Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
ENTENAR
CENTENAR
.F.R.
.Ea.
NS
, IBATOARE A CUTEZANTEI S
. , .
Editia
Ed iţi a a VII-a a Festivalului Festival ului sportu-
fll
< or tehnico-aplicative, actiune' acţ iune dt
."are amploare aflata
mare af l ată pe agenda de
lucru a Secliei Secţiei pregatire pregătire a tineretulu tineretuluii
pentru apăra apararea rea patriei şi $i sport de la
C.C. al U.T.C., U.T.C., desfa$uratadesfăşurată in acest
an
a'1 in municipiul la$i, laş i , s-a i nscris ca
un eveniment cu semnifica\ii semnificaţii deose-
bbite ite pentru tinerii in uniforme unifo rme de cu-
oarea cerului aJbastru. albastru.
Competilia
Competi ţi a a capatat căpăta t o 0 st;~st;atucireu cire
aparte in acest an an,, cind toţ totii oam oameriii en ii
muncii,
mu nci i, indeosebi
îndeosebi tîn tinara
ă ra g generatie,
en e r aţ i e ,
au omagiat omagi at cu senti mente de puter-
nica
!llcă vibra vibralie ţ ie patriotica
pat ri oti că ş $ii aaleasaleasă
simtire
simţ ire 65 de ani de g glo r ioa
l o ri oa săesaexis~ xi s~
tenIa
enţ ă ,a Partidul
a Partid uluiui Co Comunist
muni st Ro-
man,, continuatorul
mân conti nuatorul mi$carii m iş c ării revolu- revol u-
ionare şi
.onare $i progresiste din ţara tara noas-
tra,
tră. exponentul cel mai fidel fidel al idea-
urilor şi $i t raditiilor
rad i ţ iil or inaintate de lupta luptă
pentru dreptate sociala soci al ă ş sii natio-
naţ i o
nala,
nal ă , pentru fo formarea
rmarea $i ş i pastpastrareararea
fii ntei
fiin po porului,
ţe i poporul ui, a natiunii
n a ţiu nii şi si statu-
lui n aţio nal
ui nalio n a l unitar român. roman.
Festivalul
Festiva lul a avut loc, de asem asemenea, enea,
la scurt titimp mp de la impli nirea a 50 de
ani de la procesul luptatoril l u ptă to ri l o orr com
comu- u-
nisti
'llŞti ş sii antifasc
antifasci$ti iş ti de la Bra$ov B raşov. mo-
ment cu profu profunde nde sem se m nificatii'
n if i caţ i i ' Înin is-
toriaa partidului, a mi$carii
tori m i ş c ă r i i muncito-
reş t i $i
resti ş i antifasciste din Român.a, Romania, in in
cadrul ciirui c ăru i a a au ie$ ieş it in e\"li evidenta
de nţ a al ale-
e-
sele
sel e vvirtuti
i rt uţi pe care Ie le intintruch ipeaza
r uc hipează
personalitatea marcanta marc antă a tova tovara$U-răşu
ui Nicolae Ceau$escu. Ce auşescu .
iin acel aşi tim
n acela$i timp, intrecerile
p, intreceri le d dinin ca-
drul festi festivalului
valului s-au desfăşurat desfa$urat in
atmosfera de puternica pu ternică eferves-
efe rves-
centa
cen ţă creatoare, de d darui
ăr uire re patrio-
fitică
ca $i ş i spispiritrit rev o l uţ io n a r cu care in-
revolutionar
tregul popor acţ actioneaza
io n ează pentr pent r u tra-
ducerea in în viaţ viataă a hotă hotari rÎ rilor
rilor parti-parti -
dului,
du lui, aatm osfera generata
tm osferă g en e rată de im pli-
nirea a 21 21 de ani de la Cong Congresul resul al
IX-lea al partidului , care a inaugurat inaug urat
perioada
peri oada cea mai fert fertiilăla d in istori istoria a
patriei noast noastre, re, pe ccare are c u leg. leg lti timma ă
mindrie o
mîndrie 0 numim ""Epoca Epoca Nicol Nicolae ae
Ce auşe sc u ".
Ceau$escu".'
Actuala eeditie Festivaiulul spor-
d i ţ ie a Festivalului spor -
turilor
turil or tehni tehnico-apl co-aplicativeicative a fost de-
d
dic icata
ată -implinirii
im p l i n ir ii a 42 <1 2 de ani de la vic-
t orioria revoluti
a revo l uţ i ei de eliberare eliberare soci sociala al ă
$i
şi naţ nationala
i o n ală,, a antifascista
nt if asc i stă şi si antiantiim- im-
perialista,
pe ri a listă , eveniment crucial cr ucial din is-
toria poporul ui rom
oria poporului roman, ân, care a des-
chiss calea mă
chi reţe l or Îm
maretelor implinifl
pliniri ale
sociali smuluii ş$ii comu
socialismulu comunnismul lsm ului ui În in
patria nnoastra oastră ..
Din perspectiva acestor. eveni- tor spo sporturi:
rt uri: st stimularea
im ularea in inteligentei
te li ge nţei special ccompetitiile
o m p etiţi il e la la ramurile
ramurile mo-
mo- ccarii activitatii
ă r i i acti v ităţii
tehnico-apli catl e
tehnico-aplicatlve
mente, Festivalul sport sporturiloruril or tehni- tehni - creatoare,, a inge
creatoare ingeniozitatii
n iozi tăţii gindirii
gîndirii delismului au
delismului au format format convingerea
convingerea rangul
rang de element
ul de element ese esential
nţial al al m
co-aplicati ve
co-aplicative s-a
s-a constituit iinn teh nice şi
tehnice $i îindeminarii
n d e m ină ri i practice,
practice, ca tinerii pparticipanti
că sint ferm
art i c i panţi sînt ferm hotă
hota- cii organelor
cii organelor ş$ii oorganizatiilor U. (j
rgan i zaţi i lor U.T
a ceastă ed iţi
aceasta itiee 'intr-un
i ntr- un moment moment de educarea pentr pen tru u munmunca c ă ş$ii viaţă viata,, ritii să
riţ sa acţ
actioneze
i oneze cu cu consecv
consecventa
enţă inin SSa amintim
ă am inti m şi$i cîşti
ci$tiggatorii co
ători i con
sarbatoare,
să rb ăt oare , În i n care tineri ti neri i in i n uni- fo rmarea viitoa
formarea viitoarelor
relor cadre ale ale eco-eco- scopul pperfectionarii
scopul e rf ecţionări i continue aa
continue surilor
suri model ism dotate
lor de modelism dotate
forme albastre au ffacut ăcu t dova dovada da nom iei
nomi ei şi$i aapararii
p ără rii naţ nationale.
i o n ale . pregătirii lor de
pregatirii lor de specialitate
specialitate şi$i ridi-
ridi- "CUPA V.
"CUPA U.T.C.":
T.C." :
unor cali calitati tă ţi morale deosebi deosebite, te, gata MObi lizaţi de inst
Mobilizati instituirea, incepind
ituirea, incepind
orl cind să
oricind sa-$i - şi dedice întreaga lntreag a ener- in ed
ddin i ţi a trecută
editia a
trecuta ,, il troleului
trofeului trans- 1.I. CLASAMENT INDIVIDUAL
INDIVIDUAL
gle şi
g,e $i 'i'inteligenta
nte li g enţ ă creatoare cau zei zei misibill al
misibi al Festi Festivalului
valu lui sporturilsporturilor or Aeromodele:
Aeromodele:
sacre a patriei ş$ii libertă Iibertatii ţi i sale.
sale. tehnico-aplicative,
tehnico-ap li cative, cci$tigatîştigat În in acest
acest Locul I1- Opri$an Aurel
Aurel,, jud.
judo Gorj
Gorj
Locul - Oprlşan
Festlvalul
Festi val ul a rel relevat
evat inca inca o0 dată data an de reprezentativa judeţulu judetuluii laşi la$i ,, Locul IIII -- Vardan
Vardan Florin judo Iaşi
Florin,, lud. la$i
Locul
aprecierea ·secretarului secretarul ui general al participantii
part i ci pa n ţ ii la int intreceri
receri au au demon-
demon- Locul III
Locul III -- Cernica
Cernica Mihai
Mihai,, judjudo. Sibiu
Sibiu
partidulu
parti dulu i ca c~ avem un titineret neret minu· m i nu~ strat, dincolo
strat, dincolo de perfo performanterman ţe şi $i ie-
ie-
nat , capabi
oat, capabill in In orio rice moment să
ce moment -şi
sa-$i rarhii
rarh ii,, ca
calitati specifice
l i tăţi spec ifi ce omuluiomului nou nou,, Rachetomodele:'
Rachetomodele
i nscrie numele la temelia
inscrie temelia unor unor mari d ă ru i re ş$ii a
daruire abnegatie,
bn e g aţ i e, iinteligenta
nteligenţă şi $i Locul II -- Apetrechioaei
Locul Apetrechioaei Marcel jud.oSUceava
Marcel,, jud Suceava
-nfă ptui r i, să
i nfaptuiri, sa sspargapa rg ă frontierel
frontierele e cu cu-- competenta
com peten ţ ă ,, spirit de solidaritate, solidaritate, Locul IIII -- Aliincăi
Locul Ailincai Dan
Dan,, jud.
jud oBotoşani
Boto$aoi
'1oaş
noa$terii terii ş$ii să sa pătrpatrund u ndăa in tai tainele
nele raspundere
ră s p u n de re pentru reuş reu$ita ita acţactiuni-
iu ni Locul 111-
Locul III - Nedelcu
Nedelcu Marian
Marian,, Bucureşti
Bucure$ti
ştii
$tiintei nţei ş$ii tehnicii, tehnicii , să sa fifie e mereu in In lor pe
lor pe ccare are le Ie iintreprind,
ntreprind , co con$tiinta
n ş tiinţa
Navomodele:
lucrul
luc rul ui bin bine facut.
e făcut. Navomodele:
prima
pri ma lin ie a bătăliei
linie bataliei pentru nou , Locul II -- Florea
Locul Florea Daclan judo Dolj
Dacian,, jud. Dolj
pentru ridi carea ccreatiei reaţi e i ro m âneş ti
romanes Mo ment
Mo ment cu cu . profprofundunda rezonanta
ă rezonanţă
Locul IIII -- Nastasiu
Locul Nastasiu Sorin, Judo. Bacău
Sorin, jud Bacau
laa nivelul ex i gen ţelor rev
exigentelor o lu ţie
revoluti eii teh- În munca şi
in munca $i vviata
iaţa ttinerilor
ineril or din din for- for- Locul III
Locul III -- Feodorof
Feodorof Ion
lon,, jud
jud.oTulcea
Tulcea
nico-ştii
nico-$tiintifice. n ţ ifi ce. matiunile
m aţ iu n i l e de de PTAPTAP, festivalul iş
P, festivalul i$ii po-
po-
Rezultatele
Rezultatel e dobindite În in actuala
actuala tenteaza
ten ţe ază semnifsemnificat i caţ iia
a şi $i datorită
datorita iin- n- Automodele::
Automodele
ediţi
editie e la toate toate sporturile tehn tehnico-a-
ico-a- cluderii iin n ccadrul
ad rul ssau .ă u a a modelismu-
modelismu- Locul II -- Naşcaş
Locul Na$ca$ Ştefan, judo Timiş
$tefan, jud. Timi$
plicative in
plicative incluse
cluse în in ffestival
estival - tir, tir, lui , sport
lui, sport prin prin excelen
exce lenta tehnico-a-
ţ ă teh nico-a- Locul IIII -- Iordan
Locul lordan Marian, judo lalomiţa
Marian, jud. lalomila
judo , carting, oorientare
judo, rientare tur i stic ă , ra-
turistica, plicativ,
pli cativ, veritabila
veri tabilă $i
şi originala
o r iginal ă Locul III
Locul Lupulescu Călin,
III -- Lupulescu Calin, jud
judo. Gorj
Gorj
oamatorism şi
d ioamatorism $i modelism
modelism -, -, nive-nive- şc oa l ă a creaţiei
$coala creatiei te h nico-şt i inţifice,
tehnico-$tiintifice,
lui inalt de ppregatire
ul Înalt regăti re al cel celor or peste aa pasi unii şi
pasiunii $i cutezan
cutezantei, ţei, a a formări
formariii II. CLASAMENTUL
II. CU\SAMENTUL PE PE ECHIPE
ECHIPE
,1 000 de participanţ participanti, i, ciştigători
ci$tigatori ai tinerei ggeneratii
tinerei eneraţii pentru pentru muncă munca şi $i Locul II şi
Locul $i cîştlgătoarea
ci$tigatoarea ""CUPEI
CUPEI U.T.C."
U.T.C." la
la MODELISM
MODELISM --
etapelor jjudetene udeţe n e la sport sporturile urile viaţă
viata.. jud.oBacău
echipa jud Baciiu
echipa
amintite,
am intite, au confi confirmatrmat pe pe' deplin se- Prezent cu
Prezent cu cele cele patru patru ramuri ramuri,, Locul IIII -- echipa judo. Iaşi
echipa jud la$i
Locul
oz,tatea. com
rnozitatea, p eten ţa ş$ii răspunde
competenta raspunde- aero, racheto,
aero, racheto, navo navo şi $i auto,
auto, mode- mode- Locul III
III -- echipa
echipa jud
jud.oVîlcea
Vilcea
Locul
rea ce carac te ri zează activitatea
caracterizeaza activitatea ce lismul aa atras atras ate nţi a prin
atentia prin nivelul
nivelul ri- ri-
se desfăsoară
desf asoara in cad cadrul rul cer cercurilor
curi lor dicat al
dicat al modelelor,
modelelor , prin prin mă maiestria
iest ri a
Clasamentul general
Clasamentul general al
al Festivalului tehnlco~pllcatlve .
sporturllor tehnlco-apDcatlve,
Festivalulul sporturllor
'eehnlco-aplicative
n,co-aplicatlve de profil. profil. constructorilor, observindu-se
constructorilor, observindu-se o0 , edilia
editla aa VII ... , Iaşi
VII-a, ' ... i,, 1986
1986
Festillalu
Fest. alul sportur sporturillor or tehnlco-a-
tehnico-a- p reocupa re deosebită
preocupare deosebita faţă fata de de cele cele
pp leah
ca ee - sărbătoare sarbatoare a romantls- romant 5- mai moder'1e
mal moderne rea real zar'
zit r; ale ale st st 'lte
nle ss Locul I - echlpa Jud. I~I
I ello U o'lar al al 'ner or d n te nic ro a'1es '" -n 00 dOJTlen e ee 'es- res- locul II - echl Jud Teleorman
_ as caf e .J)rn::ul MIR- s s12
a e e:.e a eses~e
~€;- ... Z z:J'a ars sfor!!1a-
e tr tra o ..... a -r'! "'aa.. -
cala speclf cii IImbn ro- !laziipe"lru
ţ>aza oentrueer
ecl'paie e ave
palele r avearora aux
x a are
e
InIn1964
19&!.cucuocazia
ocazlaZIle
Z. el ar.ne
:annelsese 0';;-
1101a-
răste
ra$tecacanava navasăsafiefielom să pentru
Irimlsii pentrure-m rei -
Construcţia este pusă
Constructla este pusii pepe cală
cala lala 3030 neme
nerirela lafirma firmaconstructoare
constructoare.Blohm Blohmuna uno
aprilie 1938,corpul
ap rilie1938, corpulfiind lansatialaapă
fiindlansat apalala Voss
Vossdin din R.F. R.F.GermaniaGermanla.
2222septem brie ininaceiaşi
septembrie acelasian.
an .LaLa17'17'ianua-
ianua- PePed rumdrumeste esteremorcatremorcatdedecătre caIreVoi Vo lnl--
rie rie1939 1939esteesteluat luatininprim ire dedeautori
primire t1fti le
autoritii'tile eulcuişi ~iViteazul,
Viteazul;două douaremorchere
remorchereconstru- constru-
navanavale le r omăne
romane ş isi pentru pentru priprima madata data lala iteitelalaGalaţ Galati, i, şi sieste estegreu greuÎncercat
incercatininGo- Gol-
bordbordeste esteridicat
ridicattricolor ul.
tricolorul. fuifulBiscaya,
Biscaya,cind cindeste estelalaununpas pasdedea af f
Mantia
Mantia ..Domnuiui .. Domnului Tarii Tarii Român Romanest eştI. l. pierdut
pierdut. . Eroismul
Eroismulmarinarilor marinari lordedela labord bord
pina ataşamentul
atasamentul lor fata de MIRCEA,pentru
lor fata de MIRCEA, pentru
pinalalaMarea Mareacea ceamare mare" "esteestedeschisa
deschisacaca
doudoua ă aripi
aripipe pelateralele
lateraleleptorei, p~orei,si simbol
mbol dede tradilia
tradilia ce ce o 0 Întruchi
intruchipa, pa, ce ce nu nu putea
putea I f
, emblemă răscumpărată
rascumparatadedenici nicio 0 primă primadedeasigu- as igu-
zbor
zbor, emblemaşi$ipavăză pavaza. . InInziua
ziuarecepţie
receptiei i
oficiale
oficialeaanavei navei, ,dupâ dupaintonarea
intonareaimnurilor,
imnurilor, rare, aduce glorie tuturOl
rare, aduce glorie tuturor acelora ce prin acelora ce pT'
RCEA este
RCEA este numele
numele de de tradiţ
tradiliei e al al ma-
ma- mereu
mereu crescînde
crescinde ale ale instrucţiei
instrucliei elevilorelevilor ech ipajul aacintat
echipajul cintateter nul "Trei
eternul "Trelculori"
culori"Înin munca
muncalolor r modestă
modestaş i $iananonima o nima auaucrea creal
oastre. a0 tradiţ
naastre tradilie i e cece Înin 1982
1982aaÎmpll- impli- marinari.
marinari. PensionareaPensionarea vechiu vechiului lui bric bric aa onoarea
onoarea pavilionului.
pavilionului . zi.
zi dedezizi, , pepet oatetoatemările marilelumii lumii, , cucucer cerse- se-
i!acul. Nu Nu esteeste un un obiect
obiect fizic fizic supus
supus dus lala soluţii
dus solulii de de compromis
compromis, elevii Şcalii
, elevii $colii LaLa29 29martie
martie1939, 1939,nava navap pleaca
leacă spre sprepa- pa- ninninsau saufurtună
furtuna , cu
, cutricolorul
tricolorullalapupa pupa , tra-
, tra-
or tompului,
pului , ci ci substratul
substratul material material aa Navale
Navale fiind fiind imbarcaţi
imbarcali pentru pentru practică
practica pe pe trie diţia
ditia Marine Marinei i Române,Romane, "SPIRITUL "SPIRITUL
trie sub sub comanda
comanda comandorului comandorului August August
eea ce de de la la 1882
1882 incoaceincoace se nume~te
se numeşte nave
nave ale ale Serviciului
Serviciului Maritim Maritim Român Roman sau sau Roman MIRCEA"_
MIRCEA".
Roman, ,avînd avind secund secund pe pelocotenent
locotenentAle- Ale- LaLa 1010oct ombrie 1966, o 0 navă şcoală
Sp ritul ul MIRCEA"
MIRCEA"., Ce Celel e două doua nnave ave pepe nave
nave ale ale Marinei
Marinei Militare
Militare ce ce auau efec- efec- xandru Martac, trei ofiţeri.
xandru Martac, trei ofileri, un aspirant, un un aspirant, un octombrie 1966, nava ~coa la
a a cucu acest
acest nume nume au au purtat
purtat pe pe pun-pun- tuat
tuat croaziere
croaziere speciale. speciale. modernă , ,cu cu cele cele mai mai perfecţionate
perfeclionatein-in-
medic,
medic, 15 15 maiştmai~tri r i militari,
militari, 56 marinari şi$i
56marinari moderna
e in arborada
in arborada lor lor majoritatea
majoritatea covÎrşi covir~i- Din ininiliativa
Din i ţiativa Ligii Ugii Navale
Navale Române,
Romane, sub sub zestrări ale momentului
zestrari ale momentului , parase~te Ham- , pără seşte Ham-
14 14 mecanici.
mecanici. Cu Cu escale
escalelalaSouthampton,
Southampton,
'e aa cadrelor deviza ,,0 nevoie şilili un
deviza ,,0 nevoie un vis"
vis", , sese organ
organi-i- burgu l.Motorul
burgul. Motoruleste esteinlocui t cucuunul unulnou .
cadrelor MarineiMarinei Române, Romane, contri- contri- Usabona şi$i La
Lisabona La Valleta Valleta soseştesoseste Înin inlocuit nou
d dIrect
direct la la făurirea
faurirea flotei flotei maritime
maritime co- co- zează
zeaza o0 subscripţie
subscriplie lala nivel nivel naţional
nalional pen- pen- Constanţa la 17 mai 1939, ora 9. Salută mult
multmai maiput. e rnic: 1 1100
puternic: 100CP, CP,sînt sintmontate
monlate
Constanla la 17 mai 1939, ora 9. Saluta o o i nstalaţie
caaiee şi 9i militare
militare aa patriei,patriei, lala prezenţa
prezenla tru cons
tru t rucţia unui
construclia unui nou nou briebric MIRCEA.
MIRCEA. pentru
pentru prima prima oară oara, ,cu cu 2121 lovituri
lovituri de detun, tun, instalali e dede desaliniza desalinizare re a a apei apei dede
tricolorului pe
nua aa tricolorului toate mările
pe toate marile şi~i Contribu
Contribuie ie t tolioţ i iubitorii
iubitorii de de mare,mare, fie fie eiei pămintul
pamintul patriei patriei ş si i este este Întimpinat
intimpinat cucu mare, centrală
mare, centrala telefoni telefonica, c ă , staţiestalie dedera-ra-
lumii. Dacă ultimii douăzeci marinari sau nemarinari, elevi, studenţi, care , instalaţii
dioamplificare, instalatii frigorifice,insta-
dioamplifi frigorifice ,
a'lel e lumii. Daca in in ultimii douazeci marinari sau nemarinari , elevi , studenli, salve de
salve de răspuns
raspuns, , urale,
urale, flor i, ,entuziasm
flori entuziasm insta-
marina noastră
noastra aa căpătat muncitori, ţărani, laţii
lalii de de mmicroclima
icrociimă , ,radiol ocaţ i e etc .
a'll marina capatat o0 dezvol- dezvol- muncitori, larani , intelectuali,
intelectuali, "cit "cit dede pu- pu- de nedescris $i~i bbineinleles
de nedescris i neinţe l es fanfară
fanfara, ,gardăgarda Sint reluate
radiolocalie
marşur i le ş i vizitele: Tou-
etc.
e ara precedent,
precedent, prin eforturi~i
prin eforturi şi con-
con- ţin
lin dar
dar de de lala fiecare".
fiecare". Se Seţinlin conferinţe,
conferinte,se se de onoare şi ofic i alităţi.
de onoare ~i oficialitali. Spicuim din dis- Spicu im din dis- Sint reluate mar$urile $i vizitele: To u-
proprii,
proprii, la aceasta ş~i-a
la aceasta i -a adus
adus con- con- organizează
organizeaza serbări serbari marinăreşti,
marinare~ti , baluri,
Ion
lon, ,Po rtsmouth şi~iSevastopol Sevastopoli nin1967, 1967,Is-Is-
,)C baluri , cursul de
cursul desalut
salutalal amiralului
amiralului Petre PetreBărbu
Barbu- tanbul
Portsmouth
şi
00 a şi $i MIRCEA,
MIRCEA, ce ce nu nu peste
peste mult mult timp timp spectacole şi se strîng
spectacole ~i se string 6 milioane lei. La 6 milioane lei. La neanu
neanu: :"Voi, "Voi, tineri marinari işi~iaspiranţ
tineri marinar aspiranli i lala tanbul si Napoli in 1968, Split in 1969,di-
Nap oli Î n 1968, Split În 1969, di-
ace ŞI el o0 jumătate această
aceasta sumă suma,, deloc deloc modestă,
modesta, se se adaugă ferite porturidin
ferite porturi din Ma rea Ne agră Înin1970
$i el jumatate de de secol.
secol. adauga cariera marinărească
cariera marinareasca. , creşteţi
cre$telişi$ivăvapregă prega- Tu nis, Casablanca,
Marea
LaLaValetla
Neagra
inin1971
1970
. inin
"r rna navă nava MIRCEA
MIRCEA aa fost fost un un bricbric ca- co- din
din bugetul
bugetul statului statului român roman Încă inca 114 114 mi- mi- tiţi in lumina tradiţiilor glorioase
tili in lumina tradiliilor glorioase ale batri- ale bătrî Tunis, Casablanca, Valett a 1971.
dat in Anglia şi
in Anglia ~i aa sossositit in in ţară
lara la la 12
12 lioane
lioane lei lei şi~i se se completează
completeaza astfe astlell suma suma nilor
nilor lupi lupi de de mare,mare, pe pe nava
nava aceasta,
sceasta ,cece 1972To
1972 ulon , Înin197'"
Toulon, 197AAlexandria,
Alexandria ,Beirut Beirut
gust 1882,1882, ca ca embrion
embrion al al flotei
flotei mari- mari- ne,cesară noii
n~cesara noii constructii. construcţii. intruchipează
intruchipeaza tot tot ce cebrlcul
brlcul MIRCEA
MIRCEAaadat dat
Famagu
Famagusta. Fiecaremmar~
sta. Fiecare arş işi~i i arearepovestea
povestea
e româ neşti ,, sub
romane$ti sub comandacomanda maiorului maiorului In urma consultă
In urma consultarii rii dede către
catre o0 comisie
comisie ţării ca oameni de n ădejde , formaţ i In luilui,
, amintirile
ami ntirile luiluişi$iaduce
aduce cîte
cite ceva
ceva nou
nouinin
larii ca oameni .de nadejde, formali In istoria
afină
mari na Vasile
Vasile Urseanu,
Urseanu, viitor viitor amiral.
amiral. specia
speciala l ă aa marineimarinei aa ofertelor
ofertelor unor unor firme firme splendida ş ~i
splendida i eroica
eroica meserie meserie aa mării marii"." . InIn istoria bricului.
bricului.
este aleasă Cel lung marş
Gel mai lung mars il face i n 1976cind
mai il face i n 1976
mal
mal frumos
frumos omagiuomagiu ce ce s-a
s-a adus
adus aces- aces- specializate,
specializate, este aleasa cea cea aa firmei firmei acea
acea noapte rioapte noul noul MIRCEA MIRCEA avea avea săsa fie fie partici pă la competiţi a de veli ere " Opera-
cind
ave de către stră ini
"ave de catre straini este menliunea este menţiunea Blohm u nd Voss din
Blohm und Voss din Hamburg, care avea Hamburg, care avea amarat Iingă
amarat linga vechiul
vechiul MIRCEA, MIRCEA,adus aduslalare- re- participa la competilia de veliere "Opera-
~ presti giosul anuar
prestigiosul anuar mondial mondial al al flotelor
flote lor experienţă
experienta i in n construcţii
construclii de de acestacest tip. tip. morcă de pe Du n ăre pentru a participa la tion
tion Sail
Sail"" şi~ilalaseserbaril
r b ăr i l e legate de bicente-
e legate de bicente-
morca de pe Dunare pentru a participa la . narul Statelor Unite ale Americi i, sub co-
ptâ ""Jan
upta Jane'se's Fighting
Fighting Ships", Ships ", ediţia edilia Proiectul
Proiectul oferit oferit şi~i acceptat
acceptat era era asemănă
asemana- festivităţi.
festivitali. narul Statelor 'Unite ale Americii, sub co-
or unde tor
tor altor
altor trei trei navenave deja deja construit e, actua- Pleacă !)1anda vi ceami ralulu i Sandu Gheorghe
unde În in locul
locul fotografi
fotograf iei ei bricului,
bricului, la la construite, actua- Pleaca inin primul primul său sau marş
marsde deinstr uctie
instruclie ~anda viceamiralului Sandu Gheorghe
ia, g ăs
. unea Roman ia, gasim urmatorul text
Român im urm ătorul text:: lele GORCH
lele GORCH FOCH, FOCH, nallă-şc na~a-~coalaoal ă aa mar mari-i- ch iar in acest an, pe un
chiar in acest an, pe un traseu ce a inclus traseu ce a inclus InIn port ul New
portul New York York paparticipa
rtic i pă la cea ma'
la cea ma,
reea, navănava şcoală
$coala;; se spune că
se spune ca ar ar fifi nei
nei din din R.F R.F.. Germania,
Germania, EAGLE, EAGLE, navă nava porturile:
porturile: Palermo, Palermo , Toulon Toulon, , Palma,Palma, Gi- Gi-
mare
marereu niune de
reuniune demarimarivel iere de
veliere delalabătăbata-
OS· ;Jnauna dintre
dintre cele cele mai mai rapide
rapide nave nave cu ?coală
?coala aa marinei marinei de de pază
paza aa coasteicoastei din braltar, lia de la Navarin
lia de la Navarin i ncoace (20 incoace (20oct ombrie
cu din braltar, Alger, Alger, Alexandria.
Alexandria. SiSint nt parcurse
parcurse Efectuează
octombrie
~ e ale al e timpului. RRu~ii uşii au au ooferit
ferit români-
romani- S.U.A.
S.U.A., , şi~i TOVARISCH
TOVARISCH didin n Uniunea
Uniunea So- So- 55 552552 mile mile marine,
marine, dintre dintre carecare 11828 828 cu cu 1827). Efectueaza apoi citeva campaniiini n
1827). apoi citeva campanii
velieru lui o canonieră
i) contra velierului a canoniera din clasa din clasa lIietică , toate trei prezentind'
vietica , toate trei prezentind calitali nau- calităţi nau- vele. Sfirşitul
vele. Sfirlilitul acestu
acestui i voiaj
voiaj cO I'ncide cu
coi'ncide cu În-in- Marea Neagră
Marea Neagra, , iar in 1983 ş i 1984 intră
iar in 1983 ~i 198A intra
to rei~ , dar,dar, deşi
de~i schimbul
schimbul era era avant
avantajos ajos ,, tice excepţionale.
tice exceplionale. De allfel după
De altfel dupa acest acest ceputul
ceputul celui celui de-al de-al doilea doilea război
razboi mondial
mondial intr-o no
intr-o nouauă perioadă de Întin erire in Şan
perioada de intinerire in $an-
tierul Naval Constanţa .
I es a au au refuza spunind că
refuzatt,, spunind ca Înin această
aceasta proiect
proiect va va fifi construită
construita şi~i o0 soră sora geamănă
geamana şi$i MIRCEA
MtRCEA intră intra intr-ointr-o vacanţă
vacanta prelun-prelu n- tierul Naval Constanla.
Celor ce doresc i nform aţii suplimen-
şcoală gi
I . rezida dă tradiţ
traditia i a Marinei
Marinei Române" Romane".. aa lui
lui MIRCEA, nava ~coala a marinei por-
MIRCEA, nava a marinei por- gită,
ta, dardarfără
fara aa fifi ferit ferit dedeemotii.
emotii. Este Estemu- mu- Celor ce doresc informatii suplimen-
tare, le reco mandăm trei lucrări de dată
fast imorUl
imortJl llzata za tă .pentru tugheze
tugheze SAGRES SAG RES II,
!a,a a fost opentru noi noi de de II. tat lala Dunăre
tat Dunare pe pe bratul Arapul, Iingă
bralul Arapul, Iin9a tare, Ie recomandam trei lucrari de data
relativ r ecentă : "Veteranul valuril or'" de
e Jean
Je an Bart (Eugeniu (Eugeniu Botez), Botez), şi ~i el No ua navă nava este este de de tiptip barc,
barc, velier'
velier cu Galaţi , şi vechiul bric t ransformat În far-
- . elevev la bardul
bordul brlcului
bricului,, in in "Jurnal
"Jurnal de
el
de trei
Noua
trei catarge,
catarge, dar
plementat atit
dar numel
in
numele
conştiinţa
e eraera puternic
puternic im-
marinarilor
cu
im-
cit
macie.
macie.
unui
°°
Galati, $i vechiul bric transformat in far-
bombă greşit plasată În timpu l
bomba gre$it plasata in timpul
rian t ransformă
Val entin recenta:
relativ
Val entin Donici,
Editura M
Donici ,apăru
i litară,
"Veteranul
aparuta
"No i,
valurilo r" de
tă i n anul 1977 in
in anul 1977 in
Mircea ş i Ailanlt-
c plementat alit in con~tiinla marinarilor cit unui bombardament
bombardament ae aerian transforma Edit ura
cui" de Radu tvHlitara . ,,~Io i , , Mircea
Theodoru Ed itu rasiMilita Ailan rall-
edi at după
dupa primu
primull război
mondial
mondial,,
razboi si
si aa tut uror românilor
tuturor romanilor sub sub forma
forma .,bricu .. bricull primu
primul l MIRCEAMIRCEA inin torţă, tort a ,cece pleacă
pleaca arzind
arzil)d cui" de Radu Theodoru , Editunl Milita ra
:e' nUl brlc a necesitat reparaţii
reparalii,, adap- 1978, şi "Coră bii străbune" de Crisll an
adap- /IIItRCEA" şi~i atunci
MIRCEA" atunci aa fost fost şi~i esteeste iinca n că lala propriu pe Du n ăre şi ratează astfel
. propriu pe Dunare ~i rateaza astfel 1978, ~i "Corabii
Craciuno iu , Editura Sp ort-Turism, 1983
strabune" de Cristian
is odifi cări şi
mOdificari ~i a ieşit
ie~it din cece in
in ce
ce mai
mai acceptată
acceptata unanim unanim aceasta aceasta licenţă. Sp ecia-
IIcenla.Specia- şa n sa de a deveni muzeu . Craciunoiu, Editura Sp ort - Turism. 1983.
sansa de a deveni muzeu. Modeliştilor ce do resc să se documen-
cu elevii Înin campanii de pregătire.
pregatire. iinn liştii
Ii~tii numesc
numesc uneori uneori noua noua navă nava "bricul
"bricul cu cu Imediat ddupa
Imediat u pă război, la bordul noului
razboi , la bordul noului tezeModelistilor
i n vedereacer eal doresc sa se documen-
iz ării mac hetei le re-
liga Navală Română , asociaţie
u ga Navala Romana , asocialie de de artimon"
artimon" pentru pentru a-I a-I deosebi
deosebi de de vechiu
vechiull bri c sint filmate scene din filmul sovietic teze in vederea
ŞI propaganda
propagan dă a Şi jumătate
bric sint filmate scene din filmul sovietic
U şacov ", iar apoi intră in reparaţii coman dăm studiulrealizarii
modelul ui maciletei
ce se află Ie in re-
n lili a marinei,
marinei, Înte-
inte- bric. $i atunci , la jumatate de secol de la
bric. atunci , la de secol de la "Amiral
"Amiral Usacov" , iar apoi intra in reparalii patrimoniul Muzeului Militari ce
comandam studiul modelulu dinseBucualia ·in
de ace
de l aşi Jean
acelalili Jean Bart
Bart ,, pune
pune pri n in-
prin in- ven irea primu
venirea primului lui bric,
bric, ca ca ş~ii acu
acum, m, lala mai mai şi revizii ş i Îşi reia marşurile de i nstr ucţie
$i revizii si i~i reia marsurile d e Instruclie patrimoniul
re~ t j
Muzeului Militar din Bucu-
. I revistei
iul revistei sale
sale "România
" Romania Maritimâ
Maritima bine
bine de de un un secol,
secol, pare pare o0 imposibilitate,
imposibilitate, in Marea Neag
in Marea Neagra, ră , unde trece pri n fu rtuni
unde trece prin furtuni re~ti
(transformată apoi În "Marea dacă
daca nu impietate, să
nu impietate, sa spunem
spunem "barcul
lala" (transformata apoi in "Marea "barcul puternice
puternice in i n 1948,
19 A8, 1951 1951 şi~i 1953.1953.
problema construiri
ra")) problema construiriii unei
unei noi
noi MIRCEA" ŞI
MIRCEA" ~i aşa
a~a a a rămas dintr-o tradiţie
ramas dintr-o tradilie La douăzec i de an i de la int rarea i n ex-
La douazeci de ani de la intrarea in ex- CRISTIAN CRACIUNOIU
scoală,, care să satisfacă
satisfaca cerinţele
scoala care sa cerintele pe
pe care
care nu nu o0 poate poate influenţa
influenta nici nici unun spe- spe- ploatare,
ploatare, in in 1959, 1959, fiifiind intr-o avansată
nd 'Într-o avansata CRISTIAN CRACIUNOIU
, , .
• • a IJoe
C.F.R. c motivelor
o ivei r ti
tip 1811 "Or
"Orleans"
e "
_ocomotlv
comol,vele ele 1Bl, cunoscute in Eu- cut şi $i sub denumirea italiană italiana de "Valigia
-pa oa sub denumirea de tip "Orll~ans" "Orleans" şi $i in dei Balcani" ("Trenul poştal po:;;tal al Balcani- Tipul or ,
Locomotiva nr. Nr, de
Nr. de
locomotivei
locomotivei Denumirea
Denumirea fabricaţie
fabricatie C'onstructor
::lenca
-er ca de Nord sub denumirea de "Co- lor") , a determinat administraţia
administralia C.F.R. sa
- a au apărut aparut pentru prima dată data in proiecteze şi $i să
sa comande in străinătate strainatate
~ranlaa a pe reţeaua releaua de cai căi ferate Paris-Or- primele locomotiye de mare viteză viteza pentru 20-"Aacova"
20-"Racova" 1896/86
1896/ 86
s~s
ea~s. unde au fost utilizate utllizate la remorca- trenuri exprese. In cadrul 8iroului Biroului de de stu- 21-"Drănceni"
21-"Dranceni" 1897/86
1897/86 HANOMAG
HANOMAG
e trenuril
renurrl or exprese de călatori
calatori pe rela- dii A-II al Serviciului central de ateliere şi $i 22-"Scanteia"
22-"Scânteia" 1898/86
1898/86 (Hannoversche
(Hannoversche
e Pafls-Orlea ns-Tours-Angou -
Paris-Orleans-Tours-Angou- material
mater ial rulant (Serviciul A) A),, au fost 23-"Cetatea"
23-"Celatea" 1899/86
1899/86 Maschinenbau-Actien-
Maschi nenbau-Actien-
adaptate cerinţelor 181-n2
lBl-n2 Gesellschaft,
e-Bordeaux (584 km; "Sud-Ex- cerintelor de exploatare
exploatare de pe 24-"Rovini"
24-"Aovini" 1900/86
1900/86 Gesellschaft, vormals
vormals
=:- ESS 'J./' Paris-Orleans-Nantes (427 km) şi $i Ilniile româneşti
liniile romane$ti de cale ferată lerata tipurile de 25-"Scheia" 1901/86
1901/86 Georg
Georg Egestorff,
Egestorff,
P.
;:. s-Orleans-Montauban (662 km; km ; "Bar- locomotive "Chemnitz" (tip 28) 2B) şi $i "Or- 26-"Burcel"
26-"Burcel" 1902/86
1902/86 Hannover-Linden)
Hannover-Linden)
one- Express") . Forquenot - ingin
~ one-Express"). inginerul
erul leans
leans"" (tip lBl). lBl) , Primele locomotive 27-"Uzana"
27-"Uzana" 1903/86
1903/86
$ll~ al companiei Orleans in perioada C.F.A. tip lBl
C.F.R. lBI au fost proiectate in in anul
860-1 885 - a realizat in 1873 acest tip
"560-1 1884 după dupa locomotivele din seria aus· aus-
~ ocomotive, cu doua două osii cuplate şi $i triacă
triaca StEG Ic. Faţă Fata de modelul au~triac aUlitriac,,
:! ~a. osii purtătoare,
purtatoare, cunoscut in Franţa Franta locomotivele româneştiromane$li de tip "Orleans"
o denumirea de tip "Forquenot". "Forquenol ". Pe prezentau insă insa numeroase modificări. modificari. Tipul
Tipul Nr.
Nr. Preţ
Pret de
de
-a"e 8' e artere ale reţelei retelei Orleans au fost La proiectarea, comanda şi $i imbunătăţl
imbunatali- locomo- locomo-
locomo- Nr, de
Nr. de achizi~e
achiziţie Constructor
Constructor
• ,zatezale in Jur jur de 400 de locomotive tip rea acestor locomotive un rol deosebit l-a I-a fabricaţie
fabricatie
tivei
livei tivelor lei-Bur/buc,
lei-aur/bue,
'S S -. .,Forquenot",
Forquen ol" , dintre care 10corT.!otiva 10corT)otiva avut inginerul ' Theodo r Dragu
• 340 P.O., datind din 1882, figurează figureaza (1848-1925)., figură
(1848-1925) figura marcantă
marcanta a tehnicii 455-456 2281/92--2282/92
as iiZI az in cadrul Muzeului francez de căi cai româneşti.
romane$ti. După Dupa ce a fost dirtlctor dirt'lctor al li- li- 66200
66200 StEG
StEG (Maschlnenfabrik
(Maschinenfabrik
457-469
457- 469 2283/93--2295/93 der Osterr.-Ung.
der Csterr.-Ung.
e~a
arate e din Mulhouse.
Mulhouse. Locomotive "For- fer ate Cernavoda-Constanţa
niei ferate Cernavoda-Constanla in pe- lBl-n2470_484
181-n2470_484
~enor'
e ot .. asemănătoare
asemanatoare au remorcat cele- rioada 1883-1884, Th. Dragu a condus 2308/93--2322/93 67350
67350 Staatselsenbahn
Staatselsenbahn
timp indelungat Serviciul atelierelor şi $i 485-499
485-499 2323/93--2337/93 68500
68500 Gesellsehalt)
Gesellschaft)
"Sud-Express",
u tren "Sud-Express " , care a fost intro-
j g s in circulaţ
circulalie i e la 4 noiembrie H187. lIl87. tracţiunii
tractiunii C C.F.R. (1886-1911), pe care l-a
.F.R. (1886-1911), I-a
-esta avea Iniţial
cesta inilial un tonaj de 200 tI tf şi
$i o
0 organizat exemplar. Şi-a $i-a legat numele de
de
'eza de circulaţie
'ezâ circulalie de 80 km/h, km/h, stabilind arderea păcurii
pacurii la locomotive, real iz ind
realizind
r e a' a; 1I directe şi $i rapide intre Paris Paris,, sudul primul injector raţional rational utilizat la la C.FR
C.F.A..
"ranlel, Spania şi
"Brtel, $i Portugalia.
Portugalia. Locomoli-Locomoti- Luii i se datorează
Lu datoreaza introducerea la C.F .R
C.F.A.
,Forquenot" aveau cilindri
e "Forquenot" ci li ndri exteriorr
exteriori a sistemului de incălzire incalzire aa trenurilor
trenurilor cu
· penl pent ru 0o mai bună buna intreţinere
intrelinere - şi $i au abur luat de la locomotlocomotiva ivă (1887)
(1887),, a frinei
Irinei
a ru
oii. u o durată de funcţionare
0 mare durata functionare,, unele cu aer comprimat Westinghouse Westinghouse (1892),
" -Ira suprav i eţuind chiar pină
tre ele supravieluind pin a in precum şi $i a indlcatorului de viteză viteza tip
;50 Locomotlvala
950 Locomotivele tip 1Bl-"Orhians"
lBl-"Orleans" au Hausshalter
Hausshiilter. Th. Th . Dragu a fost subdirector
_S'51 utilizate
utllizate apoi $i şi pa
pe reţelele
relelele franceze general al Căilor
Cailor Ferate Române Aomane şi $i mem-
F _ M (Paris-Lyon-Medilerannee) şi
P $i bru al Consiliului tehnic superior. Ca pro-
E-AT
E AT Locomotivele tip lBl lBI ale reţelei retelei fesor de maşinima$ini - din 1890 1890 - la la Şcoala
$coala
P~ ~ L M aveau mecanism
mecanis m de d i stribuţie
distribulie in- naţională
nationala de poduri şi $i şosele
$osele Bucureşti
Bucure$ti,, a
a
e ar or. iar cele ale reţeleirelelei €TAT
ETAT distributie imprimat multor elevi gustul ingineriei ingineriei
p Bonnefond.
p Sonnefond. Din Franla, Franţa , acest tip s:a mecan ice, fiind de aceea considerat ca
.• ' os şi
e>' $i pe continentul
cont inentul no rd-american. In
nord-american. intemeietorul invăţămintului
invatamintului acestei acestei ra-
" .ers .erse e variante,
varianle, locomotivele tip muri la. 180 noi in ţară lara (1890-~915) . A A
il ,Orleans"
S '-- .Orl eans " au fost utilizate in Aus- proiectat numeroase serii de locomotive
Q-- Un garia, România,Aomania, Anglia, Belgia şi $i C. F.R. , printre acestea figurind seriile
C.F.A.,
Gemlan la (pe relelele
Germania retelele de cale cale flerataerată Pa- C,FR.
C.F.A , 1480-1499 (tip C; fabricatie fabricalie 1894;
a 'sch schee Eisenbahn,
Elsenbahn, Kiinigl. KonigJ. Wurttemb. tip adoptat ulterior şi ~i de Ungaria),
- lIats eisenbahn şi
aatseisenbahn $i Main-Neckar
Main-Neckar'i'i 2001-2033 (tip lC lC;; fabricaţie
fabricatie
-Bahn)
-Sarm) 1906-1909),
1906-1909). 1001-1078 (tip lC: lC; fabrica-
Primele locomotive austro-ungare liP tiP ţie
tie 1905-1909) şi $i 1601-1620 (tip 10: 10; fa- 1. Nr.
Nr. 2D-.. Racova" --
2G-"Racova" prima locomotivă
prima locomotlvjj C.F.R.
e.F.R. tip 1Bl-"Orl~ans".
tip 1B1-.. 0rl~ns",
a' (seria
31 seria StEG Ic; MAV-223; k.k .St.B.-5)
k.k,St.B.-5) bricaţie
bricatie 1909-1910) .
at.. 'ost fost proiectate, după dopa modele franceze, Iranceze, Deoarece Serviciul de ateliere şi $i mate- continuare,
contlnuare, Dragu preciza că
Dragu preciza ca "a "a adaptat
adaptat fierbătoare,
lierbatoare, fiecare
liecare cu cu ddiamelrul
iametrul interior
interior
~ 1882 de inginerul francez Polonceau, rial ru lant era slab organizat, Th . Dragu a
rulant un proiect complet locomotive ş$ii ten-
complet de locomotive de 45 45 mm.
mm , Locomotivele
Locomotivele "Orleans"
"Orleans" au au
acea perioadă
perioada director tehnic al socie- fost trimis la 15 august 1884 la Viena ca ca der tip Orleans"
Orleans",, care aa fost examinat şi
fost examinat $i lost construite
fost construite pentrupentru linii
linii cu profil uşor
cu profil U$or
Ia' StEG StEG,. Locomot
Locomotivele ivele aveau diameVul diametrul să
sa studieze organizarea şi $i funcţionarea
funclionarea aprobat
aprobat de de Polonceau
Polonceau .. şi
$i cu rbe cu
curbe cu raze
raze mari.
mari. Ele Ele puteau
puteau re·re-
•, aror motoare şi $i cuplate de 1 800 mm şi $i atelierelor Societăţii
Societillii privilegiate a cailor De asemenea, Th . Dragu menţiona mentiona că ca aa morca:
morca:
8lins
a lOS inÎn timpul
timpu I probelor o 0 viteză
vileza ma- m a- ferate ale ş~tatului t a t ului austro-ungar revăzut
revazut şi$i completat
completat caietul de de sarcini
sarcini pe -- pe
pe linii
linii cu
cu rampe
rampe dede 7-87-8 mm/m
mm/m tre-
tre-
• "'Il"'a de 110 km/h km/h.. Au fost lost construite in (StEG- Viena).. In perioada in care
(StEG-Viena) care a fost baza căruia
caruia se se va face licitaţia
lieitalia,, astfel
astfel incit nuri
nuri de de 110110 tf,tI, cu o0 viteză
viteza efectivă
efectiva dede
sa de exemplare de fabricile de locomo- la specializare la Viena, Th . Dragu l-a I-a speră
spera ca ca fabricile licitatoare să
fabricile licitatoare sa accepte
accepte 60-70
60-70 km/h km/h;;
· .8 e StEG-
StEG-VienaVlena (1882-1891) şi $i HANO-
HANG- consultat asupra proiectului locomotive- modificările
modificarile aduse. -- pe
pe linii
linii cu
cu rampe
rampe dede 7-87-8 mm/m
mm/m tre-
tre-
;'G-Hanovra (1883-1885). Ultimele
':'G-Hanovra lor C.F .R.-1Bl- .. 0rleans", care avea
C,F.A.-1Bl-"Orleans", Primele locomotive
locomotive C.F.R.
C.F.R. tip tip 181lB 1 au nuri
nuri de de 200
200 tI, tI, cu o0 viteză
viteza dede 40-45
40-45
_ ~c c llocomotive,
ocomotive, construite in 1891, unele erorierori,, pe Inginerul
inginerul Polonceau
Polonceau.. La fost construite in anul 1886 1886 de de firma
firma ger- km/h
km/h;;
a.eau eau focar
locar tip Polonceau - cu cerul fo- 23 noiembrie 1885, Th. Th . Dragu scria scria din mana HANOMAG din Hanovra şi
mana HANOMAG $i au fost
fost -- pepe linii
linii cu
cll ram pe de
rampe de 1515 mm
mm//m,
m, tre-
tre-
c;a'ului alcătuit din elemente de aramă
'urui alcatuit arama in Viena directorului general al Căilor Cililor Fe- incadrate in C.F. A, 20-27.
in seria C.F.R. 20-27. nuri
nuri de de 150150 ti, cu o0 viteză
tI, cu viteza dede 30-35
30-35
ma de U, n ituite intre ele - şi
nituite $i două
doua rate Romăne,
Aomane, Gheorghe Cantacuzino Locomotivele C.F R 20-27
C.F.A. 20-27 aveau aveau o0 VI-VI- km/h;
km/h;
o r1 uri de abur
",uri abur.. Dinlre
Din t re acestea, locomo- (1884-1888). următoarele
(1884-1888), urmatoarele:: teză
teza maximă
maxima de de 95 kmkm/h / h ş$ii o0 fortă
forla de -- pepe linii
linii cueu declivităţi
declivitali mici,
mici, de
de 3-4
3-4
a MAV-C .F.R.-223.032 (StEG
MAV-C.F,A.-223.032 (StEG,, nr. de ;,Polonceau va părăsi
"Polonceau parasi societatea "Sta- tracţiuhe
tractiuhe dede 3760
3760 kgf
kgf. Cazanul
Cazanul,, echipat
echlpat mm/m
mm/m,, trenuri
trenuri de de 150 ti, cu o0 viteză
tI, cu viteza de
de 75
75
ncaţi e 2
anncalie 208/91) a fost utilizată
2208/91) ulilizata şi $i pe atsbahn
atsbaJin .. in cursul lunii decembrie 1885 1885 sup ape duble de siguranţă
cu supape siguranta tip tip Rams-
Aams- km/h,
km/h.
e'eauaa C.F
re:eau .R.
C,F,R. pentru a lua locul de director al Compa- bottom
bottom., avea
avea intre plăcile
placile tubulare
tubulare o0 lun-
n ro ducerea in circulaţie
'1troducerea circulalie in 1883 a re- niei de căi cai ferate Paris -O rleans , rămas
Paris-Orleans, ramas gime
gime dede 44 802 mm şi
802 mm $i conţinea
conlinea 163 163 de de ţevi
levi
m ului Iren
""Iului tren "Ori ent-Express" , cunos-
"Orient-Express", vacant prin moartea lui Forquenot. Forquenot."" i"
~- .~-
EG "
Reţeaua
Re\eaua dede
cale ferată
cale ferata StEG
StEG C .F.R.
C.F.R. StEG
StEG CFR
CFR
Seria
Seria locomotivelor
locomotivelor StEG
StEG Ic;
Ic; kkStB-5
kkStB-5 StEG
StEG Ic;
Ic; StEG
StEG 24
24
MAV-223
MAV-223 20-27
20-27 kkStB-205
kkStB-205 455---<t99
455-499
Tipul
Tipul loeomotivelor
locomotivelor lBl-n2
lBl-n2 lBl-n2
lBl-n2 lBl-n2
1Bl-n2 lB1-n2
lB 1-n2
Constructor
Constructor HANOMAG
HANOMAG StEG
StEG HANOMAG
HANOMAG StEG
StEG StEG
StEG
Fabricaţie
Fabrica\ie 1883-1885
1883-1885 1882-1891
1882-1891 1886
1886 1886-1896
1886-1896 1892-1893
1892-1893
Bucăţi
Buca\i 58
58 88 32
32 45
45
Timbrul
Timbrul
de
de regim
regim (at)
(at) 9,5
9,5 9,5
9,5 9,5
9,5 10
10
Suprafaţa
Suprafala
grătarului
gratarului (m
(m2)
2) 2,31
2,31 2,25
2,25 2,31
2,31 2.24
2.24
Suprafaţa
Suprafa\a totală
totala de
de
incălzire
incalzire (m
(m2)
2) 129,20
129,20 133,40
133,40 118,70
118,70 124 80
124.80
Diametrul roţilor
Diametrul ro\ilor mo-
mo-
toare şi
toare ~i cuplate
cuplate (mm)
(mm) 1800
1800 1930
1930 22100
100 1930
1930
2. LocomotlvB 21-"Driincenl", aşa
Locomotiva nr. 21-"Drâncenl", B,a cum arăta
Brata In
in 1886
1886 <fotografle
(fotogralie de
de constructor).
constructor).
Diametrul roţilor
Diametrul ro\ilor libere
libere
(necuplate)
(necuplete) (mm)
(mm) 11 100
100 1130
1 130 11 100
100 11 '30
130
pentru uşurarea
Pentru u~urarea inscrierii in curbe. şa
in' curbe, ~a nitz"
nitz".
siu l locomotivei se sprijinea atît
s,u atit pe osia Locomotiva nr.
Locomotiva nr. 20-"Racova",
2o-"Racova", prima prima 10- 10-
purtatoare din faţ ă, CÎt
cit şi~i pe cea.cea din spate '' comotivă Diametrul
Diametrul
fa\a. comotivii C.F.R, C.F.R. de tip tip Orleans
Orleans., aa figurat
figurat
prin planuriînclinate.
planuriinclinate. Cilim:!rii Cilin'drii şi ~i meca- in 1939
1939 cu ocazia serbărilor
cu ocazia serbarilor ""Ceferiadei"
Ceferiadei " cilindru lui (mm)
cilindrului (mm) 430
430 430
430 460
460 430
430
nismul de distribuţie
distribu\ie (tip Altan- Trick cu in cadrul vechiului
Allan-Trick vec/liului muzeu muzeu C.F.R.C.F .R. EraEra ex-ex-
bare incrucişate)
incruci~ate) se aflau in exteriorul şa ~a pusă
pusa intr-o sală sala,, amplasată
amplasata sub sub tribuna
tribuna Cursa
Cursa pistonului
pistonului
s,ului. Iniţial . frinarea locomotivelor se
s.ulul. Ini\ial. Stadionului Giuleşt
Stadionului Giule~ti, i , alături
alaturi de primul
primul va- va- (mm)
(mm) 650
650 650
650 650
650 650
650
realiza pprin rin inversarea sensulul sensului de mers mers., gon-salon pe pe 33 osii osii al al regelui
regelui CarolCarol II
prin intermediul aparatului Lechâtelier Lechatelier (1879), de de locomotiva-tender
locomotiva-tender de de ecarta-
ecarta- Ampatamentul
Ampatamentu I intre
intre
'rinare cu "contraabur").
"contraabur" ). Ulterior, loco- ment ingust
loco- ment ingust C .F,R.-001-"Lespezi",
C.F.R .-001-"Lespezi", prima prima osiile
osiile extreme
extreme
motivele C,F ,R. 20-27 au fost echipate locomotivă
C.F.R. locomotiva aa liniei Crasna-Huşi Crasna-Hu~i (1884), (1884), (mm
(mm)) 5700
5700 5700
5700 6000
6000 5820
5820
cu frinafrină automată
automata Westinghouse, indica- precum precum şi ~i de de vagonul
vagonul de de cLi/ll
cl.l/il CF.R.
C.F.R .
tor de viteză
viteza Hausshă
Hausshiilter l ter şi
~i instalaţii
instala\ii pen- 00605 din 1885 aceleia~i linii.
1885 al aceleiaşi linii. In
in timpul
timpul Lungimea totală
Lungimea totala aa
tru incă l zirea cu abur a trenurilor.
Iru incalzirea bombardamentelor
bombardamentelor din din primăvara
primavara anului anului locomotivei
locomotivei (inclusiv
(inclusiv
in vederea experimentă"i 1944
1944 a fost atins
atins şi
~i vechiul muzeu
muzeu C F.R"
C.F.R., tehderul) intre
tenderul) intre tam-
tam-
experimentarii la C F R. a
C.F.R.
arderii păcurii în focarele locomotivelor, j,spărind
jisparind pentru
pentru totdeauna
totdeauna atit
alit ultima
ultima re-
re- poane
poane (mm)
(mm) 16194
16194 16021
16021 16192
16192 16315
16375
pacurii in
-n
in 1887 a fost Instalat instalat pe una din locomo- locomo- prezentantă
prezentanta aa seriilor seriilor de de locomotive
locomotive "Or- "Or-
leans", cit şi "trenişorul de Crasna-Huşi"
tt,vele
lvele C.F.R.-"Orleans"
C.F.R .-"Orleans" un injector de pa- leans", cit ~i "treni~orul de Crasna-Hu~i"
de pă Greutatea
Greutatea
cură
cura tip Urquhart,Urquhart, utilizat in acea pe- atît alit de duiosduios evocatevocat de poetul găIăţean
de poetul gala\ean locomotivei
locomotivei in in
rloadă
noada in Rusia pe liniile
linlile companiei de Barbu Nemţeanu Nem\eanu.. servi ciu (ti)
serviciu (tI) 47,4
47,4 46,8
46,8 49,4
49,4 50,10
50,10
cale feratăferata Griazi- Tzaritzin.
Tzaritzin . Probele au Locomotivele C.F.R. 455-499 455-499 aveau aveau un un
avut loc în in iulie 1887 pe linia Bucureşti Bucure~ti - număr
numar sporitsporit de de ţevi
levi fierbatoare
fierbatoare (169 (169 bu- bu- Greutatea aderentă
Greutatea aderenta
Buzau (128 km) . Focarul locomotivei a caţi)
Buzău cali),, timbrul
timbrul cazan cazanului ului de de 1010 at,
at, viteza
viteza aa locomotivei
locomotivei (ti)
(tI) 26.7
26,7 25,6
25,6 26,7
26,7 28.5
28,5
fost prevazut cu o 0 boltă
bolta de cărămidăcanimida re- maximă maxima de 95 95 km km/h / h şi ~i forţa
forta dede tracţiune
trac\iune
'ractara in vederea arderii numai a păcu
fractara pacu- de de 44183 183 kgf.
kg!. SpreSpre deosebire de de locomo-
locomo- ·.
rll. iar tenderul a fost echipat cu un rezer- t'ivele
ni. Orleans din prima serie
tivele Orleans serie,, acestea
acestea mental,
mental, pe pe două
doua locomotive
locomotive ""Orleans",
Orleans" -- capacitatea
capacitatea rezervorului
rezervorului de de apaapa
vor de 3,675 m' m3 pentru păcură pacuni., Trenul ex- prezentau numeroase îmbunătăţiri,
prezentau numeroase imbunata\iri, fiind fiind aparate
aparate tip
tip Cailta-Potonie
Caille-Potonie pentrupentru alimen~
alimen- 10 m
10 m3;
3
perimental, compus din
perimental, compus din 18 vagoane (162 ~i 18 vagoane (162 şi mult mai puternice. Pozi\ia celor două
mai puternice. POZiţia celor doua
tarea cu apă
tarea cu apii calda
calda aa cazanului,
cazanului, sistem sistem -- c'apacitatea
capacitatea cutiei de cărbuni
cutiei de ciirbu ni ..
tf),
If), a a parcurs
parcurs traseul
traseul in ore şi
in 22 ore ~i 42
42 dede mi-
mi- domuri,
domuri, de abur abur şi ~i de de nisip, era inversată,
nisip, era inversata,
extins
extins la C.F.R. şi
la C.F.R. ~i lala alte
alte locomotive,
locomotive. În in 3,5
35m m 33;'
timpul primului război mondial
timpul primului razboi mondial instala\iileInstalaţiile , -- capacitatea
capacitatea rezervorului de pacura
nute, realizindu-se o 0 viteză
viteza medie de de 47,4
47,4 i&r iar uşa
u~a camerei
camerei de de fum 'avea o0 formă
fum 'avea forma ae- ae-
m/ h. Rezultatele probelor
km/h. probelor fiind fiind satisfăcă
satisfaca- rodinamică
rodinamica,, fiind fiind alcătuită
alcatuita dintr-o
dintr-o placa placa
au
au fost demontate, experienţele
fost demontate, experien\ele fiind fiind re- re- Introdus
Introdus ulterior
ulterior...... 2,9
2,9 m 3;
m3;
toare (1 kg de păcură bombată luate
luate ulterior.
ulterior. -- greutatea
greutatea tenderului
tenderulu i in in serviciu
serviciu .
pacura fiind echivalent cu bombata de forma unei calote sferice. L.a
de forma unei calote sferice. L.a
,1. 38 cărbune englezesc Ambele
Ambele serii de locomotive
serii de locomotive C.FR .- .. Or-
C.F.R.-"Or- 26,3 tf.
26,3 If.
38 kg
kg de de carbune englezesc Cardiff).Cardiff) , in in locomotivele
locomotivele C C.F.R.
.F.R. 20-27,20-27, camera
camera de de
1888 au fost montate injectoare Urquhart fum fum era era prevăzută
previizuta cu cu douadoua uşi u~i plane,
plane,
leans"
leans" aveau
aveau tendere
tendere pe pe două
doua osii osii cu
cu ur-ur- Impreună cu tenderu l,
Impreuna cu fenderul , locomot lv e'e locomotive
laa 11 locomotive, dintre care 6 la la seria care care se inchideau la la mijloc
mijloc printr-o
printr-o incu-incu-
mătoarele
matoarele caracteristici
caracteristici tehnice:
tehnice : C.F.R,
C.F.R. 455-499
455-499 aveau aveau o0 greutate
greu.tate in In se',
se'-
C F.R. 28-33 (tip 2B-
C "Chemnitz") ŞI
2B-"Chemnitz") ~i 5 la Ietoare
ietoare cu cu zăvor.
zavor. Locomotivele
Locomotivele C C.F.R
.F.R.. diametrul roţilor
-- diametrul ro\ilor tenderului
tenderului . ...... . viciu
viciu de de 76,40
76,40 tf,If.
455-499 1250
1250 mmmm;: Locomotivele C.F.R.- Orleans.
Locomotivele C.F.R.-Orleans, de obtce de o boce
locomotive
locomotive lBl-"Orleans",
lB 1-"Orleans". 455-499 au au avut
avut,, de de la la inceput
inceput,, frina
frina au-au-
Locomotivele
Locomotivele "Orleans""Orleans" din din seria C.F.R. tomată
seria C.F,R. tomata Westinghouse
Westinghouse,, care care acţiona
ac\iona atit alit
-- ampatamentul
ampatamentul ...........
... . . . ... 33 000
000 mm mm de culoare neagră
de culoare neagra, , aveau
aveau steaua ro\ilor ss
steaua roţilor
- greutatea
greutatea tenderului
tenderului nealimen\at
nealimen\at şasiul
$asiul de culoare roşie.
de culoare ro$ie. Bielele
Bielele motoa
motoare re 5s
20-27
20-27 au au fost
fost utilizate
utilizate atitalit la la remorcarea
remorcarea asupra asupra celor celor douădoua osii osii cuplate
cuplate ale ale loco-
loco-
renurilor
trenurilor exprese romăneşti,
romiine~ti, cit ~i cît şi a tre- motivei
motivei, , cit şi asupra cela" doua
~i asupra celor' douii osii ale osii ale ....... . ............ . .... .. 12,8 12.8 ti; If: de
de cuplare precum ş~ii butoanele
cuplare,, precum butoanele rOI rot Of
erau
erau de culoare argintie, iar bandalete cae
de culoare argintie, iar bandaJele
nului internaţional
nului interna\ional "Orient-Express"
"Orient-Express" pe pe ienderului:
(enderului; de de asemenea
asemenea au au fost
fost echipate
echipate
traseul Piteşti-Bucureşti
traseul Pite~ti-Bucure~ti (Gara (Gara de de Nord)
Nord) cu
cu aparate pentru incălzirea
aparate pentru inciilzirea trenurilor,
trenurilor, vi- vl- culoare aibă
culoare alba.. Cazanul
Cazanul avea avea benzi
benzi tra"s-
trans-
-- Giurgiu
Giurgiu -- Smirda. versale
versale din din alama
alama cu cu partea
partea centra
centra ila a
Smirda. Pe Pe linia Virciorova- tezometre
Iinia Virciorova- tezometre Hausshalter,
Hausshalter, aparate aparate Lechate-
Lechiite-
-Piteşti , cu declivităţi mai
-Pite~ti, cu declivita\i mai mari ~i curbe mari şi curbe lier şi ulterior cu dispozitive
lier ~iulterior cu dispozitive pentru ars pentru ars benzii
benzii de culoare roşie.
de culoare Titlurile şi$i plac
ro~ie. Titlurile plac _~
cu raze mici, trenul "Orient-Express" era pă,cură pii~ura..
erau
erau reliefate
relief ate in
in bronz, fondul plăCI
bronz, fondul o' --
plac iior
ramorcat
'smorcat de de locomotive
locomotive tip tip 2B- "Chem-
2B-"Chem- In
In anul
anul 1912 1912 au au fost fost montate,
montate. experi-
experi-
ind
ind de culoare roşie.
de culoare ro~ie. Au Au existat insa ss ~
existat insa '.)-
comotive r_ ~
comotive "Orleans"
"Orleans" cu cu corpul,
corpul, tende
tende'u
NOTĂ
NOTA:. Locomotivele
Locomotivele CC.F.R. ,F,R, 20 20. 221 2:
24 şi~i 26
24 26 au
au fost
fost echipate
echipate - ,
anii 1887-1888 cu
anii 1887-1888 cu instalal
ardere mai aa păcurii
insta a' =
ardere nu numai pacurii (lip (lip lJr
hartI
hart).. Cele l alte 33 locomo
Celelalte loco mo' ,
C.F .R. 23,
C.F.R. 25 şi$i 27
23, 25 27 au
au fostfo~t ec-
ec~
pate in anul 1898 cu InS!B,a'
pate in anul 1898 cu insta l a I c
ardere
ardere' 'mixtă
mixta {păcură
(pacura şi~ i Iogn
lign •
tip
tip Holden.
Holden. Montarea
Montarea ,"s'a Ins aa' at c
s-a
s-a efectuat
efectuat in in Atelierul
Atelierul Ce- Ce'1"ln
....... _ ... Bucure~ti. Fa\a de celelaite 0Cl:l
'L.._..Jr.!!!! Bucureşti. Faţă de celelalte occ
motive
motive din din serie
serie,, l loco
o eomo: mo I
C.F ,R. nr.
C.F.R. nr. 21-.. Drancen il" aa il'a
21-"Drancen
iniţial coşul de formă t
ini\ial co~ul de forma tronconlCIro nco~ c~
cucu parascintei,
parascintei, pentru
pentru arderea
arderaa -
jocar aa lemnelor,
.focar lemnelor. Deoarece
Deoarece laa c
comotivele
comotlvele care care ardeau
ardeau nnU~1 I:l
păcură prezenţa
pacura prezenta parascin parascintelu_ e
nunu era necesara, acesta a e05
era necesară, acesta a
demonta!.
demontat.
VEDEREA LATERALA.
VEDEREA LATERALA .
• • • + + + +
-582~
-5820 ... --; ...... -
;-.................. _ ... _._ .... - ...... 1541_ .... __ ...... ·_· ........ ·· ...... ·<"'.. ··...... _....·. ·_.. __ ..·..·_..........··1780 . ._
- ........ 2140·
-···-2140
~=='!'iii..r.~ ...
.. .b==9iliiilrifjiiii,i" ·.. -.--.. -........
· ........ ·· .... ···-.. ..·..---.......
__ .. ··.. ·-....
.. ·· ....-···
.. ..····-··--·--··--3321-.··----.-.-
· ..· .......... · .. 332 .......·••·• ......•..··_··
-.·.··--.--•.. ··-.··-·····-········-·······-···-·--···-·····r·_···-
.. · ........ ··• r·_. ' ' -
.... ·_· .. • .... ·• .. • .... ••• .. • ...... _ .. • ...... • .... ..
.....-~
... •.......
~.......... ~~
.........._..... _....."... _ .................. ·..·:r..··nae-
·112~ ................ ~~ii"t
• ..
• J •
I
rr==~~~~---fi1~6-
- - - --±---1------~-~~~¥Ll !i
··-···_· .. -114~·_··· __·--··}-_··_--
lI
I
I
-----_.
- ' -'--n- !
---n- i
!,i, :' '~ :,
. ;
!i~
~
~
•
1
j
j
,;
:g
1
i
__ ... _Jt
---+---------3081-----+--------------1--------
_-_~~_-_-_-:=:~~:-1900----- ___________ ~-------l- - ._--------
--- -~~~~~~:-:-:~:~~~::~~~:~::---:::=~------:::::---~-1----- --------------- ------
···1070
,-------10'70
~~~~=========-"4':itiL----------3004
-····-·-3004...--······----· -. - .. - .... - ...
. .-------------- --------- 1::--'1111------.--_------916,0------- -- -----r-- I.... r------·---
~~.~:r:;:
~~~~
.-678. .....
VEDEREA
VEDEREA DlNAIN'l h.
DIN AINTE.
VEDEREA DIN DĂRĂPT.
DARAPT.
;c
I .
1" ""'~'"
.t
1
,-
II
I
:i;
'!'
--~~~~~v~--~------------~~~~ -
2580- ..- ........i t48~
2-/84
-. Iotl~
L E GE N DĂ
LEGENOA
PRESJUNEA EFECTIVĂ
'PRESIUNEA CĂLDARE
EFECTlYA IN CALDARE .10-'
~UPRAFAŢA GRATARULUI
SUPRAFATA G RĂTAR U LU I . . . . · 2-'124 -- S9~ - ----
tNCĂLQIT A fOCARULUI
DE INCALf,)IT (INTERIORĂ)
FOCARULUI (INTERIORA) -ot~>--- -sw
. SO£I.------
· · ··· ·· . .... ·
TOTALĂ
TOTALA 124", MOTORE · I 4500 Kg
NUMERUL
NUM€RUL TUBURILOR
TU BURILOR DE FUM
F UM 16U.
· 16\1. DIN DĂRĂPT
DARApT 14000 Kg.
DIAMETRUL C1LlNDRELOR
CILINDRELOR · 430 0/, LIBERĂ
LIBERA • · lIOOO"g.
ll6OOKg.'-
ROŢILOR MOTORE
DIAMETRUL DE CONTACT AL ROTILOR •· 19;!()"'!0
1930 "/_ EXTREME . . . . . . 11901 "1..
1190I'!.
.- . ___ ___ __ • __ __ __ ________ '> :n- ____ o. - - - - - _ _ • _ __ - ______________ . _ .
LlBERE
LIBERE · 1130
1130-/_
0
/ 0
ADHERENTĂ
ADHERENTA 28500Kg_
· 28500 Kg.
_ _ __ _ _ -'---..L---.L.l---e
.
SECŢIUNE
SECTIUNE LONGITUDINALA
LONGITUDINAL.'\'
~~~ ~~~ - ~ ~ ~"' - ' ~~ --- '-- - -- '~- ~~~~.
. . . · ·- · ·· ·-·-S27 ~ ·
td 1 ...1
,
ş
....... - ..... - .. ~ ······1541 ~ .~ ..... ~ ...... . . ....... ·····-·~ ··~··· · 17SO .. ......... . . .. - -. . ........ - ... ~ .. ' . .. - _ ... .
. ...... ... . ~ ·· ·· ·· ·1780 ..... ...... .. ...... ..•... ..•... ..• ......• ... ~ ----~ ---. --.-'--'- --.- -- --.- ----.-.... -.. -. ·-- · -~ 2!4(-·· ·-
'c
'(
: .... .ce d f C -2· e cons·"- S "" :.
5-""" .
-"'pa:
~epa:or r ,,~
OJ uorr aoor aborOa 3 ,... .-r "DOe
ae eele e cCa-
. . . . . -·
-I'
r C,.
C aa ,, '1 U "acroe
oU 'ache a~ ~ooe0- ca' r Ul oral 0 aa cC2'e a"- E: ~5"t 5s~.
rrent onate aalara
rn enlionate ara dOe cazu l -n
e cazu '0 carecare el ei des epr€zz "ta
des repre nta 0 eGO e rrE<1u
coa,e sa aa r-
Hl U SC r<!·- :JUse
:Juse 'ill r ""pu
Im pu zno, z oru .u U aa -no'<ld c0 r• ;;9 ..
si propun real
5i realizarea
iza rea num numai ai aa unei unei cchete
h etelo lorr rea rea le, e cupr nde o0 se
cuprinde sen
r ee dde o tate
"1 scazuta, co
ate scazuta , tr t Ui e aa cres
contr'bule creste- e-
mmachete
ach ete dde e vvitrina.
i trină . partlcularita\i
particu laritat i , modelul modelul fimd fiind echi echipal pa rlea i mportanta aa rez
ea Importantei. rezlstenlel
l ster ţ e aa ha' ~.a "'.-
Pentru reali realizarea
za rea iin n bu bune ne cconditii
o nd iţii nnum um ai ai cCLi u aceleacele el elememen ente te st strict
rict nne- e- tare. Pri
tare. Prin unghiull
n unghiu este In
este indlcala
d ca a "' -
aa uune n eii machet
machete e com compet itive
p et itiv e ttrebui
r eb u iee ccesare
esare un unui ui zb zbor o r aerodinam
aerod inamic ic stastabllb il cll narea pa
cllnarea rţ ii tron
par1ii conice aa rEO
tronconice reouc- :-
urm
u arite o0 serie dde
rm ărite e pri pr inci
ncippiiii dir di rec-
ec- la viteze
la viteze subs s.ubsonic o n ice. e. În in caz cazu ul l llor
or ţitlei
ei""' .. ccorp
o rpul ui la
ului la un un diam diametru e ru ma a
to areare:: greutatea foarte
greutatea foarte red redusa usă rraportataa po rt a tă II" ~I 'll'11ic or ma con
ic,, fforma s truct i vă des
constructiva des in in!'- m'a
0 ta
- A p reci erea cor
Aprecierea corectaect ă a a experien-
experien- ssuprafata
up r a faţ ă ş~ii forţ for.ta ă dde e ttraqra c ţ i iune
une face face f->f'rezen\a r ez e nţa acestei
acestei pportiunio rţiuni scade scade co coe-
e-
ţtei
ei şi ~i ffortelor
orţelo r p ropr ii;; !,~upraestimare
proprii u p raesti m areaa caca iinf nfluen
luenţa ta rrez e z iistentei
st e nţe i ae r odi nna-
aerodi a- fificientul
cientul aerodi aerodinamic,n amic, ddar impune
ar impune
acesto(a
acestor'a duce duce Întotde i ntotdeauna auna la la rez rezul-ul - mi ce să
mice sa ffiiee foartefoarte iimportanta. mp o rta n tă . mmasuriăsuri suplimsuplimentareentare de de stabilizare
stabilizare aa
tat
tate e m od est e.
modeste. . . [\,.ultitud
:-",ultitudinea in ea probelorprobelor de concurs ra
de concurs c hetomodelului . Preze
rachetomodelului. Prezenta nţa porţiun
portiuniii i
- Sig u ran ţ a În
Siguran\a in ffunctionare.
u ncţion a r e . Nu Nu se se sisi aa cl claselor
aselor de de motoare
motoare utilizate utilizate cu tronconice Înin partea
cu-- tronconice partea superioara
superioara aa
va
va iface ace ni nicici un un rabat rabat pentru pentru nici rent,, laol
rent laolal altăta cu cu fantezifantezia a si ~i expe-
expe- corpului corpului duce duce la la creşte
cre~terea r e a stabilităţi
stabilita\iii
unul ddin
unul elementele care
in elementele. care concu concura r ă la la rienta
rienta ''constructorilor
constructorilor au au dus dus la la oo '' pe pe tra iectorie , dar
traiectorie, dar şi~i aa coeficientuluI
coeficientului
realizarea
reali zarea un unui zbor corect
u i zbor corect,, Începîndincepind mare
mare diversitate
diversitate de de forme forme constiUc-constiuc- de de rezistenţă
rezistenta aerodinamica
aerodinamica..
centrajul şi
cu centrajul legarea sigură
~i legarea sigura a dis- dis- tive
tive,, de de multe
multe ori ori la la aceeaşi
aceea~i clasa clasa in- In- Forma şi$i gradul
Forma gradul de finisare aparţII
definisare a partii
pozitivului de de recuperare şi ~i termi
term i-- registrÎndu
registrindu-se -se trei - patru configur
trei-patru configu ratii, a ţii , Irontale aa corpului
frontale corpului (vîrful) (virtu I) determina
determina
nînd
nind cu motoarele motoarele si si sistemul
sistemul de de care
care difera difera destul destul de de mult mult,, dar dar care care În in mare mare masurămasura rezistenţa
rezisten\a la la inain-
inain-
omparativ cu celelalte ramuri ale aprindere care trebu'ie
Comparativ trebu'ie să sa funcţio
functio- servesc aceluiaşI
servesc aceluiasi scop. scop. Fiecare Fiecare din- din- tare tare,, aceastaaceasta fiind fiind regiunea
regiunea unde unde se se
oe senului. pentru rachetomodele neze sigur, din prima
oellsmului, prima Încercar incercare. e. tre
tre acestea
acestea sint sint considerate
considerate drept drept ÎntÎlneste,intilneste. valoarea valoarea cea cea mai mai mare mare aa
" -ge fr~er ea unui unu I model care să sa consti- - La La stabilirea
stabilirea perioadei perioadei de de timp timp optime de
optime de catre catre constructorul
constructorul res- res- presiunii presiunii dinamice. dinamice.
e sub ectu l unei machete este o
sublectul 0 necesară
necesara pentru pentru construcţia
construc\ia mache- mache- pectiv,
pectiv, ceea ceea ce ce nu nu esteeste Întotdeauna
intotdeauna .c C f.orma
forma emisferica
emisferica aa vîrfului virlului,, deşi de~i
O ema m
colema ai dificilă,
mai dificila, atît datorita· tei se
atit datorită se va ţine tine contcont de faptul faptul căvop ca, vop- ad evărat. Desigur
adevarat. Desigur că ca in in funcţie
func\ie de de mai mai dezavantajoasa
dezavantajoasa' aerodinamic aerodinamic,,
a ulUi redus de planuri publi- sirea
arului sirea şi :;;i finisarea
finisarea pot pot consuma consuma baza
baza materiala materiala si si modul
modul de de lucru lucru are are o0 influ e nţă pozitivă
inlluenta pozitiva asupra asupra stabi- stabi-
a's ci
a'a c'l si datorita dificultatilor de uneori 50% din din timpul
timpul total total de de lucru
lucru . obişnuit
obi$nuit se se pot pot admite admite unele unele com- com- litaţii litatii S-a S-a constatat
constatat experimental
experimental cca a
ada:J a:J are pentru zbor. Abordarea - Dimensiunile mari şi si un un colorit
colorit pr o m isLlllde
promisoJri de la optim, dar cu un la optim , dar cu un oo forma
forma optimă
optima aa vîrfului
virlului rachetei
rachetei, ,
5 ru rii u
S!fUlrii nei machete se va face
unei face__ atrăgător
atragator creează creeaza o0 impresie impresie deose- deose- efort
efort minim minim se se poate poate ajunge ajuhge totusi totusi Într-o intr-o gama gama foarte loarte largă larga de de viteze
viteze,,
ma a dupa acumularea unei un~i expe-expe-. bita arbitri arbitrilor lor care care vor vor punctapuncta mai mai la
la o0 constructie
construc\ie foarte foarle bună bunaa mode- este
a mode- este cea cea emisferica
emisferica cu cu razaraza 1/ 10 di
1/10 dinn -
een'ee sufiCIente
suficiente În in construirea unor favorabil favorabil macheta. macheta. lului
lului,, cel cel puţin pu\in din din punctulpunctul de de ve- ve- diametruldiametrul corpului corpului,. umata umata de de o0 ra~ ra~
oe e mai simpJe
ode simpJe. - Prezentarea
Prezentarea in concurs concurs aa unei unei dere
dere al al stablstablitatiii tă ţ i i ş~irezisten\el
i rezistenţei la la cord cordare me ccurbilinie
urbilinie care care se se termina
termina
- prinCipi
orinclpiu, u, orice model poate fi machete inedite sau foarte foarte rar rar uti- uti- Înaintare.
inaintare. pparalel
aralel cu cu axa axa rachetei.
rachetei Orice Oriee di s-
dis-
eea zat ca c a mach machetă eta şi ~i prezentat lizată
lizata pînă pin a În in acel acel moment poate poate Asupra acestor
Asupra acestor elemente ne vom elemente ne vom continuitate În
continuitate in regiunea imbinariiregiunea Îmbinâ rii
e en e tual al intr-o competiţie , dar rezul-
int r-o competitie, duce
duce la la o0 apreciere mai mai bună buna;; dacă daca opri
opri pe pe scurt scurt În in cele cele ce ce urmează
urmeaza.. vîrfului virfului cu cu corpul
corpul duce duce la la creşterea
cre$terea
a'a
a,e e obţi obtinutenute nu vor fi Întotdeauna intotdeauna se alege alege un tip tip care aa mal mai fost fost pre- pre- Diagramele alăturate
Diagramele alaturate ddau au unele unele indi- indi- rezistenteirezistentei la la Înaintare
inaintare la la viteze
viteze mari. mari
ee
e e dor ite, din motive uneori Inde-
dorite, inde- zentat de multe multe ori ori si $i este
este bine bine cu- cu- cat ii constructive
catii constructive utile, mai ales uti le, mai ales D~sigur că
Desigur ca in lunctie de În funcţie de tipu tipull
oente de calitatea execuţiei.
e"dente executiei. noscut, aprecierea va va fifi .' multmult mai mai pentru
pentru amatorii amatorii cu CLi malmai puţlna pu\ina ex expe-pe- rach etomodelului forma
rachetomodelului forma exterioară exterioara
Cele două doua categorii de machete machet e exigentă. exigenta. . . rie n ţă . Ele
rien\a. Ele au au rezultat
rezultat din practica trebuie
din practica trebui.e adaptată adaptata scopului scopului principal principal
~ Izatezate curent În in activitatea 'compe- - Se vor evita evita machetelemachetele ca carere indelungata in
Îndelungata in domen domeniu iu si si ooffera era al al probei
probei': durata
dLirata,, altitud
altitudine i ne sau sau am- am-
o al a (S5 - machete de altitu- necesită
• onala necesita stabilizatoarestabilizatoare suplimenta suplimentare re unele indicaţii
unele indica\ii orientatlve pentru or ientativ e pentru bele.
bele. Acesta constituie criteriul Ini-
Acesta constituie criteriul ini-
- r.e e - la care punctajul se stabi- din plast plastic ic transparent
transparent (numai (nu mai pen- pen- adoptarea formei exter ioare a
adoptarea formei exterioare a mode- \ial in alegerea conligura\iei mode- mode- ţial În alegerea configuraţiei mode-
es_tee ca suma sumă a calitaţilorcalitatilor construc- tru competiţii) competitii) .. lului
lului . lului. Se va urmari
lului. Se va urmiiri asigurarea unor asigurarea unor
, e impreuna -m preună cu altitudinea altitudinea'in 'În metri - Numărul
Numarul motoarelor motoarelor active active va va Form
Forma, a. poziţia
pozitia şi $i grosimea
grosimea stabili- stabili- dimensiuni dimensiuni minime minime pentru pentru orica oricare re
a I"sa "sa in timpul t impul zborului plus calita- fi de cel mu mult lt patru, identice ca ca tip tip zatoare lor a u o influenţă
zatoarelor au 0 intluenta hotaritoare element co hotărîtoare element nstructiv si
constructiv $i aa uneiunei finisan
linisarl
'ea aces t uia şi
ea acestuia si S7 - machete stand şi $i montate cit mai, mat apropiat.
apropiat. Ten- Ten- asupra stabilităţii
asupra stabilita\ii.. Pe Pe de de o0 parte parte., ele ele cit cit ma maii bunebune aa sUpl" afeţelor, fa
supraletelor, ra
lara
- a care se pu ncte ază cal
puncteaza itatea dinţa
calitatea dinta actuală actuala este ester de de reducere
reducere la la deter
determina m ina ş~ii poz pozi\ia iţi a centrUlUI
centrulul de de Însa insa ca aceasta ultima
Cil aceasta ultima ope r aţ i e sa
opera\ie sa
ecuţi
ecuti ei ei şi ~i a zbo ru lui ) prez
zborului) inta strictul
pr ez intă strictu I necesar necesar.. Pentru Pentru un motor motor presiu
presiune ne (C (C.P.),
.P.), adica adica punctul punctul În in aiba aiba repercusirepercusiuni u ni neg ative asupra
negative asupra
-ee e particularitati
particularităţi .dist incte care sau
distincte sau două doua in .plus ,plus se se ppot o t ciştiga
ci$tiga cî- ci- care se aplic? rezulta nta fo rţelor
care se aplic? rezultanta for1elor ae-. greutatii rachetomodelelor pentr u ae-. greutâţii rachetomode lel o r pentru
:.10 o
::lun 0 abordare diferită. diferita. Daca se teva punct puncte, e, dar ddaca ac ă u nul dintre
unul dintre rodina
rodinamice. m ice. In In ggeneral,
ener al , pentru pentru mo- mo- pprobe r obe dde e du rata ,, ccare
durata are .tre
.trebuiebuie sa sa f,fie
P
.a'8 e 'np vedere parti ciparea În
participarea in compe- ele nu se aprinde ssau au funcţ
functioneazai on e az ă del
delele ele .,c lasi ce" se
.,clasice" se uurmare~te
r mareş te ad uce- cît
aduce- cit mai mai uşoare
u~oare::
tr ebuie
"ebu ţinut cont de o
ie tinut 0 serie de defectuos se se poatepoate pierde pierde totul. totu/. rea
rea acestui
acestui centr centru u ccit ît mai mai spre spre baza baza LIVIU
LlVIU FiclU FiclU
e~en te care condu
e- e"T'ente conducc la obţinerea ob\inerea - În in cazulcazul unor unor configur configuratii aţ ii com-com- co rp ul ui pentru
corpului pentru ca ca stabi
stabilitateal itatea sa sa se se
or rezultate super ioare. p li cate ale mo
plicate delului original
modelului original (asi- (asi- asigur e c ît mai
asigure cit rnai u~or , certrul de gre-uşor , centru l de gre-
"'ond
00'1derea erea foarte mare, un eori de metrii) este fo
uneori arte ind1cată
foarte ind1cata realiza real izarea rea .. utate
utate (C (C.G.)
.G.) pputi utî nd nd fifi adu adus s deasupra
deasupra
"s'e
as e 60%, a altitudini altitudiniii maxime În in prealabil
prealabi l aa unu unuii model model de de probă,
proba, C.
C.P.P. cu cu un un minim minim de de gr eutate dde
greutate e
a' "se "'se in În zbor in În total
totalul u l punctajului o "mac "machet hel. a machetei machetei"" la la scara
scara 1 :1, :1, echil
echilib ibrare
rare in in par partei!tea superioară
superioara aa
.... ..,une
pune alegerea pen pentrut ru c lasa S5 a dar nef i n i s ată, car
nefinisata, care e să sa fifie e supussupus mod
modeluluielului.. :v.ari iV,arirea rea suprafeţe
suprafetelor lor sta-sta-
_ or machete mai simple cu uun co - uunor
n co- nor Înc e rcă r i în
incercari in zborzbor pentru pentru ve r ifi-
verifi- bil izat oarelor ş~ii pl
bilizatoarelor asarea lor
plasarea lor cît cit mai mai
;:' ;:cent ent aerodinamic'
aero dinamic ccit ît mai bun bun.. carea centrajului ş$ii fun cţ i onării co
functionarii co-- spre bbaza
spre ază asi gu ra aceasta
asigura aceasta condiţ conditie. i e.
s! gul de puncte adu
SI aduss eventual de recte a sub ansamblurilor compo-
subansamblurilor compo- Zbor
Zborul este instabil in cazul În
ul este i nsta bil În cazul in
- grad de complexitate mai ridicat , nent nente. e. care ppozitia
care oziţia celor celor doua doua centre centre este este
~e e ex emplu macheta rachetei
exemplu . - Alege Alegerea rea materialelor. Cu Cu ex- ex- foarte apropiată,
toarte apropiata , situa\ie in care mo- situaţie În care mo-
-' ,a'1e", compensează , de cele
a"' e", nu compenseaza, cepţia componentel or metalice
ceptia componentelor metal ice ma- ma- mentul
.:" mentul dde e stabiliz.are
stabiliz.are este este foartefoarte mic mic
a multemul te ori scăde r e a altitudinii
ori,, sciiderea sive
sive care care nu nu sînt sint permise permise ddin in sau
sau nul. nul . Pentru
Pentru mod modelele elele cu cu corp,
corp,de de
5 bl de
sIbil atins. datorită
de atins, datorita unei unei formeforme considerente de secu ritat e, se
securitate, se pot pot lungim
lungime e fo arte mare
foarte mare in in raport
raport cu cu.
ae'odlnamice
ae'odlO amice mai mai putin avantajoase. utiliza
puţin avantajoase. utiliza cu cu bune bune rezultate
rezultate materialele materialele diam
diametrul, etrul , stabilitatea
stabilitatea se se poate poate asi- as i-
endi nţa de a se utiliza rachete În
Tendinta in cele cele mai mai diverse,diverse, uşor U$or de de proc procurat, u rat. gura şi
gum ~i cucu poziţia
pozi\ia centrulUi centrului de de greu-
greu-
repte
repl e, ccare are au au un un grad
grad de de complex
complexi- i- cu cu condiţia
la
la locul
conditia ca
locul potrivit.
potrivil. Nu
acestea ssa
ca acestea
Nu este
ă fiefie folosite
este obligator
folosite
ie
tate
tate .,mal .. mai jos" jOs" ddecit ecît cen cea aa cenfn:.lui
cenfflilui
......-~-~-+--_£
de
a
a'e e cev
e a
a-
cevaa mai
a .atinge
ridicat şi
mai ridicat
-atinge (teoretic)
cu pos
~i cu
(teoretic) inaltimi
in zbor, a cedat locul in
i bilităţi
posibilitati
inălţimi mal mai fo
În ultimul scumpe
lOSirea
folos
scumpe sau
irea unor u nor mat
sau cu
materiale
cu o0 tehnologie
tehnologie de
obligatorie
eriale deficitare,
defi citare,
de ela-ela-
de
de presiune
mare.
presi une dar dar la
mare. r'JU trebuie uitat ca in timpu
zborului
Nu trebuie
poziţia
la o0 distanţa
uitat
dislan\a rel<\tiv
că În
rel~iv
timpull J
a' 1n zborului pozi\ia centrului de greu- centrului de greu-
p variantei cu
p variantei cu un un singur
singur motor motor borare borare complicată complicata cum cum ar ar fifi lemnul
lemnul tate
tate se se modifică
modifica;; În in nici nici un un caz caz
a'orJt
a orita perfecţionărilor deosebite
a perfectionarilor deosebite de de balsa,balsa, teflonulteflonul sau sau fibrele
fibrele de de sti-sU- acesta nu trebui
acesta nu trebuie sa ajunga in apro- e să ajunga În apro-
a,J
acuse construcţiei unor
se constructiei unor'' minimo-minimo- cla cia.. Amatorii
Amatorii pot pot utilizautiliza Întotdeauna
intotdeauna pierea
pierea C C.P..P. DacaDaca C .G . este
C.G. este ddeasupraeasupra r-.-"-r-T'-
a'e acestea
oare, acestea au au permis
perm is atingereaatingerea cu cu bUne b'u ne rezultaterezultate ccartonul artonu I pentru pentru C C.P.
.P. ,, lala maimai mult mult de de 33 di ametre , st
diametre, staia-
o' altitudini
or altitudini incredibil incredibil de de mari mari desen, desen, cartonul cartonul prespan pre~pan,, placajul placajul bilitatea
bilitatea incepe incepe sa sa scada scada ddatorit~ atoriti!
1t-
co..,paratlv
mparativ cu realizarile anterioare. ' subtire, lemnul de tei pentru părţile
. subţire, lemnul de tei pentru partile unei
unei miscqrlmiscqri de de precesie
precesie din din ce ce În in
Se po poateate aprecia
aprecia Însa insa ca că aceleaşi
acelea~i masive.
masive. Folosirea Folosirea judicioasa judicioasa aa aces- aces C cece mw mal ppronun\ate
r onunţat e In la viteze
viteze IIdicate rldicate
p ogrese se pot realiza in viitor ş i in tor
tor materiale
materiale asigu
asigura r ă În.
in general
general con-
con- si
progrese se pot realiza in viitor ~i in $i ccarear e redu reduce ce foarte foarte mult mult ccalitateaalitatea
~ rr e n iul
-orneniul rachetomodelelor
rachetomodelelor Î" if' diţiile
ditiile de rigiditate şi
de rigiditate $i greutate
greutate' im- im- iborulUl .
ep e
epte puse.
puse. ., zborulul.
In
In dlagmn1u
dlagrama na do dOLia
-
uu se se indiIndica .1}- ~
ca .1),r.to
-- Stabilitatea
Stabilitatea dimensionala. dimension ala. In a f e ţei sta-
DeCI
Deci pentru pentru categoria categoria S5 S5 reco- reco- In fluenta
fluenta ddeschlderllesc h iderii şSli supr suprafetel sic'l- --
aandata
data in in special
special pentru p.entru amatoriiamatorii cazul cazul În in care care se se propune
propune realizarea realizarea biliziltoar
blllzG.toarelor el o r asupr asupra a co efi cientului
coeflcl'entulul _
vor unei unei machetemachete pen t ru concurs,
concurs, tre- l
puţin a experienţă z--
cu mai mai putina experienta,, se se vor pentru tre- de stablli zare Se
de s'tabllizare Se observa observa eefectul fectul
aa egeege modelemodele care care prez inta un
prezinta un SIO sin-- buie buie avut avut În vedere că
in vedere ca anumite
anumite su- su- de o sebi tt de
deosebl de mare mare al al va lor ii
v.alorll L.
prafeţe
prafete se pot deforma in timp, da-
se pot deforma În timp ,
~ corp cu cit
~u corp cu cit mal putine proemi- mal puţ i ne proem i- da- deschiderii
deschlderll (A), (A) , n1arlleamarl rea lungimi lunglmll, i, Ol!'tc,(f')it I ~'"
~e e si r acord ari, iar stabi lizaloa- . torita alegerii ŞI prelucrării necores-
;;e te ~i racordari, iar stabilizatoa- torita alegerii $i prelucrarii necores- eci aa ssupratelei
ddeci uprafeţei lu la aceeasI
aceea~i desc deschi- hi- f In
reee preferabil nu
e preferabil mai ttrei,
numai rei. vor vor aveaavea punzatoare
punzatoare aa unor unor materialemateriale neom neomo- o- ddere
ere avînd avind o0 infl ue nta mai
influen\a mai mica. mica , C C
o_ suprafala
suprafat ă rel ativ mare. gene,
gene, cum cum ar ar fifi furnirlJI.
furnirol, lemnul lemnul de de
relativ mare. lun g ime na bbazei
lungime azei egnla egala cu cu jum ă tpten
jumat@~a mn
Daca
Daca modelul modelul permit permite, e, se se va va re- re- bal balsa sa sau sau chiar chiar cartonul cartonu/. Trebui Trebuie e deschlde
deschiderii fl i este
este valoareavaloarea cea cea mai mai in·· In'-
onla 'a la montarea inelelor
la montarea inelelor de ghidaj ' Iuate
de. ghidaj luate deci deci masuri masuri ~e 4le rigidizare
rigidizare supli- supli- di ca ta din
dlcata din acest acest pu punct nct de de veder vedere e,
se va
se va utiliza
utiliza o r ampă sgecial
0 rampa speclala a cucu mentar mentara a a a acestor
acestor elemente elemente cu cu su- su- r.efer
Poeferitor itor la la Influenţa
Intluenta for m ei stabi
formei stabi--
e sau
rei patru tije
sau patru tije p aralele Scara
paralele. Scara va va prafeţe
prafete mari mad ce ce s- s-arar pu tea deforma
putea deforma lizatomelor asupr
lizato<lrelor asupra a rez i s t enţei aer
rezisten\ei aero- o-
aleasa astfel incit diametrul
aleasa astfel inci! diametrul ma- (in speci.al corpul si sta-ma- (În s p ecl.al corpul S I sta- dinamice'
dinami'ce, cons considerind i de (i nd sistemul sistemul
ee eel sa sa lie fie minim bilizatoarele).
bilizatoarele) . corp-aripi.!
minIm corp-aripa se se poatepoate ar mataata ca ca esteeste in- in-
in cazul
cazul categoflel
categonei S7 se mani- Cele
Cele mentionate
mentionate ma maii sus sus nu nu tre- tre- dicat
S7 se manl- dicat un un ungh unghli de de atncatac cit cit mDi mai mDrf
a o tendinţa opusa
esta 0 tendinta opusa' aceea de a bUle intelese aceea de a bUie intelese drept drept condiţii conditil IImlta- limita- (0).) Grosimea ,li
Grosimea arip'oarelor iploarelor trebUie trebule sa
mare
sa ~
se alege modele cu 0 complexllate tive. obligatorii. Tocmai gaslrea de
se a ege modele cu o complexitate t,ve obligatoriI. Tocmai gasirea de ffie
e nminima. nlma atît alit ccit it sasa se se aSigure
asigure rE" re- o· •
c' :na
c' a mare are POSibil
poslbll Space
Space Shut- Shut- catre catre constructorul
constructorul amator amator aa unor unor zislenla
z!stenla mecanica mecanrca Stabll!zDlO<lr€I! Stab,l,zatoarelt· l
e Sol z Salu n Arlane' d- so U I nOI
.. Arrane", dl- sOluti nOI practice s eficlente po- p achce SI efiCiente po- foarte ung. in
SoIUZ .. Saturn loarte lungl in spec"special cele cele care care Oe de ~
a lie i construc s ruc ,e Ie ffIInd sporrte ss bbllI aa I ge
rnd soorrtt:: genera eraloza ,za'e e Itrebule ebu e sa sa pase"c
pasesc "lUlt !TlUI arg nea COlpU
:r.arglnea corpululI tr
rea zam unor efec'e e ec'e cons t eE scop
5 11<.1 op I P pn cc pa pa aal ac ac VI- VI- p. rlea I e loam -- aalara ara 0" a
p:uteo de 1ap'
;;' f separarea ,,,,0 e- a sa e ca d
ca ad",c C '" pOl
POI U
/ /
lMJlJL~~~~~·trnTTl· /.L-~-~
e
c
-- ( -
e
(;~
e
e
e
G
I I
I I L'"'1
I I 't07
/
,'I, e r. -
I,I,
,,
.1
I
I
rr- - ----,I
I: ee
II
II
,I
1/ "
II
II
II _~_
I ~. . --I-re-- 1/_
---I-re---I
l.l ~--I
:!I!IoI~-"-'r -'--
-'- - L~
L::..--,III'
0.
I.-V
lie
II
"
e II'iII
I' II·
III~ 'I
Il
II \'V ee IIIIII
II
,I e " II
II e
1/ e 'I
IIII
II
III'
II
II
I'~_.
II
It--
/
il GG
II
]1'I
1/II
IIII ~ Ii
lib
~I
/ II /1/I
II ~.
119 /1
/ i'I --- ____
-------i JI"I
. II
/ I ·W '
Ii! .
I 'I'
1- 1
II
'/IIII! <t i
..J
I'
II ,
II
-----r--: W
II
I'
IIIIII
l..---+-w a:a:
II w
'I
IIII cWC
;I
II
w
>
---
:= : - '-- --
-- -- -- --- i \
- - - - - , _ J-L _
~ =: ----=-=-=-- _-==- ----- -- --- -- --
=r-=q-
------t
- - '}t' --' : =*
I
I
-_ II
- - - - - _ _ ___ _ _ ___ _ 1
I__
_ _ _- _ _ ~ .__
__ -
_
- -- -
' -- '--_
-_- _- .._-
____ .-. --- _1 . _ _ _ __ _
---- , - ' - - - - . - ---+- . - --
-
- -
- --
-- - .
_J
I -__ _____
---
=----------. ~-- - -
- ---
- -
'~---
-
----
_ _ _ _-~-
__--LI_ __
.
Fotografii executate _in timpul priniului
prirriului drum al nav
către ţară:
catre tara: 29 martie-17 mai 1939, inclusiv primirea
Constanta. Fotografia de sub text este realizată
realizata la
1939. cind la bordul navei a fost pentru prima d
1939,
tricolorul in urma receptiei oficiale a navei
reprezentanţii Marinei Române_
reprezentantii Romane. Ultimele ' două
doua Imag
imag
dată
data recentă.
recenta.
TIN~
CRI TINA ~C
d -,--t-·-
! t
I- ___ __ _ _ _ l---- _ _ --
._- -- - --
. 1----._-
I--------, ---
_. 1 -_
_ - . --
- --- _-
_ - - - _ .-_------~
- - '- _ . _ .
- -~--
~
-
-
-
- ---
__--l-----
t-
.- - '-
1-' - _ .._- -
- --- _ ..-1----_.
-1--. -- --
' - _' - ------:--~~...:==-
.-1-' - ·l
~-------+-------~-------~----
___ ._ _-_f--.
_____ _ -- ----
- .-
--- . -I-.-
--- - - - -- --
----
-.-f---
- f - .-
1------------4-------~---~-~~~~
~--------- -- ------I-------~-==-~
._-_.----
-- - - - -1- ---
-- - . . ".~ , ...
".-:= ' --
:----'. ~
...------ -.-, ~ . .-
- ---.-- -- .--- -
- ----- - -- - --
. -- -- -- --------
- ,, 1- - - - - - - " -----
" - - - ---
..
-- ..
--"-- -
~-- -- - --
'---,.
t=-=---:--=====b=--~-- + - - -- - -
'-'1
r=~~~====f=~.:=-=-~. --+-- - --- - -~~
-.
+-- -
~-- ----~------ -~------
- - -.......:..- - -- - - --0--- -- .- - --
/
./
./
/
'/
/
/
/
/ /
/
/;
I
/
/
/
.1
I
/ ;/
./ 1; /'
/
/
./
/
l'
/' , /
/
/
/ ./
./ /
/ //
/
/ / /
/
'/
/
/
/
/
'T - - -
------(:
\
\
\ '.
. \
\ \
\
\
\
\
tr I
1/5//
//
,,
"-
'j(
"
\ \ \ \ ././ I
\
\
\.
\ I
.,
I
I _..0 /
R/"/31 . , " .,
J
"
\ \ r
\
)
~ I
/
I
I
-1- -
- -----==0_
-I
.. - - - - - - - - -1---- --0
.,
ECTIUNE
ECŢIUNE PRIN CORP-
CORP.
VEDER
VEDEREE DE DEASUPRA
.
.=r- I
\I - _~.~./.
_-+-_:.--=-:: .
..L.~
'r-:- .. 7 ~
--:- _.
L ;/_
,I
.. ---'---- .. ~.
-"
..
. . ~ .,
. .
. .
: 84 ETRI -----_. .....----.~ ..
12.5 ETRI
: 5,2 ETRI
-------- ---------
DIE EL 00 C.P.
OTOR:8 0 URI E R
U ELE: 9 NODUR
A CATARGELOR: 4 ETR. I ,
T VELELOR: 1750 m2 . /,/(! 1, 1 1 /
E T: 1650 . TO E "
,
CTIU E: 0 0 fLE
f(
I
" 1
I
I
" I
I
I
"
I !:
-\- '.
" -. _--_.... .
\
:~\.
I
..-\-~. \
-~
~--l
I " ---
I
Ii i
'
I ~--::-:'---' -- I
I
i
----l
1
i·
, ~I
, t IrIIi
.;
, 1
."" 'I
." ,/il/I ./
I
~ II
I
,
i Ii
I/
: ,~
'l " i ' I
f ' .
II , i
/
/'
/; / '.; ' 1
·
I
!/ I I
II ','
/,
I
...1/
I
I ',II I ;/; 1,
I
j /
/'
I; ' I
l " !
" "/
I
V Ij
? I '- , I
, I Ij , $..
,.
V f /
I,
If. ,
1' ///
A ' ; '"
, ,
, \,-
,.,
.j
- - - ~~'
- ~
~. _ -- -----.
"I
-\-
"~ rfitj
~~~
'\ -- ---..
r. p /
.( ~ II
'\-
~~
/ . )- ..... I
!
-(@- 11. Urechi
Urechi rotitoore
rotitoore
•-
. cu si~uronta
si~uranţă
i:qla:l
I:q I a:J
I
f-f
fF
5. Cava let
Covalet ox
ax tribord
10. Stilp remorcore
remorcare
00
N
0
>
0
L.
a.
'U
L.
0
.D
C ~n;'rnuam nuă m in i n numarul
numărul acesta al revis- -
·c
~'ezentarea
prezen tarea remorcherul
= inceputa
~
.,cepută in numarul
5uprastructura
E Suprastructura ŞI
.. 'cI? ce intra
rem orcherui ul
intră in componenla
5i toate
u i de
număru l trecut. Sint re-
c
componenţa machetel.
el
d e 2 x 300
celelaelaltelte ele-
M
-
::J
Q,I
0..
0
Deaarece
;Jecarece iÎn numărul trecut n-am la-
n numarul fă- L.
-
otor $i
otar şi sita
sita .- - grl;gri; 29. rasuflatoare
răsuflătoare pen- Iribord
tribo rd verde si si toate
toate celelalfe
celelalte alb alb trans-
trans- ,Q
a;la
apa - gri; 30. priza
gri, 30. priză de sonda sondă - gri; 31 3 1.. parent;
parent; 83. B3. lumina
lu mina de mar măr - gTi gri metali- L.
latura
atură trecere trecere -~ g(l; gri . 32, 32, 33. tubu tubula- la~ zat. carcasa ~i
zat. carcasa şi sticla
sticla alb alb transparent;
t ranspar ent, 8d. B&. -£"3.ltt----~H'-~
a oarbaoarbă -- gri; grr; 3d. 3&. rasuflatoare
rasu flătoare cu cu sila silă lumina
lumina - carcasa carcasa gri metalizat metalizat ~i ŞI sticla
sticla
- grl:'J 35. tromba
trombă aerisire -
~ cea dupa su- alb transparent;
transparent ; 85. 85. luminalumină paziliepOZiţie -~ Z
a,;r.uctura
35' uct ură alba, cele de
" omba
de pe punte gTl; grr; carcasa
carcasa gri gli metaJizat
metalizat si şi sticla
stic lă alb
alb mat; $
mat ; 86. Q,I
c.
~<n bă aerisire -- -- alba;
alba, 37. 37 trombatrombă lumina
lu mină de de remorca
remorcă -- carcasa carcasa gri gri metametali- Ii- 0
sIT
5 'e e -- - alba;
aibă; 38. 3B. gura
gură de Incendlu incendiU -- zat
zat $1 ŞI sti-cla
sticla galbena;
galbena ; 87. priza pr iză conecta're
co nectare L.
-1f fir··
~1f ~-- I
76.
rho 86
86
~
~
~.~-r¥--
~~~~~~
~ ==-~~~~
55.
_ 89.
89.
55. Coarbă
Coorba remorcă
I
remorca
~~~~~~
~~~~~
1t
++ remorro
remarro
·A
~-
b~.
A±illAlr.
4ţr.
jLl i
~ ~*,
21 ~t-'
84.
92. 94
94. ~
93.
c!::J I
Ft
66.
66.
.~
e4.. ~:I
~
-@-
@ .-~
@-
~
IB
95.
95.
ctJ l .
8- i .
22. Tambu
-~
Ş,
.S .6
.6 · \
64. Co~ tribord
64.Cos
e-
~.
65.Co~
, 65. Co~ babord
bobord
1
8Li
84--c- /
' . /.-84
84
r_
34.
_ 85
~~.~_.85
-8
67 I
Ji
67
B
'93' -
92 ' ~'
./~
49.
49. Compartiment
I~
Comportiment acumulatori
ocumulotorl
I
81 --:- 51 50
83
-m
31.
31,
(;l-,a~
37. Tr
37. o mbă
Tromba
oeriSire.
i , f~
82
r-,I
~
~ 32. 33. /
f-
32. 33.
-EE+-·-tr
-EtJf. ---tr 9t Boston~ __
9\. Boston
'ti- , I
N
I-+=+=Hi fB:$.
~. a-a
a-a II,
I
.·36.
36. Trombă
Tromba aerisi re
aerisire
35.TTromba
35. romb ă aer:s
oe·risre
re
~- - I
b-b
p.d.
-"f-- :± I j: I
.--~
SiP
48. rClul co lmer)t l
Il
~.
1
37
\
to
t
28. I
~~ ~ta& I ~ ~ - . . .. "{ z
lâ n1. ·
.
24. TţJld-
l co mo a
1'7.
- -L. .c
\ -' Yy ~
--21r-
~
roUT ,
20
20 18.
1.
-
> 19.
. •
.
... I ~.
. '-r
80 . Radar
----___..!f-+I
~r
~. Reflecto
*
80 . Rodo \?
-:~
,I
:
1"--
e e
fţl'
- ==_JiW-
~- fT1-
-
'
~r"'*'- l ~ =f - - ~
+
;:,cCO
.;)'- _ lI;
' L. L:>
5 22 3 55m 57. Supr
57. Suprastructuro
astructuro -- vedere
vedere din
din babord
bobord
A
edere din A
.. 58
58 69
69 65 ,
65 40
40 38
38 58
58
o0 oo '
-L
83
a-o
a-a I
.. !i
l 1J 1J J)
1
70. S ca ră
Score c 59. U~ ă
U~e
r=
t;==
.~
: o."
."'" I
11
1/ '/
I, '
: I, ',' ' ,
•" Ii "I'
,,
I =--
1-4
I
c
(~
II
2/
88 77
82
82 73
73 84 85
85 72
72 36 75 82
75 82
${t ~ 36
36 9191 78
78 86
86 82
82 73
73
e-e
e-e f-f
f-f
36
36
76
76
1"
cwl
.- - - - , 1 ' - - -
-___1I'_-cwl
63 23 25 24 63 23
23
61.
61. 38
38 70
70 48
48 77 89 71. Scară
63 23 25 24 63 77 89 60.
60.
"" f ţt
I
Vedere din B.
Vedere ! din B. 92 ....-='=?
E;, w. j i"
92 I
Vedere
1:.._1.:]J
Vedere din
din C.·
c.'
T
-I -
L J
1
57. Suprastructuro - vedere ddin
Suprostructuro tribord
n trtbord
70 36 35 84
"s
g-g ='
-1-r
" cwl 8 cw - -
62,
62.
64 69
86 91 36 35 65 64 68
68 36
36 78
78 36
36 72
72 'i
illro ~
!!
63.
63.
......
, "
\. '- '
... ,. ' \ /
.'
.
'
' \
-ffi-
-VJ- -- - - - -
~
I
74
o0
6
85 5
1
48 ~
-/'
38
- --tt--cwl
--tt-- cwl / '
/ / 1 \\ "
1,
49 / / \"
I
Vedere din D.
92.
e-
7 75
75 87
87
58. Uşă
58. U!?O 68 36
36
l$-
ev !
I
I
88
d d-
d-dd
88
88
Vedere
Vedere din
din E.
E. ..91
91
ifTt
--.-. t
I
t t
1
.-~ ~
.JL...t
pd EZ. , ... ;
p.d -
NII~(JP('II'I' 17(~1
ER
Paul Magilea, piloţi
Paul Magîlea, piloti carecare auau oobtinut
bţ in ut victo-victo- mumul l Muntenescu
Muntenescu 'incepu incepu lupta lupta rotindu-şi
rotin du-s i
ER OU
OU AL AL AERULUI
AERULUI rii
rii aeriene.
aeriene. 'avionul
avi o nul cl! Cll măiestrie
maiestrie,, singu singur r co ntra t rei
contra trei
ON
O N IERUL
IERUL AVIATOR
AVIATOR IOAN
lOAN Pentru duşm ani. Incepu o luptă pe viaţ ă ş1?i
i pe
MUNTENESCU Pentru laptel e sale de arme a lost feli-
faptel e sale de arm e a fost leli- du~mani. Incepu 0 lupta pe viata pe
MUNTENESCU citat
citat de de generalul
generalul AveresciJ
Averescu,, care care i-a i-a re-
re- moarte.
moarte. Se Se sschim
chim ba ră rafal
bara rafalee de de am ambelbelee
comandat
comandat:: "Nu "Nu te mai băga
te mai baga aşa a~a cu cu aero-
aero- părţ
parti.i. DeeYd ată , Muntenescu
DeO'data, Mu nt enescu părăs eş t e
pa raseste
e eroii
eroi i purtatori
purtatori de de aripi
aripi aiai războiu-
razboiu - planul
planul in mijlocul duş
in mijlocul m ani lo r, că
du~manilor, poate să
ca poate sa pta şi~i se
lulupta se indreap
indreapta tă gră bi t spre
grabit spre aer ae o-ro-
5vu pentru
pentru intregirea
intregirea neamului,
neamului, m&- me- se
se întimple
intimple o0 nenorocire
nenorocire....,. un glonte rătă
un glonte rata- drom.
dram. Cei Cei care
care se se găseau
gaseau atunci atunci pe peter&-
tere-
documentelor păstrează
Clo cumentelor pastreaza la loc la loc de cit ş l. .. ". Iată c e i-a răspu n s Muntenescu: nul
nul de de zbor
zbor dede lala Tecuci,
Tecu ci, recu noscînd din
de cit ~i. .. ". lata ee i-a raspuns Muntenescu:
depărta re aparat ul l neînf
recunoscind
ri catulu i zbură
din
tor ,
Nieuport
Nieuport 17 17aaapărut aparutpe pefrontul
frontulde devest
vest
faptele
l apte le plutonierului
plutonierului de de marină
marina "Eu
" Eu sint
sint românroman ş1?ii român romanul ul trebu
trebuie ie să-ş
sa-1?ii departare aparatu neinfricatului zburator, ini n martie 1916 şisi aa reprezentat
martie 1916 rep rezentat cel ce! mai
mai
or Ioan
loan Muntenescu
Muntenescu .. Dragostea
Dragostea pen- sacrifice viaţa.
sacrifice viata. Sînt rOrgan şi1?i tre
Sint rorgân buiee să îlif aşteptau
a1?teptau cu cu bucuri e să sa ateri zeze.
pen-
mor ţara apă rin d u -m i
trebui sa bucurie aterizeze. vestitşi~ ide
vestit desucces
succesavion avionde devinătoare
vi natoaredin- din-
a a\lee l-a
a,',ati determinat să
I-a determinat sa urmeze
ur~eze mor i n tara mea, aparindu-mi pat ria cu
in mea, patria cu Dar uturor le-a
Dar t tuturor le-a fostfost dat dat să sa f ie
fie mart ori
martori
t re
tre celecele 16 16 tipuri
tip uri de de avioane
avioane NieuportNieuport
a mili
a ta ră de de pilotaj.
pi lotaj. Dînd
Dind dovada
dovada de riscul
riscul vieţii ", .' create
mil itara de vie\ii". lala durerosul
durerosul lului i sfîrş
sfir1?il,c ăci,i, aju
it, cac ajuns ns lala 50
50 mm create de de ingi nerul francez
inginerul francez GustaveGustave De- De-
putere
putere de de muncă
munca,, de de abnegaţ
abnegatie ie şi
1?i AA dovedit
dovedit prin pri n activitatea
activitatea sa sa neo bosită
neobosita de sol, ' intr-o ul ti mă
de sol, -i ntr-o ultima zvic ni re, avio nul &-
zvîcni re, avion ul t te-
lage.
lag e.
calităţi extraordinare şi vitejie fă ră sea-
a ttrece
rece cu cu succes examenul ş1?ii
succes examenul calitati extraord inare ~i o(j vitejie fara sea- merarului
merarulu i pilot pi lot se se prăbuşi,
pra bu ~ i , frîngindu-şi
I ri ngindu-si . Rezistent,
Rezistent, maniabil,
mani abil,bine bineinarmat,
inarmat,a afost fost
rîvnitul brevet militar de pi lot măn,
man , continuind sa zboare zilnic cu ttoata
continu î nd să zboare zilnic cu oată considerat
e m'ult rivnitul brevet mil itar de pilot aripil
aripi e.le. DeDe susubb mormanul
mormanul de desfărîmătu
sfarima turiri aa considera1 ca ca unul unul din din cele cele mai mai bune
bu ne
patima, luptind eroic unde era invălmă
2 lala 23
23 august
august 1916. 1916. A A fost
l ost încadrat
incadrat patima, luptind eroic u nde era inval ma- fost
fost scosscos tru vi teaz ulu i zbu
pul viteazului
trupul rător. Fu-
zburator. Fu-
avioane franceze pină
avioane franceze pina lalaap ar iţi a avionu-
aparitia avionu-
-0 escad r ilă dede luptă
lupta ,, remarcîndu-se şeala mai mare. lui Spad VII.
escadrila remarcindu-se ~eala mai mare. sese rănit
sese ranit mortal
mo rtal în in piept
pi ept îni n timpul
tim pul luptei
luptei lui Spad VII.
ca' taţ
cal tatiile
le sale
sale dede luptător
luptator aerian.
aerian. in ddimineata
in i mineaţa zilei zilei dede 25
25 octombrie
octombrie 1917 1917 şi, simţ i nd u-şi clipele vieţ ii numă,rate, 1\
~i, simlindu-si cl ipele viel ii numa,rate, ~
Inginerul
Inginerul Gustave
Gustave Delage De lage aa modificat
modificat
oest fără
aest lara seamăn
seaman ,, aa reprezentat
reprezentat titlpul pul porni
porni în in pat rulare deasu
patrulare deasuprapra fro ntului. . Ci-
frontului Ci- încercat
incercat pr intr-un efo
printr-un rt extraordin
efort extrao rdinar ar să sa aparatu lNieuport
aparatul Nieu port 11, 11 ,concepi
concepind ndununavioavion n
c al av iatoru lui ro
al avlatorului m ăn cinstit
roman cinstit la la su-
su- teva avioane inamice trecuse
teva avioane inamice trecusera in li niile ră în li niile salveze
sal veze avio nul, dar
avi onul, dar n-a n-a mai mai reuşit, deoa-
reu~it, deoa-
nou, eliminind unele defecte
nou , eliminind unele defecte de oonstruc- de constr uc-
crescut
creseut in i n dragostea
dragostea de de patrie.
patrie. noastre, că
noastre, utînd să
cautind sa observe
observe ddispozitivele
ispoz itivele rece a murit în aer deasupraaerodlomu-
rece a murit in aer deasupra ,a erodromu-
ţie, creind un avion cu perfo rmanţe ridi-
t ie, creind un avion cu performante ridi-
ama şi
l ama primăvara anului 1917 ur-
~ i primavara anului 1917 ur-
trupelor
trupelor române. romane. Dar Dar nunu izbut
izbutira i ră , pentru
, pentru lului.
I. Avea
Avea numainu mai 23 23 de de ani.
ani. AA fost fost înmor-
inmor-
ccate.
ate.
cursuri
cursuri de de perfecţ ionare la
perfectionare la şcoala
1?coala că Muntenescu, ca un şoim, se repezi
ca Muntenescu , ca un 1?oim , se repezi mintat înin ddupa-a
mîntat u pă-amiaza zilei de 11 noiem-
mi aza zilei de 11 noiem-
Aripa
A ripa lui ' ave aininstructură
lui N.1'1.1111·avea structuraun unsin-
sin-
'Ota) de la Birlad. Cele mai insem- spre ele şi o lu ptă aprigă se încinse pe gur
;l ota) de la Birlad. Gele mai insem- spre ele ~i 0 lupta apriga se incinse pe brie, cu toate o norurile cuvenite unu
brie, cu toat e onorurile cuvenite i atît
u nui atit gur lonjeron
lonjero nce cese setorsiona
t orsionamai maialesaleslalavi-
vi-
'apte
apte de de arme Ie-a săvirşit
arme I&-a savir1?it in
in luptele
lu ptele cerul Mărăşeşt
cerul Mara1?e1?tiului ului. Fiind un pilot desă
i. Fiind un pilot desa- dede glorios
glorios aviator.
aviato r.
raje brutale şi la picaje.
raje brutale ~ i la p icaje,
vîrşit, reuş i în cîteva minute să doboare
deasupr a Mărăşeştiului.
deasupra Mara1?e~tiulu i.
,. vi r~ it, reu1?i in citeva minute sa doboare
două avioane duşmane, unul după altul .
Pentru
Pen tru aaasigu
asigurara nou lui it ip
noulu tipo0mai rn ai mare
mare
mani ii ilif cunosteau
mani de departe ŞI,
cuno~teau de departe 1?1, doua avioane du~mane , unul dupa altu!. Amintirea
Amintirea acestui acestui nei neinfri
nfrica~
cat zburător,
zbura tor, rezistenţă, Gustave Delage a consolidat
rez istenta, Gustave Delage a co nsolidat
cind zburau singuri. i se
cind zburau singu ri, i se lereau din fereau din Colegul său
Colegul sau dede patrulă,
patrula , PauPaull Magîlea,
Magifea, do- do- dede o0 îndr ăzneală f ără pereche, va trăi
ind razneala fara pereche, va trai structu
structuraraaripii
aripii prinpri nadopta
adoptarea rea unui unuilonj&-
lonje-
puteau ,, căci bori şi
pe bo.rî 1?i elel unun avio n ddU1?man
uş man. veşnic in simţi re a rom ân ească .
pe cit cit puteau caci inin roti ril e lui
rotirile lui d,e
C!e In ziua de 10
avion
noiembrie,
.
Mu ntenescu
ve~n i c in simtirea romaneasca. ron
ron mai mai mare
mareca caddiimensi une ş si
mensiune i mai rezis-
mai rezis-
ager şi
cu Ioan
loan Muntenescu
Mu ntenescu aa fost fost singurul
sing urul pilot pi lotc-
cu ochiul
oehiul ager 1?i cu
cu mina
mina pe pe tra-
tra- in ziua de 10 noiembrie, Mu ntenescu tent.
tent. '
mi trallierei, rareori greşea ţinta,
mitrallierei, rareori gre1?ea tinta.
plecă in patrulare îm preu nă cu Vasil e
pleca in patrulare impreuna cu Vasile român
roman care care în i n timpu
tim pul l ccampaniei
ampaniei ddintre intre Înin afară
afara dede mitraliera
mitralieraLewis,Lewis,am plasată
amplasata
A IJptat in celebra escad rilă de vină- Craiu
Craiu ş~i i Eg o n Nastjl.
NastJl. De De departe
departe vă zu trei
anii 1916-1917
anii 19 16-1917 aa doborît do borit două doua avioane
oJ plat in cel ebra escadrila de yina- Egon vazu trei avioane pe aripa superioară,
pe aripa superioara, Nieuport Nieuport 17 17 a afost
fost
e Ni
e eu port 11,
Nieuport, 11, comandată
coman data de de căpita
caplta- Fokkere inamice.
FOkkere inamice. I Indata ndată Mu nten escu se
Mu ntenescu se amice într-o
ininamice intr-o singu
si ngurăra luptă lu pta. . Pentru
Pentru fap- fap- echipat
echipat cu cu aa doua doua mi tralier ă t ip Vick ers,
mitra liera tip Vickers,
despri nse di n formaţ ie şi atacă avioanele tele
alliat
avIcator or inginer
inginer de Ştefan !,rotopopescu"
~telan ?rotopo/lesc lJ , desprinse din lormatie ~i ataea avioanele tele salesale eroice
eroice aa intrat intrat inin nemurire.
nemurire. AA s incronizată,
si neronizata ,
a t ovarăşi lupta pe aVl atorll: duşmane , fo st decorat post-mortem cu "Virtutea m ic Nieuport 17 a fost folosit şi pentru' ata-
nO ca tovara1? i de lupta pe aVlatoru : dU1?mane. fo st decorat post-mortem cu "Virtutea mi- Nieuport 17 a fost fol osit ~ i pentru' ata-
Nasta , Vasile Craiu, Marin Popescu,
n Nasta , Vasil e Craiu, Marin Popescu, in văzduh
in vazduh, , deas deasupraupra Co smeşt i lo r , ş oi-
Cosme~tiror , 1?oi-
litară " de au r.
litara" de aur , cucuriri impotriva
impotriva baloanelor
baloanel or captive captive sisi a a
DATE TEHNICE
DATE TEHNICE
Constructor:
Const Societe Anonyme
ructor: Sociata Anonyme des a-
des EE-a-
blissements Nieuport
blissements Nieuport
Anul fabricării:
Anul fabricarii: 1916
1916
Motor: Le
Motor: Le Rh6ne
Rhone 99 J J rotativ
rotativ de
de 110
110 CF
CF
o 1 22 3M
3M Anvergu ra:
Anvergura
l-ungimea:
8,17 mm
: 8,17
5,77
l-ungimea: 5,77 m In
Inal\imea: 2,44
Inălţimea: 2,<1<1 mm
Greutatea lala decolare:
Greutatea decolare: 565
565 kg
kg
Viteza: 177 km/oră
Viteza: 177 km/ora lala 2000 altitud "e
20.00 mm altitud e
Altitudinea maxima:
Altitudinea maximă: 5300 m 5 300 m
Autonomie:
Autonomie: 22 ore ore
Armament : 1-2
Armament: 1-2 mitraliere.
mitraliere.
zeppelinelor, fiind
zeppelinelor, Hind inarmat
inarmat cu cu opt
opt ala
toare
toare de de rachete
rachete "La "La Prieur".
Prieur",
Prima unitate franceză
Prima unitate franceza care care aa pp
acest
acest tip tip dede aparat
aparat aafost fostescad rila
escadrila
La La 22 mai mai 1916 1916primeşte
prime~te pr imele apa
primele apa.
l-aI-a urmat
urmat apoi apoi escadrila
escadrila N.3 N,3"Les"LesCClg
nes",
nes",
Acest
Acest avionavion de de vinătoare
vinatoare aamal mailos fos'
vrat
vrat Belgiei,
Belgiei, OlandeiOlandei (20). (20). Rus Rusiieiei Ş ~ F'
landei, iar Forţa Expediţionară
landei, iar Forta Expedi\ionara Amer ca Am er
primit 75
aa primit 75 de de avioane.
avioane.
Forţele
Fortele aerieneaeriene britan iee .au
britanice au ao 800
imediat
imediat acest acest tip tip de de avion.
avion ,inIn pnma pnma.
anului 1917, Royal Flying
anului 1917, Royal Flying Corps a ec~ Corps a ec
cinci
cinci escadrile,
escadrile, iar iar Royal
Royal Naval Naval A" Air
vice
vi<;e aa echipat
echipat opt opt escadrile.
escadrile.
inIn Italia,
Italia, firma
firma "Macchi"
"Macchi " aaconst, constr
licen\a 150
licenţă 150de de exemplare
exemplare, , Nieu
Nieuponport .-.-
această
ac~asta ţară lara fiind
fiind numitnumit "Superbebe
"Superbebe
inIn august
august 1917, 1917, aliaţii aveau pe
alialii aveau pe
317317 exemplare.
exemplare: Pe Pe acest
acesttip tipde dea..a'110
o
zburat aşii englezi : Baii,
zburat a~ii englezi : Ball, Bishop, fran Bishop. l'a
Nungesser,
Nungesser,Guynemer. Guynemer,Fonck, Fonck,lupt lup r>e
succes
succes impotri impotriva va avioanelo
avioanelor r ger~
gerf?'
Fokker
Fokker - - clasa clasa E,E,Halberstadt
HalberstadtO.D.I Ss
batros
batros D,1.0 .1.
România
Romaniaaaprimit primitdin din Franţa
Fran\aun un n
insemnat
insemnatde deavioane
avioaneNieuportNieu port1717Ş ~
port
port 1717bis bis- - care careaveau aveauun unmotor
motor C
getgetde de130 130CP CPşi~icapotacapotamotorulu
motorulu
ficată.
ficata.AcestAcesttip tipde deaparat
aparata aintratintratinin
reareaescadrilelor
escad rilelorde devinătoare
vinatoare:NN.l 1 (GGr
I Iaeronautic),
aeronautic) ,N.3 N,3şi~iN.l1 N.ll (Grupu
(Gru pul IIa a
nautic). N,10 (Grupul III aeronau c c
nautic). N,10 (Grupul III aeronau
escadri
escadrila la N. N,1010bis bisa afostfostdotata
dotatac cua a
avion
avion, . •
La sflrşitul
La sfin;;itul lunii mai 1917 e esca-~
lunii mai 1917
franco-română Nieuport
franco-romana Nieuport 3 primes e 3 primeşte
mele
meleaparate
aparate, , adjutantul
adjutantu lRevol-T,ss
Revol - T,ssot
indindprimul
primulpilot pilotalalescad rilei care
escadrilei care5 su
prima luptă
prima lupta cu N ,17.cu N.17.
Puternic,
Puternic, maniabil, eu vitezamare
maniabil, cu viteza mare ::>
trutruacel
aceltimp, pilotatcucummaiestne.
timp,pilotat ăi estfie a a.
Nieuport
NieuPQrt 1717aadevenit devenitun unadversa!
adversarde-Cle
mutmut inin luptele
luptele aeri ene, pilol"
aeriene, pilO\ii roma
loma
franceziobţini
francezi ob\inindnd i n invara
va rafi erbInte
fi erbintea aa a
1917
1917numeroase
numeroasevicto victoriiriiaenene.
aenene,
ŞERBAN
~ERBANIONES<l
JONES<:
VALERIU
VALERJUAV
AVRJ
••
••
STÎNG
STiNG A
1 2 3
L . . -_ >----1 ~-- .._
VEDE RE DIN FAŢĂ
VEDERE FATA
(( .
VEDERE DREAPTA
DE TALIU MONTANŢI
DE TALIU MONTANT I CENT RA_
CENTRA.
VEDERE
VEDERE SPATE
SPATE
ETALIU MONTANŢI
ErALIU MONTANTI CENTRALI
PR OF ILE
PROF ILE FUZELAJ
FUZELAJ
MONTANT
MONTANT AMPENA
AMPENAJJ
A C
C oo
B EE FF GG
,.
c O E FF G
G
A B 0
A
I \\ II I I I.
--
}
DETALIU TREN
DETALIU TREN ATERIZARE
ATERIZARE DE TALIU
DE TALIU TREN
TREN ATE
ATERIZARE,
RIZARE,
II ..
ELI
ELI CE
CE
DE
DE TA LlU ARTICULATIE
TALIU ARTI[ULATIE II
DIRECTIE
DIRECTIE II
Malerialul
Mat erialul dv. dv. rerelerilor
feritor lala avionul
av ionul B-24 B-24 "Liberat
, liberator" or"
Stamate Cătălin.
Stamate Catalin. TiTi miş
~a torulu i "Elisabeta"
şătorului "Elisabeta " va
mi~oara
va tretrebuibui să
Pentru planurile
oara. . Pelltru
sa mai
planurile cruci-
mai aştealteptali.
cruci-
p tatl. sub·sub-
in pregat ire unul dintre
in p re g ă tire unul dintre blindatele solicitate. blindatele so licitate. Aotile ROlile şi~i ADRESE UTilE
UTILE
alte accesorii
alte accesorii auto auto leIe P1rt puteli obline de
eti obtine de lala I.I.P.L.-Tirgu
P.L.-Tirg"
pub licat inin "Modelism"
publicat ,Modelism" nr. nr. 2112/1986986 (11) Il l) m-am-a intere·
intere· marinul in
marinul in schimb
schi mb va va apărea
aparea cit cit dede curicur;nd.
nd. Mure~, conform
Mureş. contorm listelor listelor publicate publicate iinn ultimele ultimele dou douaă I.P.L-TIrgu
I.P.L, TIrgu Mure" SI Strada
da
sat inin mod
sat mod deosebit
deosebit de deoarece
oarece am am văzut
vazut acest
acest avion avian iinn Stafa n Constantin.
Stafan Conslanlin, UM UM 02972.
02972. Arad. Arad. Te Tematica
matica pro- pro- numere.
numere. tel 2, 4300, TIrgu Mur~,,m
TIrgu Mur m
vara anului
vara anului 1944 1944 cînd cind aveam
aveam 18 18 a