Hormonii adenohipofizei
Clasificarea imunohistochimică a
celulelor hipofizare
Somatotrofe ~ 50% , secretă GH;
1
23/05/2016
LH
FSH TSH
Pitx1
PRL
ACTH
Tpit
Tumorile Hipofizare
Adenoamele hipofizare
2
23/05/2016
Etiopatogenie
Origine monoclonală,
considerate neoplasme adevărate, conform teoriei
achiziţiei mutaţiilor somatice.
gene candidate în tumorigeneza adenoamelor
hipofizare:
Mutaţii activatoare în gene:
gsp (ce coodifică subunitatea alfa a proteinei G),
PTTG (Pituitary tumor transforming gene),
FGFR (fibroblast growth factor receptor)
Mutaţii inactivatoare în gene
CDKN2A (cyclin dependent kinase 2a).
Etiopatogenie
Sindroamele genetice care asociază în
simptomatologie dezvoltarea de adenoame hipofizare:
Sindromul MEN1.
Acromegalia familială - gena AIP în regiunea cromozomială
11q13.
Sindromul Carney – mixoame cardiace şi cutanante;
acomegalie sau boală Cushing.
Sindromul McCune Albright – mutaţii germinale în gena gsp
3
23/05/2016
4
23/05/2016
Etiopatogenie
factori locali
hipotalamici (creșterea GHRH și CRH, activarea unor
receptori sau pierderea controlului inhibitor dopaminergic)
Etiopatogenie și clasificare
Prevalența AH variază în funcție de tipul secretor:
2 și 10 cazuri noi la 100 000 de locuitori/an.
5
23/05/2016
6
23/05/2016
Manifestări clinice
Sindromul endocrin – generează
insuficienţa hipofizară (parţială sau totală),
sindroame de hipersecreţie
DI
Sindromul neuro-oftalmologic:
Cefalee cronică,
Cefalee cu debut acut
+ greţuri, vărsături şi alterarea stării de conştienţă,
7
23/05/2016
8
23/05/2016
9
23/05/2016
Metodele imagistice
Rezonanţa magnetică nucleară
10
23/05/2016
Metodele imagistice
Se mai pot folosi
tomografia cu emisie de pozitroni (PET),
scintigrafia cu octreotid radioactiv (octreoscan)
SPECT (single photon-emission computed tomography).
Radiografia de şa turcă/craniu profil
11
23/05/2016
Diagnosticul diferenţial
hiperplazii în contex fiziologic
alte tumori ale regiuni supra şi paraselare:
Diagnosticul diferenţial
alte afecţiuni hipofizare:
1. Fistulă arterio-venoasă a sinusului cavernos, anevrisme
paraselare;
2. Abcese selare;
12
23/05/2016
Infundibulo-
hipofizita
limfocitara
13
23/05/2016
Acromegalia
14
23/05/2016
GH peptid de 191 AA
Receptorii GH
15
23/05/2016
Efecte metabolice
16
23/05/2016
Ghrelina
Un sistem separat de stimulare a GH → ghrelină,
(izolat pentru prima data din stomac)
interacţionează cu un receptor denumit receptorul GH
secretagog (GHS-R).
Molecule de ARNm şi receptorii GHS sunt prezenţi
atât în hipofiză cât şi în hipotalamus.
Poate creşte nivelul circulator al PRL, ACTH,
cortizolului şi aldosteronului.
Ghrelina - rol mult mai important în reglarea
apetitului şi aportului de alimente.
17
23/05/2016
↑ Secreţia de GH ↓ Secreţia de GH
Fiziologici
Somn ↑AGL
Efort fizic Hiperglicemia postprandială
Sters fizic sau psihic
Hipoglicemia relativă
Farmacologici
Hipoglicemia indusă de insulină
Hormoni: ACTH, AVP, GHRH, estrogeni Hormoni: GH, somatostatin, progesteron,
glucorticoizi.
Neurotransmiţători: Agonişti alfa adrenergici Neurotransmiţători: antagonişti alfa adrenergici
(Clonidina), agonişti dopaminergici, agonişti (fentolamina), antagonişti dopaminergici
GABA-ergici, precursori serotoninergici
Patologici
Depleţia proteică Obezitatea
Anorexia nervosa Hipo şi hipertiroidismul
Insuficienţa renală cronică
Etiopatogenia acromegaliei
Prevalenţă: 40-70/milion populaţie,
distribuţie egală între celor două sexe şi un
maxim în decada a 4 a de vârstă.
18
23/05/2016
Manifestări clinice
Depind de vârsta la care apare excesul de GH:
Prepubertar - gigantism.
După închiderea cartialjelor de creştere: acromegalia
19
23/05/2016
20
23/05/2016
Tegumente
groase, mate,
hiperhidroză, seboree, acnee,
cutis verticis gyrata.
acantosis nigricans,
21
23/05/2016
22
23/05/2016
23
23/05/2016
Confirmarea diagnosticului
mijloace imagistice,
examen neuro-oftalmologic.
24
23/05/2016
Diagnosticul diferenţial
Masa tumorală hipofizară ≠ alte tumori intra şi paraselare.
Creşterea GH bazal poate să apară în condiţii
Fiziologice: pubertatea, sarcina, efortul fizic intens
Patologice: insuficienţa hepatică, renală, malnutriţie.
Aspectul de hipertrofie a extremităţiilor
la cei care efectuează muncă manuală,
în obezitate,
amiloidoză primară,
mixedem,
acromegaloidism - familial, fără substrat tumoral.
pahidermoperiostoza
osteoartropatia hipertrofică pneumică (Pierre Marie Bamberger)
25
23/05/2016
Tratament
Strategia terapeutică
reducerea sau excizia totală a tumorii,
scăderea secreţiei de GH şi IGF-1,
prevenirea sau corectarea complicaţiilor
păstrarea funcţiei hipofizei anterioare şi posterioare.
26
23/05/2016
Tratament
Dacă post operator există semne de persistenţă
a hipersecreţiei de GH - terapia
medicamentoasă.
Tratament
Analogi sintetici ai somatostatinei - forme depot.
Octreotid
conţine primii opt aminoacizi ai somatostatinei naturale,
încorporată în microsfere cu eliberare prelungită;
Sandostatin-LAR® se administrează intramuscular, în doze
de 20-40 mg odată la 4 săptămîni.
Lanreotidul
analog ciclic al octapeptidului
Somatuline® la 7-14 zile, i.m., în doze de 30 mg.
Somatuline Gel®, s.c., la 4 săptămâni în doze de 60-120 mg.
27
23/05/2016
Tratament
Antagonişti ai receptorilor de GH = analogi
biosintetici ai GH - previn legarea acestuia de
receptorii proprii.
Reduc IGF-1
Nu au efect asupra GH
pot determina o uşoara creştere a tumorii.
Reacţii adverse:
creşterea enzimelor hepatice şi
lipodistrofie cu durere la nivelul locului de injectare.
Pegvisomant - injecţii subcutanate zilnice, în doze
de 10-30 mg/zi.
Receptorii GH
28
23/05/2016
Tratament
Agonişti dopaminergici: în adenomele mixte,
Bromocriptina (20 mg/zi),
Cabergolina (0,5 mg/zi).
Radioterapia - metodă adjuvantă
radioterapia convenţională
doza de iradiere este de 45-50 Gy administrate în decurs
de 5 săptâmâni
Dezavantaj - instalarea insuficienţei hipofizare;
terapia cu raze protonice;
radiochirurgia stereotactică (gamma knife).
Radioterapie conventionala
Radiochirurgie stereotactica
29
23/05/2016
Prolactinomul
PRL
198 AA - structură asemănătoare cu GH și hLP
Secreţia de PRL este pulsatilă,
cele mai ample pulsaţii fiind în timpul somnului, în perioadele
REM.
Nivelul plasmatic maxim este intre orele 4.00 şi 6.00
AM.
Timpul de ½ al PRL este de 50 de minute.
30
23/05/2016
Actul sexual
Somn
Efort fizic
Sters fizic sau psihic
Farmacologici
Hormoni: TRH, estrogeni, VIP Hormoni:dopamina.
IMAO, Antagonişi dopaminergici, opioizi, Agonişti dopaminici (levodopa, apomorfine,
anestezice, antihistaminice, Verapamil, bromocriptina, pergolidul), GABA
neuroleptice, neuropeptide
Patologici
Tumori hipofizare, leziuni de tijă hipofizară, iradieri Pseudohipoparatiroidismul
31
23/05/2016
Etiopatogenie – prolactinom
cea mai frecventă tumoră hipofizară.
Examenul morfopatologic -
Imunohistochimia este pozitivă pentru PRL
tumori cu secreţie mixtă PRL şi ACTH, GH sau TSH.
32
23/05/2016
Sindromul neuro-oftalmologic
33
23/05/2016
Diagnosticul diferenţial
Cauze fiziologice,
34
23/05/2016
Diagnosticul diferenţial
Cauze farmacologice –
anestezice,
neuroleptice (prometazina, haloperidol etc),
antidepresive (amitriptilina),
anticonvulsive (fenitoina),
antihistaminice (cimetidina)
antihipertensive,
blocanţi ai receptorilor dopaminergici (metoclopramidul),
inhibitori ai sintezei dopaminei,
estrogeni, opiacee, TRH.
Diagnosticul diferenţial
Cauză hipotalamică sau sindromul de tijă pituitară
prin:
Traumatisme craniene,
Tumori sau intervenţii chirurgicale cu afecarea tijei;
Iradierea regiunii;
Afecţiuni infiltrative ale regiunii.
35
23/05/2016
Tratament
Tratamentul de elecţie: agonişti dopaminergici
efect de reducerea PRL indiferent de cauza ei
reducere a masei şi secreţiei tumorale.
36
23/05/2016
Tratament
Pergolidul Mesilate – de 100X mai activ ca Bromocriptina
în doze de 50 μg/zi.
Quinagolidul – agonist dopaminergic nonergotic
odată pe zi în caz de intoleranţă sau rezistenţă la
Bromocriptină.
Reacţii adverse frecvente la agoniştii dopaminergici:
greaţă, hipotensiune posturală, somnolenţă.
depresie, psihoze, nas înfundat, fenomen Raynaud,
constipaţie, intoleranţă la alcool, aritmii cardiace,
valvulopatii (doze mari de Cabergolina şi Pergolid),
disfuncţie hepatică.
Tratament
În microprolactinoame medicaţia trebuie administrată
2-3 ani neîntrerupt,
la doze care să asigure o valoare a PRL în limite normale.
37
23/05/2016
Tratament
Intervenţia chirurgicală (transsfenoidală) - excizia
adenomului este indicat
numai în cazurile de rezistenţă la medicaţia sus
menţionată
în macroprolactinoamele de dimensiuni mari (peste 3 cm)
în situaţia în care pacienta doreşte o sarcină.
Boala Cushing
38
23/05/2016
ACTH
Timpul de ½ al ACTH ≤ 10 minute,
Secreţia pulsatilă discretă.
39
23/05/2016
AVP
40
23/05/2016
Etiopatogenie
Boala Cushing - hipersecreţia de ACTH de la nivelul
unui adenom hipofizar
apare mai frecvent la femei (raportul între sexe este de
8:1 în favoarea sexului feminin).
Etiopatogenie
ACTH dependente:
Adenom hipofizar secretant de ACTH
Tumori secretante de ACTH;
Hipersecreție de CRH de origine hipotalamică
Secreţie ectopică paraneoplazică de CRH.
ACTH independent:
Tumori benigne (adenoame) ale CSR;
Carcinoame CSR;
Hiperplazia micro sau macronodulară a CSR.
Secreție ectopică de cortizol - în tumori ovariene sau testiculare,
Pseudo-Cushing etilismul cronic/ depresii majore.
Sindr. Cushing iatrogen
41
23/05/2016
ACTH dependente
•Tumori secretante de ACTH;
•Hipersecreție de CRH de origine hipotalamică
•secreţie ectopică paraneoplazică de CRH
ACTH independent
•Tumori benigne (adenoame) ale CSR;
•Carcinoame CSR;
•Hiperplazia micro sau macronodulară a CSR.
•Secreție ectopică de cortizol - în tumori ovariene sau testiculare
Boala Cushing
Microadenom hipofizar bazofil sau cromofob.
Microscopia electronică - granule secretorii de 200-700 nm.
Glandele suprarenale sunt crescute în volum bilateral
ajungând la 12-24 g (normal 8-10 g).
42
23/05/2016
43
23/05/2016
Tratament
Adenomectomia hipofizară selectivă prin abord
transsfenoidal - tratamentul de elecţie în boala
Cuhing.
Rata de recurenţă este mai mare în cazul
macroadenoamelor.
Tratament medicamentos
Ketoconazol, 600-1200 mg/zi Trilostane (200–1000 mg/zi),
Metyrapon, 2-4 g/zi Ciproheptadina (24 mg/zi)
Aminoglutetimid (250 mg X3/zi) Etomidatul i.v. 0.3 mg/kg/oră
o, p '-DDD; Mitotan 3–6 g/zi
44
23/05/2016
Complicaţii
Sindromul Nelson dupa
adrenalectomie bilaterală.
creşterea adenomului
hipofizar
sindrom neuro-oftalmologic
secundar extensiei supra- sau
paraselare,
hiperpigmentare accentuată,
paraclinic cu valori ↑↑ ale
ACTH .
45
23/05/2016
TSH
Glicoproteină alcătuită din două subunităţi α şi β.
Subunitatea α are 96 de aminoacizi,
Subunitatea beta -specifica TSH.
Timpul de ½ este 50-60 de minute.
Secreţia este pulsatilă dar de amplitudine redusă.
Ritm circadian cu un maxim secretor înregistrat
noaptea
46
23/05/2016
Etiopatogenie
una din cele mai rare cauze de tumori hipofizare
(sub 1%)
47
23/05/2016
48
23/05/2016
LH și FSH
glicoproteine (sintetizate în aceiaşi celulă), cu două
subunităţi α şi β,
T ½ LH = 50 de minute
T ½ FSH= 220 minute
49
23/05/2016
Secreţia de LH şi FSH
Este controlată în primul
rând de GnRH,
iniţiază pubertatea,
menţine secreţia bazală
a LH şi FSH,
generează eliberarea
fazică a gonadotropilor
necesară ovulaţiei la
femei.
50
23/05/2016
Secreţia de LH şi FSH
Există şi alţi factori care reglează axul hipotalamo-
hipofizo-gonadal:
Activine – cu principalul rol fiziologic de a creşte
sensibilitatea celulor granuloase ovariene la FSH,
51
23/05/2016
Periovulator la femei
LH = 60-100 mUI/ml,
FSH = 60-80 mUI/ml.
52
23/05/2016
Adenoamele gonadotrofe
sunt cele mai frecvente macroadenoame hipofizare
greu de diagnosticat
secreţia lor este variabilă, ineficientă
simptomatologia nespecifică.
Clinic:
sindromul tumoral hipofizar cu modificări vizuale.
incidentaloame
Simptomatologia
Sindrom de hiperstimulare ovariană:
La femei, înainte de menopauză, se manifestă cu:
amenoree sau bradimenoree,
chisturi ovariene multiple
îngroşarea endometrului
La fetiţe - pubertate precoce.
Sindromul MEN.
Insuficienţă hipofizară.
DI
53
23/05/2016
Explorări de laborator
Subunitatea alfa a hormonilor glicoproteici este
crescută.
54