Sunteți pe pagina 1din 4

3.

Receptorii muscarinici - efecte farmacologice

Ochi (M3) - Mioza, contractia muschiului ciliar, scaderea presiunii intraoculare.


Sistem cardiovascular (M2) - Hipotensiune arterial.
Aparat resprirator(M3) - Bronhoconstrictie, hipersecretia glandelor bronsice.
Tract digestiv (M1, M3) - Stimularea motilitatii si secretiilor digestive, cu relaxarea
sfincterelor, grabirea tranzitului
Glande exocrine (M3) - Stimularea tuturor secretiilor exocrine: salivare, lacrimale, sudorale,
bronsice, digestive.
SNC (M1- M4) - Excitatie (vigilitate, atentie, somn paradoxal), convulsii (numai la doze
toxice).
La nivelul generatorului de ritm cardiac→ creste permeabilitatea pentru ionii de K+ si Cl-, →
Hiperpolarizarea membranei, cu scaderea frecventei cardiace, pana la completa oprire a
cordului
La nivelul gangl, vegetativi , al muschilor netezi si al muschilor striati →creste
permeabilitatea membranara pentru ionii de Na →creste peristaltismul intestinal si tonusul
muscular
La niv celulelor glandulare glande salivare, sudoripare medulosuprarenale →creste
permeab.pt ionii de Ca →hipersecretie glandular.

15. Atropina - efecte farmacologice

Atropina face parte din grupa substantelor parasimpaticolitice. Actiunea caracteristica


a atropinei este aceea asupra secretiilor. Astfel scade secretiile excesive ale cailor respiratorii,
ale glandelor salivare, scade secretia gastrica atat cantitativ, cat si calitativ, scade aciditatea
libera, diminueaza secretia biliara, pancreatica si a glandelor mamare. Atropina reduce
hiperperistaltismul tractului digestiv, avand si actiunea antispastica. In doze mici reduce
frecventa batailor cardiace prin excitatie vagala. In doze mai mari produce accelerarea lor
prin actiunea de paralizare a fibrelor parasimpatice cardiomoderatoare. Atropina poseda si o
actiune bronhodilatatoare. Atropina produce midriaza intensiva insotita de tulburari de
acomodare si cresterea consecutiva a presiunii intraoculare.
21. Simpatomimetice – clasificare

A. Simpatomimetice alfa si betastimulatoare (Adrenalina, Etilefrina, Efedrină)


B. Predominant alfa-stimulatoare (Noradrenalina, Fenilefrina, Nafazolina, Oximetazolina si
Xilometazolina - Olynth)
C. Predominant beta-stimulatoare - Se clasifica in 3 subgrupe:
C1. Beta-stimulatoare neselective - Izoprenalina (izoproterenol), Orciprenalina
(Astmopent)
C2. Beta-2 stimulatoare selective – Salbutamol, Terbutalina (Bricanyl), Fenoterol
(Berotec), Salmeterol (Serevent), Pirbuterol, Formoterolul, Ritodrina
C3. Beta-1 stimulatoare selective – Dopamina: Dobutamina (Dobutrex), Ibopamina

35. Obiectivele utilizarii anestezicilor generale:

Utilizarea anestezicelor generale are următoarele obiective:


* Abolirea conştientei,
* analgezie,
* relaxare musculară.

45. Mentionati care sunt scopurile utilizarii medicatiei preanestezice

* Reducerea anxietăţii, calmarea bolnavului prin scăderea excitabilităţii SNC şi SNV


(sedative, hipnotice, tranchilizante, neuroleptice);
* Favorizarea unei inducţii mai rapide cu fenomene de excitaţie minimă;
* Micşorarea necesarului de anestezic;
* Împiedicarea stimulării vagale - atropina, scopolamina (împiedică stimularea vagală,
hipersalivaţia, secreţia traheobronşică, voma, bradicardia vagală cauzată de unele anestezice);
* Evitarea aritmiilor ectopice.

54. Procaina - proprietăți, acțiuni, utilizari terapeutice


Procaina - este un anestezic local de profunzime cu potentă şi toxicitate mai reduse decat
xilina; acţiunea se instalează lent (15-20 minute) şi durează 45-60 minute; se asociază cu
adrenalina pentru prelungirea acţiunii şi reducerea hemoragiei locale. Are şi acţiune
biotrofică (ameliorează troficitatea tisulară şi atenuează procesul de îmbătranire), analgezică,
antiaritmică şi vasodilatatoare. Se utilizează pentru anestezia prin infiltraţie (soluţie 1%), de
conducere (soluţie 0,5-2%) sau epidurală (soluţie 2%).
60. Barbiturice- efecte adverse
* constau în somnolentă reziduală, iar la bătrani stare de excitaţie paradoxală, erupţii
cutanate, porfirie.
* abuzul de barbiturice poate favoriza apariţia dependentei; sindromul de abstinenţă este mai
evident in cazul barbituricelor cu eliminare rapidă.
* oprirea bruscă a administrării barbituricelor la epileptici poate declanşa status epileptic (de
aceea va fi evitată oprirea brutală a tratamentului).
In caz de supradozaj (o doză de 5-10 ori mai mare ca doza hipnotică) se poate produce
intoxicaţia acută, manifestată prin comă, diminuarea reflexelor (deşi reflexele tendinoase
profunde sunt de obicei intacte), deprimare respiratorie severă, hipotensiune cu colaps cardio-
vascular şi insuficienţă renală.
Tratamentul implica supravegherea continuă a pacientului, menţinerea respiraţiei, a
temperaturii corpului şi a funcţiei renale, creşterea eliminării medicamentului prin forţarea
diurezei cu manitol sau alcalinizante, dializă peritoneală şi hemodializă.

71. Analgezice opioide – definitie

Prin analgezice opioide se înţeleg o serie de medicamente care combat durerea şi care
se constituie într-o clasă al cărei cap de serie este opiul şi morfina.

81. Morfina - mecanism de acțiune


* Mecanismul de acţiune al morfinei şi al celorlalţi opioizi constă în acţionarea unor receptori
specifici care au fost numiţi receptori opioizi.
* In mare acţionarea receptorilor µ determină:
- analgezie supraspinală,
- deprimare respiratorie marcată,
- constipaţie,
- euforie,
- dependenţă fizică,
- deprimarea activităţii tubului digestive
- mioză,
* acţionarea receptorilor k determină
- analgezie spinală,
- deprimare respiratorie slabă,
- disforie şi
- halucinaţii.
94. Absorbtia medicamentelor, mecanismele absorbtiei, factori care
influențează absorbtia

Absorbtia medicamentelor - reprezinta in mod conventional, trecera


medicamentelor de la locul (suprafata) de administrare in sange. Absorbtia este un caz
particular al trecerii medicamentelor prin membranele biologice. Este etapa initiala in
procesele farmacocinetice. Absorbtia este evitata la administrarea intravasculara a
medicamntelor. In cazul supradozarii cu medicamente si a intoxicatiilo acute, se limiteaza
absorbtia. Unele suprafete de absorbtie pot fi si suprafete de eliminare a medicamentelor.
Factori care influenteaza absorbtia
a. Disponibilitate farmaceutica - forma farmaceutica, dimensiunile particulelor, calitatea
substantelor auxiliare
b. Proprietatile fizico-chimice ale medicamentelor – hidrosolubilitate, liposolubilitate,
polimorfismul starii cristaline, starea de ionizare
c. Cantitatea si concentratia medicamentelor la locul de absorbtie
d. Timpul de expunere
e. Tipul de epiteliu si suprafata
f. Proprietatile mediuliu de absorbtie - Ph -secretii specific (substante tensioactive, enzime,
microorganism)
g. Fluxul sanguin
h. Modificari patologice – inflamatii, eroziuni, staza sanguine.

100. Caile de excretie a medicamentelor


Eliminarea medicamentelor din organism se poate realiza prin:
- excretie urinara
- metabolizare hepatica
- saliva
- fanere
- lapte matern