Informații privind
organizarea și desfășurarea
ISSN 2381-5698 (PRINT)
R O M A N I A N-A M E R I C A N
Desfiinţaţi Ministerul Diasporei! Ministrul Intotero numără
românii plecaţi din ţară şi tace despre batjocura la votul din 26 mai
LaurenTiu CiocAzanu
ZIARISTII.COM
Una dintre cele mai mari boli
ale României este că nimeni nu
e compromis definitiv indife-
rent de gravitatea faptelor sale.
Natalia Intotero, ministrul Dia-
sporei, este complice la batjo-
corirea românilor la vot în 26
mai, dar e bine-mersi. Îşi face de
lucru, ca să arate că munceşte.
Mai nou, numără românii
plecaţi din ţară. De asta o plătim!
Natalia Intotero nu a făcut
nimic pentru a-i ajuta, măcar
la alegeri, pe românii de care
răspunde chiar ministerul său, nu-
mit special „Ministerul Românilor
de Pretudindeni”. Nu mai vor-
bim în rest, că nimeni nu ştie
cui foloseşte acest minister, care
toacă sume imense de bani prin
finanţări oferite pe criterii mai
mult sau mai puţin transparente.
Dacă îi întrebi pe românii
din străinătate cu ce i-a ajutat
instituţia lor, 9 din 10 îţi vor
spune că nici n-au auzit de Minis-
terul Românilor de Pretutindeni.
Intotero a încercat să ajungă
în Parlamentul UE pe lista
PSD, dar românii n-au votat-
o. Apoi, prin decizia stranie a
preşedintelui Iohannis de a o
numi din nou în funcţie, a revenit
la şefia „Ministerului Diasporei”.
Avem 10 milioane de româ-
ni în afară. Mersi, ştiam deja!
Miercuri, pentru a arăta că
lucrează şi că nu doar împarte
bani diverselor asociaţii şi ONG-
uri, ministra s-a apucat să… nu
mioritausa@yahoo.com
PLEASE SUPPORT MIORITA-USA-NEWSPAPER | SEND YOUR DONATIONS VIA PayPal (VISA / MASTERCARD / AMERICAN EXPRESS)
mere românii din străinătate.
Natalia Intotero a prezen-
tat miercuri primele rezultate
ale unui chestionar adresat
cetăţenilor români şi ONG-urilor
din străinătate. Ea a precizat că
cifrele actuale arată că un număr
de aproximativ 9,7 milioane de
w w w . m i o r i t a u s a . n eewwss
Anul XIII, Numărul 150, AUGUST 2019
LIBRARY OF CONGRESS " ISSN CENTER
I N D E P E N D E N T
români sunt plecaţi din ţară şi că
motivele cel mai des invocate de
ei sunt neajunsurile materiale co
tidiene, veniturile mici, lipsa unui
loc de muncă decent, calitatea
slabă a clasei politice de-a lungul
timpului şi corupţia.
În prezent, conform cifrelor
Președintele României
comunicate de 70 de misiuni
diplomatice ale României, cen-
tralizate de MRP, numărul total al
românilor de pretutindeni este de
aproximativ 9,7 milioane.
„Este greu de estimat numărul
lor, pentru că nu sunt obligaţi
să declare şi nu îşi stabilesc
în străinătate a
alegerilor pentru
DETALII IN PAG.3 >>>
ISSN 2381-5701 (ONLINE)
N E W S P A P E R
nu e cel mai important lucru.
Ştim deja de multă vreme că
peste 5 milioane de concetăţeni
au luat calea Vestului.
Altceva era însă mai important:
ca actualul şi vechiul ministru al
Românilor de Pretutindeni să-şi
ceară iertare pentru cozile de la
vot şi să spună ce va face CON-
CRET pentru ca acel coşmar să
nu se mai repete.
Dar nici asta nu mai e nevoie:
preşedintele Iohannis a promul-
gat noua lege a votului pentru Di-
aspora şi acum, teoretic cel puţin,
oamenii vor vota mai uşor. Dar
un lucru nu se schimbă: sutele
de kilometri pe care trebuie să îi
parcurgă românii ca să voteze, fie
şi mai uşor, cu cozi mai mici. Ce
face pentru a schimba asta Minis-
terul Românilor de Pretutindeni?
NIMIC.
De aceea, trimitem un me-
saj pe adresa viitoarei guvernări:
de ce e nevoie de un Minister al
Românilor de Pretutindeni din
moment ce el nu face altceva decât
să toace banii plătiţi de românii
din ţară prin impozite şi taxe? Nu
există deja Ministerul Afacerilor
Externe? Nu ar fi mai puţin cos-
tisitor înfiinţarea unui departa-
ment al Diasporei în MAE?
Aşa am scăpa şi de „paraziţi” ca
Natalia Intotero, şi am econo-
reşedinţa”, a mai spus ministrul, misi o căruţă de bani la buget, de
citat de News.ro. Ea a explicat care oricum va fi nevoie având în
că aproximativ 5,6 milioane se vedere prăpădul economic lăsat
află în Diaspora, iar diferenţa, în moştenire de guvernul din care
comunităţile istorice. face parte şi ministra Diasporei.
E important să ştim câţi româ-
ni au părăsit ţara din cauza unor
politicieni ca Natalia Intotero, dar
Festivalul de vara
de la Chicago
MARIAN PETRUTA
În ultimul weekend din luna iulie a avut loc la Chi-
cago festivalul românesc de vară organizat de catedrala
Sf. Împărați Constantin și Elena din zonă. Printre artiștii
prezenți s-au numărat atât interpreți, grupuri de dansuri
sau formații din comunitate cât și din România. Invitatul
special din acest an a fost Dinu Iancu Sălăjanu, îndrăgit
interpret de muzică populară, din zona Ardealului. Acesta
a fost însoțit de fiica lui cea mare Ana și de fiul său Luca.
Timp de două zile sute de români au dansat și au jucat
pe melodiile interpretului ardelean și a celorlalți artiști, ser-
vind totodată din gustoasele preparate românești făcute de
organizatori.
(916) 868-5395
RECLAME AUGUST 2019 MIORIŢA USA 2

official site of

Reclama ta AICI
***** Distributie in toate statele din USA! *****

Contacteaza-ne la (916) 868-5395! MIORITA USA NEWSPAPER

!
3 MIORIŢA USA AUGUST 2019 STIRI
Informații privind organizarea și desfășurarea în
străinătate a alegerilor pentru Președintele României
Consulatul General al României la
Los Angeles informează că, în data de 23
iulie 2019, Președintele României a sem-
nat decretul privind promulgarea Legii
pentru modificarea și completarea unor
acte normative în materie electorală (PL-
x 329/01.07.2019), prin care se modifică
Legea 370/2004 pentru alegerea
Președintelui României, Legea 288/2015
privind votul prin corespondență și Le-
gea 208/2015 privind alegerea Senatului
și a Camerei Deputaților, acest act nor-
mativ urmând să intre în vigoare în trei
zile de la publicarea în Monitorul Oficial
(legea poate fi consultată accesând http://
www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2019/
pr329_19.pdf ) .
Modificările cele mai importante, în
perspectiva alegerilor prezidențiale, con-
stau în:
- Desfășurarea votării în străinătate pe
durata a 3 zile (vineri intre orele 12.00
- 21.00, sâmbătă și duminică între orele
7.00 – 21.00);
- Exercitarea dreptului de vot de către
alegătorii care se află la rând în afara se-
diului secției de votare până la ora 23:59;
- Introducerea votului prin
corespondență;
- Organizarea, cu acordul autorităţilor
din ţara respectivă, de secţii de votare
pentru localităţile sau grupurile de
localităţi în care au optat să voteze cel
puţin 100 de alegători, prin înregistrarea
acestora în Registrul electoral ca alegător
în străinătate, prin intermediul unui for-
mular on-line, aflat pe site-ul Autorităţii
Electorale Permanente;
- Stabilirea numărului membrilor din
biroul secției de votare la 9, cu posibili-
tatea majorării, dacă este cazul, prin de-
cizie a președintelui biroului secției, la
15 membri; membrii secțiilor de votare
nu mai necesită avizul Autorității Electo-
rale Permanente ca experți electorali; toți
membrii secției de votare vor îndeplini și
atribuțiile specifice operatorilor de calcu-
lator;
Președinții și locțiitorii secțiilor de vo-
tare vor fi desemnați de șefii de misiuni;
- Listele electorale suplimentare din
străinătate se vor genera automat în mod
electronic, alegătorii urmând a semna pe
un dispozitiv electronic atașat terminalu-
lui informatic de utilizare a SIMPV.
Iepuri prezindențiabili
SERGIU GABUREAC
Așadar și prin urmare, la linia de start
a noii campanii electorale s-au prezentat
cam toți viitorii pretendenți la postul
de președinte al României din Dealul
Cotrocenilor. Mai rămâne ca iepurilă
cel mic, Viorel plagiatorul, să se decidă.
Acum își numără urechile, să vadă cu câte
va rămâne după numărarea lor de către
ale(r)gători. N-ar fi exclus ca alți iepurași
să fie scoși din pălăriile păpușarilor scenei
politice românești !
În urma creației artificiale USR, care a
prins destul de tare la o parte a poporu-
lui urban tânăr avid, din totdeauna, de
noutăți, pe care le înghite pe nemestecate
și apoi aleargă la medicul de familiei să-i
dea ceva pentru arsuri la stomac, nimic
nu mi se mai pare exclus. Așa s-a întâm-
plat, hocus pocus preparatus, cu lansarea
marelui partid de „dreapta” PD-L. Doar
o noapte le-au trebuit păpușarilor și la
comanda - Abracadabra ! PD-ul fesenist
de stânga a devenit PD-L pe dreapta cu
marele bișnițar jucător de la Anvers la
timonă. Iar boborul, tot tânăr și atunci, a
înghițit nada cu tot cu plută ! Ce-a urmat
se știe. Alți ani în care s-a tot jucat polca
pe furate.
Greu a fost până s-a hotărât Veorica-
Vasilica să se sacrifice și să candideze !
Pentru partidul ei cu picioare de lut,
pentru țara Mioriței și, mai ales, pentru
poporul dus continuu cu preșul de 30 de
ani. PSD-ul e pe cale să se reformeze, dar
tot cu sechestrată de bună voie în frunte
! Foarte tare !
„Doar prin fuziunea PSD cu USR se
va realiza reforma mult clamată”, îmi
susură lelea Safta, sosită cu un bronz de
invidiat de pe coclaurile Europei de Vest
cu recorduri termice de coșmar.
Din liota de pretendenți ai șobolanilor
roșii la prezidențiale, a rămas, ca prin
farmec, doar Veorica de Videle. Orlando,
Fifor, Nicolae & Co. și-au pus coada în-
tre picioare și s-au retras ! Până și Firea nu
s-a mai pus contra vântului ! Cine a dat
semnalul din spatele cortinei !?! Lăsați-o
pe Veorica că e damă bună ! Până la
alegeri.
„Voi demisiona dacă nu intru în turul
doi.” Alde lelea Safta și chiar proprii fani
pesediști o vor ajuta să-și reia catedra de
lucru manual de la Videle. Dacă va trece
examenul de titularizare. Cu Abrambu-
rica nu-i de joacă !
Despre candidatul alianței USR-
PLUS, mă voi exprima doar după ce-i
va cădea cașul de la gură. Ca orice copil
I. În data de 9 iulie 2019 Guvernul
a adoptat Hotărârea nr. 485 prin care a
stabilit ziua de duminică, 10 noiembrie
2019 (n.b. - 24 noiembrie 2019 turul II,
dacă este cazul), ca dată a alegerilor pen-
tru Președintele României din anul 2019,
cu intrarea în vigoare a acesteia la data
de 28 august 2019 (n.b. - data începerii
perioadei electorale).
II. Principalele modificări legislative
1. Organizarea secțiilor de votare în
străinătate
” (1) În statele unde îşi au sediile misi-
unile diplomatice şi oficiile consulare ale
României se organizează, de regulă, în
sediile misiunilor diplomatice, oficiilor
consulare, secţiilor consulare, dacă aces-
tea funcţionează în sedii diferite şi insti-
tutelor culturale, una sau mai multe secţii
de votare pentru alegătorii care votează în
străinătate.
(2) Cu acordul autorităţilor din ţara
respectivă pot fi organizate secţii de vo-
tare şi în alte locuri decât cele prevăzute
de alin. (1).
(3) În afara secţiilor de votare prevăzute
la alin. (1) şi (2) pot fi organizate, cu acor-
dul autorităţilor din ţara respectivă, secţii
de votare pentru localităţile sau grupurile
de localităţi în care au optat să voteze cel
puţin 100 de alegători (care trebuie să
se înscrie pe site-ul AEP ca alegători în
străinătate, până la data de 12 septembrie
2019).
(4) În termen de cel mult 5 zile de
la data expirării termenului pentru în-
scrierea ca alegător în străinătate (ter-
men estimat – 17 septembrie 2019),
AEP comunică MAE localitățile din
străinătate în care trebuie să fie înființate
secții de votare potrivit alin. (3), precum
şi numărul acestora.
(5) În termen de cel mult 15 zile de la
data expirării termenului prevăzut la alin.
(4) (termen estimat – 1 octombrie 2019),
Ministerul Afacerilor Externe transmite
Autorității Electorale Permanente proi-
ectul listei sediilor secțiilor de votare din
străinătate prevăzute la alin. (1) – (4).
(7) În termen de cel mult 5 zile de
la data comunicării prevăzute la alin.
(5), Autoritatea Electorală Permanentă
stabileşte, prin hotărâre, sediile secţiilor
de votare din străinătate.
(8) Activităţile de coordonare a
răzgâiat, Barna are tot felul de ieșiri.
Stângist-securiste. Așa-i când banii de
buzunar vin de la părinți necunoscuți de
marele public. Desigur, nu de la Soros.
Oare mai trăiește, György Schwartz ?
La Cioloș se știu finanțatorii și an-
trenorii ! Oameni cu vechi state în ser-
vicii.
Iubitorul de sine, Călin, file de basm,
manechinul „liberal sub acoperire”, n-a
stat mult pe gânduri punându-și mica
oștire de dezertori liberali să-l voteze
drept candidat în plutonul urmăritorilor
șoldanului Iohannis.
Mai sunt și alți iepurași ce-și dau aere
de prezidențiabili, dar șansele lor sunt
minime. De fapt, ca să o citez tot pe le-
lea Safta, dacă am fi oameni raționali, de
data asta, n-ar mai trebui să fie al doilea
tur. „Am arăta lumii civilizate ca nu de-
geaba am cântat 30 de ani Deșteaptă-te
române !” Am face și economii țării și
așa îndatorate peste poate de Orlando
finanțatorul ciracilor.
Klaus-Werner Iohannis, călit deja în
acest post, este omul care a dovedit că
știe ce înseamnă a fi președinte echilibrat
și nu secretar general al PCR, cum îl tot
vor unii și alții. Are tact diplomatic, îl
cunosc și-l respectă colegii din Uniunea
Europeană, cu care vorbește pre limba lor
fără traducător, și chiar dacă atribuțiile
lui sunt extrem de reduse în politica
internă a intervenit decisiv în momente
cheie. Nu zic că e perfect, nici nu există
așa ceva, dar nu văd, deocamdată, un
contracandidat pe măsură. După un al
doilea mandat iohannesian vom mai ve-
dea ce și cum cu fotoliul de la Cotroceni.
Până atunci se mai maturizează alți
doritori de „șef de ... stat” !
Dacă va avea un parlament pe măsură
și un guvern al lui, cu siguranță căruța
poate fi urnită din loc, dacă nu … cir-
cul mioritic va cunoaște noi numere
senzaționale ! Lume, lume !
PS. Noul ministru de interne, adus
din cloaca mafiotă constănțeană, a reluat
tema cu „lovitura de stat din 10 august
2018”, preluată instantaneu de la șefa
Veorica. Măi să fie ! Cică protestatarii au
forțat intrarea în clădirea guvernului. O fi
văzut alte filmări ! Nici măcar în grădinița
din fața clădirii nu au intrat dinamoviștii
deghizați în protestatari, darmite să
ajungă la ușile edificiului ! Și ăsta pare
la fel de „dăștept” ca și madam Carmen
cea cu microfonul în priză. De ce nu lasă
Justiția să se pronunțe ! Din două una: „a
semănat a lovitură de stat” sau a fost ? Că
de gazat, sigur ne-au gazat !
pregătirii şi organizării procesului de vo-
tare în străinătate sunt asigurate de către
biroul electoral pentru secţiile de votare
din străinătate, cu sprijinul logistic al
Ministerului Afacerilor Externe.”
2. Exercitarea votului
- La alegerile prezidențiale din 2019
cetățenii români cu domiciliul sau
reședința în străinătate pot să-și exercite
dreptul de vot și prin corespondență, în
condițiile legii.
Alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa
în străinătate, care doreşte să îşi exercite
dreptul de vot prin corespondenţă, tre-
buie să se înregistreze ca alegător prin
corespondenţă. Înregistrarea se realizează
prin înscrierea într-un formular on-line,
aflat pe site-ul gestionat de Autoritatea
Electorală Permanentă (http://www.vot-
strainatate.ro/), a numelui, prenumelui,
codului numeric personal, a adresei de
domiciliu sau reşedinţă şi a adresei de e-
mail, precum şi a opţiunii de transmitere
în ţară sau la reprezentanţa diplomatică
a votului exprimat prin corespondenţă,
la care alegătorul anexează copia scanată
sau fotografia actului de identitate şi a
documentului care dovedeşte dreptul de
şedere, eliberat de autorităţile străine.
- Termenul de înregistrare ca alegător
prin corespondență, în cazul alegerilor
prezidențiale din 2019, începe la data
intrării în vigoare a legii și se termină la
data expirării a 15 zile de la data înce-
perii perioadei electorale (12 septembrie
2019).
- La alegerile prezidențiale din 2019,
alegătorul care s-a înregistrat pen-
tru a vota prin corespondență și pentru
care biroul electoral pentru votul prin
corespondență a confirmat primirea
plicului cu buletinul de vot nu poate
vota la secția de votare (decât doar după
ce președintele secției de votare, în baza
semnalării din SIMPV, asigură verificarea
cazului semnalat de SIMPV, precum şi
sesizarea organelor competente, potri-
vit procedurii stabilite prin hotărâre a
Autorităţii Electorale Permanente, şi
după ce alegătorul dă o declaraţie potrivit
căreia nu şi-a exercitat dreptul de vot prin
corespondenţă).
- Plicul cu buletinul de vot prin
corespondență poate fi transmis de
alegătorul care a optat pentru această
PSS. Veorica-Vasilica, prim sinistra
României, nu o susține pe Codruța
Kovesi la înaltul post european pe motiv
că e acuzată de una și alta de un fost min-
istru numit politic. Și dacă se dovedește
că nimic nu-i adevărat, Veorico ? Atun-
ci ce vei mai declara ? Bine că o susțin
Franța, Germania și ... Bulgaria.
* de generali și cadre de bază ale „epocii
PSSS. Știam că a consilia înseamnă
a da sfaturi. Cel care le dă are ani de
experiență în spate și un cv profesional
bogat pe domeniul în cauză. Vezi consil-
ierul lui Isărescu de la Banca Națională a
României, Adrian Vasilescu.
Ce sfaturi poate da un țîngău, abia
modalitate în țară sau la reprezentanța
diplomatică, în funcție de opțiunea
exprimată la înregistrarea în Regis-
trul electoral gestionat de Autoritatea
Electorală Permanentă.
- La alegerile prezidențiale din 2019,
alegătorul care doreşte să voteze în
străinătate la alegerile pentru Preşedintele
României, se poate înregistra în Registrul
electoral ca alegător în străinătate, prin
intermediul unui formular on-line,aflat
pe site-ul Autorităţii Electorale Perma-
nente, în care va înscrie numele, prenu-
mele, codul numeric personal, localitatea
şi statul unde optează să voteze, la care
anexează copia scanată sau fotografia
actului de identitate.
Termenul limită pentru înregistra-
rea în Registrul electoral ca alegător în
străinătate este tot 12 septembrie 2019.
În termen de 5 zile de expirarea datei
limită pentru înregistrarea în Registrul
electoral din străinătate (17 septembrie
2019), Autoritatea Electorală Permanentă
va comunica MAE localitățile în care
trebuie înființate secții de votare pentru
care au optat 100 de alegători și numărul
secțiilor de votare.
- La alegerile prezidențiale din 2019 în
cadrul secțiilor de votare din străinătate
se poate vota pe baza următoarelor acte
de identitate: cartea de identitate, cartea
electronică de identitate, cartea de iden-
titate provizorie, buletinul de identitate
ori paşaportul diplomatic, paşaportul
diplomatic electronic, paşaportul de ser-
viciu, paşaportul de serviciu electronic,
paşaportul simplu, paşaportul simplu
electronic, paşaportul simplu temporar,
titlul de călătorie, iar, în cazul elevilor
din şcolile militare, carnetul de serviciu
militar, valabile în ziua votării.
- Sistemul informatic de monitor-
izare a prezenței la vot și de prevenire a
votului multiplu (SIMPV) va funcționa
la alegerile prezidențiale din 2019. În
cazul secțiilor de votare din străinătate
listele electorale suplimentare vor fi
generate electronic, în mod automat,
în baza datelor din SIMPV, alegătorii
semnând pe dispozitiv electronic, elim-
inându-se astfel listele format fizic. În
situația disfuncționalității SIMPV, listele
electorale suplimentare din străinătate
seîntocmesc pe suport de hârtie şi cu
ieșit de pe băncile școlii, fie el chiar fiul
lui Adrian Năstase, sau o „domnișoară”
cu picioarele până-n gât ?
La mijloc nu este decât nepotism la
cele mai înalte cote sau instincte sexuale
exacerbate. Așa s-a făcut și transferul, ofi-
cializat în Duminica orbului din 1990,
de la PCR la FSN, cu tot felul de odrasle
de aur” ceaușiste. Asta, da, democrație
originală !
* Ne trebuie cel puțin 10 ani, cu condiția
PSSS. Apropo de crimele de la Cara-
cal și de prin toată România.
Măi fraților, dacă au părăsit Româ-
nia aproape cinci milioane de români,
prind rubrici pentru numele şi pre-
numele, codul numeric personal şi
semnătura alegătorului. Autoritatea
Electorală Permanentă și Ministerul Af-
acerilor Externe organizează și derulează
campanii de informare a cetățenilor
români cu drept de vot cu domiciliul
sau reședința în străinătate privind
modalitatea de exercitare a dreptului
de vot prin corespondență. Misiunile
diplomatice nu vor mai fi implicate în
procesul de înregistrare/verificare a cer-
erilor alegătorilor cu privire la modul
de exercitare a dreptului de vot (vot la
secție sau prin corespondență) și nici în
operațiunile de interogare a Registrului
electoral. Alegătorii care optează pen-
tru aceste două modalități vor avea la
dispoziție doar formularele speciale de pe
site-ul AEP.
3. Desfășurarea votării
Votarea în străinătate se desfășoară şi pe
parcursul zilelor de vineri, sâmbătă și
duminică. În ziua de vineri, votarea în-
cepe la ora locală 12:00 şi se încheie la
ora locală 21:00 iar în zilele de sâmbătă
și duminică votarea se începe la ora locală
07:00 şi se încheie la ora locală 21:00.
Alegătorii care la ora 21:00 se află la se-
diul secţiei de votare, precum şi cei care
se află la rând în afara sediului secţiei de
votare pentru a intra în localul de vot pot
să îşi exercite dreptul de vot.
În acest sens, doi membri desemnați
de biroul electoral al secției de votare, din
cadrul acestuia, verifică la ora 21:00 dacă
în afara sediului secției de votare se află
alegători care așteaptă să îşi exercite drep-
tul de vot şi constată şi monitorizează
ordinea în care aceștia au acces în localul
de vot.
Alegătorii aflați în situațiile prevăzute
mai sus pot vota până cel mult la ora
23:59.
La sediile secțiilor de votare se afişează
la loc vizibil ora la care începe, respectiv
se încheie votarea.
ACESTE INFORMAȚII SUNT
ÎN CONTINUĂ ACTUALIZARE.
RECOMANDĂM URMĂRIREA PA-
GINILOR INTERNET WWW.MAE.
RO ȘI HTTP://LOSANGELES.MAE.
RO, RUBRICA ACTUALITATEA
MISIUNII
„datorită” politicilor mafiote ale Frontu-
lui Salvării Naționale de unde să mai ai
cadre profesioniste ?
Cei inteligenți și onești, care au mai
rămas prin țară, s-au privatizat.
Astfel, în toate domeniile de care
răspunde Statul au rămas neamurile anal-
fabete, ciurucurile și ciolănarii iar rezul-
tatele se văd tot mai mult !
Asta-i trista și dura realitate și nu poate
fi rezolvată curând !
să-i dăm jos pe ăștia instalați pentru vecie
la butoane.
În rest, caniculă ușoară !
OPINII AUGUST 2019 MIORIŢA USA 4

Scrisoare de protest
5 MIORIŢA USA AUGUST 2019 CULTURA

În inima de foc a Spaniei, la Zaragoza

ANCA SÎRGHIE

În orașul spaniol Zaragoza am poposit

într-o seară de vară caniculară, taxiul
rulând dinspre anostele periferii smulse
unei zone semideșertice spre centrul care
nu și-a arătat nici el frumusețea, ci doar
scrisul pe pereții incendiați în răstimpuri
de lumina neoanelor. Nerăbdătoare să
văd totul chiar de la primul contact,
am constatat că nu întâlnisem în cale
nimic din luxul barocului spaniel, la care
visam, sau al artei mudejar, cu care îi
binecuvântaseră arabii pe spanioli în 800
de ani de dominație în Peninsula iberică.
Și apoi, după ce vizitasem Madridul,
Barcelona, Granada, Valencia, Sevilla,
Algesiras, Cadiz și Cordoba, (nici nu am
enumerat orașele Galiciei, văzute și ele în
descinderile mele anterioare în Spania),
ei bine, ce mai putea să-mi ofere deosebit
Zaragoza, unde eu veneam acum pentru
un congres internațional la Universitate?
Privind programul ediției a XVI-a a IS-
SEI, renumit prin manifestările științifice
care pun în dialog universitari din toate
colțurile lumii, de la China și Australia, la
Africa de Sud, Norvegia, Rusia, S.U.A.,
Spania și altele, emoția mi-a crescut
la constatarea că eram singura invitată
din România care a reușit să participe.
Sosiseră Theodor Damian, profesor la
Metropolitan College din New York, și
Anca Pop care venea de la o universitate
britanică, dar din țară nu mai era nimeni,
ceea ce simțeam că mă obligă enorm.
Tema comunicării mele The Romanian
National Identity as r eflected in Mihai
Eminescu’s Poetry urma să familiarizeze
pe participanții secțiunii moderate de
profesorul Th. Damian cu idealul de uni-
tate al poporului român, ilustrat de cel
mai mare poet al său, o noutate pentru
cei mai mulți. De succes a fost ideea de
a oferi în exemplare pe hârtie un rezumat
însoțit de portretul lui Eminescu și cu
harta provinciilor istorice reunite la 1 De-
cembrie 1918. Încântată să-l primească a
fost și organizatoarea Congresului ISSEI,
dr. Edna Rosenthal din Israel, care mi-a
mărturisit-ce surpriză!- că mama ei era
româncă.
Totuși, un preludiu turistic de o zi nu
era de refuzat. La Zaragoza, al cincilea
oraș spaniol, cu peste 800.000 de locu-
itori, bucuria mea era să reîntâlnesc Ebro,
fluviul iberic ce, alături de Guadalquivir,
se distinge perfect din avion. Dar nu
bănuisem la prima descindere în Spania
că, pe caniculă estivală, ele sunt singurele
cursuri de ape ce rezistă căldurii de foc,
pe când alte râuri seacă pur și simplu.
Interesant este că Ebro a înregistrat în
istorie revărsări catastrofale și avusese un
port pe vremea colonizării romanilor. În-
tre alții, pictorul Velazquez i-a consacrat
o pictură, pe care am văzut-o la Muzeul
Prado din Madrid. Este greu de imaginat
asemenea caniculă ce trebuie să dispere
pe turiști, gândeam eu, pășind spre hote-
lul din Plaza d’España unde eram cazată.
A doua zi, protejată de o cremă
antisolară, am luat-o la pas prin centrul mama martirilor. Pentru că singură nu Pilarista din bazilică nu am stăruit turiștilor prin îngemănarea culturilor în euro pentru organizarea muzeului, com-
orașului, țintind spre marile biserici, ce mă puteam orienta între cele 11 cupole prea mult, admirând obiecte din aur, Spania. Expresia absolută a înglobării pletat cu săli noi. Astfel, s-au restaurat 22
păstrează frumusețile barocului, purtate ale bisericii cu 4 turle, speram că localni- ce ilustrează opulența lăcașelor sfinte unei moschei într-o catedrală catolică o de pânze și s-a creat un depozit modern,
prin timp în vechea capitală a Aragonu- cii știu precis ce comori artistice există pe din Spania, mare putere colonială a lu- admirasem cândva la Mezquita din Cor- în care sunt adăpostite tapiseriile neex-
lui, care se mândrește și azi cu istoria sa pereții bazilicii lor. Doamna nu știa, dar mii. Revenită în imensa piață centrală, doba. În anii 1316-1319 la Zaragoza s-a puse. Deși am început vizita sălilor mari
glorioasă. Înființat de romanii coloniza- nici nu accepta să rămână datoare în fața o altă localnică mi-a mărturisit că, de modelat în stil gotic noua biserică, cu ale muzeului convinsă că voi afla istoria
tori, atestați în situri arheologice și - atât întrebării mele, așa că a scos un ,,telefon departe mai reprezentativă decât Bazil- materiale aduse din zonă și cu faianța Aragonului ,,urcată pe pereți”, cum pre-
de surprinzător - de o statuie uriașă a lui deștept” și imediat mi-a arătat pe micuțul ica Nuestra Señora del Pilar, renumită emailată, realizată în ateliere aragoneze. ciza un pliant oferit la agenția de turism,
Caesar August, așa cum este înglobată ecran imaginea dorită. Ca să văd acea lu- ca loc de pelerinaj, când catolicii fac La alt interval, în 1491, Episcopul Alonso surpriza a fost să întâlnesc, în fapt, cu
într-un centru comercial pe înălțimea a crare în realitate, trebuia să trec în spatele munți de flori aduse Sfintei, este Cat- de Aragon a dispus să se adauge vechiului totul altceva, anume istoria mitologică
două etaje, astfel că mâna împăratului altarului, unde erau alte capele. Doamne, edrala metropolitană de Seo, aflată în lăcaș de cult două nave laterale, iar după a lumii. Erau câteva momente din isto-
întemeietor se odihnește pe balustrada dar cum să mă descurc? Nu aveam de vecinătate. vreo 60 de ani, sub episcopatul lui Her- ria Israelului, reprezentată prin povestea
etajului superior (idee șocantă și total ales, așa că după ce am luat cuminecătura Dar vrând să-mi creez un intermezzo, nando de Aragon, s-a completat struc- frumoasei Estera și a regelui Persiei sau
neinspirată!), orașul aflat la răscrucea dru- catolică, m-am oprit la altarul unde este am intrat în Bursa de comerț construită tura clădirii, dându-i-se aspectul păstrat prin Moise și fiul său luând, într-o inter-
murilor dintre Madrid, Barcelona și Va- plasată statuia din lemn negru a Fecioa- în stil florentin între anii 1541-1551 cu până astăzi. O imensă catedrală, așadar, pretare apocrifă, coroana faraonului egip-
lencia este o destinație turistică ofertantă. rei Maria, așezată pe stâlpul de jasp, cea joc de ogive în formă de stea și coloane copleșitoare ca frumusețe, unde s-au în- tean. Alte panouri de tapet îi reprezintă
Despre faima folclorului său, nutrit din care prilejuiește atâtea pelerinaje în amin- mândre. Devenită de câteva decenii un coronat cu fală regii Aragonului. Pentru pe Priam și Hecuba, pe Agamemnon și
sevele câtorva culturi, ce se îngemănează tirea singurei arătări între pământeni a spațiu expozițional, La lonja păstrează vizitatorul străin este greu de cuprins Ifigenia, pe Hector, Paris și Elena, exact
semnificativ în palate-muzeu, ca Alha- Señorei în anul 40 d. Hr., ea cerând sf. arhitectura renascentistă aragoneză, dar o asemenea bogăție artistică, întrucât așa cum îi cunoaștem din epopeile ho-
feria, spre exemplu, aș dori să aflu mai Iacov căruia i-a dăruit statuia și coloana interesul vizitatorilor se orienta acum ansamblul acesta, unic în spațiul Ara- merice și din tragediile antice grecești.
multe, cândva, dar nu de data aceasta, de jasp să ridice o biserică închinată ei. spre tema cutremurătoare a celor 40 de gonului, te uimește cu cele 20 de capele Nu lipsesc zeii mitologiei eline, care
când ținta mea este științifică și program- Sus, în frescele cupolei de la Corul mic, fotografi care ilustrau condiția tragică a dedicate unor sfinți ai catolicismului. La încarcă până la refuz casetele din care
ul Congresului va fi încărcat la maxim, zi am întrezărit pictura lui Goya căutată, omului în epoca confruntărilor, ce au ele s-a lucrat câteva secole medievale, sunt formate tapiseriile. Am urmărit
după zi. Înțeleg ce interesantă este și gas- dar se afla prea departe ca să-i pot vedea traumatizat contemporaneitatea noastră. cu ce au avut înalții prelați mai bun ca de-a lungul lor povești conduse minuțios
tronomia sa, ceea ce constat că devine și detaliile. Tot telefonul doamnei era mai Ei, artiștii fotografi, deveneau niște mod- bogăție și ca geniu european. Capela Sf. de la scene cu rol de expozițiune, până
în câteva orașe din România un laitmotiv clar și exact. elatori de conștiințe și fiecare panou ex- Mihai, consacrată patronului catedra- la punct culminant și deznodământ.
al inițiativelor de promovare turistică în Norocul a fost ca, invitată de familia plica în ce situație au fost făcute pozele lei, are zidul de nord ornat în stil gotic Culorile sunt și acum strălucitoare în
ultimii ani. O idee inspirată și practică, prof. Damian, după Congres să vizitez în ce în acest spațiu fast recompun tragedia mudejar, cu ceramică policromă, acolo tonalități vii de roșu și auriu. Mai im-
așadar cu bătaie lungă. Dar înainte de Fuendetodos, satul natal al lui Goya, cele epocii noastre. Ceva mai îngrozitor nu apărând blazonul episcopului de Luna portant este că figurile personajelor au
toate, dintre numeroasele obiective tur- 3 spații expoziționale, pornind de la casa mi-a fost dat să văd despre civilizația (1352-1381). Nu știi ce să admiri mai expresivitate caracterială. Mi-a plăcut lu-
istice și culturale, (dacă ascultăm sfatul unde s-a născut pictorul și completând cu prezentului în lume! întâi, de la statui de sfinți la morminte de crarea intitulată Tapiul spadelor, unde se
ghidului turistic, ar fi cel puțin 10 ținte muzeul, ce se mândrește cu lucrări origi- Da, acum merita să respir alt aer, însă episcopi, ferestre, bolți și coloane gotice. pregătesc de duel Paris și Menelau. Pen-
distincte) va trebui să-mi aleg la Zaragoza nale. Foarte convingătoare prin șocanta afară dogoarea își făcea de cap. Erau 41 Și câtă strălucire săpată în piatră de ala- thesilea, fiica zeului Marte, aduce spade
pe cele mai tentante, pentru ca să am fantezie funebră și caricatural-umoristică, grade Celsius la ora prânzului, așa că bastru policrom! și scuturi oferite amazoanelor care urmau
,,o experiență spaniolă de neuitat”, cum lucrările lui Goya m-au impresionat, de nici apa din bazinele pieței nu mă mai Dar minunea nu s-a terminat aici. să-l ajute pe regele Priam. În centru apare
promite același ghid. altfel, și în muzeul din centrul orașului ajuta, chiar așa cum anume încălțasem Catedrala adăpostește Muzeul de tapise- Achile, alături cu Menelau, care ia o ati-
Abia depășind Mercado de Zaragoza, Zaragoza. Satul lui natal, abia cât o niște șlapi de plastic, ca să mă răcoresc rii, o colecție ce prezintă scene istorice și tudine pasivă. Altundeva, minunat real-
odată intrată în Plaza del Pilar, tentațiile palmă de loc, așezat într-o înfundătură la oricare fântână ivită în cale. Simțeam mai ales religioase, datând din secolele izate sunt corăbiile din lucrarea intitulată
curg-lanț. Nu pot face altă alegere pentru de dealuri golașe, poate umili, gândeam că asfaltul emana din belșug căldura, XV-XVI. Secretul păstrării tapiseriilor Expediția lui Brutus în Aquitania, având
început decât să întru în Bazilica Nuestra eu, Rășinariul sibian, dacă avem în ve- lăfăindu-se în lumina soarelui neiertător. stă în climatul uscat al zonei. Totuși, ni- ca protagonist pe nepotul lui Eneas.
Señora del Pilar, unde liturghia este în dere că pe lângă centrul muzeal, în ono- O cervesa rece m-a potolit pe moment, meni n-ar putea crede că din secolul al Așadar, o călătorie prin marile mituri ale
plină desfășurare. Câtă pace în rugăciunea area pictorului spaniol s-au ridicat două mai ales că i-am închinat-o lui Goya, care XV-lea ele au rămas intacte până astăzi. lumii, care și-au făcut loc în fantezia epis-
catolică! M-am liniștit rugându-mă, busturi, atât de diferite ca stil. Pe când, mă privea pacient din statuia ce patrona Nu! De aceea, în ultimul timp s-a decis copilor aragonezi, spre cinstea lor eternă.
după atât zbucium al pregătirilor de m-am întrebat cu tristețe, se vor deschide acel colț de piață. Acum elanul meu de restaurarea unor lucrări care au fost de- Aragonezii au știut să iasă în universali-
călătorie din ziua precedentă. În majes- și în vecinătatea Sibiului muzeele pe care reintrare în lumea frumosului etern era teriorate de vreme. Colecția a pornit de tate și cu această colecție, care, într-un
tuoasa biserică se întrec în strălucire poetul Octavian Goga și gânditorul Emil deplin. Catedrala Metropolitană La Seo la inițiativa episcopului Alonso de Ara- miez de zi caniculară, la Zaragoza, s-a
capele diferite, fiecare cu credincioșii ei. Cioran le merită cu prisosință? Dar câte mai păstrează câteva elemente ale artei gon (1497-1529) și a tatălui său, regele constituit într-un neașteptat cadou, an-
Am ascultat predica preotului, dar nu alte muzee nu sunt în România în aceeași romane, ca absida centrală splendidă Fernando Catolicul, completată harnic și ume unul care să-mi învingă prejudecata
m-am putut abține să nu întreb în șoaptă situație de nefuncționare. Turismul din interior, amintindu-mi că edificarea de urmași ai înaltului prelat sau de nobili că văzusem totul în Spania excursiilor
pe o doamnă, îngrijit vestimentată, unde românesc ar avea mult de câștigat prin catedralei începuse în secolul al XII- aragonezi bogați. Esențial este că în sec- precedente.
se află fresca lui Goya, pictorul care între reabilitarea lor. lea. Un întreg perete exterior cu turla olul al XX-lea colecția a intrat în atenția
septembrie 1780 și februarie 1781 a dec- Ca să continui periplul primei mele sa hexagonală ilustrează, ca veche mos- opiniei publice ca expoziție permanentă.
orat într-un stil academic tema Maria, zile turistice la Zaragoza, nici la Museo chee, arta mudejar, atrăgând curiozitatea Din 1985 s-au dat 5,1 milioane de
OPINII AUGUST 2019 MIORIŢA USA
Talentul vine de Sus!
DaN TEODORESCU
Duminică, pe 21 iulie 2019, o nouă
manifestare culturală cu public, din
cadrul Ligii Scriitorilor Români - Filiala
Iaşi - Nord Est România a fost găzduită
de sala mare de spectacole a Cercului
Militar Iaşi.
De data aceasta a fost o dublă lansare
de carte pe teme religioase a doamnei
Georgeta Ursu, din Bacău, care a venit
la Iaşi însoţită de mentorul său, preotul
prof. Ioan Mera (pseudonim literar Iosif
Vrancea), care a şi scris prefaţa la cele
două volume lansate în Dealul Copou-
lui.
Cele două volume au titluri sugestive
pe altarul literaturii religioase, numindu-
se "Crerdincioşi şi chinuiţi, slavă sfinţilor
părinţi" şi "Credinţa şi chinurile sfinţilor
evanghelişti", ambele fiind editate la "Ba-
bel", din municipiul Bacău, în 2019.
În cel de-al doilea volum menţionat,
într-un editorial publicat în prefaţa
cărţii şi denumit "Farmecul poeziei re-
ligioase", preotul prof. Ioan Mera ne
spune: "Distinsa scriitoare GEORGETA
URSU îşi surprinde din nou cititorii
printr-un alt volum de poeme, de data
aceasta dedicat primilor autori prin scris
şi prin cuvâmtul vorbit al Noului Testa-
ment: SFINŢILOR EVANGHELIŞTI,
a câtorva dintre ceilalţi Ucenici şi Apos-
toli ai Domnului Hristos, a Preasfintei
şi de viaţă făcătoare TREIME, a Mai-
cii Domnului, marilor Sfinţi, trăitori şi
mărturisitori ai credinţei în Hristos cel
înviat, ierarhi, propovăduitori ai cuvâm-
tului lui Dumnezeu printre neamuri".   vine de sus în poezie, proză, pictură. Iar
Într-un eveniment moderat de scri-
itoarea Corina Matei-Gherman şi într-
o atmosferă de linişte şi sfinţenie de
catedrală, au vorbit elogios despre cele
două cărţi supuse dezbaterii publice
Anastasia Gârneaţă, Viorica Şerban, Ro-
meo Romila, preotul prof. Ioan Mera
(care   şi-a prezentat şi câteva volume
proprii, cu menţiunea că îşi va lansa şi
Domnia Sa cărţile tot în cadrul Filialei
Iaşi-Nord Est România din cadrul LSR,
în viitorul apropiat), Calistrat Robu,
Eugenia Nechita şi Dan Teodorescu, ul-
timul, în calitatea sa de preşedinte al Fil-
ialei Iaşi-Nord Est România prezentând
publicului şi viitoarele acţiuni culturale
La Iaşi s-a inaugurat un nou şi impresionant monument:
Statuia Regelui Ferdinand I Întregitorul
MIHAI CABA
Nedezminţindu-şi tradiţia de păstrător
al momentelor de glorie prin care a tre-
cut de-a lungul existenţei sale istorice,
oraşul Iaşi a dorit să încheie în mod
fastuos sărbătorile CENTENAR închi-
nate Războiului de Întregire a Neamului
Românesc, prin inaugurarea impozantei
statui a Regelui Ferdinand I, denumit cu
strălucită subliniere istorică: Întregitorul
României Mari, tot la fel cum acestea au
început încă din 2016.
Pentru momentul inaugural al aces-
tui nou monument oraşul Iaşi, fostă
Capitală de Război şi a Rezistenţei până
la capăt, a avut în vedere data de 20 iulie
2019, atunci când se împlineau 92 de ani
de la trecerea Regelui Ferdinand I la cele
veşnice. De ce la Iaşi şi nu în altă parte?
La această întrebare a dat răspuns chiar
primarul municipiului Iaşi, Mihai Chir-
ica, în alocuţiunea rostită la inaugurarea
statuii: …pentru că Regele Ferdinand,
după cum singur a recunoscut-o în 1922,
la încoronarea sa de la Alba Iulia, a pur-
tat la Iaşi „cununa de spini” a suferinţei
sale pentru a ieşi victorios din crâncenul
război în care angjase România spre a o
întregi cu orice preţ. De aici, de la Iaşi,
din biroul său de la etajul Palatului Ro-
znovanu, Regele Ferdinand avea să-şi
asume şi să conducă cu abilă strategie
rezistenţa până la capăt, întoarcând soar-
ta războiului, ce avea să-i ofere României
şi poporului român dorinţa Reîntregirii.
Era normal ca această statuie să se ridice
chiar sub fereastra biroului său de unde
s-au luat toate deciziile istorice ale luptei
pentru o Românie Mare, a conchis dom-
nul primar.
Despre discernământul stabilirii am-
plasamentului viitoarei statui a Regelui
Ferdinand I avea să vorbească şi repu-
tatul istoric şi muzeograf Sorin Iftimie,
care a dezvăluit numeroasei audienţe
faptul că …după moartea Regelui, în
perioada interbelică, a existat într-adevăr
la Iaşi un proiect de ridicare a unei sta-
tui întru recunoştinţa adusă Întregitoru-
lui de ţară, Regele Ferdinand I, Regele
tuturor românilor, aşa cum acesta era
recunoscut, iar schiţa de amplasament,
găsită între documentele vremii, in-
dica tocmai locul din faţa Palatului Ro-
znovanu. Însă, schimbarea ulterioară a
regimului politic în România, avea să
„îngroape” definitiv proiectul respectiv.
Abia la pregătirile pentru sărbătorirea
Centenarului, prin nou înfiinţatul său
departament CENTENAR, Primăria
Municipiului Iaşi, onorându-şi tradiţia
împământenită de-a lungul timpului,
6
care vor fi organizate până la finele lui
2019, precum excursiile pe teme cul-
turale la Cucuteni, Cotnari şi Hârlău,
dar şi la Cernăuţi şi Bănceni, în Ucraina,
manifestările de la Botoşani (lansare
de carte şi vernisaj expoziţional) şi
Oneşti (eveniment organizat cu ocazia
Sărbătoririi Limbii Române),alte lansări
de carte şi conferinţe pe teme culturale,
o altă manifestare care va fi organizată
la Muzeul Municipal "Regina Maria"
Iaşi, cu invitaţi din sfera scriitorilor şi
jurnaliştilor din judeţul Mureş, o Gală
a Excelenţei în Literatură şi Pictură la
finele anului.  
Iar în septembrie 2019, va fi lansată
pe piaţă noua revistă "Nord-Est Cul-
tural", care va fi la nivel internaţional, cu
o bogată corespondenţă din Franţa, Ger-
mania şi Israel.  
Au recitat dim poemele doamnei
Georgeta Ursu scriitoarele Viorica Şerban
şi Sofia Doina Gavrilă.
Evenimentul de la Cercul Militar din
Dealul Copoului a cuprins şi un spec-
tacol muzical-artistic la care şi-au adus
contribuţia poeţii Angela Pistol şi Sofia
Doina Gavrilă (din cadrul Asociaţiei Lit-
erare "Păstorel" Iaşi), Oana Frenţescu şi
Mihai Savin, , violonista Nina Muntea-
nu (originară din Republica Moldova),
folkistul Adi Gegiuc, ansamblul coral
"Speranţa", interpretele Ana Ştefănică
(muzică uşoară) şi Rodina Ioniţă-Grosu
(muzică populară), Mariana Buzdugan şi
preotul prof. Ioan Mera (care a citit din
propriile creaţii literare).
Cu mult har duhovnicesc, părintele
Ioan Mera a mai remarcat că "Talentul
dacă nu ar fi existat Biserica, noi am fi
fost spulberaţi ca neam!".  
În afara artiştilor şi scriitorilor
prezentaţi deja, au mai primit diplome de
excelenţă pe parcursul manifestării picto-
rii Viorel Vasiliu şi Eugenia Nechita, pro-
zatoarea Maria Velea şi graficianul Eugen
D. Nicanor.  
Operatorii foto şi video ai manifestării
au fost Calistrat Robu şi Ioan Vârlan.
În finalul spectacolului cultural de la
"CMI" şî înainte de fotografia de grup,
scriitoarea şi autoarea celor două cărţi, a recitat din noile sale creaţii literare. Ligii Scriitorilor Români, Cenaclul Li- Asociaţia Literară Păstorel Iaşi şi Asociaţia
băcăuanca Georgeta Ursu şi-a prezentat Manifestarea culturală duminicală de terar Artistic "Octav Băncilă" din cadrul culturală "Dor de Acasă".
crezul său în domeniul poeziei religioase, la Cercul Militar Iaşi a fost organizată de Cercului Militar Iaşi, Uniunea Creato-
a mulţumit publicului pentru prezenţă şi Filiala Iaşi-Nord Est România din cadrul rilor de Artă Profesionişti - Sucursala Iaşi,
a iniţiat un program grandios de
manifestări, cu desfăşurare în perioa-
da 2016 - 19, în care s-a înscris şi una
de cinstire adusă Regelui Ferdinand
– Întregitorul. Era un act de adâncă
recunoştinţă al oraşului Iaşi, Capitala de
Război a României, pentru cel care a fost
Făuritorul României Mari.
Realizarea acestei impozante statui
a fost încredinţată maestrului sculptor
ieşean Constantin Crengăniş, recunoscut
prin deosebitele sale lucrări sculpturale,
între care: Alexandru cel Bun (bronz),
amplasată din 2010 în cartierul ieşean ce
poartă numele domnitorului şi Iisus cel
Înviat (marmură), amplasată recent în
curtea Catedralei romano-catolice, fiind
binecuvântată de Papa Francisc cu ocazia
vizitei sale apostolice la Iaşi.
Statuia, înaltă de 2,4 metri, turnată în
bronz şi cântărind 600 kg., îl înfăţişează
pe Regele Ferdinand stând în picio-
are, într-o postură majestoasă dată de o
impecabilă ţinută de război şi de mantia
regală răsfrântă generos peste umeri, de-
gajând în privire acea înflăcărare proprie
doar celor învingători.
Statuia a fost aşezată pe un soclu înalt
de 3,6 metri, realizat din granit sau pla-
cat cu acest material, a cărei arhitectură
bine proporţionată dă întregului monu-
ment o impozantă înfăţişare. Privită de
pe pietonalul străzii Ştefan cel Mare şi
Sfânt, statuia Regelui Ferdinand, fiind
străjuită în părţile ei laterale de busturile
celor doi primari destoinici ai dulcelui
Târg al Ieşilor, Vasile Pogor şi Nicu Gane
şi având ca fundal faţada recent renovată
a Palatului Roznovanu, oferă trecătorilor
deosebitul privilegiu al admiraţiei unui
ansamblu sculptural de o măreţie şi
frumuseţe aparte, ce sporeşte, astfel,
faima şi zestrea bogată în monumente a
Cetăţii de pe cele 7 coline.
Sub flamura fluturândă a drapelului
naţional al României din timpul Rege-
lui Ferdinand, înălţată pe înaltul catarg
din stânga Palatului Roznovanu, sediul
actual al Primăriei Municipiului Iaşi,
ceremonia inaugurării statuii Întregi-
torului, din după amiaza zilei de 20
iulie, a fost una grandioasă, pe măsura
acestei manifestări apoteozante dedicate
sfârşitului sărbătorilor CENTENARU-
LUI, cuprinzând intonarea Imnului de în sunetul muzicii de fanfară a Imnului Alecsandri şi atâtea multe altele, care defi- mentale şi corale interpretate de fanfara
Stat al României, onorul unei gărzi mili- Eroilor; ceremonialul încheindu-se cu nesc oraşul Iaşi drept oraşul celor 3 Uniri, militară a Garnizoanei Iaşi şi a corului
tare, slujba religioasă a cinstirii Eroilor parada gărzii militare, aplaudată de nu oraşul vechilor zidiri, Capitală a Istoriei, Centenar al Ateneului Tătăraşi.
Neamului, oficiată separat de câte un meroasa asistenţă prezentă la inaugurarea a Culturii, a Rezistenţei până la capăt şi De la înălţimea sa statuară, însuşi
sobor de preoţi ortodocşi şi catolici, acestui statui ce se alătură prestigioaselor mai nou Capitala europeană a Tineretu- Regele Ferdinand I Întregitorul părea
susţinerea unor alocuţiuni emoţionante, monumente ieşene: Ştefan cel Mare şi lui (2019 - 2020). că mulţumeşte satisfăcut tuturor pentru
rostirea numelor şi prenumelor eroilor Sfânt,Miron Costin, Mihai Viteazul, Seara s-a încheiat triumfal pen- onoarea ce i s-a făcut după 92 de ani de
ieşeni ai Primului Război, depunerea unei Alexandru Ioan Cuza, Mihai Eminescu, tru mulţimea de participanţi, ieşeni sau veşnicie...
coroane tricolore a veşnicii recunoştinţe Mihail Kogălniceanu, Gh. Asachi, Vasile vizi-tatori, în sunetul muzicii instru
7 MIORIŢA USA AUGUST 2019 CALEIDOSCOP

ANATEMA
Orizontal:
1) Rezultanta desenelor în mişcare – Purtată la bară. 2) Rade totul la față – Finalul
rezultat la o cursă. 3) Trecere la stat – Dublate! 4) Schimb de culoarea la ochii
doamnelor – Tripleta vocală 5) Guvern în formă redusă! – Are mare căutare pe la
chefuri. 6) Băgată la curent – Permite accesul. 7) Do diez la un taraf! – Tur redus! –
Prinse in cotă! 8) Ideal – Un canat tăiat! 9) Un rus sedus! – Ii stă bine la drum.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 10) Ieșirile din pepeni.

1 Vertical:
1) Atletii in actiune pe pistă. 2) Fac masa la națională – Opus la intrare! 3) Părintele
2 deşertului – Cauza imulțirii în afara lumii. 4) Operații facile pentru cele cuminți.
5) Este de tot rasul – Il ținea Adam in gât. 6) Pază afară! - Fileu in arenă – Listă la
3 inceput! 7) Formă de cercuri – Ordin de la impărăție 8) Aflate în notă! – Deosebit de
bun –Trasă de urechi 9) A cuta fără interes – Radar de fund. 10) Indicați pentru postul
4 mare.
Rezolvarea careului precedent "ROMBIC":
5
ORIZONTAL:
6 1) ADESE – FRIPT 2) SEMANATOARE 3) AGIL – L – STER 4) LER – BCA - AGA 5) TN –
FIORD – AN 6) ECONOMIST 7) PR – COLAN – IS 8) LAC – MIT - ATI 9) ATOS – C – SCOR
7 10) SIMULATOARE 11) EVADA – ACRIT

8 VERTICAL:
1) ASALT – PLASE 2) DEGENERATIV 3) EMIR – C – COMA 4) SAL – FOC – SUD 5) EN –
9 BINOM – LA 6) ALCOOLICA 7) FT – ARMAT – TA 8) ROS – DIN – SOC 9) IATA – S – ACAR
10) PREGATITORI 11) TERAN - SIRET
10
Mircea Neagoe San Jose, CA | E-Mail: rodiandmircea@hotmail.com

PIN # 0471108
Valabil până pe 28 AUGUST

Începând cu ediția din februarie am publicat o nouă rubrică unde puteți să vă verificați cunoștințele biblice răspunzând
la 4 întrebări din Biblie (câte una pe săptămână). In luna Iulie sunt doar 2 întrebări. Pentru cei deprinși cu folosirea tele-
foanelor inteligente ( smart phones ) , puteți răspunde pe telefonul dumneavoastră... Tot ce aveți nevoie este să instalați
aplicația Kahoot! și PIN # pe care o să-l primiți în fiecare număr(vezi fotografia atașată). Odată ce intrați pe aplicație,
veți găsi cele 2 întrebări cu 4 posibile răspunsuri la fiecare întrebare. Alegeți răspunsul corect dând un click pe opțiunea
dorită. Răspunsurile vor fi publicate în numărul următor. Cercetând Scripturile , vom găsi înțelepciune și îndrumare
pentru viețile noastre.

La sfârșitul anului, persoana care răspunde corect la cele mai multe întrebări va primi un Amazon gift card de $50.00.
Răspunsuri la întrebările din ediția trecută:
1. Cine va judeca pe îngeri ? Sfinții (1 Corinteni 6:2-3)
2. Ce preot din Israel a murit pe vârful unui munte ? Aaron (Numeri 20:28)
Următoarele 2 întrebări:
1. Cine a făcut ca un fier să plutească pe apă ?
2. Ce hotar a pus Dumnezeu mării ?

TRADUCERI  AUTORIZATE  
 
MICA PUBLICITATE:
RO/  EN              EN/  RO     Cautam caregiver in zona Atlanta ,part time or full time .Conditii excelente.
Pentru mai multe informatii ,contactati-na la : 678 773 0767
(certificate  de  nastere,  casatorie,  etc.)   --------------------------------------------------------------------------------------------------------
TRIMITE  DOCUMENTUL  DE  TRADUS  SCANAT  CA    Caut apartament sau studio in ANAHEIM,CA. Informatii la : 949-232-2597
--------------------------------------------------------------------------------------------------------
ATASAMENT  LA  ADRESA  DE  EMAIL   Inchiriez 1 BR.,1BA apart. in Winnetka,CA.$1200/luna. Informatii la
MONA_EURO21@YAHOO.COM  SI  PRIMESTI   tel. 818 414 0907
--------------------------------------------------------------------------------------------------------
TRADUCEREA  NOTARIZATA  A  DOCUMENTULUI   Caut camera de inchiriat ,zona ISLAND EMPIRE, San Gabriel Valley, Riverside, CA.
Info la 909 563 0875
PRIN  POSTA  IN  CEL  MAI  SCURT  TIMP  POSIBIL.   __________________________________________________________________
PLATA  PRIN  PAYPAL  SAU    
LA MULTI ANI ! Remus Ghiorghiu din Antelope ,CA . Unul din fondatorii Asociatiei
CHECK  PERSONAL.   MIORITA din Sacramento. Multa sanatate ,fericire din partea familiei dragi si in
  special a prietenilor apropiati.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------
IEFTIN,  RAPID  SI  EFICIENT!  
LA MULTI ANI ! Nicolle Iliescu din Newman ,CA . Parintii ,bunicii iti doresc
  tot binele din lume si o viata frumoasa fara de griji .
PENTRU  DETALII  SAU  INTREBARI,  
-------------------------------------------------------------------------------------------------------
TELEFON:  925  297  9344  
  Angajez caregiver in zona Seattle -statul WA . Informatii la tel. 206 786-9124
__________________________________________________________________

CALITATE  SI  SERIOZITATE  

 

 
Traducator
 autorizat
 Engleza-­‐‑Franceza,
 autorizatie
 eliberata
 de
 Ministerul
 Justitiei
 
numarul
 6345
 din
 anul
 2002.
 
CULTURA AUGUST 2019 MIORIŢA USA
Constantin Moşincat – Războiul românilor ardeleni
GHEORGHE CONSTANTIN
NISTOROIU
CONTINUARE DIN
NR. TRECUT >>>
... care se uită înapoi în loc să se uite
înainte, faţă de aceia care părăsesc poziţia
şi fug din faţa inamicului.” (A.M.R.,
fond serviciul istoric)
Bravul General urcat în Ceata
Eroilor Patriei şi a Martirilor Neamului
dacoromân.
Bine ar fi fost să fi avut şi ierahi de
seama bravilor noştri generali biruitori-
martiri!
Şi atunci, dar şi acum!
Bătălia de la Jiu a fost una dintre cele
mai încrâncenate şi mai dârze bătălii ale
primului război mondial, cu izbânda
noastră în prima parte, cu victoria in-
amicului în partea a doua. Comandanţii,
ofiţerii, soldaţii s-au întrecut pe sine, s-au
încleştat ca leii, dar până la urmă inam-
icul i-a covârşit. Colonelul Anastasiu,
Comandantul Grupului Jiu, menţiona în
raportul său către generalul Cocorăscu:
Hedi Simon în lumina schimbătoare a globurilor de cristal
Mihai BATOG-BUJENITA
Lecturând cu mult interes, dar şi cu
un plăcut freamăt interior cartea doam-
nei Hedi Simon (Din globuri de cristal,
ed. Familia 2019 cu o scurtă prezentare
făcută de Dragoş Nerelsa) mi-am rea-
mintit unele din aventurile literare ale
copilăriei, respectiv: Singur pe lume
de Hector Malot sau Cuore a lui Ed-
mondo de Amicis. Pare destul de ciudat,
însă evoluţia personajelor, chiar dacă
sunt despărţite de un secol şi jumătate
de transformări socio-culturale, pare a
fi, în liniile caracterologice şi evolutive
definitorii, foarte asemănătoare. Sigur,
întâmplările sunt cu totul altele, fundalul
istoric este total diferit însă construcţia
romanescă urmează o compoziţie cumva
standardizată în care Hedi Simon îşi duce
personajele, cu multă măiestrie şi cu un
talent remarcabil în a crea atmosfera unor
epoci, printr-un fel de călătorie iniţiatică
din care nu lipsesc clipele de linişte
sufletească prinse aici mai ales pentru in-
tensifica trăirile dramatice ale unei vieţi
care te supune tuturor greutăţilor pentru
ca la sfârşit să poţi aprecia cum se cuvine
ceea ce primeşti, respectiv prietenia unor
oameni despre care aproape nu mai ştiai
nimic sau acel sentiment unic de confort
şi siguranţă, pe care nu-l poţi avea decât
în cadrul conceptului de „acasă”.
Personajele doamnei Hedi Simon sunt
fete care se nasc sub auspicii fericite, în
familii unite prin dragoste şi respect,
impregnate cu un puternic sentiment al
Mahalagismul zilelor noastre
VAVILA POPOVICI
„Uneori ajungem să plătim noroiul
mai scump decât aurul. Asta pentru că
nu mai distingem valorile de nonvalori”
– Rita Drumeș
Termenul de mahalagism provine
din limba turcă, în trecut el desemnând
orice fel de cartier, fără să se fi făcut vreo
distincție a nivelului de trai. Întreaga
familie lexicală a cuvântului – mahalagiu,
mahalagesc, mahalagism – a căpătat trep-
tat o aură defavorabilă, făcând trimitere
către vulgaritate, grosolănie.
Mahalagismul este definit de
dicționare drept vorbă sau expresie
vulgară, bârfă, clevetire, defăimare, cal-
omnie, bădărănie, având sinonimele
dintre cele mai cunoscute: impolitețe,
mârlănie, mitocănie, mojicie, necuviință,
nepolitețe, necioplire.
Într-un eseu scris cu câțiva ani în urmă
detaliam acest comportament și totodată
îl atribuiam lipsei de educație din fami-
lie sau anturajului avut. Devenit obicei,
individul care îl practică nu ține seamă
că poate stânjeni pe cei care nu sunt
obișnuiți cu comportamentul abject –
mahalagismul – manifestat prin gesturi,
cuvinte și fapte.
Cu tristețe constatăm că în zilele no-
astre avem nenumărate manifestări ale
acestui comportament, în rândul lideril-
or politici. Dacă ceva mai devreme ne
deranjau frazele abjecte, chiar păruielile
unor bărbați – parlamentari, senatori
– , astăzi „faimoasele” noastre politici-
ene, care mai de care mai oxigenate, în
dorința de a străluci ca îngerii, au prins
curaj, s-au luat la întrecere cu bărbații, și-
au dat „arama pe față”, și n-au mai pus
frână gândurilor ce le străbat mințile.
Și astfel s-a definit tabloul femeilor din
politica românească, ambițioase, me-
diocre și vulgare, determinându-mă să
scriu un alt eseu, intitulat „Amazoanele”,
menționând, totodată că, în politica
românească, dar mai mult în afara ei,
„nu am mai putut rezista, având efective
în ofiţeri şi trupă, foarte mult slăbite. Am
pus, domnule general, la dispoziţia ţării
şi neamului meu, pe lângă trei copii, tot
ce Dumnezeu mi-a dat ca suflet, trup şi
minte. Regret din suflet că a fost impo-
sibil să ajungem la rezultatele ce speram,
când nu cunoşteam îndeajuns forţele in-
amicului. Ar fi un păcat să mă învinuiască
cineva de acest rezultat.” (Raport nr. 82/
4 noiembrie 1916, p. 237)
Voluntară-cercetaş şi instruită din
marş de fratele ei, Ecaterina Teodoroiu s-a
alăturat Regimentului 18 Gorj. A căzut
prizonieră, dar a scăpat singură, a fost
rănită, dar dârzenia a vindecat-o. Fecio-
ara gorjeancă a înfruntat toate greutăţile,
a înfruntat inamicul, dovedindu-se
model de erou pentru cei din jurul ei,
soldaţi şi ofiţeri. Faptele sale de arme au
încununat-o cu „Virtutea Cercetăşească”
de aur. La propunerea ministrului secre-
tar de stat al Departamentului de Război,
nr. 12678 din 10 Noiembrie 1916, prin
Înalt Decret nr. 191 din 10 Martie 1917:
„domnişoara Teodoroiu Ecaterina din
Legiunea de Cercetaşe <<Domnul Tu-
dor>> a fost distinsă cu Medalia <<Vir-
tutea Militară>> de război clasa a II-a
tradiţiei, în care munca şi grija faţă de
generaţiile următoare fac temeiul unei
societăţi responsabile, aceea pe care mulţi
dintre noi cei aflaţi la vârsta autoarei am
cunoscut-o, ba mai mult, ştim că nu
este doar o invenţie livrescă. Aşa cum
mai ştim că, tot atunci, otrava cea mai
puternică pe care a inventat-o vreodată
omul, ideologia toxică a urii faţă de cel
considerat altfel decât tine, va arunca
întreaga lume în haos, încrâncenare şi
suferinţă.
Foarte interesantă mi s-a părut
povestea unei fete născută în peisajul
multicultural, multietnic şi multiconfe-
sional al oraşului Cernăuţi în anii ante-
belici. Atunci când o căsătorie a unei fete
evreice cu un etnic german, deşi destul
de contestată de tradiţionalişti, a putut
fi posibilă, iar cei doi tineri îşi vor trăi
cât se poate de frumos viaţa, cu iubirea
aceea care pare că poate înfrunta orice
furtună, fiind dăruiţi şi cu un copil fru-
mos, la fel de frumos precum dragostea
lor. Doar că vremurile erau anormale, iar
asta a distrus tot ce iubirea construise.
Cu o acribie de invidiat autoarea pune în
pagină, rând cu rând, modul în care toate
personajele sunt împinse în mod perfid,
de ideologie, în pragul disperării, acolo
de unde nu mai este cale de întoarcere.
(Drumuri paralele)
La fel de interesantă şi de veridică
este povestea altei fete, Şeindale, un per-
sonaj de-a dreptul emblematic pentru
acele vremuri de profundă bulversare a
valorilor sociale. Este omul care cunoaşte
avem și femei valoroase, modeste, edu-
cate, care ar trebuie scoase în față, apre-
ciate și respectate. Însă, fostul lider aflat
acum după gratii a avut gusturile lui,
dragostea și încrederea pentru femeile
aservite, căzute în admirația lui și pe care
a avut grijă să le „răsplătească” pentru
servilism.
Guralivele pot vorbi într-una, peste
toată lumea, fără pauză. Dacă fraza nu
este corectă și nici clară, nu contează! Să
existe mitraliere continuă, bruiaj con-
tinuu. Astfel de femei sunt alese special
de partide, nu după calitatea cuvintelor
spuse, ci după cantitate – numărul de
cuvinte turuite pe minut. Poate este o
tactică modernă, ca cel care ascultă să
nu aibă timp să și înțeleagă! Acesta este
rolul lor în partid, sarcina lor de partid,
de a fi cât mai vocale. Nu are importanță
că mai spun și prostii, important e să
vorbească întruna, să acopere adversarul,
să-l contrazică tot timpul, cu sau fără ar-
gumente, să susțină politica partidului
chiar prin dezinformare. Este o strategie
chiar a partidelor, pentru ca oamenii să
înțeleagă cât mai puțin, să se uite curioși
la mimica feții și la tonul „actorului”
de pe scena politică. Și chiar dacă nu
înțeleg nimic, totul este să spună „da!”.
O asemenea tactică se mai practică și în
alte țări, cu diferența că acei politicieni
sunt curând depistați și îndepărtați, iar
oamenii sunt pregătiți să înțeleagă, prin
spunerea adevărului și prin demascarea
știrilor false.
În România, partidul de guvernământ,
în loc să fi căutat să scoată în față oamenii
capabili, au ales numai oamenii interesați
de propriile lor interese și nu de cele ale
țării, oameni cu trecutul pătat, egoiști,
și care au dezmembrat societatea; femei
pline de ambiții și care în viața lor nu
au construit mai nimic. Timpul care s-a
scurs de la conducerea acestui partid de
guvernământ a dovedit că partidul nu are
oameni capabili, profesioniști, sau dacă
sunt câțiva, aceștia s-au retras din atmos-
fera caragialească a conducerii prezente.
pentru vitejia şi devotamentul ce a arătat
pe câmpul de luptă, s-a distins în toate
luptele ce Regimentul 18 Infanterie a dat
cu începere de la 16 octombrie 1916,
dând probe de vădită vitejie, mai ales în
luptele ce s-au dat la 6 Noiembrie 1916,
în apropiere de Filiaşi. A fost rănită de
un obuz la ambele picioare.” (Marian
Moşneagu, Legenda Ecaterinei Teodor-
oiu: Ce spun Arhivele Militare, în His-
toria. ro)
Dincolo de mari izbânzi, dincolo de
pierderi grele a venit catastrofa ocupării
unui teritoriu cu 3,5 milioane de locu-
itori şi peste 100.000 kmp. „Jafurile au
însumat peste 2 milioane tone de cereale,
1 milion tone de legume, 300.000 tone
alimente diverse, 600.000 cai, 2,8 milio-
ane vite, cca 30.000 tone carne de pasăre
etc.” (pag. 180)
Restul cuprinsului necuprins de
mine, în acest omagiu pe care îl aduc
cu mare bucurie şi veneraţie autorului şi
operei militare de excepţie, excelând în
raţiune şi în gândire logică, utilizându-
şi toată muniţia şi tactica sinergică în
asalturile pline de izbândă în domeniul
concretului-activitate creatoare şi natura
practicului-înfăptuirea obiectivelor, cu
iluzia fericirii şi a succesului, dar şi adân-
cul întunecat al existenţei, urmărită tot
timpul de „nefericirea” de a fi evreică.
(Şeidale)
Oricum nu vreau să îi fur cititoru-
lui clipele de minunată aventură a
cunoaşterii, o aventură pe care Hedi
Simon o împărtăşeşte cu acel farmec
convingător pe care ţi-l dă faptul că tu ai
trăit acele vremuri, dar şi cu forţa necesară
în fiecare cuvânt pentru ca nici un rând
din cele citite să nu pară de prisos.
Nu pot să nu vorbesc despre partea a
doua a cărţii, cea care ne relevă adevărul
aflat cumva în plan secund faţă de put-
ernicul impact psihologic al scrierilor
autoarei. Acesta, adevărul deci, este o
imensă cultură dovedită prin abordarea
literară a unor biografii din care nu
lipseşte elementul inedit. De la Maria
Callas la Mark Chagall sau de la Sholem
Aleichem, marele umorist de limbă idiş,
la Stepen Hawking, vom citi adevărate es-
euri de o irezistibilă calitate a informaţiei,
dar şi pline de acea plăcută duioşie a au-
toarei care vorbeşte despre aceşti titani ai
culturii, aşa cum ai vorbi despre un pri-
eten apropiat.
Cartea doamnei Hedi Simon este un
regal de literatură şi aventură prin val-
urile deseori reci şi înspăimântătoare ale
viţeii. Citiţi şi veţi avea bucuria trăirii
împreună cu personajele a unui veac tul-
bure, foarte greu de înţeles şi, din păcate,
aflat pe drumul uitării.
Locurile importante sunt ocupate
de mahalagii, nu doar femei, dar și
bărbați. Oare nu pot să tacă pentru a
nu mai supăra pe nimeni? Nu au picul
de demnitate pentru a se da la o parte?
„Doamnele” ar trebui să știe că eleganța
nu înseamnă numai îmbrăcămintea, ci
înseamnă și cinste, demnitate (și aceasta
naturală și nu mimată!), și discreție. Fo-
losind tonul de mahala sau fraze fără
conținut, nu vor fi pe placul mulțimii.
Majoritatea oamenilor au bun simț și fo-
losesc cântarul minții.
Actorii aleși ai ingratei scene politice
din zilele noastre nu au fost aleși din
zonele curate ale țării, ci din cele mai
poluate (de care mai nou s-a interzis a
se vorbi de rău!) acolo unde educația în
spirit comunist a dat roade de-a lungul
timpului. Și astfel, prin mahalagism oa-
menii își compensează lipsa de educație,
instruire, cultură. La o anumită structură
genetică se adaugă ignorarea bunului
simț, obrăznicia balcanică însușită de
unii, iar lipsa de profunzime a spiritului
este compensată de un comportament
bășcălios, înțepător.
Marele dramaturg român Ion Luca
Caragiale (1852-1912) a avut ge-
niul descrierii societății românești
din vremea sa. Cu timpul însă, soci-
etatea a avut unele schimbări, sau poate
adăugiri la apucăturile grosolane, chiar
instituționalizate – după cum spunea
bine cineva – prin definirea „omului
nou” din comunism și mai nou în post-
comunism: obraznic, criticist, certăreț,
răzbunător, criminal.
„A tunat și i-a adunat!” Toți de aceeași
teapă, mahalagii s-au înțeles la început
între ei, au pactizat, dar a venit și vre-
mea să se certe, orgoliile zgândărindu-le
inimile. Cum necum, aleșii în funcțiile
politice au fost și au rezistat cei cu spiri-
tul de mahala.
Recenta ședință a Comitetului Execu-
tiv al PSD a fost una tensionată, pentru
că primarul Capitalei a lansat mai multe
atacuri la adresa liderului PSD ( femeile
puterea de a se ridica la înălţimea râvnită,
cu strategia de pătrundere în adân-
cimea dorită, cu infanteria imaginaţiei,
cu cavaleria perspicacităţii, cu aviaţia
capacităţii de observare, cu artileria iuţelii
minţii privind prevederea devenirii obiec-
tivismului ca matcă a adevărului, lucrarea
aşterne cu precădere surprize plăcute,
emoţii cardinale în care se celebrează
fapte istorice, fapte eroice, fapte legend-
are, fapte româneşti prin excelenţă, fapte
creştine aureolate de o adâncă dimensiune
ortodoxă, oferind sublimul momentelor
eroice, răspândind bucuria preludiului
jertfei ca misiune vocaţională îndeplinită
şi idealul - astrul călăuzitor măreţ
înfăptuit, le veţi găsi după parcurgerea
tuturor paginilor cu scenele sincerităţii
elogios încolonate Adevărului, de autorul
istoric militar. Colonelul dr. Constan-
tin Moşincat a smuls pelinul sterilităţii
ştiinţifice şi i-a îndulcit frumuseţea prin
mireasma expresiei literare, devenind ast-
fel – marele Erou al Oradei – Stegarul lui
Mihai Viteazul.
Am avut privilegiul și onoarea Dom-
nule Colonel dr. Constantin Moşincat să
vă cunosc !
Mă rog la Bunul Dumnezeu să vă
între ele!): „Ați spus că nu o să candidați,
dumneavoastră ați încălcat această regulă.
Scorul de la europarlamentare a fost
un accident. Sunt neplăcut surprinsă
că avem relații reci cu partenerii de gu-
vernare. Sunt convinsă că se va ieși cu
o decizie rațională. E ca și cum ne-am
aștepta să pierdem, suntem demobilizați,
primarii noștri sunt foarte îngrijorați,
de rezultatul de la prezidențiale depinde
scorul de la locale”. Imediat premierul i-a
reproșat că provoacă probleme în partid
cu atitudinea sa. Primarul Capitalei s-a
apărat: „Eu l-am contestat și pe Drag-
nea, i-am spus ce am avut de spus și lui
Dragnea, îi spun și noului președinte. Nu
suntem toți creduli. Nu mai încercați, că
nu asta e soluția. Nu mă mai certați”. Și
tirul acuzațiilor a continuat: „ ... Impre-
sia mea e că decizia de fapt nu se ia în
CEX”. În replică, prim-ministrul: „Nu
am luat nicio decizie, ce ați exprimat mai
devreme că deciziile se iau în altă parte nu
este adevărat!”. Cum adică? Minți, soro!?
Și primarul a plecat trufaș, spunându-și:
„Ei, las că aranjez eu!”
Insațietatea puterii! O fi și asta o boală!
Poporul român asistă la toate acestea –
cuminte, inteligent și răbdător!
Dar să ne amintim de Mița Baston
din comedia lui Caragiale – „D-ale car-
navalului”:
„Nae: Vrei scandal cu orice preț? Mița:
Da (ridicându-se), vreau scandal, da...
pentru că m-ai uitat pe mine, le-ai uitat
pe toate; ai uitat că sunt fiică din popor și
sunt violentă; ai uitat că sunt republicană,
că-n vinele mele curge sângele martirilor
de la 11 februarie; (formidabilă), ai uitat
că sunt ploieșteancă - da, ploieșteancă!
Năică, și am să-ți torn o revuluție, da, o
revuluție, să mă pomenești! (...) Jur pe tot
8
aducă puterea de a rezista în bătălia ce
continuă, din păcate, sub diverse alte
forme pentru Ardeal !
TRANSILVANIA
„Transilvania clopot mut/ Limba ţi s-a
smuls din rădăcină/ Pe cînd graiul tău
bolborosea/ La răscruce rugă pe colină.//
Tot ce-ai spus, puţinul tău cuvînt/ E un
ţipăt de mărturisire/ Încă nu văzuseşi
pe pământ/ Decât lacrime şi cimitire.//
Graiul tău umbla neprihănit/ Pe ob-
raz încă nu licărea/ Decît harul păcii şi
sfinţie.// Transilvania clopot îngheţat/ În
azur icnind fără de limbă,/ Smulge-mă
de-aici de pe pământ/ Şi-n bătaie sacră
mă preschimbă.// Să-nceapă jeluirile
străvechi/ Pe limba şi-n fiinţa noastră/
Ca şoarecii în horă îngroziţi/ Să sară-n
foc din templu pe fereastră.// Şi-această
holdă sugrumată-n glii/ Să iasă pe coline
străvezie/ În adierea vîntului de răsărit/
Să treacă vinu-n sînge pe vecie.// Tu
bronzul sunător să fii/ Eu boţul vineţiu
de suferinţă/ Să se audă iarăşi din păduri/
Chemarea la iubire şi voinţă!
(IOAN ALEXANDRU – IMNELE
TRANSILVANIEI, Cartea Românească)
ce mi-a rămas mai scump, jur pe statuia
Libertății de la Ploiești, că are să fie o is-
torie...”
Ne mai amintim cum la sosirea în
orașul Satu Mare (contact cu poporul!),
premierul a fost așteptat de câteva zeci
de protestatari, care au scandat: „Fără
mici și bere, PSD-ul piere”, „Susțineți
hoții, vă pleacă nepoții”... Acolo am pu-
tut vedea o scenă caragialească, când un
bărbat a căzut în genunchi în fața premi-
erului, făcându-i o declarație uimitoare,
în genul lui Rică Venturiano, cum se
gândește seara și își imaginează că ado-
arme în același timp cu ... premierul:
„Am vrut să vă aduc un buchet de flori
și soția mea a spus nu, lasă, că și așa nu o
să te lase să te apropii de doamna prim-
ministru. Doamna prim-ministru, nu
v-am adus flori, dar florile pe care le-am
adus sunt aici (arătând spre inimă). Când
dumneavoastră sunteți la televizor, soția
se uită cu coada ochiului că oare nu intru
în ecran? (...) Adorm gândindu-mă la cei
netrebnici, care ne trag înapoi. (Frază care
probabil a gâdilat urechile prim-minis-
trului!) Și mă gândesc la dumneavoastră,
poate adormim în același timp... ”.
Mă întorc la Caragiale, la monologul
comic al lui Rică Venturiano din piesa
„O noapte furtunoasă”, în care autorul a
folosit un limbaj tipic bombastic: „Angel
radios! De când te-am văzut întâia dată,
pentru prima oară mi-am pierdut uzul
rațiunii. Sunt nebun de amor! Fruntea
mea îmi arde, tâmplele-mi se bat, sufăr
peste poate, parcă sunt turbat…”
Și poporul român asistă la toate
aceste întâmplări – cuminte, inteli-
gent și răbdător! Fiindcă vin din urmă
bărbații orgolioși, uzați, cu veleități de
„Președinte al țării”.
9 MIORIŢA USA AUGUST 2019 DIVERSE

Actorul Dan Condurache, exercițiu unic de stil tip uman singular, caracterizat de
MAGDALENA ALBU
Dan Condurache este o lecţie unică
de interpretare actoricească în peisajul
teatral românesc. Acest artist îşi permite
bucuria de a fi el însuşi pe scenă cu per-
sonajul său, aşa cum crede de cuviinţă
că trebuie să fie interpretat acesta şi să-l
prezinte publicului receptor. Simbioză vie
între registrul comic şi cel grav al person-
ajelor jucate, Dan Condurache semnifică
întruchiparea emblematică a unei energii
scenice de neimaginat. Plin de fervoare
şi vitalitate duse până la incandescenţă
emoțională, el abordează fiecare rol în
parte cu responsabilitate şi dăruire, motiv
pentru care relaţia lui cu personajul creat
este una aproape organică, schimbul din-
tre cele două personalităţi existente în
cadrul scenic, aceea a actorului şi aceea
a personajului construit, oferind impre-
sia naturalului absolut (sfera identităţii
scenice fiind suprapusă perfect, în cazul
său ,cu sfera identităţii umanului) a un-
eia şi aceleiaşi persoane, nemaiputându-
se, practic, realiza o dihotomie clară între
cele două entităţi specifice, cea umană
şi cea imaginară. Dan Condurache ştie
să-şi conducă propriul joc de o astfel de
manieră încât spectatorul simte că trăieşte
în mod real spectacolul, că participă la
subiectul piesei, ca şi cum ar fi impli-
cat direct în acţiunea reprezentației cu
pricina.
Deşi Dan Condurache mărturiseşte
faptul că nu se simte un artist total,
care a ajuns să se comunice pe sine, în
accepţia specifică a termenului, atât ac-
centele sale comice, cât şi cele dramatice
îi trădează cu evidenţă completitudinea
jocului, un joc pe care îl aşează conştient
şi responsabil în zona creativităţii lucide
actoriceşti, cu scopul vădit de a duce
până la capăt cu bine acea “călătorie
colectivă pentru un exerciţiu individual
de stil”, după cum singur menţionează
într-un interviu. Partituri diverse, pre-
cum cea extrem de solicitantă a evreului
Shylock din “Neguţătorul din Veneţia”
al lui William Shakespeare, un specta-
col pus în scenă la Teatrul Mic de Tudor
Chirilă, ori cea din “Cimitirul păsărilor”
al lui Antonio Gala, piesă regizată de
Nicolov Perveli Vili, unde a interpretat
rolul lui Nicodemo alături de Olga Tu-
dorache şi Mitică Popescu, sunt numai
două exemple din zecile de roluri teatrale
realizate de către Dan Condurache pe
scena Teatrului Mic, roluri ce alcătuiesc
o demonstraţie evidentă a forţei de ex-
presie, dar şi a seriozităţii cu care actorul
tratează zona ambelor registre interpreta-
tive, grav şi comic.
Shylock, spre exemplu, a fost un rol
pe care actorul l-a comunicat specta-
torului receptor în coordonatele fixe ale
unui personaj capabil de a stârni şi de a
cerşi milă semenilor săi. Dan Condura-
che părea un actor singur, care trăia, în
mod real, zbaterile interioareale evreului
shakespearian. El nu purta deloc cu sine
în actul scenic anterior menţionat di-
mensiunea actorului de comedie Dan
Condurache, ci devenea, brusc, altcineva.
Prin întreg tabloul mimico-gestual, prin
bogăţia de stări traversate de-a lungul
piesei şi prin cuvântul rostit, ca prelun-
gire exterioară a stării sale lăuntrice com-
plexe, actorul a construit un Shaylock
profund umanizat, care te răscolea şi
îţi deschidea, brusc, poarta propriei tale
tristeţi existenţiale. Shaylock a fost, până
la urmă, în viziunea lui Dan Condura-
che, un soi de comunicare a unei intenţii
personale, anume aceea de a propune un
trăsături bine definite şi nicidecum de a
evidenţia o formă de antisemitism puter-
nic nuanţat teatral. La Shylock-ul lui Dan
Condurache nu simţi evreul din faţa ta ca
subiect tratat în fel şi chip de umanitate,
ci pătrunzi în problematica interioară a
unui om oarecare, indiferent de matricea
lui etnică. Din acest motiv, putem afirma
faptul că personajul shakeasperian a fost
un personaj comunicat de actorul nostru
într-un alt fel decât s-a întâmplat până
acum, centrul de greutate al rolului fiind
mutat de pe palierul psihologiei specifice
a fiinţei umane Shylock, care a capătat,
astfel, o notă profund modificată ca
esenţă, în raport cu structura inițial
înfăţişată de autor.
Iar dacă personajul Shylock a fost
unul realizat printr-o bogăţie elocventă
de mijloace de exprimare teatrală, Nico-
demo din piesa lui Antonio Gala - „Cim-
itirul păsărilor” - apare drept un rol ce
a presupus o densitate mult diminuată
a acestora, forţa cuvântului şi a atitudi-
nii actoriceşti fiind aici reperele funda-
mentale în creionarea unui destin uman
de-a dreptul sec, fără un vibrato interior
aparte. Dan Condurache redă cum nu
se poate mai sugestiv această trăsătură
definitorie a personajului interpretat,
apăsând, încă o dată, pedala capacităţii
personale de a se deplasa cu lejeritate de
pe un registru dramatic pe altul, actorul
de comedie dispărând, însă, complet în
acest spectacol din codul de interpretare
cu care şi-a obişnuit, în timp, publicul. În
Nicodemo, vedem un Dan Condurache
căruia nu i se poate anticipa deloc latura
comică, decât dacă l-ai văzut, cu anteri-
oritate, în altă piesă. El compune aici, cu
mijloace puţine, o dimensiune umană
sleită complet de forţa de a trăi. Actorul
redă foarte bine acest fapt printr-o trăire
deosebit de relevantă în acest sens. Vitali-
tatea comediantului dispare în piesa lui
Antonio Gala, topindu-se cu desăvârşire
în atmosfera unui cadru scenic dominat
de absenţa însăşi a oricărei urme a ver-
bului „a fi” specifică sferei umanului.
Moartea continuă a fiinţei reieșea din
trăirea fiecărui actor în parte care com-
punea distribuţia spectacolului, iar Dan
Condurache, la rândul său, direcţiona,
cu uşurinţă, acest sentiment devastator al
unei persoane cu identitate precisă (iden-
titate la care renunţă, însă, lesne fiecare
personaj în piesă, în mod conştient, la fel
ca şi la speranţă) către latura perfecţiunii
în interpretarea artistică de gen.
Nu aceleaşi accente le întâlnim în
creaţiile sale comice. Multitudinea de ro-
luri creionate în acest perimetru de expri-
mare este mai mult decât reprezentativă.
De la un tragism superior şi bine contu-
rat, la un comic, pe alocuri, violent chi-
ar, Dan Condurache creează şi pe acest
teritoriu personaje unice, foarte greu de
interpretat în alt mod şi cu acelaşi succes
la public de către un interpret anume în
perimetrul teatral românesc. John Smith
din „Bigamul” lui Ray Cooney în regia
lui Cristian Ioan (1993), Geoffrey Jack-
son din „Pluralul englezesc” al lui Alan
Ayckbourn în regia Sandei Manu (1979),
Ilia Cvorovic din „Spionul balcanic” al
lui Dusan Kovacevic regizat de Claudiu
Goga (2001), Marchizul din piesa lui
Milan Kundera „Jacques şi stăpânul său”
în regia lui Petre Bokor (1992), Pon-
tagnac din „Fazanul” lui Georges Fey-
deau în regia lui Emil Mandric (1992),
Caţavencu din „O scrisoare pierdută” de
I.L. Caragiale în regia lui Silviu Purcărete
(1988) etc. sunt doar câteva dintre ro-
lurile remarcabile, în interiorul cărora
Dan Condurache s-a simţit la el acasă,
imprimându-i fiecăruia în parte un aer
cu totul şi cu totul singular.
Relaţia actor-regizor este una
surprinzător de bine asumată de către
Dan Condurache - şi mărturiseşte sin-
gur acest lucru -, din complicitatea sa
cu regizorul, în care crede „orbeşte” - un
soi de complicitate „dusă până la nivelul
„pericolului” ”, spune el -, născându-se
ireductibila sa unicitate ca artist. El face
parte, dacă îl privim prin comparaţie cu
alţi actori, din categoria celor care se simt
liberi cu adevărat doar atunci când sunt
ghidaţi de către un director de scenă, lib-
ertatea de creaţie a actorului Dan Con-
durache fiind, iată, una condiţionată de
prezenţa celeilalte entităţi creatoare de
spectacol - regizorul. Despre acest model
de interpretare teatrală contemporană
putem afirma faptul că este unul care
se mişcă în largul lui numai în acel tip
de comunicare interpersonală creativă
cu un alt vector de sprijin deloc formal
pentru el. Condurache nu este genul de
actor care, în relaţie cu el însuşi şi cu ro-
lul abordat, să aibă nevoie de un univers
propriu de desfăşurare a mijloacelor sale
stilistice, ci, dimpotrivă, geneza univer-
sului rolurilor sale este determinată de
interacţiunea sa creativ-comunicaţională
cu viziunea Celuilalt.
Există la Dan Condurache un anumit
manierism reprezentativ al interpretării
sale, care, în jocul scenic, se axează foarte
mult pe mimica facială şi pe gestică, am-
bele suprapuse exemplar peste cuvântul
rostit - o sincronizare evidentă în toate fapt, suma tuturor portretelor intermedi- apărând acea nișă foarte importantă
rolurile sus-amintite -, inflexiunile vocale are realizate de actor pe parcursul fiecărei pentru un actor, anume aceea a publicu-
cu voite accente comice fiind una din- reprezentaţii în parte. Comicul său, ad- lui său fidel, mărturia convingătoare a
tre mijloacele sale funciare în alcătuirea esea cu tentă burlescă, alcătuieşte, de fapt, receptării complete a mesajului artistic
oricărui rol comic. Spre deosebire de o parodie reuşită a unei bucăţi de realitate transmis. Empatia generalizată este pen-
rolurile grave, unde permanent iese în afişată scenic. tru Dan Condurache un fenomen cu care
relief acea luptă interioară acerbă cu „de- Pentru actorul Dan Condurache, acesta s-a obişnuit de multă vreme, încă
monii personali”, o zbatere interioară a „general-umanul nu are epocă”. Iar dacă de la debutul său în teatru, întreg setul de
omului, care presupune multă disperare este rugat să numească cel mai dificil rol ovaţii prelungite și de repetate chemări la
şi deznădejde adunate la un loc, partitu- al carierei sale actoriceşti, Dan Condura- rampă la finalul fiecărei reprezentaţii, dar
rile aflate pe teritoriul comediei respiră o che nu ezită să schimbe imediat terito- şi pe parcursul acesteia, aşezând semnul
libertate aparte de exprimare artistică. În riul şi să afirme faptul că nu teatrul i-a egalităţii între ceea ce a aşteptat publicul
„Bigamul”, „Pluralul englezesc”, „Faza- oferit această posibilitate, ci propria sa să primească şi ceea ce i s-a oferit din
nul” sau „Spionul balcanic”, Dan Con- viaţă: „Am gestionat precar rolul propriei punct de vedere artistic în acel spectacol
durache şi-a mobilizat toată forţa fizică vieţi.”, mărturisea cu sinceritate actorul, de către actor.
pentru a consolida personajul jucat, rol- un actor responsabil în raport cu destinul Se ştie că în teatru resimţim emoţii
urile sale fiind unele extrem de solicitan- fiecărui personaj al său şi care apreciază coerente memorabile de foarte multe ori
te. Mişcarea scenică, ce trebuia articulată foarte mult construcţia unui rol nu doar în raport cu cele umane zilnice. Non-fal-
din plin aici, era una amplă, cu o croială prin prisma mijloacelor individuale de sificarea „informaţiei mimico-gestuale”
de un dinamism eminamente vulcanic. interpretare artistică, ci şi prin interme- în cazul lui Dan Condurache este un fapt
Travestiul bine realizat în ultima piesă diul costumelor şi al machiajului, două uşor vizibil pentru orice tip de specta-
menţionată, „Spionul balcanic”, adauga componente majore ale oricărui spec- tor, atât pentru unul inocent, cât şi pen-
personajului Ilia Cvorovic, spre exemplu, tacol teatral, pe care acesta le defineşte tru unul avizat. Iar aceasta se întâmplă
o notă de un inimitabil comic auten- drept acele „accesorii ale zbaterii omului fiindcă actorul ştie să stăpânească arta
tic. John Smith din „Bigamul” lui Ray în lumea asta de vis şi de chin”. tăcerii tot atât de bine precum ştie să-şi
Cooney a fost, la rândul său, întruchipat Relaţia lui Dan Condurache cu rostească replicile în piesă, transmiţând şi
aidoma unei bombe gata să explodeze publicul lui spectator - un public cu prin una, şi prin cealaltă, la fel de clar şi
oricând, Pontagnac din „Fazanul” lui expectaţii diferite şi cu nivele culturale de precis, ceea ce doreşte să spună deloc
Feydeau, aşijderea, iar Geoffrey Jack- diferite - este una de prietenie sinceră, ambiguu. Căci, dacă ar fi să o cităm pe
son din „Pluralul englezesc” al lui Alan de care îşi lasă atârnat propriul său des- pictoriţa Medi Wechsler-Dinu, atunci
Ayckbourn, în regia Sandei Manu, își tin teatral. Emoţia pe care o transmite putem spune următoarele: ”Cine se uită
desfășura destinul, ca personaj, în tiparul artistul spectatorului în acelaşi rol cu la el (la un tablou n.n.) să aibă sentimen-
perfect al parvenitului veritabil, al cărui fiecare reprezentaţie în parte este mereu tul pe care îl am eu pentru el.” Iar, faţă
câine consuma biscuiţii doar pe jumătate. alta, pentru că densitatea de mijloace de de arta actoricească a lui Dan Condura-
Dan Condurache şi-a iubit rolurile şi expresie artistică, aşa cum specificam an- che, ai întotdeauna sentimentul că ea a
le-a construit, în totalitate, având la bază terior, creşte ca valoare de la un specta- fost creată special pentru tine ca specta-
un substrat psihologic evident, relaţia sa col la altul. Jocul său proxemico-kinezic tor unic ce eşti. Spaţiul gol al lui Peter
cu personajul fiind una specială, ce nu se află, la rândul lui, într-o permanentă Brook nu are cum să mai existe în acest
urmărea neapărat o traiectorie liniară, metamorfoză relevantă, fapt ce determină caz, nici măcar în cadrul îngust al unei
tocmai pentru că niciodată spectatorul ca tragicul sau comicul create să ajungă paradigme oarecare ce încearcă în zadar
nu avea cum să vadă aceeaşi partitură a fi circumscrise unei norme proprii să dărâme din răsputeri tot. Fiindcă stil-
jucată de două ori la fel. Portretul final actoriceşti prin care mesajul este transmis istica individuală a artistului Dan Con-
al oricărui rol construit de către actorul integral publicului receptor. Practic, are durache comunică mult mai mult prin
Dan Condurache nu este unul repetabil loc aici un proces continuu de seducţie mesajul său explicit decât orice retorică
la nesfârşit, o entitate exprimată în aceiaşi estetică a spectatorului, indiferent de experimentală contemporană cu iz post-
parametri scenici în două spectacole con- nivelul său cultural şi de așteptările modern.
secutive. Dimpotrivă, el reprezintă, de acestuia, în cazul lui Dan Condurache

Conferinţa mondială pentru Apărarea Libertăţii Presei

TATOMIR ION-MARIUS
În zilele de 10-11 iulie a.c. la Print-
works, Londra, a avut loc conferinţa
mondială Apără Libertatea Presei (De-
fend Media Freedom), eveniment or-
ganizat de către guvernul britanic şi cel
canadian. Conferinţa a reunit delegaţii
din peste 100 de ţări, incluzând 60
de miniştri şi peste 1500 de jurnalişti,
reprezentanţi ai ONG-urilor şi ai
societăţii civile, personalităţi din mediul
academic.
În prima zi a conferinţei a fost lansată
”Declaraţia Comună a celei a 20-a
Aniversări: Provocări la adresa Libertăţii
de Exprimare în decada următoare”, doc-
ument elaborat de către raportorul spe-
cial al ONU David Kaye, reprezentantul
OSCE pentru libertatea presei Harlem
Desir, raportorul special al OAS Edison
Lanza şi raportorul special al Comisiei
Africane Lawrence Mute, cu asistenţă din
partea organizaţiei Articolul 19 şi Cen-
trul pentru Lege şi Democraţie.
Documentul prevede necesitatea
creării unui mediu care permite exer-
citarea libertăţii expresiei, construirea şi
menţinerea unui internet liber, deschis şi
inclusiv şi tratează problema controlului
privat asupra sistemelor de comunicare
digitale.
  Au avut loc sesiuni în care s-au
dezbătut numeroase subiecte impor-
tante printre care: libertatea presei în
America de Sud şi în Balcanii de Vest,
independenţa presei, siguranţa femeilor
jurnaliste, măsuri spre a pune capăt pentru consolidarea libertăţii presei.
uciderii jurnaliştilor, protejarea Ministrul britanic de Externe, Jeremy
jurnaliştilor în zonele de conflict din Hunt a declarat:
Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. ”Marea Britanie şi Canada sunt dedi-
La şedinţa plenară ”Libertatea Presei: cate promovării libertăţii presei în în-
jurnalişti sub ameninţare” a participat treaga lume. Aceasta este o componentă
Chrystia Freeland, ministrul canadian de esenţială a prosperităţii economice,
Externe, Jeremy Hunt, ministrul britanic dezvoltării sociale şi a democraţiilor
de Externe, Amal Clooney, Trimisul spe- rezistente. Este un drept la care toate
cial pentru Libertatea Presei şi Luz Mely statele s-au angajat, aşa cum e prevăzut
Reyes, jurnalistă din Venezuela. în Articolul 19 al Declaraţiei Universale
Ministrul de Externe britanic Jeremy al Drepturilor Omului: ”libertatea de a
Hunt a subliniat importanţa existenţei menţine opinii fără intervenţie şi de a
unei prese libere şi a anunţat măsuri luate căuta, primi şi transmite idei prin orice
de guvernul britanic pentru promovarea mijloace şi indiferent de graniţe”.
libertăţii presei. În a doua zi a conferinţei s-a discutat
Marea Britanie şi Canada au stabilit despre importanţa libertăţii presei, lib-
un Fond pentru Apărarea Presei Globale ertatea presei în Asia de Sud-Est, dez-
care va fi administrat de către UNESCO. informare, campania pentru libertatea Hunt a declarat: ridicat de jurnalişti ucişi cu 15% faţă de
Acesta va fi folosit pentru a oferi consil- presei, presa în Europa de Est şi Asia ”Oprirea valului violenţei împotriva 2017.
iere legală jurnaliştilor şi pentru formare Centrală, libertatea presei, dezvoltarea şi jurnaliştilor necesită voinţă politică, pre- UNESCO confirmă că 99 de jurnalişti
în domeniul siguranţei pentru jurnaliştii democraţia în Africa. siune diplomatică şi un cadru legal spre a au fost ucişi, 348 închişi şi 60 ţinuţi os-
care merg în zone de conflict.   Lord Neuberger, preşedintele Comi- asista ţările să progreseze.” tatici.
A fost adresată şi o invitaţie către tetului de Nivel Înalt de Experţi Legali şi   Trimisul special pentru Libertatea Evenimentul Defend Media Freedom
reprezentanţii guvernelor din întreaga Amal Clooney, vice-preşedinte al Comi- Presei al Ministrului britanic de Externe, a adus în lumina reflectoarelor proble-
lume de a semna tetului au anunţat componenţa Comi- Amal Clooney a declarat: mele grave cu care se confruntă jurnaliştii
documentul Angajamentul Global tetului de Nivel Înalt de Experţi Legali. ”Comitetul de Nivel Înalt de Experţi independenţi, ameninţările, violenţele şi
asupra Libertăţii Presei care prevede că Acesta s-a întrunit pentru prima dată Legali aduce laolaltă experţi de vârf în abuzurile la care sunt supuşi doar pentru
spre a contracara ameninţările la adresa la Conferinţa Globală pentru Apărarea libertatea presei, incluzând judecători, că au curajul de a păşi în faţă şi a spune
libertăţii presei este nevoie de a se acţiona Libertăţii Presei. avocaţi şi academicieni din întreaga lume. lucrurilor pe nume, a face adevărul cu-
atât local cât şi global şi angajamentul de Comitetul de Nivel Înalt este un or- Aştept cu nerăbdare să lucrez cu ei spre noscut. Implicarea organismelor gu-
a coopera pentru apărarea libertăţii pre- ganism independent convocat la cererea a dezvolta şi avansa cadre legale care pot vernamentale în adoptarea unei poziţii
sei printr-o Coaliţie a Libertăţii Presei.     guvernului
   Britanic şi cel Canadian şi ajuta la protejarea libertăţii presei în jurul ferme pentru apărarea libertăţii presei
De asemenea se specifică stabilirea unui prezidat de către Lord Neuberger, fost lumii” reprezintă consolidarea structurilor
Comitet de Nivel Înalt de Experţi Legali preşedinte al Curţii Supreme a Marii Organizaţia Reporteri fără Frontiere a democraţiei fără de care societatea liberă
care să ofere consiliere guvernelor care Britanii. declarat anul 2018 ca fiind cel mai rău nu poate exista.
doresc să întărească mecanismele legale Ministrul de Externe britanic Jeremy an pentru jurnalişti, cu un număr mai
CALEIDOSCOP AUGUST 2019 MIORIŢA USA
Poezii de Irina Lucia Mihalca
Doar un surâs...
Doar un surâs
spre cineva ascuns în tine
şi spre tăcerea urcată treptat în noi,
spre acel copil pe care
îl port peste tot,
spre uimirea sângelui tău,
un surâs pentru ochii plânşi
şi zâmbetul de nuanţele cerului,
un surâs către marea regăsire,
un surâs spre o prăjitură pudrată
pe care nu o vom mai mânca
şi pentru iubirea ce-mi venea din
priviri,
întrebându-te dacă ne vom regăsi,
când, de ce despărţiţi?
Mă priveai bucuros că eram fericită,
că iubeam, râdeam, dansam şi
cântam,
şi totuşi erai trist pentru că
acea prăjitură
nu o vom mai savura vreodată,
şi-atunci ţi-ai zis:
- E o minune de fată!
Să ascultăm cântecul din adâncuri
Luţziafiru di dzuâ şhi'di noapti,
un primitu eshţzâ cu pirpirunji
aroşhii,
şhi njirli, şhi limunii, şhi pirâ, tuti di
anvârliga! *
Somnul minţii nu are un scop,
un zbor peste apele-oglindite de stele,
o mare cu valurile care se sparg
de ţărmul sufletelor noastre,
un foc biruit de apă.
O uimitoare clipă de iubire!
Acolo unde cade o stea ies toţi
să se hrănească.
Toate păsările cântă în limba lor,
chiar dacă nu toţi au ureche
muzicală.
Nu s-au trezit, încă, cei ce trebuie
să simtă frumuseţea acestui timp!
Momentul impactului particulelor
ce se izbesc între ele,
momentul care le va schimba des
tinul
pentru totdeauna. O clipă, doar!
Fac dragoste literele-ntre ele,
unite-n fir de borangic.
Ca să simţi gustul apei
trebuie să cauţi picătura în secetă.
Se poate şi cu emoţie,
doar, să arzi şi să trăieşti!
Tu, dansator al soarelui, oscilezi
ca un ac de busolă între nord şi sud,
SKYLIN TRAVEL
Tel: (424) 354 6875
VA OFERIM CELE MAI REDUSE PRETURI DE AVION
ORI DE UNDE SI ORIUNDE IN LUME
Croaziere Hawaii Mexico Inchirieri De Masini
Los Angeles / Cluj $ 550
Portland/Timisoara $ 495
Note: Plus taxe difera in functie de sezon
Plecari din: Seattle. Portland. Sacramento. San Francisco. Chicago. Phoenix Dallas.
La: Bucharest. Budapest. Timisoara. Sibiu. Cluj. Kiev. London. Europe. Germany.
Email: skylintravel21@yahoo.com
mioritausa@yahoo.com
PLEASE SUPPORT MIORITA-USA-NEWSPAPER | SEND YOUR
DONATIONS VIA PayPal (VISA / MASTERCARD / AMERICAN EXPRESS)
între est şi vest! Cheia e-n tine!
Cred că abia acum ai realizat
ce-nseamnă sacrificiul
pornit pentru sufletul din oglinda ta.
Caută răspunsul în globul de cristal,
reflectaţi suntem în oglinda lăuntrică!
Părea un fluviu
ce nicicum nu poate fi trecut înot.
Mă aşteptai la mal cu focul aprins
să-mi usuci hainele. Asta eşti tu!
Am cucerit priveliştea ta,
mulţi maci pe acolo,
mult dor de libertate de exprimare.
Aşa am văzut! Îmi place ce-am găsit:
o gazdă bună, cu ceaiul fierbinte pe
masă,
dispusă să se uite fix în ochii oaspete
lui ei.
– Vino şi stai lângă mine, iubitule,
să ascultăm cântecul din adâncuri,
murmurat cu ochii-nchişi!
Vioara mea, vioara care vibrează cu
mine,
altfel, o piesă doar, fără maestru!
Vioara prin care ţi-ai cântat balada
durerilor.
O magică iluzie este viaţa!
Dacă n-ar fi atinsă nu ar cânta,
aşa cum nici fulgerul ce-atinge marea
nu ar face perla un timp.
E fericire-atinsă cu vârful degetelor,
un gust şi un miros inconfundabil!
Fără a mai căuta în afară,
ziua de mâine tot va veni.
Pătrunzi adânc în lumina zâmbetu
lui,
înţelegându-te, crescând în propria
fiinţă,
Acela eşti tu, cu-adevărat,
în rest, totul se schimbă!
Nu orice vioară cântă după cum
simte sufletul, ţi s-a întâmplat ţie!
Oamenii se deosebesc prin cuvintele
rostite,
doar faptele ne fac eroi.
Dacă trasez mediana văd excelenţa,
sublimul simţirii naşte viaţa sau zeii.
Tu yilii nâ mutrimu t'as nâ videmu
fârâ di câsuri...**
Cât de departe eşti de tine când uiţi
sămânţa de lumină sădită
ce-aşteaptă
să-ncolţească, să crească, să-
nflorească!
***********************************
Luceafăr de ziuă şi de noapte,
o poveste eşti cu maci roşii,
şi-albaştri, şi galbeni, şi flacăra
dinprejur! *
În oglindă ne privim pentru-a ne
vedea fără de greşeli...**
(trad. din armână)
Seattle/Budapesta
Phoenix/Bucuresti
Address: 11728 Wilshire Blvd, Los Angeles, CA 90025
w w w . m i o r i t a u s a . n e we sw s
La Început – Cuvântul...
La Început, Cuvântul a fost
şi Cuvântul s-a Luminat în Om,
în floare, în stele, în lună,
în piatră, în fântâni şi în mare.
Omul a luat cuvintele,
le-a amestecat,
le-a compus prin fulgii de nea,
în stropii de ploaie,
în vânt şi-n miresme de frunze,
în floarea-de-colţ, în Steaua Polară,
în suflet-pereche,
în floare de nu-mă-uita,
în gândul din vis,
într-o caligramă.
Cuvintele au început să zboare
– un dans
spre cer şi spre soare.
Din teamă, omul le-a smuls,
le-a îndepărtat,
le-a ascuns în adâncuri,
formând noi cuvinte,
mereu mutilate,
psalmi de dor şi de jale,
cuvântul durere,
răni,
boală şi moarte,
noroi, întuneric,
cuvinte udate în lacrimi
din veşnica teamă.
Treptat cuvintele s-au stins
prin gări, în spitale,
pe fronturi, în războaie.
Au mai rămas amintiri
şi umbrele lor
în inimi, în cânturi,
în poveşti, în balade şi doine
– mici felinare,
în zboruri de fluturi,
petale de lotus, priviri de copil,
gânduri-poeme
în muguri de floare, în raze de soare...
Rătăcirea Timpului la Masa Tăcerii
Zborul pescărușului
semnează orizontul între două clipe.
În urma fiecărui pas, timpul mușcă cu
forță spațiile,
lumina eliberează căderea secundelor
din trecerea cuvintelor.
În urma fiecărui pas,
iarbă nenăscută, iarbă neruptă de
trecut.
Rănit la picioare te ridici,
din botezul apei, în tăcerea regăsită.
Din colțul viselor, neputința reținerii
clipelor rebele,
anotimpuri ce nu există
trec prin umbrele oaselor albite.
La Masa Tăcerii, sufletul,
în căderea sărutului, eliberează
BILETE DE AVION
timpul.
În fiecare noapte curg, peste vetre,
icoane din focul inimii.
Nimic nu va mai fi
cum a mai fost în inocența vârstelor!
Traversezi orașul, în faţă doar biserica,
cu inima spargi altarul,
treci mai departe de început,
cu aripile și dinții rupi din infinit.
Prin respirația lacrimii, jumătăți de
glasuri se strigă,
se caută, în tăcerea oglinzilor.
În spatele coloanei nu mai e nimic,
doar cimitirul, speranța și cerul!
Cazi în rugăciune și, peste toate,
Coloana Infinitului se desfășoară-n
lumină.
Din umbre nu a plouat, nu a nins,
prin rana desfăcută peste timp, în
linia rece a nopții.
Printre iluzii ne strecurăm,
ultima treaptă a scării rulante nu mai
există,
singuri vom face saltul
în tronsonul următor de timp
secționat.
Orele, zilele și anii s-au evaporat
printr-o nouă rotire a pământului,
gardienii nemărginirii
ne-au deschis porțile prin suspinul
umbrelor.
Timpul – tubul îngust prin care,
cu greu, vom trece din trupul cuvin
telor,
învățându-ne, unii pe alții,
pentru noua rearanjare din Fântâna
Luminii!
Viaţa se scurge prin timp, iar timpul îşi
are timpii lui
Eu, tu, aici, acolo,
rotunde piruete, în paşi de dans,
împrăştie fiori,
în adierea visului, suspin e cântecul.
Prin frunzele risipite de toamnă
asculţi curgerea timpului, din amfora
antică
sorbi melodia - delicat mir -
beţie a umbrelor nopţii, emoţie furată
din astre.
Prin noaptea-nvăluită în vrajă,
o mână mângâie perna,
un fluture albastru adie...
O însingurare solară răsfiră cuvintele,
adânc pătrund în respiraţia unui timp
comun,
10
pare să ne coase, unul de altul,
în punctele cardinale ale inimii.
Estompat este totul,
ceva s-a pierdut, acolo, în vânt.
Nimic nu mişcă durerea, asemeni
unui lac liniştit.
Viaţa se scurge prin timp, iar timpul
îşi are timpii lui!
Labirint este viaţa, labirint este
moartea,
coridoare invadate de alte coridoare
ce nu duc nicăieri,
pânza vieţii nu derulează nimic,
mileniile însele trăiesc în adâncuri!
Stăpâna omului este viaţa, surprizele
ei,
feliile tortului de migdale,
când dulci, când amare.
Un paradis pe care nu-l vedem
trece prin dreptul
mâinilor noastre, spre visul unei
patimi.
Ştii că ceea ce trăieşti în clipa asta
depinde de întâlniri întâmplătoare?
Peste ani,
clipa prezentă va fi, la rândul ei, o
uitare întâmplatoare.
Pe unda sufletelor pereche, umbrele
sunt îngeri,
când ele nu mai sunt locaţii în
materie
îşi caută alţi timpi,
îngeri care aşteaptă cuminţi regăsirea,
reîntâlnirea cu noi.
Nimic aici, doar tăcerea ce curge din
bolţi...
Si Hoteluri
$ 425
$ 415
(916) 868-5395
11 MIORIŢA USA AUGUST 2019 ULTIMA ORA

Theodore Constant - Dance Academy / International MIORITA USA

Ballet Festival 2019 - Communicat de presa DONATIE $1.00 DONATION
Publisher:
Festivalul de vara TCDA-IBF a fost infiintat in 2014 Mai mult, TCDA-IBF este unicul program care
de fostul balerin solist Theodore Constant (Theodor oferă burse pentru a continua antrenamentul de ex- MIORITA CULTURAL
Constantinescu) in regiunea Sacramento. Acesta ofera ceptie la unele dintre cele mai importante scoli de for-
anual master-clase in balet clasic, dans contemporan
si teatru muzical pentru o perioada de trei saptamani.
mare professionala din lume, care includ Academia de
Dans din Zurich, Elvetia, Scoala de Stat din Berlin,
ASSOCIATION
În fiecare an, elevii se alătură TCDA-IBF din în- Germania, Academia de Balet al Operei din Viena, Founded 2006
treaga lume, generând o experiență de neuitat intr-un Austria, precum si alte programe profesionale din Eu-
Founders: Viorel Nicula, Alin Alistar, Mircea Ratiu
mediul multicultural, care încurajeaza deasemenea ropa si Statele Unite.
rețelele de comunicare și a noilor prietenii intre dan- In 2017, Festivalul a fost deasemenea organizat
satori. pe Coasta de Est al Americii, in colaborare cu North Conf. Univ. Dr. Anca Sirghie
Anul acesta elevi de la Scoala Operei din Paris, Carolina University at Wilmington, pe care scena a (Director Onorific)
Franta, Academia de Balet al Operei din Vienna, Aus- fost prezentat spectacolul, iar in 2020 este prevazut ca
tria, Conservatorul National de Dans din Lisabona, Festivalul sa se tina aditional si in Europa. Viorel Nicula
Portugalia, si numeroase alte scoli de dans din Europa Theodore Constant - Dance Academy / Interna- (Director General)
si Statele Unite au participat la prestigioasele cursuri tional Ballet Festival culminează in fiecare an cu un Simona Botezan
de vara TCDAIBF. spectacol public pe scenă, la care se alatura si dansatori (Director executiv )
Exclusiv, directori, maestri de balet, coregrafi și profesionisti.
artiști din întreaga lume care sunt reprezentanți al
mariilor școli de dans și balet, precum si al compani- Despre Festival: Prof. Dr. Marius Petraru
ilor de dans profesionale, sunt selectați cu atenție în www.tcda-ibf.com (Redactor Sef)
fiecare an pentru a preda un curriculum care intrevede Despre Theodor Constantinescu: Octavian Curpas
dezvoltarea unui dansator complet, cu accentul pus pe www.theodoreconstant.com (Redactor Sef Adj.)
baletul clasic.
George Roca
Dana Deac
Moldova ca Cazul butmalai Bebe Boanta
Madalina C. Diaconu
poligon geopolitic
 
PAUL SZASZ SEBEȘ
Nicolae Gavrea
Mara Circiu
Marian Petruta
PAUL SZASZ SEBEȘ Sebastian Doreanu
Vă mai  aduceți aminte de cazul Butmalai ?  Este  vorba despre acel ex-deputat Vavila Popovici
Republica Moldova  trece prin niște schimbări esențiale Noua putere  din   Republica Moldova care s-a sinucis în anul 2014.  Asta  tocmai  după ce Sergiu Gabureac
trebuie să facă reforme mari .  Să  repare injustițiile făcute de Plahotniuc. începuse să  facă dezvăluiri  despre regimul Plahotniuc.  Un caz  care a fost închis Dan Teodorescu
Un singur lucru însă, de ani buni, nu se schimbă. E vorba despre  Transnis- prea repede.  Nimeni nu știe ce urma  să mai spună  acest om.
Silvia Urdea
tria.  Regiunea aceea care a rămas o Uniune Sovietică în miniatură.. Un  caz  care  ar  trebui urgent  redeschis.  Asta pentru că  se pot afla multe
Alina Jar
Ca un ghimpe în dosul Republicii Moldova și al Ucrainei. Rusia nu mai detalii legate  de furtul miliardului.  Moartea acestui om a fost făcută uitată mult 
vrea federalizarea Republicii  Moldova.  Cel puțin nu o mai numesc așa. prea repede. E timpul să  cerem noilor autorități de  la Chișinău  să  redeschidă (Senior Editors)
Acum îi spun” regiune cu statut special. Reamintesc faptul că   cel care se cazul. Vorbim totuși de un caz mult prea cunoscut. S-a vorbit mut la vremea
ocupă  de regiunea transnistreană, înlocuitorul lui Rogozin, este  Dmitry  aceea. Ulterior s-a așternut tăcerea asupra acestui caz.  Oare de ce ? Să  nu mai  Sorin Blada
Kozak. Același cu memorandumul Kozak. deranjeze pe cineva? (Reporter Special)
Republica Moldova va fi doar un poligon de testare geopolitică. Dacă  Cred că  acest caz merită o anchetă serioasă. Una care să fie corelată cu furtul Tatomir Ion Marius
se va  reuși în Moldova, acest scenariu va fi  aplicat, la scară  mai mare, miliardului. Sunt multe semne de întrebare legate de această  sinucidere. (Corespondent Special Europe)
în Ucraina.  Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a afirmat că  Rusia
nu recunoaște  cele  două republici auto-proclamate, Donbas și Lugansk. 
Ovidiu Junc
Dorește însă  ca acestea să fie declarate regiuni cu  statut special.  Asta 
(Graphic/Layout Designer)
înseamnă că ei vor putea influența, la ordinul Moscovei, politica internă
și externă
Nu exclud faptul  ca să se încerce aplicarea acestui scenariu și în Georgia. Mona Rachita
Acolo avem regiunile Abhazia și Oseția. Conflicte înghețate. (Editor Corector)
Timotei Balla
Marius Baciu

… de Sânziene (Web Master)

Mara Cîrciu

"S-ar putea întâmpla fel de fel de miracole dar trebuie să te înveţe cineva cum să le priveşti, ca să ştii că sunt miracole. Altminteri, nici măcar nu le vezi. Treci pe lângă
ele şi nu ştii că sunt miracole. Nu le vezi...” ~
Mircea Eliade, Noaptea de Sânziene

Ziua Mondială a Iei românești, un proiect minunat care a inspirat românii din toate colțurile lumii a fost sărbătorită și în acest an în spațiul real dar și cel virtual pe
data de 24 iunie!! Pentru o singură zi, Ziua de Sânziene, am îmbrăcat lumea în IA noastră românească, și lumea s-a făcut mai frumoasă, mai bună și mai luminoasă!! Ce
puteri magice are acest veșmânt ce nouă, românilor ne este atât de familiar? Am deschis ochii având această frumusețe rară drept model și ideal, și acum revăd abecedarul
meu ce avea chiar pe copertă imaginea unor copii îmbrăcați în straie populare!
Regina Maria, mare iubitoare a portului popular a fost o susținătoare înfocată și purta adeseori ia românească, multe dintre evenimentele ce aveau loc la palatul
regal menționau în invitație “costumul popular” drept ținută vestimentară, doamnele din cercul regal i-au urmat exemplul, și iată că ia era prezenta și la modă și în Colaboratori onorifici:
secolul trecut, dacă veți avea ocazia să admirați pozele din acea perioadă o să puteți vedea cât de frumos strălucea regina Maria în ia românească. Indiferent de ocazie, Bogdan Banu - Washington D.C.
parcă există o ie potrivită! Alb-negru, înflorată, cu motive geometrice, ia este atât de versatila și prin eleganța ei lipsită de ostentație satisface toate gusturile! Constat cu Radu Oprea - Arizona
plăcere că multe din nunțile zilelor noastre au drept miri tineri frumoși îmbrăcați în costum popular, o reîntoarcere la tradițional și frumos care-mi umple sufletul de Prof. Dr. Theodore Bucur - Franta
bucurie! Personal, nu pierd nicioadată ocazia să o port cu mândrie și multă dragoste, anul acesta, am luat-o cu mine chiar și în Peru, și pot să vă spun cu bucurie că ia Lucretia Berzintu - Israel
noastră românească a fost încă odată la înălțime!! Între ruinele faimosului Machu Picchu, într-un peisaj de vis, ia românească a fost cel mai bun ambasador și simbol al Monalise Hihn - Romania
valorilor noastre românești. Am avut satisfacția ca într-o țară îndepărtată, o părticică din ADN-ul nostru național să fie prezent!
Narcis Daju - Romania
Biblia ne-nvață că “nimeni nu-i profet în țara lui” si IA noastră românească a redevenit din nou “la modă” după ce a cunoscut un succes răsunător în moda
internațională, casele de modă cu renume folosind IA drept inspirație și model în nenumărate ținute foarte apreciate atât de marele public dar și de multe vedete
Szazs Sebes Paul - Romania
internaționale. Ia noastră a ajuns chiar și la Hollywood, vedete americane celebre au devenit și mai strălucitoare în frumosul nostru port popular. Marius Jar - California
M-a fascinat dintotdeauna frumusețea, simplitatea, culoarea și armonia din iile noastre. Înflorate, cu motive populare, cu stele, râuri, flori de câmp, trandafiri, Mircea Neagoe - California
frunze, ramuri…fiecare ie are o poveste. Odată cu ficeare împunsătură a acului, mâna dibace ce a creat-o a pus în această podoabă o parte din sufletul, visele şi speranţele Pr. Octavian Mahler - California
sale. V-aţi întrebat vreodată de unde poate izvorî atâta frumuseţe dacă nu dintr-un suflet prea plin de frumos? Întoarcerea această către minunea care este ia romanească Prof. Dr. Adrian Botez - Romania
semnifică spiritualitate şi continuitate. Copiii români născuţi pe meleaguri străine nu pot intui sau conştientiza la prima vedere acest lucru, cu toate acestea, tinerele Maria Popa - California
generaţii trebuie direcţionate către trecut şi frumos! Avem datoria să învăţam ţinerii despre istoria şi frumuseţea din ia românescă. Dacă noi o purtăm cu drag şi madrie, Georgeta Bostean -California
aşa o vor face şi ei! Cât de săracă ar fi lumea fără strălucirea iilor româneşti! George Petrovai - Romania
Dana Dobre - Romania
Lumină, culoare, bucurie-să nu uităm să iubim România şi IA în fiecare zi!!!
Clara Ilie - Romania

Colaboratori presa:
Los Angeles Press Club
Sacramento Press Club
Clubul Presei Transatlantice
NARPA, AIPS

E-mail stories & photos:

mioritausa@yahoo.com
www.mioritausa.news
ADDRESS: P.O.BOX 193
WEST SACRAMENTO, CA 95691
PHONE: 916 868 5395

"MIORITA USA" este o publicatie lunara

ce apare la inceputul fiecarei luni ca-
lendaristice. Va invitam sa va abonati.
Costul unui abonament este de $15
pe 6 luni si $30 pe un an intreg. In pret
sunt incluse si taxele postale. Efectuati
check pe MIORITA USA si expediati la
adresa ziarului. Ziarul "MIORITA USA"
nu cenzureaza articolele asa ca ideile
anuntate apartin autorilor, la fel si re-
sponsabilitatea juridica. You may not
modify, copy, reproduce, republish,
upload, post, transmit, or distribute,
in any manner, the material from this
published newspaper, including text
and graphics. Miorita USA. All rights
reserved.
Mara Circiu - Miorita USA - senior editor
THE BEST
WEDDING
OF NORTH
CALIFORNIA
- 2019
Dorena
and Andrew
Peterson