Sunteți pe pagina 1din 8

Discursul lui Klaus Iohannis din Parlament cu ocazia investiturii

Klaus Iohannis
„Domnule preşedintele al Senatului României,
Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,
Domnule prim-ministru,
Domnule preşedinte Ion Iliescu,
Domnule preşedinte Emil Constantinescu,
Prea Fericirea Voastră,
Înalt Prea Sfinţia Voastră,
Stimati reprezentanti ai cultelor,
Alteţa Voastră Regală,
Stimaţi membri ai Parlamentului României,
Doamnelor şi domnilor miniştri,
Excelenţa Voastră, Domnule Decan al Corpului Diplomatic,
Excelentele Voastre, Doamnelor si Domnilor Ambasadori,
Domnule preşedinte al Curţii Constituţionale,
Doamnelor şi domnilor judecători ai Curţii Constituţionale,
Doamnelor si domnilor Magistraţi,
Domnule Avocat al Poporului,
Excelenţele Voastre,
Stimaţi cetăţeni, dragi compatrioţi,

Stau aici în faţa dumneavoastră, astăzi, conştient de miza acestui moment pentru viitorul
României.
Sunt recunoscător şi onorat de încrederea pe care cetăţenii României mi-au acordat-o, aceea de a
fi Preşedintele lor. Şi îi asigur că voi fi Preşedintele tuturor românilor. Sunt profund mişcat de
dragostea de ţară care a stat în spatele participării la vot, de aspiraţia spre libertate şi prosperitate
a românilor.
Vă mulţumesc vouă, tuturor concetăţenilor mei, pentru că aţi arătat lumii întregi adevărata faţă a
României. La 25 de ani după căderea comunismului aţi făcut încă o dată să triumfe democraţia şi
participarea.
Se vorbeşte foarte mult în aceste zile despre aşteptări. Despre speranţele pe care românii şi le pun
în viitor, despre semnalul dat de votul din 16 noiembrie. Şi după valul de entuziasm o îndoială din
trecut pare a-şi face loc încet pentru unii. Dar dacă aşteptările mari duc la dezamăgiri? Eu vreau
să dărâmăm şi această îndoială, aşa cum am dărâmat şi altele. Şi le spun românilor clar:
aşteptările mari pot duce la rezultate mari. Şi vor duce. Pentru că aşteptări mari înseamnă mai
multă responsabilitate, mai mult efort, mai multă seriozitate şi mai multă muncă. Din partea
tuturor. Iar eu voi fi primul. Momentul în care clasa politică începe să se ridice la înălţimea
aşteptărilor nu poate întârzia mult. Şi nu frica de dezamăgire trebuie să mişte oamenii politici, ci
faptul că România se schimbă. Că o naţiune de cetăţeni cu aspiraţii, idealuri şi valori nu va mai
accepta să fie reprezentată decât de o clasă politică pe măsură.

Doamnelor şi domnilor,
România lucrului bine făcut este angajamentul pe care mi l-am luat în faţa oamenilor şi cu care
pornesc pe acest drum. Îmi propun ca la sfârşitul mandatului meu de Preşedinte, România să fie
spaţiul unei alte stări de spirit, al unui alt climat social, în care să îşi găsească în sfârşit loc
stabilitatea, aprecierea valorii şi calmul. Nu calmul aparent dat de absenţa dezbaterii, nu calmul
în spatele căruia se ascunde resemnarea. Ci calmul dat de libertatea de a alege, pentru că există
opţiuni, de încrederea că prosperitatea vine când fiecare îşi face treaba şi de convingerea că
împreună suntem puternici. O Românie în care stabilitatea, calmul şi aprecierea valorii devin
reperele normalităţii va fi fără îndoială una atractivă pentru investiţii. Locurile de muncă şi
prosperitatea, pe care toţi românii ni le dorim, nu au cum să apară decât într-un asemenea climat.
România nu are voie să rămână ţara proiectelor mereu începute şi niciodată terminate, de la
Constituţie la autostrăzi, ţara vorbelor frumoase şi faptelor puţine, ţara care face legi pentru
prezent nu pentru viitor, pentru interese particulare nu pentru binele comun. România nu poate să
rămână ţara aşteptărilor mari şi rezultatelor mici, ţara timpului irosit şi oportunităţilor ratate. Şi
nu va rămâne. Vreau ca la sfârşitul mandatului meu oamenii să vadă că în România proiectele se
duc la bun sfârşit, că am construit instituţii solide, că am făcut legi şi reguli durabile. Vreau ca la
sfârşitul mandatului meu să avem satisfacţia de a fi a valorificat fiecare şansă şi de a fi lăsat în
urmă o Românie mai puternică şi mai unită. Dar pentru asta trebuie să ne apucăm de treabă.
Lucrurile nu se vor întâmpla nice peste noapte şi nici de la sine. La fiecare etapă vom avem de
înfruntat provocări şi capcane. Iar rezistenţa la schimbare şi teama de nou, care adesea sunt cele
mai mari în interiorul sistemului, nu trebuie subestimate. Dar le vom depăşi pe toate dacă avem
mereu în minte ce ne-am angajat să construim.

Doamnelor şi domnilor,

Primul pas în acest proces este reconstrucţia instituţiilor politice, chemate să reprezinte cetăţenii
şi să exercite puterea la toate nivelurile. Anul 2015 trebuie să fie dedicat reformării acestora şi
construirii unui edificiu statal durabil. Pentru 50, nu pentru 5 ani. Şi mă adresez aici în primul
rând reprezentanţilor partidelor politice. Mă bucur să constat că există deschiderea pe care am
cerut-o pentru a începe discuţiile cu privire la:
• revizuirea Constituţiei şi modernizarea ei,
• schimbarea legislaţiei electorale – alegerea Parlamentului inclusiv reducerea numărului de
parlamentari, alegerea autorităţilor locale, votul prin corespondenţă şi votul electronic,
• schimbarea legislaţiei partidelor politice – incluzând aici finanţarea lor şi a campaniilor
electorale.
Marea capcană în reforma instituţiilor politice este să o gândim pentru noi astăzi. Absenţa
abordării pe termen lung este la fel de păguboasă ca şi absenţa schimbării. Înţeleg raţiunile
politice, înţeleg mecanismele din interiorul partidelor. Dar vă rog, pe cei din partide, să înţelegeţi
în egală măsură că nu mai putem lua decizii conjuncturale. Că reconstrucţia instituţiilor politice
nu poate porni de la calcule de partid, de la interese particulare, de la distribuiri de funcţii şi nici
de la strategii pentru următoarele alegeri. Sper că avem cu toţii înţelepciunea de a nu repeta
erorile din trecut. Dacă există cu adevărat voinţă politică şi nu doar declaraţii de intenţie, atunci
vom lua decizii care conduc la o construcţie durabilă, dincolo de interese partizane şi de moment.
În domeniul statului de drept şi independenţei justiţiei, precum şi al luptei anticorupţie, paşii
făcuţi până acum trebuie cu necesitate continuaţi. Garantarea lor şi acţiunea în spiritul lor trebuie
să devină normalitate în România. Preşedintele are un rol important în acest sens, pe care desigur
îl voi asuma. Dar este nevoie de înţelegerea clară, la nivelul întregii clase politice, a unui
principiu: nu există altă cale pentru România decât aceea a unei ţări eliberate de corupţie. Mi-aş
dori ca la sfârşitul mandatului meu, corupţia să nu mai figureze pe agenda publică, instituţiile să
funcţioneze pentru cetăţeni, iar oamenii politici să fi înţeles în mod definitiv că se află în
serviciul public, şi nu pentru interese personale sau de grup.

Doamnelor şi domnilor,

Un al doilea capitol esenţial pe care îl avem de reconstruit este acela al marilor sisteme publice.
Şi nu doar atât. Va trebui să ne uităm în perspectivă şi să ne întrebăm cum facem ca ele să
funcţioneze nu doar acum, ci peste una sau două generaţii. Cu toţii spunem de ani de zile:
educaţia este o prioritate. Vrem reforma sistemului sanitar. Vrem un sistem de pensii care să
asigure o viaţă decentă. Deşi toţi afirmăm că ni le dorim, totuşi, de ce nu le avem? Cum se face
că, deşi le stabilim ca priorităţi, educaţia şi sănătatea sunt primele care suportă consecinţele
crizelor, circumstanţelor şi calculelor politice? Sunt întrebări cu răspunsuri cunoscute. Dacă azi
închidem un capitol de 25 de ani şi asumăm un nou început, atunci e momentul să ne raportăm
altfel şi la marile sisteme publice. Cum construim un sistem de educaţie performant şi
competitiv? Cum arată un sistem de sănătate corect şi eficient? Cum facem ca România să poată
plăti pensii decente pe termen lung?
Cum răspundem la problema demografică? Cu aceste teme va trebui să ne aşezăm la masa
dialogului şi în jurul lor să construim consens. În cel mai scurt timp voi chema la consultări
partidele politice pentru a decide împreună pe trei chestiuni fundamentale:
• ce obiective de ţară ne asumăm la aceste capitole,
• o modalitate de lucru şi de dialog permanent
• şi un calendar cu etape şi acţiuni, pentru a trece de la vorbe la fapte.
Guvernele nu vor găsi niciodată suficienţi bani pentru educaţie şi sănătate, nu vor avea niciodată
curajul unor schimbări de substanţă, chiar al unor regândiri de sistem, dacă nu vor şti încotro
merg şi unde vor să ajungă. Marile transformări nu se fac aşteptând condiţiile sociale, economice
şi politice perfecte. Ci asumând o viziune şi lucrând necontenit, cu responsabilitate şi
determinare, pentru a o împlini. Când vom face acest lucru, românii nu-şi vor mai căuta viitorul
dincolo de graniţele ţării, iar cei plecaţi vor dori să se întoarcă. Şi chiar dacă reconstrucţia nu e
încă gata, vor dori să contribuie la ea. Pentru că în acel moment România va fi o ţară în care
politicienii respectă cetăţenii, o ţară care ştie ce vrea şi încotro se îndreaptă.
Doamnelor şi domnilor,
Dacă în planul politicii interne avem de reconstruit instituţii şi sisteme, în planul politicii externe
şi de securitate, România îşi reconfirmă opţiunile şi îşi asumă roluri noi. Clasa politică din
România are multe defecte, dar are un merit important: acela de a fi asumat împreună o opţiune
clară şi ireversibilă în ceea ce priveşte politica externă. Acela de a fi asigurat României
securitatea naţională. Cei trei piloni ai politicii noastre externe sunt Parteneriatul Strategic cu
Statele Unite ale Americii, apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană. Cuvintele cheie în
ceea ce priveşte politica noastră externă sunt continuitate şi predictibilitate. Liniile strategice în
care statul român este angajat vor fi urmate în timpul mandatului meu de Preşedinte. Doresc să
facem chiar mai mult. Să aprofundăm Parteneriatul Strategic cu Statele Unite nu doar în zona
militară, ci şi în zona schimburilor economice şi culturale. Iar în ceea ce priveşte calitatea noastră
de membru al NATO, vreau să spun un lucru foarte clar. Nu putem fi doar beneficiarii unui
sistem de securitate, ci trebuie să asumăm şi rolul de furnizori de securitate. Am spus limpede că
este nevoie de o creştere a bugetului Apărării, până la cel puţin 2% din PIB. Vă propun
dumneavoastră, tuturor partidelor parlamentare, să avem un consens pe această temă, inclusiv
pentru menţirea acestui nivel de buget pe termen lung. Dacă este nevoie voi merge şi voi discuta
cu partenerii noştri europeni acest proiect absolut necesar în actualul context geopolitic. Îmi
propun ca în primele 6 luni ale mandatului, conform atribuţiilor mele constituţionale, să prezint
Strategia Naţională de Apărare a României.
Nu în ultimul rând, avem de gândit împreună, putere şi opoziţie, asupra rolului nostru în Uniunea
Europeană. Îmi doresc o voce mai puternică a României în concertul european, un profil mai
solid, o contribuţie mai mare la ceea ce înseamnă construcţia Europei unite.
Doamnelor şi domnilor,
Cred că salutăm cu toţii rezultatele alegerilor din Republica Moldova, rezultate care au reafirmat
o opţiune clară a majorităţii pentru un parcurs european. Pe noi acest rezultat ne obligă ca în
următorii ani să fim sprijinul cel mai important al fraţilor noştri de peste Prut, pentru ca
obiectivele lor de integrare europeană să se transforme din deziderate în realitate. Vă propun
dumneavoastră, partidelor parlamentare, dar şi tuturor actorilor sociali, mediului academic, să
organizăm un consens naţional în jurul acestui obiectiv. Aici nu e vorba doar de declaraţii, ci mai
ales de formule de acţiune concrete, prin care sprijinul nostru faţă de integrarea europeană a
Republicii Moldova să fie efectiv şi eficient.

Stimaţi invitaţi,
Doamnelor şi domnilor,
Dragi români,

Cu toţii ne dorim o transformare profundă a societăţii în care trăim, a României în ansamblul său.
Schimbările de legislaţie sunt doar un pas. Ele vor trebui însoţite de o schimbare de mentalităţi,
practici şi mod de lucru. Îmi doresc o Românie scoasă din sfera senzaţionalului devenit cotidian.
O Românie în care nu e timp de spectacol, pentru că şi puterea şi opoziţia lucrează, şi
Preşedintele şi Guvernul şi Parlamentul lucrează, fiecare cu atribuţiile sale şi din poziţia sa. Una
din practicile pe care ar trebui să le lăsăm în trecut, acum, la încheierea acestei etape istorice, sunt
declaraţiile de complezenţă. Ele ştirbesc încrederea şi nu folosesc la nimic. Lucrul bine făcut
înseamnă că vom construi consens, dar consens nu doar în declaraţii, ci în acţiune, cu rezultate
măsurabile.
Înseamnă că periodic avem datoria de a veni în faţa românilor, de a comunica onest şi responsabil
ce etape am parcurs, în ce stadiu suntem, cât am făcut din ce ne-am angajat şi ce urmează mai
departe. Aşa voi proceda eu în calitate de Preşedinte.
Mai presus de toate, însă, îmi doresc o naţiune puternică. Naţiunea română este mai mare decât
suma intereselor, ambiţiilor şi chiar reuşitelor individuale. Nu suntem doar un grup de oameni pe
care îi leagă o comuniune de tradiţii, limbă, istorie şi spaţiu. Suntem o singură naţiune cu valori şi
mai ales obiective. O naţiune de cetăţeni, care ştie ce vrea în Europa, în lume, şi mai ales care ştie
ce vrea pentru sine. Este o onoare pentru mine să fiu Preşedintele acestei naţiuni. Vreau ca pentru
fiecare român să fie în mod autentic o onoare şi o mândrie că face parte din această naţiune.
Trăim într-o lume în care vrem ca lucrurile să se mişte repede şi rezultatele să fie imediate, într-o
lume în care să ceri cuiva încredere şi răbdare e o provocare. Iar să ai încredere şi răbdare e o
provocare şi mai mare. Şi totuşi vi le cer. Nu pentru mine. Ci încredere şi răbdare unii cu alţii,
între noi înşine şi cu noi înşine, ca naţiune. Pentru că doar cu ele putem face o construcţie
durabilă.
Îmi pun întreaga putere şi pricepere la dispoziţia poporului român. Ca peste 5 ani să putem spune
că România este ţara care a uimit lumea, prin transformarea şi reconstrucţia ei. Vă mulţumesc!”

Traian Basescu a depus juramantul de investire in fata Parlamentului:


Modernizarea Romaniei este prioritatea fundamentala a noului mandat
de V.M. , R.M. HotNews.ro
Luni, 21 decembrie 2009, 14:40 Actualitate | Politic

Discursul de inaugurare a mandatului de presedinte al lui Traian Basescu:

Reforma statului

 Am venit in fata dumneavoastra pentru a-mi reinnoi juramantul de credinta fata de


poporul roman, fata de legea fundamentala, fata de valorile care ne unesc.
 Va rog sa ne amintim impreuna ca, in urma cu 20 de ani, romanii, dintre care foarte multi
tineri, si-au dat viata pentru libertate.
 Dupa perioada de campanie si de conflicte care au indus neincredere si confuzie, e
momentul sa privim Romania cu luciditate, cu dragoste, cu incredere.
 Nu trecem printr-o perioada usoara (...) dar orice criza deschide si ferestre spre
oportunitati.
 In 6 decembrie am fost ales pentru ca am fost perceput drept cel mai credibil vector al
interesului national. Am primit increderea romanilor pentru ca mi-am asumat proiectul
modernizarii societatii romanesti.
 Consider ca am fost ales pentru vointa de a pune in practica reforme legitime
asteptate de prea multa vreme.
 E momentul realizarii reformei statului. Daca pierdem aceasta ocazie condamnam
generatiile viitoare la costuri inacceptabile.
 Ca presedinte al Romaniei, ca om reales in cea mai importanta functie din stat, va transmit
un mesaj de incredere: Romania vrea sa evolueze, Romania trebuie sa se modernizeze.
 Oamenii politici trebuie sa impuna transformarilor un ritm sustinut si sa se asigure ca
transformarile sunt echitabile.
 Experienta primului mandat ma va ajuta sa evit erori in viitor.

Obiectivul national comun si reconcilierea

 Sper ca acest lucru va fi valabil si pentru oamenii politici care nu cu multa vreme in urma
s-au coalizat impotriva presedintelui. Cred ca a trecut vremea coalitiilor contra. E vremea
coalitiilor pro. Trebuie sa ne unim eforturile pentru a construi un viitor mai bun pentru
romani.
 In ultimii ani s-au realizat cele doua obiective comune asumate de partidele parlamentare:
NATO si UE.
 A existat apoi sentimentul ca ne lipseste un obiectiv national comun. Dupa ce am
constatat ca referendumul a fost aprobat de majoritatea romanilor, va pot spune ca acest
obiectiv exista.
 Acest obiectiv nu poate fi monopolul unei singure formatiuni politice. Acest obiectiv e
modernizarea statului roman, modernizarea Romaniei. Imi asum modernizarea Romaniei
drept prioritatea fundamentala a celui de-al doilea mandat de presedinte.
 Este motivul pentru care vorbesc de reconciliere. Avem nevoie de reconciliere in jurul
unui proiect national. Sunt convins ca voi putea aduna toate energiile si competentele
pentru realizarea acestui obiectiv.
 Imi exprim increderea ca partidele politice vor putea cadea de acord asupra acestui
obiectiv fundamental.
 Vom avea mai multa democratie daca reforma Parlamentului va fi primul pas catre
reforma statului.
 Vom avea un stat de drept modernizat daca reforma justitiei va continua.

Noul contract dintre stat si cetatean

 Avem nevoie de un nou contract intre stat si cetatean. Schimbarea raportului dintre stat si
cetatean trebuie sa fie principalul obiecitv al reformei statului. Rostul statului este sa fie in
slujba cetateanului.
 Prioritatile trebuie alese exclusiv in interes public. Fiecare leu cheltuit de stat e un leu al
cetatenilor si trebuie cheltuit in interesul lor.
 Partidele trebuie sa renunte la excesul de numiri pe criterii politice. Cum se poate
reforma statul daca reprezentantii sai sunt alesi pe alte criterii decat cele ale competentei?.
Voi apara neutralitatea functiei publice.
 Un nou contract intre stat si cetatean trebuie sa tina seama si de motivele de neincredere
ce vin din trecut. Poate cel mai dureros e cel pe care il marcam in aceste zile, cand ne
aducem aminte de revolta romanilor impotriva comunismului. Societatea are sentimentul
ca nu a fost spus tot adevarul, ca cei vinovati nu au fost pedepsiti. Cred ca adevarul nu are
pret si ca el va trebui spus pana la capat.

Grupurile de interese

 Un pericol la adresa democratiei si a statului de drept este influenta excesiva a unor


grupuri de interese economico-financiare auspra politicienilor si a institutiilor.
 E inacceptabila pretentia la o reprezentare privilegiata a anumitor grupuri in detrimentul
majoritatii.
 Raman adevarsarul oricaror tentative de oligarhizare a Romaniei. Doresc sa reafirm
importanta separarii clare a afacerilor de politica. Fiecare e liber sa aleaga calea care i se
potriveste: binele public sau cel privat. Ambele sunt la fel de legitime, dar confuzia intre
ele e periculoasa.
 Sper ca scaderea numarului de parlamentari va fi un bun prilej ca suspiciunea existentei
conflictului de interese sa nu mai planeze asupra clasei politice.

Modernizarea spatiului rural si dezechilibrele sociale

 Principalul mijloc al valorificarii acestui potential rural si in general al potentialului


Romaniei e innoirea sistemului de educatie. Investitiile in educatie, agiricultura, cercetare,
IT si infrastructura sunt principalele investitii in viitor.
 Nu exista solutii miraculoase, numai muncind mai mult si mai eficient putem asigura o
crestere sustenabila a veniturilor populatiei.
 Romanii au optat pe 6 decembrie pentru ca munca sa fie incurajata prin pastrarea cotei
unice de 16%. Romania are toate premisele sa continue dezvoltarea economica, dar
dezechilibrele sociale risca sa afecteze potentialul nostru de crestere.
 Factorul politic are rolul de a limita riscul de polarizare. Trebuie sa diminuam proportia
celor care depind de stat. Reafirm necesitatea rationalizarii reglementarilor din acest
domeniu prin elaborarea unui cod de asistenta sociala care sa defineasca mai clar
categoriile care pot beneficia de asistenta sociala.
 Sistemul asigurarilor sociale si cel de pensii trebuie sa tina cont de realitatea demografica.

Diaspora

 Cand vorbim de integrare si de modernizare, nu putem face abstractie de romanii care


muncesc in afara Romaniei.
 Au fost voci care i-au acuzat ca ar fi rupti de realitatile tarii.
 Reamintesc ca romanii din strainatate ajuta Romania si nimeni nu are dreptul sa-i
transforme in cetateni de categoria a doua.
 Ei sunt motoare ale progresului tarii prin experienta, cunostinte acumulate si mentalitate
noua.

Spatiul european, Moldova si politica de aparare


 Modernizarea Romaniei nu poate fi conceputa in afara conectarii la evolutiile majore din
spatiul european. Este necesara continuarea parteneriatelor cu tarile apropiate.
 O relatie stransa cu SUA ne aduce stabilitate si siguranta, garantia ca tara noastra nu va fi
pusa in pericol de forte externe.
 Evolutiile din Republica Moldova imi intaresc convingerea ca nu va trece multa
vreme pana cand toti romanii vor impartasi acelasi destin european.
 Poltica de securitate va fi elaborata si aplicata plecand de la multidimensionalitatea
conceputului de aparare nationala. E datoria mea sa garantez securitatea romanilor intr-o
maniera moderna si eficienta, in colaborare cu aliatii nostri. In calitate de presedinte
CSAT,voi solicita actualizarea strategiei nationale de aparare a Romaniei.

Relatiile institutionale interne si reforma constitutionala

 Imi exprim speranta ca relatiile dintre presedinte si Parlament se vor inscrie in liniile
colaborarii pentru servirea interesului national. O parte a parlamentarilor au privit cu
ingrijorare initiativa presedintelui de convocare a referendumului.
 Unul dintre motive a fost tocmai intarirea Parlamentului si a fiecarui membru al sau.
 Alegatorii au dreptul sa inteleaga cat mai usor cum reprezentantul lor le apara interesele.
Potrivit Constitutiei, deputatii si senatorii sunt in serviciul poporului, nu al unui partid sau
al unui grup, iar poporul isi exprima vointa suverana inclusiv prin referendum.
 Reamintesc ca referendumul a fost validat si votat de romani. Aceste rezultate ne obliga
pe toti sa tinem seama de vointa clar exprimata de natiunea suverana. Trebuie sa
demonstram ca punem cat mai rapid in aplicare decizia lor. Altfel am fi descalificati atat
politic cat si moral.
 Unele mecanisme institutionale risca de multe ori sa fie nefunctionale. E nevoie de o larga
dezbatere si de o larga majoritate. Va invit sa va aplecati in spirit nepartizan asupra
elementelor de revizuire a Constitutiei care ne vor ajuta sa modernizam Romania.
 Acest proiect nu poate fi proiectul unui singur om sau partid. Nu trebuie sa fie
proiectul puterii sau al opozitiei, al sindicatelor sau al patronatelor. Trebuie sa fie
proiectul construirii impreuna a binelui comun, a recunoasterii faptului ca valorile care ne
unesc sunt mai multe decat cele care ne despart.
 Patriotismul, libertatea si demnitatea persoanei, toleranta si egalitatea de sanse, libertatea
presei sunt valori care ne unesc. Solidaritatea noastra se poate exprima in jurul valorilor
care ne confera identitatea nationala.
 Romania se poate schimba numai daca sensul schimbarii e inteles si acceptat de romani.
Sindicatelor le revine un rol important.
 Incurajez noul guvern sa tina permanent deschis dialogul social. Rolul opozitiei e si el
determinant. Solutiile valoroase pot veni de la fiecare partid.
 La capatul celor cinci ani ai noului mandat nu ma asteapta noi alegeri, dar ma asteapta,
mai mult decat bilantul, evaluarea a zece ani cat am avut responsabilitea poporului roman.
 Imi propun sa raman un presedinte care reprezinta toti romanii. Am convigerea ca putem
construi impreuna o Romanie moderna.