunt, corespunzator STAS 10100/0-75,
urmatorii:

a. Consecinta depasirii starilor limita pentru viata si sanatatea


oamenilor. (Prin stare limita se intelege pierderea reversibila sau
ireversibila a capacitatii unei constructii de a satisface conditiile de
exploatare legate de destinatia prevazuta sau aparitia unor pericole pentru
viata sau sanatatea oamenilor, pentru bunurile materiale sau a caror
conservare depinde de constructia respectiva);

b. Importanta economica a exploatarii continue a constructiei si


consecintele, directe sau indirecte, ale iesirii partiale sau totale, pe o
perioada de timp mai lunga sau mai scurta, din exploatare;

c. Importanta pentru viata spirituala a colectivitatii a exploatarii


continue a constructiei si consecintele depasirii unor stari limita pentru
valorile cultural-artistice;

d. Durata prevazuta pentru exploatare.

2.3. Criterii de importanta. Criteriile care determina, in mod


operativ, incadrarea in clase de importanta, in vederea realizarii unul nivel
de protectie antiseismica prevazut atat din punct de vedere tehnic, cat si
economic sunt, conform normativului P100-92 “Normativ pentru
proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale,
agrozootehnice si industriale” si ordinului M.L.P.A.T. nr. 71/N/1996
“Completarea si modificarea capitolelor 11 si 12 din normativul P100-
92”, urmatoarele:

a. Seismicitatea naturala a zonei amplasamentului (valorile maxime ale


acceleratiilor terenului, compozitia de frecvente a miscarii seismice etc.).

b. Conditii locale (geologice, geotehnice, hidrogeologice) de


amplasament.
5/11
c. Importanta constructiei.

d. Gradul de ocupare cu oameni al constructiei.

e. Tipul si caracteristicile structurii de rezistenta a constructiei.

2.4. Clasele de importanta. Pe baza acestor criterii constructiile se


clasifica in patru clase de importanta:

CLASELE DE Clasa Constructii de importanta vitala pentru


IMPORTANTA A I societate, a caror functionalitate in timpul
CONSTRUCTIILOR cutremurului si imediat dupa cutremur
conform P 100-92/96 trebuie sa se asigure integral.

Clasa Constructii de importanta deosebita la care


II se impune limitarea avariilor avandu-se in
vedere consecintele acestora.

Clasa Constructii de importanta normala


III (constructii care nu fac parte din clasele I si
II).

Clasa Constructii de importanta redusa.


IV

Fig. 2. Clasele de importanta a constructiilor

Se pot mentiona urmatoarele exemple pentru fiecare clasa in parte,


precizand totodata ca, in functie de cazul concret al unei anumite
constructii, depinzand de situatia respectiva data, anumite subsisteme,
elemente sau componente, precum si instalatiile si echipamentele
respective, se pot incadra in clase de importanta a restului sistemului
cladire.

Clasa I contine spitale, statii de salvare, statii de pompieri, cladiri


pentru unitati administrative centrale si judetene cu rol de decizie in
organizarea masurilor de urgenta dupa cutremure, cladiri pentru
comunicatii de interes national si judetean, unitati de producere a energiei
electrice din sistemul national, cladiri care adapostesc muzee de
importanta nationala.

Clasa II contine celelalte cladiri din domeniul sanatatii, scoli, crese,


gradinite, camine pentru copii, handicapati, batrani, cladiri care adapostesc
aglomeratii de persoane: sali de spectacole artistice si sportive, biserici,
centre comerciale importante, cladiri si instalatii industriale care prezinta
riscuri de incendii sau degajari de substante toxice, cladiri industriale care
adapostesc echipamente de mare valoare economica, depozite de produse
de stricta necesitate pentru aprovizionarea populatiei.
6/11
Clasa III contine cladiri de locuit, hoteluri, camine cu alta destinatie
decat cele din clasa II, constructii industriale si agrozootehnice curente.

Clasa IV contine constructii agrozootehnice de importanta redusa (rare),


constructii de locuit parter sau parter si etaj, constructii civile si industriale
care adapostesc bunuri de mica valoare si in care lucreaza personal
restrans.

Referinte bibliografice

[1]. STAS 10100/0-75 „Principii generale de verificare a


sigurantei constructiilor”

[2]. P100-92 “Normativ pentru proiectarea antiseismica a


constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si
industriale”

[3]. Ordinul M.L.P.A.T. nr. 71/N/1996 “Completarea si


modificarea capitolelor 11 si 12 din normativul P100-92”

[4]. CONSTRUCTII

C. Pestisanu

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979.

[5]. CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

C. Pestisanu, M. Darie, L. Popescu, M. Voiculescu

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980.

[6]. CONSTRUCTII

C. Pestisanu, M. Voiculescu, M. Darie, R. Vierescu

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995.

[7]. CONSTRUCTII CIVILE

D. Ghiocel, F. Dabija, M. Darie, s.a.

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1985.

[8]. SIGURANTA STRUCTURILOR

D. Ghiocel

Institutul de Constructii Bucuresti, 1980.


7/11
[9]. STRUCTURI DE REZISTENTA LA CLADIRI CIVILE

F. Dabija

Institutul de Constructii Bucuresti, 1980.

[10]. CONSTRUCTII CIVILE

A. Negoita, V. Focsa, A. Radu, s.a.

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981.

[11]. LEGISLATIE IN CONSTRUCTII.

Parlamentul Romaniei, Camera Deputatilor

Regia Autonoma “Monitorul Oficial”, Bucuresti, 1995.

[12]. BREVIAR LEGISLATIV PRIVIND CALITATEA IN CONSTRUCTII

M.L.P.A.T., Bucuresti, 1994.

[13]. INDRUMAR LEGISLATIV

Ed. Didactica Nova, Bucuresti, 199

[14]. INDRUMAR LEGISLATIV PENTRU INTREPRINZATORI, INGINERI SI


INVESTITORI

N. Postavaru, St. Bancila, D. Constantin

Ed. Alternative, Bucuresti, 199

[15]. INDRUMAR PENTRU CALCULUL BAZELOR DE PRETURI,


ANALIZELOR DE PRETURI SI DEVIZELOR OFERTA IN CONSTRUCTII

I. Stefanescu

Ed. Arta Grafica, Bucuresti, 1991.

[16]. MANAGEMENT, TEORIE SI PRACTICA

V. Cornescu, I. Mihailescu, S. Stanciu

Ed. Actami, Bucuresti, 1994.

[17]. Colectia MONITORUL OFICIAL

[18]. Colectia BULETINUL CONSTRUCTIILOR.

[19]. M.I.C. Colectia MAPA INFORMATIILOR IN CONSTRUCTII.

[20]. Normative, standarde si prescriptii tehnice in vigoare.

8/11
Ciuperca se Cum să te
Potența va
teme de ea laşi de
crește in Pentru a "Puteți să
ca de foc ! E fumat -
cateva ori, menține scăpați de riduri
destul doar metoda
dacă beți 5 tensiunea la 55 ani dacă în
sa... uşoară a
grame de ... întotdeauna fiecare
lui....
120/80, dimineață...
amestecați ...

Politica de confidentialitate

.co Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.


m Toate documentele au caracter informativ cu scop
educational.

Proiecte

vezi toate proiectele

PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale


de la 0 la 30, fara trecere peste ordin

Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie


trasata pe sol (30 cm)

Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat

Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu


carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma

Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica

ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-


1947)

9/11
Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE
COMERCIALA

Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta

CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA

LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii


dunarii”

LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat

Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre


autovehicul si pieton

Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la


animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT

LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a


caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat

Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de


Stocare

LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza

ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows

Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia

Mortare

Betoane cu agregate vegetale

NOTIUNI INTRODUCTIVE CU PRIVIRE LA MIJLOACELE DE MUNCA IN ACTIVITATEA DE


CONSTRUCTII

PROIECT DE INITIERE LA TEHNOLOGIA CONSTRUCTIILOR DE CAI FERATE DRUMURI SI


PODURI
10/11
Proiect - amenajarea peisagistica a terenului unei case

ISTORICUL PODURILOR DIN TIMISOARA

NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND MASINILE DE CONSTRUCTII

ECHILIBRUL SISTEMELOR DE CORPURI

11/11