GRUPUL ŞCOLAR AGRICOL HEMEIUŞ

PROIECT
Pentru obţinerea competenţelor profesionale
NIVEL II
Calificarea profesională
“Lucrător în agroturism”

Bacău
2010
 TEMA
ÎNFIINŢAREA UNEI SERE DE LEGUME
NECESARE UNEI GOSPODĂRII
AGROTURISTICE

CANDIDAT, ÎNDRUMATOR,
Buftea Constantin Ing.prof. Nedelcu Maria

2
 CUPRINS:

Argument..............................................................................................................4

Cap. I - GOSPODĂRIA AGROTURISTICĂ „ LA CONSTANTIN”...........6

I.1.Locuinţa..............................................................................................................................6

I.2 Pozitionarea serei in raport cu amplasarea casei.............................................7

Cap. II - ÎNFIINŢAREA SERELOR..................................................................9

II.1. Amplasarea serelor........................................................................................9

II.2.Constructia serei...........................................................................................10
II.3. Tipuri de materiale de constructie pentru sere.............................................11
II.4. Controlul temperaturii..................................................................................12
II.5.Solul..............................................................................................................13
II.6. Cultivarea hidroponica.................................................................................14
II.7. Legume potrivite pentru cultivarea in sera..................................................14
II.8. Dioxidul de carbon.......................................................................................15
II.9. Managementul integrat al daunatorilor........................................................15

Cap. III – Reguli de protecţie ...........................................................................17

Cap. VI- Noutăți..................................................................................................19
Bibliografie.........................................................................................................21

3
 ARGUMENT

Rolul agroturismului este din ce în ce mai important, în condiţiile în care

turismul românesc trece printr-o perioadă de declin. Pensiunile agroturistice se
dezvoltă în general în zonele etnografice cele mai bogate, în care spiritualitatea
şi tradiţiile vechii comunităţi s-au păstrat cel mai bine. Din acest punct de
vedere, România are foarte multe de oferit. Pe lângă tradiţii, peisaje şi
construcţii suntem cunoscuţi şi recomandaţi pentru produsele naturale,
biologice.

Principalul neajuns în dezvoltarea mai rapidă a turismului rural este lipsa

fondurilor pentru dezvoltarea infrastructurilor, în special pentru construcţii noi
sau modernizarea celor existente. Chiar şi aşa construcţia de sere este o bună
investiţie, de cele mai multe ori dovedindu-şi rentabilitatea în foarte scurt timp.

Întregul ciclu al unei producţii începe cu achiziţionarea seminţelor.

Răsadurile şi le poate face singur proprietarul serei, ajutat de câţiva muncitori.
Se poate începe cu una, două sere învelite cu policarbonat sau folie speciala, pe
suprafete de 400 – 500 mp. Se pote asigura temperatura cu o centrala pe lemne
de 80 KW. Sistemul de irigaţie poate cuprinde un bazin de acumulare, vas de
expansiune, fântână, şi conducte care duc apa la plante prin picurare. Întreaga
investiţie se ridică la suma de aprox. 130 de mii de euro, pentru 2 sere.

Rentabilitatea nu stă în suprafaţa cultivată ci în eficienţă. Producţia

intensivă este cheia succesului. De aceea trebuie mereu analizat ce merge bine,
ce merge rău şi investit doar în ceea ce pare să aducă o rată mare de profit.

Culturile de seră sunt o afacere profitabilă, care nu necesită mult teren

agricol, dar necesită muncă si investiţii financiare. În turism pot fi chiar atuul
unei gospodării agroturistice.

4
 CAP. I

GOSPODĂRIA AGROTURISTICĂ „ LA CONSTANTIN”

5
I.1.Locuinţa

Casa bunicilor sau a părinţilor de la ţară, o casă cumpărată, casa de

vacanţă sau propria locuinţă transformate în pensiuni pot reprezenta o sursă
importantă de câstig cu o investiţie relativ mică. Agroturismul în România
înseamnă civilizaţia tradiţională cu obiceiuri cunoscute de generaţii întregi, cu
sărbători strămoşeşti, înseamnă atragerea oaspetelui prin ineditul spectacolului,
înseamnă gastronomie, folclor, arte şi meşteşuguri tradiţionale.
Potenţialul natural, numeroasa populaţie rurală ce şi-a păstrat tradiţiile
reflectate în gastronomie, folclor, artă şi meşteşuguri tradiţionale, ca şi existenţa
unui adevărat produs turistic, reprezintă premisele dezvoltării durabile a
turismului rural în România.
Există o mare varietate de spaţii de cazare, majoritatea unităţilor de turism
rural oferă un pachet de servicii – cazare şi masă, aceasta din urmă sub formă de
demipensiune sau pensiune completă.

Tot mai mulţi turisti vor prefera locurile de găzduire şi mâncărurile oferite
de pensiunile turistice sau de pensiunile agroturistice, pentru că acestea vin intr-

6
o mult mai mare masură în intampinarea dorintei lor de a petrece cateva zile
linistite in mijlocul naturii si pe bani putini.

Locuinţa asigură spaţiul de cazare, într-un ambient rustic, natural,

pitoresc. La fel de important este însă asigurarea hranei, care pe lângă creşterea
animalelor şi culturi de câmp se poate face şi în sere.

I.2 Pozitionarea serei in raport cu amplasarea casei

1. pe partea nordica a casei: poate fi ideala pentru ferigi si alte plante cu frunze
decorative care au cerinte minime de lumina.
2. pe partea sudica a casei: poate fi folosita pentru unele plante cu flori, cu bulbi,
cactusi, plante anuale, legume, plante aromatice si alte plante ce necesita multa
lumina. Pe timpul verii, insa, temperatura din interior va creste foarte mult.
3. pe partea de est a casei: buna pentru unele plante cu flori, orhidee si bromelii
si alte plante carora le plac conditiile normale de lumina.
4. pe partea de vest a casei: buna pentru cactusi si suculente si alte plante de
climat cald (arid).

In afara de aceste aspecte, atunci cand va ganditi sa construiti o sera, trebuie sa

va puneti niste intrebari/probleme, in functie de care sa porniti la drum.

Se va potrivi stilului dumneavoastra de casa? Se potriveste climatului zonei in

care stati?
Ce tip de microclimat va crea pentru plante si pentru camera careia ii este
atasata? Putem sa o punem intr-o zona in care sa nu afecteze alte activitati
domestice curente de interior sau exterior? De exemplu, spatiul afectat pentru
construirea ei sa permita activitatile de joaca de afara, sau accesul la vreo usa de
exterior, sa nu existe posibilitatea de a fi lovita de diverse obiecte gen mingi, sau
persoane gen copii.

7
Cat de usor va fi sa se faca accesul in interior pentru asigurarea intretinerii
plantelor? Cat de usor o putem curata pe interior si exterior? Ce masuri de
control a insectelor veti lua, atat pentru sanatatea si comfortul oamenilor cat si a
plantelor? Care sunt nivelurile de iluminate pentru plantele din exterior si
interior? Va fi un punct de intrare bun pentru musafirii neinvitati? Sunteti
pregatit sa aveti grija de plante pentru o perioada lunga de timp? Unde se va
scurge apa in cazul in care udati prea mult plantele din sera? In cazul in care
materialul scheletului este izolat, culoarea acestuia se va asorta cu eventualele
schimbari ale culorii casei de mai tarziu?

Care sunt reglementarile locale privind construirea serei? Trebuie sa obtineti

si permisiunea altor institutii implicate: proprietar, asociatie de locatari,
administrator?

CAP. II

8
 ÎNFIINŢAREA SERELOR

II.1.
Amplasarea
serelor

Locul ideal pentru construirea unei sere este unul in care lumina sa aiba
intensitate mare, temperaturi moderate si umiditate scazuta pe perioada iernii.
Existenta utilitatilor in imediata apropiere va reduce costurile initiale. Evitati sa
construiti sera langa case sau copaci care fac umbra, desi acestea pot avea rol de
bariera naturala impotriva frigului si vantului.

Daca veti folosi chiar solul din gradina pentru cultivarea legumelor, este
recomandabil sa alegeti un loc din curte care sa aiba pamant usor drenabil. Cel
mai portivit este pamantul nisipos. De asemenea, o sursa de apa este foarte
importanta. Concentratiile mari de sare din apa sau pamant reduc semnificativ
recoltele. In situatiile in care pamantul existent nu e bun, gradinarii ar trebui sa
aduca pamant din alta parte sau sa cultive numai acele legume care s-ar adapta la
conditiile respective.

II.2. Constructia serei

9
 Cand va ganditi la design-ul serei, exista trei factori de importanta majora
pe care trebuie sa ii aveti in vedere: rezistenta, gradul de iluminare naturala si
costurile. Rezistenta se refera la zapada si vant. Pantele acoperisului trebuie sa
fie la cel putin 28° iar aerul cald din sera trebuie sa previna acumularea de
zapada pe acoperis. Colturile serei si acoperisul trebuie intarite cu grinde - asta
le va face destul de rezistente pentru a rezista la vant, mai ales primavara. De
asemenea, grindele acoperisului trebuie sa sustina si vitele de castraveti. Pentru
serele permanente e de preferat sa aveti o temelie de ciment, iar usa trebuie sa
fie mare.

Fara a sacrifica rezistenta si siguranta serei, elementele de structura trebuie

mentinute la minim, pentru a face loc unei cantitati cat mai mari de lumina.
Materialele peretilor si acoperisului trebuie sa
fie transparente.

De asemenea, firele electrice, sistemele de

irigatie si tevile de incalzire trebuie mentinute
la minim. Structurile de suport trebuie vopsite
cu vopsea de culoare deschisa, pentru a
reflecta cat mai multa lumina.

Cele mai multe plantelor crescute in sera au nevoie de lumina cu lungimea de

unda intre 400 si 700 nanometrii - aceasta lungime de unda este numita radiatie
activa din punct de vedere fotosintetic. Majoritatea materialelor de constructie
pentru sere lasa sa treaca lumina cu aceste caracteristici. Polietilena si fibra de
sticla tind sa imprastie lumina, in timp ce acrilul si policarbonul lasa radiatiile sa
treaca. Lumina difuza sau directa e benefica fiecarei plante de sera pentru ca
reduce excesul de lumina pentru partea superioara a frunzei si cresc gradul de
lumina reflectata pe partea inferioara a acestora.

10
Serele cu pereti de plastic au cateva avantaje fata de cele de sticla, cel principal
fiind legat de costuri. De asemenea, plasticul se adapteaza mai usor diferitelor
modele de sere, e usor, relativ usor de montat si in general rezistent.

II.3. Tipuri de materiale de constructie pentru sere

- Acrilul este rezistent la intemperiile vremii, nu se sparge usor si este foarte
transparent. Rata de absorbtie a radiatiilor este mai mare decat la sticla; folia
dubla de acril transmite aproape 83% din lumina si reduce cantitatea de caldura
pierduta la numai 20-40%. Materialul nu se ingalbeneste. Dezavantajul este ca
este ca poate lua foc, este scump si se zgarie foarte usor.
- Policarbonul rezista mai bine la
impact si este mai flexibil, mai
usor si mai ieftin decat acrilul.
Foliile duble de policarbon
transmit in jur de 75-80% din
lumina si reduc pierderea de
caldura la 40%. Materialul se
zgarie usor, are o rata mare de
contractie si in aproximativ un an
incepe sa se ingalbeneasca si sa isi piarda din transparenta.
- Panourile de poliester cu fibra de sticla sunt
durabile, arata bine si au un pret moderat. In
comparatie cu panourile de sticla sunt mai
rezistente la impact si transmit un pic mai putina
lumina; in timp se ingalbenesc.
- panourile de polietilena sunt foarte ieftine dar
nu pot fi folosite decat temporar, nu arata foarte bine si trebuie intretinute cu mai
multa atentie decat celelalte. Este distrus foarte repede de razele ultraviolete ale

11
soarelui; daca e tratat cu
substante speciale dureaza cu 12-
24 de luni mai mult decat cele
netratate.
- polivinilul are o rata foarte
mare de emitere a radiatiilor si de
aceea cresc temperatura in sera
pe perioada noptii. Este mai
scump decat polietilena si tinde sa acumuleze praf.

II.4. Controlul temperaturii

Acest aspect este foarte important in sera, atat pentru dezvoltarea vegetativa, cat
a fructelor. Pentru a determina nivelul de caldura necesar, mai intai trebuie sa
stiti temperaturile minime de care are nevoie fiecare cultura in parte,
temperatura minima din exteriorul serei si suprafata serei. Vantul si asezarea
serei influenteaza pierderea de caldura.

Asigurarea temperaturii
se poate face prin deschiderea
sau închiderea geamurilor.

Si racirea este la fel de

importanta. Racirea prin
evaporare este o metoda
eficienta si economica de a
scadea temperatura din sera.
O ventilatie corespunzatoare este importanta nu numai pentru controlul
temperaturii cat si pentru inlocuirea cantitatii de dioxid de carbon si controlul
umiditatii. O umiditate peste 90% duce la aparitia unor boli la plante. Cel mai
des sunt folosite ventilatoare pe acoperis pentru serele din panouri de plastic si

12
cele laterale pentru ventilatie si racire. Ventilatoarele trebuie instalate cat mai sus
posibil pe perete. Primavara tarziu sau vara devreme este posibil sa fie nevoie sa
umbriti sera, daca temperaturile urca prea mult.

Incalzirea, racirea si ventilatia trebuie sa fie asigurate de sisteme automate

pentru a asigura conditiile perfecte si pentru a usura munca.

II.5.Solul
Cel mai usor mod de a porni
cultivare legumelor in sera este
folosirea pamantului din apropiere,
cu conditia sa fie usor drenabil.
Calitatea pamantului poate fi
imbunatatita daca seadauga balegar
sau compost, inante de fumigare.
Pamantul trebuie fumigat sau sterilizat cu abur cu cel putin doua saptamani
inainte de plantarea legumelor. Daca este sterilizat cu abur, mentineti o
temperatura de 82°C timp de cel putin 4 ore. Evitati cultivarea adanca dupa
sterilizare pentru a preveni reintroducerea semintelor de buruieni si a
organismelor daunatoare de sub nivelul la care a patruns sterilizarea.

Inainte de plantare e bine sa testati

calitatea pamantului pentru a
determina cantitatea de fertilizator
care trebuie aplicata fiecarei
recolte. Toate substantele
fertilizatoare cu fosfor si potasiu
trebuie aplicate inainte de plantare
si incorporate direct in pamant.
Fertilizatoarele cu nitrogen se aplica in etape: o parte inainte de plantare si restul

13
intimpul perioadei de dezvoltare. Alte substante fertilizatoare secundare se
aplica numai cand e necesar.

II.6. Cultivarea hidroponica

Presupune cultivarea legumelor in sera, in nisip,
pietris sau amestecuri fara pamant, in pungi,
tuburi, cazi, budoane, vase arangate in asa fel
incat sa permita circulatia unei substante
nutritive necesara pentru cresterea plantelor. Spre deosebire de culturile
traditionale, cele hidroponice au nevoie de ingrijire foarte atenta. Desi exista
sisteme automate de fertilizare si irigare, aceste atrebuie monitorizate
permanent. Cultivatorii trebuie sa aiba
cunostinte foarte aprofundate despre
caracteristicile plantei, balanta substantelor
nutrivive si despre fiziologia plantei. Metoda

hidroponica permite cultura legumelor in

sera, inzone in care pamantul nu este
destul de bogat.

II.7. Legume potrivite pentru cultivarea in sera

Rosiile sunt legumele cele mai mult cultivate in sere, urmate de castraveti.

14
Ambele se pot cultiva in afara sezonului (toamna, iarna si primavara). Alte
legume sunt vanata, ardeii rosii, si ierburi precum patrunjelul.

II.8. Dioxidul de carbon

S-a descoperit ca marirea cantitatii de dioxid de carbon in sera creste
semnificativ recoltele de rosii sau alte legume. Surplusul de dioxid de carbon
este cel mai eficient atunci cand sera a fost inchisa mai multe zile la rand, fara
sistemul de ventilatie pornit.

II.9. Managementul integrat al daunatorilor

Este o abordare holista asupra
controlului daunatorilor care nu
include folosirea pesticidelor in
sera. Mai degraba, pesticidele
sunt folosite in combinatie cu
metode de control natural,
mecanic si biologic al culturilor.
Utilizarea scazuta a pesticidelor in schimbul taierilor mai eficiente reduc nu
numai efectele adverse ale chimicalelor asupra oamenilor si mediului, dar si
sansele ca daunatorii sa se adapteze la ele.

15
 Pe lângă paraziţii cunoscuţi (musculiţa albă, pureci, cochenile, păianjeni)
şobolanii sau şoarecii de câmp pot roade vârfurile de creştere astfel distrugând
răsadurile şi aducând prejudicii considerabile.

Cap. III
Protectia muncii in sere
Dintre măsurile comune de protecţia muncii, se evidenţiază
următoarele:

1. efectuarea instructajelor de protectia muncii legate de activitatea unei

sere;

2. purtarea de halate si echipamente speciale;

16
3. existenta, organizarea si functionarea corespunzatoare a camerelor-filtru;
4. asigurarea unui microclimat corespunzator (umiditate, temperatura,
concentratie gaze, praf), prin functionarea corespunzatoare a instalatiilor
speciale;
5. interzicerea venirii in stare de ebrietate, a consumarii bauturilor alcoolice
si a alimentelor in timpul lucrului;
6. iluminarea corespunzatoare a spatiului de lucru;
7. luarea tuturor masurilor pentru evitarea pericolelor de accidentare la
lucrarile executate cu mijloacele mecanice;
8. interzicerea accesului persoanelor straine si a copiilor in sere;
9. efectuarea controlului medical periodic al angajaţilor;
10.amenajarea pentru ingrijitori a unor locuri speciale pentru odihna si
servirea meselor, cu: instalatii de spalare a mainilor, recipiente cu solutii
dezinfectante, trusa medicala de prim ajutor;
11.utilizarea in mod judicios a pauzelor si a orelor de odihna;
12.executarea sistematica a actiunilor de dezinfectie, dezinsectie si deratizare
in sere, folosind echipamentul de protectie specific;
13.stabilirea unor norme corespunzatoare de munca pentruca personalul sa
lucreze cu intensitate si ritm normal;
14.camerele-filtru reprezinta o componenta obligatorie a oricarei unitati
1. in camere filtru se asigura dezbracarea echipamentului cu care
personalul a venit la lucru, imbracarea echipamentului de lucru la
inceputul programului si efectuarea acestor operatii in sens invers la
sfarsitul programului;
2. aceste camere filtru trebuie dotate cu baie sau dus (utilizate la
terminarea programului) cu gratare speciale care contin substante
dezinfectante ca: var cloros, soda caustica in concentratie de 3%
sau alte substante.

17
 CAPITOLUL IV

NOUTAȚI

Zona cu efect de seră este separat de mediul exterior printr-un

capac transparent, care permite pătrunderea luminii solare şi oferă o gamă largă
de beneficii pentru plantele cultivate,
Protecţia împotriva condiţiilor meteorologice, cum ar fi vântul, ploaie,
grindina, zapada, etc
Protecţia împotriva daunelor de către animale şi dăunători, prin izolarea
plantelor de la contactul cu acestea.

18
 Eficientă în aplicare a pesticidelor într-un mediu închis.
Abilitatea de a gestiona condițiile climatice, indiferent de climat exterior.
Exercită controlul deplin de irigare si fertilizare.
Activarea condiţiile de lucru confortabil şi recoltare, în orice fel de
vreme.
Ca rezultat, regiunile tropicale au de obicei mai multe sere, al carei principal
funcţie este de a asigura protecţia fizică pentru culturile. structurilor de a proteja
plantele de vânt şi pericolele naturale, asigură o acoperire de ploaie, în scopul de
a gestiona irigare şi programul de fertilizare, şi contribuie la prevenirea apariţiei
de focare de bolilor şi dăunătorilor.
În general, sere sunt simple, structuri ieftin, acoperite în subţire
foi de plastic, cu deschideri de ventilaţie şi dotate cu mijloacele necesare
de monitorizare şi control.
În zonele în care iernile sunt reci şi cu multă zăpadă, cum ar fi Europa, Canada
sau Statele Unite ale Americii, sau în zonele care au ierni foarte reci şi veri
foarte calde, cum ar fi China, sau anumite zone din Rusia, crearea de condiţii
corespunzătoare pe tot parcursul anului necesită utilizarea unei mai complexe şi
mai sofisticate sisteme tehnologice.
În Olanda, de exemplu, se pot găsi sere de sticla acoperite sere ce sunt esenţa
tehnologiei moderne, cu investitii care ar putea ajunge la 250 dolari
300 pe metru pătrat. În China, se pot găsi lungi şi înguste structuri,
acoperite cu folii de plastic subţire, cu peretele de nord din mortar în scopul de a
se acumulează energie în timpul zilei.
În Israel, cele mai multe sere sunt colorate, au structuri de oţel, acoperite în
cea mai mare parte foi de polietilenă, cu preţuri de la 1520 dolari pe metru
pătrat, fără a beneficia de sisteme de control al climei.

19
 Bibliografie

Gheorghe Stanciu – Horticultura României, Ed. Cartea de Scaun;

M. Moisiu, M. Ilie, coordonator Costel Scrioşteanu – Manual pentru pregătirea

practică în agricultură, Ed. Oscar Print

Valentin Voican, Victor Lăcătuş – Cultura protejată a legumelor în sere şi solarii,

Ed. Ceres

20
Dumitru Indrea, Alex-Silviu Apahidean - Ghidul cultivatorului de legume, Ed.
Ceres

www.agroinfo.ro

21