Plan de Ingrijire Hepatita A Inainte de PDF

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ALBA-IULIA

SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST
LUCRARE DE CERTIFICARE A
COMPETENȚELOR PROFESIONALE
ABSOLVENT
FARA FLORINA
ALBA IULIA
2019
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ALBA-IULIA
SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA

PACIENTULUI CU CANCER BRONHOPULMONAR
Coordonator științific Coordonator în aria clinică

CĂBULEA SIMONA As. Med. Lic.
BĂRBAT MONICA IULIANA
ALBA-IULIA
2019
2
CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA ȘI
TRATAREA BOLNAVEI CU HEPATITĂ ACUTĂ VIRALĂ A
1. Internarea bolnavului și asigurarea condițiilor de spitalizare
Internarea
Internarea in spital are ca obiective:
- Crearea unei stări de încredere in personalul medical
- Reducerea stresului produs de contactul cu un alt mediu decât cel cu care
pacientul e obișnuit
- Crearea unei stări de confort pentru pacient
Acțiunile ce trebuie desfășurate sunt: sprijinirea pacientului pentru a se îmbracă in
echipamentul de spital si îmbaiere/deparazitare.
Internarea in spitale:
1. Se face respectând anumite condiții:
- Prin serviciul de urgent
- Prin policlinica
- Prin medical de familie, cu bilet de trimitere pentru internare, pentru precizare
de diagnostic, pentru investigații ce nu se pot realiza ambulatoriu, pentru
tratamentul unor afecțiuni cornice sau acute, pentru recuperare.
2. Internarea se face in:
- Clinici universitare sau spitale de nivel național
- In spitale județene, municipal sau orășenești
- In spitale de boli infecțioase, pediatrie, etc.
3. Organizarea activității de internare
a. Înainte de internare
- În fiecare dimineață se ia legătura cu secțiile spitalului, pentru a
cunoaștenumărul de locuri libere
3
- În cazurile cornice care necesita tratamente de susținere se pot face programări
din timp
- Dacănumărul de cazuri recomandate pentru internare depășeștenumărul de
locuri, internările se vor face în funcție de gravitatea cazurilor prezentate,
celelalte se vor reprograma
- Se păstrează pe secții 1-2 paturi pentru urgent
b. La internare:
- Serviciul de internări sau serviciul de garda va întocmi capul fisei de observație
- Foaia de observație va fi completatădupă acea pacientul va fi examinat de
către medical de la urgent sau in cazurile cornice, pe secție, de către medical
de salon.
- Se respecta circuitele septic si aseptice în pregătirea pentru internare a
pacientului
- Asistenta nu va interna sau refuza nici o internare fără avizul medicului de
serviciu la internări sau a medicului de garda
- In cazul afecțiunilorinfecto contagioase se vor face trieri in funcție de natura
bolii, izolând-se rapid mai ales cele cu transmitere aerogena
- Internarea bolnavilor ce prezinta urgent medico-chirurgicale nu poate fi refuzata
indiferent daca sunt sau nu locuri libere in secțiile spitalului.
Repartizarea pacienților in saloane se face in funcție de:
- Sexul pacientului
- Gravitatea bolii
- Afecțiunile bolnavului
- Stadiul bolii
După repartizarea in salon:
- Pacientului I se măsoarăfuncțiile vitale
- Se anunță asistenta dieteticiana asupra pacientului și a afecțiunilor de care
suferă
- I se explica bolnavului regulamentul de ordine interioara
- I se explica pacientului ce are de făcutîn funcție de analizele care au fost
recomandate sau de tratamentul indicat
.
4
Asigurarea condițiilor de spitalizare
Scopul spitalizării fiind ameliorarea stării de sănătate se vor urmări crearea de
condiții prielnice necesare ameliorării bolii: ridicarea forței de apărare a organismului și
scoaterea lui de sub eventuale influențe nocive ale mediului înconjurător. Anturajul
pacientului trebuie să fie cât mai protector și liniștitor, trebuie să semene cât mai mult cu
anturajul lor. Paturile sunt distanțate pentru ca bolnavii să nu se deranjeze reciproc,
ferestrele salonului sunt prevăzute cu perdele colorate, zugrăveala este curată,
mobilierul este estetic, redus și ușor lavabil, temperatura camerei optimă.
Liniștea este primordială si asigură confortul pacientului, în acest scop, se vor
înlătură toți excitanții auditivi, vizuali, olfactivi sau gustativi cu efecte negative asupra
sistemului nervos. Se evită căderea obiectelor metalice, scârțâitul ușilor, personalul
medical va purta papuci cu talpa moale, silențioși. Vor fi înlăturate dezinfectantele cu
miros pătrunzător, sticlele cu medicamente volatile se țin închise, ploștile vor fi
îndepărtate din salon. Salonul trebuie aerisit ori de câte ori este nevoie.
2. Participarea asistentei la examenul obiectiv
Anamneza
Anamneza este metoda prin care asistenta medicală va obține date de la pacient cu
privire la starea de sănătate si de boală precum și mediul ambiental în care evoluează
aceasta. Asistenta va permite pacientului să-şi exprime suferințele şi îl va asculta fără să
îl întrerupă, apoi va pune întrebări(închise şi deschise) şi în tot acest timp va observa
pacientul.
Tehnicile de baza ale examinărilor sunt: conversația, inspecția, palparea, percuția si
auscultarea.
1. Conversația
Încercând sa aflam în timpul unei discuții care sunt principalele acuze ce determina
bolnavii sa se prezinte pentru examinare. Trebuie sa aflam:
- Care sunt simptomele
- Când au apărut pentru prima data manifestările
- Cum s-au declanșat simptomele (brusc, gradual)
- Daca a mai prezentat aceste manifestări si in trecut
5
- Care au fost factorii favorizanți ai declanșării simptomelor
- Localizarea simptomatologiei
- Intensitatea
- Frecvența, durata
- Condiții de agravare sau ameliorare a simptomelor
- Manifestări asociate (grețuri, vărsături)
- Cum a evoluat in timp simptomatologia
2. Inspecția
Observarea sistematica a unui pacient ne poate aduce informații:
a. Generale
- Vârstabiologică
- Sexul
- Starea de nutriție
- Înălțime
- Starea igienica
- Mobilitatea
b. La nivelul capului:
- Particularități ale formei capului
- Distribuția părului
- Expresia facială
c. La nivelul toracelui, abdomenului
- Simetria regiunii
- Tumorete
- Pulsații
- Calitatea tegumentului
- Distensia toracelui, abdomenului
d. La nivelul gatului:
- Pulsații ale arterelor, dilatarea venelor
- Gusa
e. La nivelul membrelor:
- Protuberante in regiunile articulare
6
- Integritatea tegumentului
f. La nivelul aparatelor si sistemelor
- Examinare amănunțită
3. Palparea
Cu ajutorul simțului tactil se pot aprecia:
- Mărimea, formaconsistentăși mobilitatea diferitelor structuri
- Calitatea pulsului
- Starea oaselor si a articulațiilor
- Gradul de extindere și sensibilitate a zonelor afectate de diverși factori nocivi
- Temperatura cutanata și calitatea tegumentului, edemele
4. Percuția
Prin lovirea unei părți a corpului se pot aprecia poziția, mărimea si densitatea
unor structuri profunde, putându-se aprecia de asemenea daca o formațiune este o
formațiune lichidiana sau cu aer.
Percuția poate fi:
- Mediată sau indirectăcând degetele unei mâini sunt folosite ca ciocan iar
degetul mijlociu al celeilalte mâini ca nicovala
- Directa, când degetele lovesc direct zona ce se percuta
- Realizata cu ajutorul pumnului: acesta lovește dosul mâinii plasat la nivelul
zonei ce va fi percutata
Tehnica percuției este folosita de medic, asistenta contribuind la așezarea si
menținerea pacientului în poziție adecvata.
5. Auscultația
Este procedeul prin care se asculta sunetele existente la nivelul corpului, respectiv la
nivelul plămânului, inimii, vaselor sanguine, viscerelor abdominale.
Poate fi:
- Directa: când urechea este aplicata direct pe tegument
- Indirecta: cu ajutorul unui stetoscop
7
În timpul auscultației asistenta trebuie să creeze un climat optim, îndepărtând
celelalte surse de zgomot si sa solicite pacienților săpăstrezeliniștea in camera in
care se desfășoară examinarea.
Examenul clinic general

Se realizează de către medic, asistentul medical având rolul să asigure foaia de
observație, instrumentarul necesar, rezultatele de la investigații, ajută pacientul să se
dezbrace şi îl așeză în pozițiile cerute de către medic. Acesta va cuprinde: inspecția
regiunilor corpului şi se termină cu observarea unor mișcări cum ar fi: ridicatul din pat şi
mersul, palparea, percuția anumitor zone, auscultația inimii şi a plămânilor.
a. Asigurarea igienei corporale si generale
Toaleta se face respectând o anumită ordine și se va începe întotdeauna cu fața,

apoi gâtul, membrele superioare, partea anterioară a toracelui, abdomenul, partea
posterioară a toracelui, regiunea sacrală, coapsele, membrele inferioare, organele
genitale și în sfârșit regiunea perianală. Mușamaua și aleza de protecție se
mutăînfuncție de regiunea pe care o spălăm iar la sfârșit se face toaleta părului, toaleta
parții bucale. Înainte de a începe baia pe regiuni se vor colecta date medicale cu privire
la starea pacientului: puls, tensiune arterială, respirație, ce mobilizare i se permite în
ziua respectivă, dacă se poate spăla singur, pe care parte a corpului.
Igiena orală: în timpul administrării chimioterapiei și mai ales în perioada de aplazie,
nu este recomandată folosirea periuței de dinți deoarece poate favoriza sângerarea
gingivalăși facilita trecerea microbilor din flora normală a cavitații bucale în circulație,
crescând riscul de infecție sistemică. Se recomandă clătirea cavitații bucale cu diferite
soluții antiseptice indicate de echipa medicală.
Urmărim pacientul în timp ce iși face toaleta, în timp ce se îmbracă și se dezbracă și
îl asigurăm de disponibilitatea noastră, iar dacă credem că e cazul intervenim și îl
ajutăm.
Schimbarea lenjeriei de pat și a celei de corp se face de câte ori este nevoie.
8
b. Pregătirea, asistarea și efectuarea recoltărilor de produse biologice și
patologice
Conform indicațiilor medicului asistenta trebuie să îi recolteze pacientului sânge

pentru analize de laborator
RECOLTAREA SÂNGELUI VENOS
1. SCOP
Recoltare de sânge în siguranță pentru examene de laborator .
Puncția venoasă reprezintă crearea uni căi de acces într-o venă prin intermediul
unui ac de puncție.
Denumirea venojet sau vacutainer se referă la același sistem de recoltare a
sângelui venos pentru examenele de laborator.
Sistemul vacutainer este format din:
a) acul de puncție;
b) holderul;
c) tuburile vidate
a) acul de puncție are o construcție specială cu trei porțiuni:
- vârful anterior (porțiunea care pătrunde în venă). Este un tub metalic subțire cu
vârful secționat oblic, așa cum sunt acele obișnuite de seringă;
Vârful acului care pătrunde în venă este protejat de un capac de plastic. Acesta
se desprinde doar înainte de puncționarea propriu-zisă a venei.
9
- inelul de prindere (porțiunea mediană). Este din material plastic care, posterior,
are o zonă filetată. Cu ajutorul acestui filet se înșurubează în holder;
- vârful posterior (porțiunea care pătrunde în tubul vidat). Este un tub metalic, cu
vârful secționat oblic. Este mai gros decât tubul care pătrunde în venă. Acest vârf
posterior al acului de puncție are rolul de a perfora dopul de cauciuc al tubului vidat.
Lumenul tubului anterior al acului se continuă cu lumenul tubului posterior,

permițând sângelui să se scurgă din venă prin ac în tubul vidat.
Pentru a schimba între ele mai multe tuburi vidate, fără să curgă sânge din
momentul desprinderii unui tub vidat până la momentul prinderii tubului următor (cu acul
în venă!) vârful posterior al acului are un manșon obturator de cauciuc.
Atunci când vârful posterior al acului pătrunde prin dopul tubului vidat, manșonul
se strânge, dezgolind vârful metalic și permite trecerea sângelui din lumenul acului în
recipientul în care se colectează sângele. Când se desprinde tubul vidat din ac,
manșonul de cauciuc revine la poziția inițială și obturează vârful posterior al acului.
Astfel, chiar dacă rămâne acul singur în venă, nu se scurge sânge în afara sistemului
vacutainer. Și tubul posterior este livrat cu capac de protecție din plastic. La acele
neutilizate cele doua capace sunt legate cu o bandă de hârtie de siguranță. În momentul
alegerii acului pentru puncție se verifică integritatea benzii de siguranță.
Acul pentru holder poate avea carcasa protectoare de trei culori în funcție de
diametrul acului:
- galben 20G (0,9 mm),
- verde 21G (0,8 mm)
- negru 22 G (0,7 mm)
b) Holderul este un suport din plastic cu o formă asemănătoare corpului unei

seringi obișnuite. Este suficient de mare pentru a fi ținut în mână și suficient de mic
pentru a nu împiedica executarea manevrelor de recoltare.
Marginea anterioară a holderului are o proeminență similară amboului de la

seringă. Această proeminență are un canal central cu filet interior pentru înșurubarea
acului.
10
Marginea posterioară este mai lată. Această lățime permite ținerea holderului
între degete, fără a exista pericolul de a-l scăpa dintre degete.
c) Tubul vidat. Reprezintă recipientul în care se recoltează sângele. Are forma

unei eprubete cu pereții mai groși pentru a rezista la o presiune mai mare. Este prevăzut
cu un dop de cauciuc care închide ermetic volumul interior.
În tuburi, din fabricație se creează un vid relativ. Datorită presiunii interne

scăzute, în momentul perforării dopului de către vârful posterior al acului sângele venos
este absorbit în tub. În acest fel nu mai este nevoie de un piston care să tragă sângele,
ca în cazul seringilor.
În funcție de scopul pentru care este recoltat sângele în tuburile vidate pot fi diferiți
aditivi. Fiecare tub vidat este etichetat. Pe eticheta sunt înscrise:
 volumul de sânge care poate fi aspirat în tub

 informații privind prezența sau absența anticoagulantului
 informații privind tipul de analiză care se poate executa
 informații despre datele personale ale pacientului de la care se recoltează
sângele
Codul de culoare. Fiecare tip de vacutainer are o anumită culoare pe dop sau pe
etichetă.
Culorile reprezintă un mod suplimentar de a atrage atenția la scopul pentru care a fost
pregătit tubul vidat încă din procesul de fabricație.
Exemple :
 tuburile heparinate sunt reprezentate cu verde
 cu capac negru – pentru VSH – conțin Citrat de Sodiu 3,8%, sunt folosite pentru
măsurarea vitezei de sedimentare a hematiilor (VSH).
 cu capac albastru – pentru Coagulogramă și Fibrinogen – conțin Citrat de Sodiu
3,8%
 cu capac mov – pentru Hemoleucogramă sau pentru analize de urgență – conțin
EDTA (EthyleneDiamine Tetra Acetic acid). În tuburile din plastic, peretele interior
este siliconat cu aditiv, în timp ce tuburile de același tip din sticlă, aditivul este în
formă lichidă.
11
 cu capac roșu – pentru biochimie, cu accelerator de coagulare (clorat activator)
sau fără aditiv (noadditive)
Adaptor Luer – folosit în cazul în care utilizăm pentru recoltare branula sau
fluturașul
Materiale necesare
 Tavă medicală/cărucior
 Garou
 Mănuşi de examinare
 Holder
 Ace pentru holder / Adaptor
 Tampon de vată
 Alcool sanitar
 Muşama
 Comprese de tifon 40x40 cm
 Marker
 Vacuete
 Cerere de analize
 Recipient special de colectare si transportare a probelor de laborator
 Tăviţă renală
 Recipient pentru colectarea materialelor folosite
Pregătirea pacientului- psihică
 Informați şi explicați pacientului necesitatea procedurii
 Explicați pacientului cum poate participa la procedură, anunțați-l că e puţin
dureroasă
 Încurajați pacientul pentru a reduce anxietatea
 Întrebați-l dacă i s-a mai recoltat sânge altă dată; dacă a prezentat transpirație,
grețuri, vărsături, stare de leșin
Pregătireapacientului- fizică:
 Asigurațipoziția corespunzătoare în conformitate cu starea pacientului, cu scopul şi
locul puncției - decubit dorsal sau pe scaun special pentru recoltare
 Examinați calitatea şi starea venelor şi alegeți locul de puncție
12
 Stabiliți locul pentru puncție: venele de la plica cotului : bazilică sau cefalică; venele
de pe fața dorsală a mâinii, venele antebrațului, venele maleolare interne, venele de
pa fața dorsală a piciorului, venele epicraniene (la copii);
Tehnica
 La intrarea în salon salutați pacientul, zâmbind
 Prezentați-vă.
 Identificați pacientul
 Aduceți materialele necesare lângă patul pacientului
 Pregătiți holder-ul pentru recoltare conform instrucțiunilor de lucru
 Reverificați recomandarea medicală
 Spălați mâinile şi îmbrăcațimănușile de examinare
 Alegeți locul de puncție
 Punețimușamaua și compresa de tifon sub brațul pacientului
 Pregătiți holder-ul
 Țineți acul în carcasa sa protectoare cu ambele mâini
 Verificați integritatea benzii de siguranță dintre partea albă și cea colorată
 Efectuați o mișcare de rotație dintr-o parte spre cealaltă ținând de partea colorată,
pentru îndepărtarea tecii protectoare de culoare albă
 Înșurubați acul în holder fără a scoate teaca colorată a acului de puncție
 Introduceți primul tub în holder, fără a perfora dopul acestuia
 Țineți ansamblul format din holder și tub între degetul mare și index
 Efectuați puncția venoasă conform procedurii
 Îndepărtați garoul pentru a preveni staza şi hemoconcentraţia care pot modifica
rezultatele testelor de laborator
 În timp ce arătătorul și mediusul opun rezistență pe cele două aripioare ale corpului
holder-ului, cu policele se împinge flaconul în holder. Nu se exercită presiune asupra
acului aflat în venă.
 Când în vacutainer a pătruns cantitatea de sânge necesară, acesta se schimbă cu
altul, cu
cealaltă mână menținând holder-ul imobil.
 Omogenizați conținutul vacutainer-elor
13
 Repetați operațiunea pentru toate vacutainer-ele conform prescripției medicale
 Plasați un tampon cu alcool la locul de pătrundere a acului și retrageți cu o mișcare
hotărâtă acul
 Aplicați o presiune blândă pe tamponul cu alcool, pe locul puncției 2-3' sau până se
oprește sângerarea; aceasta previne extravazarea în țesuturile din jur,favorizând
apariția hematomului
 După oprirea sângerării aplicați un plasture la locul puncției
 Completați pe eticheta vacutainer-elor numele şi prenumele bolnavului, proba
recoltată,
secția care trimite proba de sânge la laborator, precum și cererea de analize
medicale (toate rubricile)
Considerații speciale
 Dacă venele nu sunt vizibile şi nu se pot simți la palpare încercați următoarea
tehnică:
a) Rugaţi pacientul să închidă şi să deschidă pumnul
b) Daţi drumul la garou şi rugaţi pacientul să-şi coboare mâna sub nivelul inimii
pentru a i se umple venele, apoi reaplicaţi garoul
c) Înlăturaţi garoul şi puneţi o compresă caldă şi umedă pe venă timp de 10-30'
 Dacă sângele nu se scurge în tub:
- vă asigurați că tubul este corect împins în holder – sângele curge (acul nu
perforase dopul) și se efectuează recoltarea sau nu curge și se trece la
următoarea etapă
- împingeți ușor acul încercând să pătrundeți în venă – sângele curge (acul nu
pătrunsese suficient în venă), desfaceți garoul sau sângele nu curge și se trece la
următoarea etapă
- răsuciți acul cu 180° - sângele curge (peretele intern al venei aderase la orificiul
acului) sau nu curge și se trece la următoarea etapă
- retrageți cu atenția acul, dar fără a-l scoate din venă – sângele curge (acul
traversase vena), desfaceți garoul sau sângele nu curge și se trece la următoarea
etapă
14
- scoateți tubul pentru a lăsa vena să revină la forma inițială, apoi reintroduceți
tubul – sângele curge (vena era colabată) sau nu curge și se trece la etapa
următoare
- în ultimă instanță desfacți garoul, scoateți acul din venă și căutați alt loc de
puncție (vena este în întregime colabată sau acul este lângă venă.
 Respectați ordinea recoltării în flacoane:

- Vacuete cu capac roșu pentru biochimie
- Vacuete cu capac albastru pentru coagulograma sau fibrinogen
- Vacuete cu capac negru pentru VSH
- Vacuete cu capac mov pentru HLG
 În timpul perfuziilor sau transfuziilor recoltarea se face de la celălalt braț.

 Următoarele probe se recoltează fără stază : VSH și HLG
 Evitați agitarea puternică și bruscă a eprubetelor deoarece se poate produce
hemoliză.
Reorganizarea locului de muncă
 Produsul recoltat se transportă la laborator în cel mai scurt timp
 Colectaţi deşeurile conform legislației în vigoare
 Îndepărtaţimănuşile
 Spălaţi mâinile
Îngrijirea ulterioară a pacientului
 Aşezaţi pacientul în poziţie comodă
 Observaţi faciesul pacientului, culoarea tegumentelor şi măsuraţi pulsul
 Sfătuiţi pacientul să nu flectezeantebraţul pe braţ
Accidente, incidente
 Leșinul, starea de greață sau voma - anunțați medicul
 Anxietatea - discutați cu pacientul şi încurajați-l
 Refuzul pacientului privind puncția venoasă - anunțați medicul
15
 Hematomul - comprimați locul cu un tampon steril - nu repetațiînțepătura în
aceeaşi zonă - aplicați compresă rece - aplicați unguente care favorizează
resorbția
 Hemoliza sângelui recoltat - repetați recoltarea cu acordul pacientului:
 Infecția - evitarea prin efectuarea procedurii în siguranță
 Embolie gazoasă
 Lezarea venei
 Tromboză venoasă
Recoltarea urinei
Deoarece starea pacientei îi permite să se descurce singură,îi explicăm ca înainte de
recoltarea de urinătrebuie să își facă toaleta organelor genitale, după care îi înmânăm
un recipient curat și uscat pentru recoltare. Proba de urina o ducem la laborator în
maxim o ora de la recoltare
c. Participarea asistentului medical la explorarile paraclinice
Cele mai des întâlniteexplorări paraclinice în cazul Leucemiei Limfatice Cronice sunt:
radiografia toracică și puncția osoasă.
 Pregătirea pacientului pentru radiografie toracică

Pregătirea psihică a pacientului:
- Se anunță pacientul, explicându-i-se condițiile în care se va face examinarea
- Pacientul va fi condus la serviciul de radiologie
16
- Se explică pacientului cum trebuie să se comporte în timpul examinării (va
efectua câtevamișcări de respirație, iar radiografia se face în apnee, după o
inspirație profundă)
Pregătirea fizică a pacientului
- Se dezbracă complet regiunea toracică (părul lung al femeilor se leagăîn
creștetul capului), se îndepărtează obiectele radiopacee
- Se așază pacientul în poziție ortostatică cu mâinile pe șolduri și coatele aduse
înainte (fără să ridice umerii) în spatele ecranului, cu pieptul apropiat de ecran
sau de caseta care poartă filmul
- Când poziția verticală este contraindicată, se așază pacientul în poziție șezând
sau în decubit
- În timpul examenului radiologic se ajută pacientul să ia pozițiile cerute de medic.
Îngrijirea pacientului după examen
- Pacientul va fi ajutat să se îmbrace, după terminarea examenului radiologic va fi
condus la pat
- Se noteazăîn foaia de observație examenul radiologic efectuat și data
d. Poziția bolnavului în pat, urmărirea faciesului şi a funcțiilor vegetative
Poziția adoptată de pacient este de semișezândă din cauza problemelor respiratorii

și de mobilitate.
Faciesul pacientului este icteric.
Funcțiile vegetative prezintă ceva modificări.
e. Urmărirea funcțiilor vitale
Funcțiile vitale includ: respirația, pulsul, tensiunea arterială, temperatura
Măsurarea şi notarea respirației

Scop – evaluarea funcției respiratorii, aceasta fiind un indiciu al evoluției bolii, al
apariției unor complicații şi al prognosticului.
17
Materiale necesare – ceas cu secundar, creion de culoare verde, foaia de
temperatură.
Tehnica:
- Se realizează prin inspecție, aplicând o mână pe toracele pacientului
- Se realizează numărarea respirațiilor timp de un minut;
- Respirația se măsoară în mod obișnuit dimineața şi seara, la orele la care se
măsoară temperatura şi pulsul, dar se măsoară de câte ori este nevoie la
indicația medicului. Valori normale: 16-18 respirații pe minut (adult).
În respirație se vor urmări:
- Simetria mișcărilor respiratorii;
- Frecvența şi ritmul respirator;
- Amplitudinea mișcărilor respiratorii;
- Tipul respirației.
Se consemnează valoarea obținută şi celelalte caracteristici în foaia de
temperatură cu culoarea verde.
Notarea: se consemnează valoarea obținută printr-un punct pe foaia de
temperatură (fiecare linie orizontală a foii reprezintă 2 respirații). Se unește apoi
valoarea prezentă cu cea anterioară pentru obţinerea curbei.
Măsurarea şi notarea pulsului

Scop – evaluarea funcției cardio-vasculare.
Materiale necesare: ceas cu secundar, creion roșu, foaia de temperatură.
Elemente de apreciat: ritmicitatea, frecvența, celeritatea, amplitudinea.
Tehnica:
18
- Pulsulse poate măsura pe orice arteră accesibilă palpării şi care poate fi
comprimată pe un plan osos: artera radială, femurală, humerală, carotidă,
temporală, pedioasă;
- Asigurarea repaosului fizic şi psihic 10-15 min;
- Spălarea pe mâini;
- Reperarea arterei;
- Fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei;
- Exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vârful degetelor şi
numărarea pulsațiilor timp de un minut.
Se notează valoarea obținută în foaia de temperatură printr-un punct, ținând cont că
fiecare linie orizontală a foii reprezintă 4 pulsații şi apoi se unește valoarea prezentă cu
cea anterioară.
Valori normale ale pulsului la adult: 60-80 pulsații pe minut. La vârstnici – peste 60-
80 pulsații pe minut.
Măsurarea şi notarea tensiunii arteriale
Scop – evaluarea funcției cardiovasculare (forţa de contracție a inimii, rezistența
determinată de elasticitatea şi calibrul vaselor).
Elemente de evaluat: tensiunea arterială sistolică (maximă) şi tensiunea arterială
diastolică (minimă).
Materiale necesare:
- Aparat pentru măsurarea T.A.
- Stetoscop biauricular
- Tampon de vată
- Alcool
- Creion roșu
Metode de determinare: palpatorie, ascultatorie.
19
Tehnica: Se pregătesc materialele necesare (tensiometru, stetoscop, creion roșu
etc.)
- După un repaos de 15 minute, pacientului i se aplică manșeta pneumatică pe 1/3
a brațului, care va fi sprijinit şi în extensie.
- Asistenta se spală pe mâini, îşi fixează stetoscopul cu olivele în urechi şi
membrana pe artera humerală, sub marginea inferioară a manșetei, percepând
zgomotele pulsatile.
- Se decomprimă progresiv manșeta, până când percepe primul zgomot ritmic
arterial, care este reținut ca valoare, reprezentând T.A. maximă (sistolică).
- Se continuă decomprimarea până în momentul dispariției ultimului zgomot a
cărui valoare este, de asemenea, reținută, reprezentând T.A. minimă (diastolică).
- Se reorganizează locul de muncă, se notează datele în foaia de temperatură cu
roșu.
Notarea: se notează pe foaia de temperaturi valorile obținute cu o linie orizontală,
socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de mercur. Se unesc liniile
orizontale cu linii verticale şi se hașureazăspațiul rezultat.
Valori normale: adult – 115/75 mm/Hg, 140/90 mm/Hg, vârstnic – peste 150/90
mm/Hg
Măsurarea şi notarea diurezei

Obiective:
- Obţinerea datelor privind starea morfofuncţională a aparatului renal şi
cunoașterea volumului diurezei
20
- Efectuarea unor determinări calitative (analize biochimice) din cantitatea totală
de urină emisă.
- Urmărirea bilanțului circulaţiei lichidelor în organism = bilanțul lichidian (intrări-
ieșiri).
Materiale necesare: vase cilindrice gradate, spălate şi clătite cu apă distilată, pentru
a nu modifica compoziția urinei şi acoperite.
Diureza este măsurată cantitativ la anumite intervale, urmărindu-se şi caracteristicile
macroscopice; colectarea începe dimineața la o anumită oră şi se termină în ziua
următoare la aceeaşi oră.
Diureza se notează în foaia de temperatura prin hașurareapătrățelelor
corespunzătoare cantității de urină şi zilei respective. Spațiul dintre două linii orizontale
ale foii corespunde la 100 ml de urină.
f. Alimentația bolnavului cu Hepatita Acuta Virala A

Fructe proaspete, bogate in vitamine si antioxidanti (in special citrice, fructe de
padure, mere). Strugurii sau bananele trebuie consumate cu moderatie. Fructele trebuie
consumate inainte de masa, nu dupa
Legume verzi si gatite in aburi. radacinoase si legume cu frunze verzi: sfecla rosie,
morcovi, telina, pastarnac, radacina de patrunjel, salata, patrunjel, spanac, castraveti,
rosii, dovlecei, conopida.
Cereale integrale. paine, musli, fulgi, tarate..cerealele integrale nu trebuie sa
lipseasca din meniul zilnic al bolnavului de hepatita..
Carne de pui, curcan si vita.. Carnea va fi preparata numai pe gratar sau prin
fierbere.
Peste. Pestele va fi pregatit numai pe gratar sau la cuptor, fara adaos de ulei.
Leguminoasele trebuie consummate cu prudenta de catre pacientii cu hepatita,
deoarece provoaca balonari si pot crea stari de discomfort biliar
Lapte si derivate ale acestuia. Sunt recomandate lactatele degresate si fara
adaosuri de sare sau alte condimente: lapte, iaurt, branza de vaci, cas.
Grasimi sanatoase. unt, smantana, ulei de masline sau de porumb, insa in cantitati
moderate si numai cu garantia ca sunt proaspete.
21
Oua – regimul bolnavilor de hepatita permite consumul a maximum doua oua fierte
pe saptamana
g. Participarea asistentului medical la efectuarea tratamentului

 ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE ORALA
SCOP
Introducerea in organism pe cale orală a unei cantităţi de medicamente care să
acționeze generic sau local
TERMENI, DEFINIŢII
Tableta – preparat care se prezintă sub forma unui disc mic solid conținând, pe
lângă substanța activă și o substanță inertă (este sinonimă cu comprimatul)
Drajeul – preparat solid cu o formă rotunjită și având un înveliș dur, făcut din
zahăr.
Capsula – în care medicamentul sub forma de pulbere sau lichid este conținut
într-un mic înveliș solubil făcut din amidon, gelatină sau cheratină.
Preparatul enterosolubil (drajeu sau capsulă) are înveliș rezistent la sucul

gastric, fiind destinat a se dizolva numai în intestin
Pregătirea materialelor necesare

 Mască facială
 Mănuși de examinare
 Pahar cu apa
 Pahar de unică folosință / Pipetă / Sticluță cu picurător / Dozator gradat / Linguriță
/ Lingură
22
Pregătirea pacientului
a) Psihica:
 Ne prezentăm
 Identificați pacientul,
 îlinformați şi explicați importanța administrării medicamentului
 identificăm alergiile medicamentoase
b) Fizica:
 Asigurați intimitatea pacientului
 Poziționați pacientul în poziție șezândă, semisezândă sau decubit dorsal cu capul
ușor ridicat în funcție de starea generală
 Verificați starea pacientului (conștientă) și semnele vitale. O schimbare în starea
acestuia poate justifica schimbarea sau anularea medicației (de exemplu, nu se
vor mai administra antihipertensive la un pacient care prezinta hipotensiune)
Efectuarea tehnicii
 Spălați și dezinfectați mâinile
 Îmbrăcați mănușile de examinare
 Așezați medicamentele și materialele pe o tavă sau cărucior pentru tratament
(măsuța mobilă)
 Verificați cu atenție medicația prescrisă de medic (doza, termenul de valabilitate
aspect , integritate )
 Puneți dozele ce trebuie administrate într-un pahar de unică folosință / linguriță
/ lingură
 Administrați medicația împreună cu apă sau alt lichid adecvat
 Stați lângă pacient până când acesta va înghiți medicamentul și la nevoie
verificați, deschizându-i gura.
 Reveniți pentru verificarea stării pacientului în maxim 1 oră
Îngrijirea ulterioara a pacientului

 Ajutați pacientul să se așeze în pat în poziție confortabilă
 Asigurați-l de disponibilitatea dumneavoastră
23
Reorganizarea locului de munca
 Îndepărtați materialele folosite conform procedurii
 Materialele care se refolosesc se spală , se dezinfectează și se depozitează în
locurile stabilite
 Îndepărtați mănușile
 Spălați mâinile
Evaluarea eficacității procedurii

 Medicamentele au fost administrate fără incidente
 Pacientul este capabil să ingere şi să metabolizeze fără greață şi vărsături
 Pacientul acceptă medicamentele, este cooperant
 Pacientul simte acțiunea şi efectul medicamentului
 Pacientul nu cooperează, refuză medicamentele- anunțați medicul
 Pacientul acuză senzații de greață şi vomă - asigurați-vă că nu sunt mirosuri
neplăcute în încăpere - aerisiți - invitați pacientul să inspire profund - rămâneți
cu pacientul până când se simte bine - dacă este cazul, anunțați medicul
 Pacientul are reacție alergică sau anafilactică - opriți administrarea - anunțați
medicul și urmați indicațiile acestuia
Considerații speciale
 Nu administrați siropul cu apa pentru a nu-i diminua efectul
 Dacă este necesar, sfărâmați tabletele pentru a facilita înghițirea lor, cu
excepția celor cu contraindicații
 Agitați înainte de utilizare infuziile, decocturile, emulsiile, precum şi toate
medicamentele lichide, care sedimentează.
 Respectați somnul fiziologic al pacientului : organizați administrarea în afara
orelor de somn (treziți pacientul doar în cazul administrării antibioticelor,
chimioterapicelor și opioidelor cu ore fixe de administrare)
 Respectați următoarea succesiune în administrarea medicamentelor pe cale
orală : solide , apoi lichide
 Respectați măsurile de igienă, de asepsie, pentru a preveni infecțiileintra
spitalicești
24
 Anunțați imediat medicul privind greșelile produse în administrarea
medicamentelor legate de doză , calea şi tehnica de administrare, precum și în
cazul administrării medicației unui alt pacient
INJECȚIA INTRAMUSCULARĂ
Injecția intramusculară reprezintă introducerea unor soluții izotonice, uleioase

sau a unei substanțe coloidale în stratul muscular prin intermediul unui ac atașat la
seringă.
Substanța coloidală este un sistem dispers eterogen care conține particule
coloidale. Astfel, plasma sanguine este o substanță. cristaloido-coloidală complexă de
solide, lichide si gaze în apă.
Soluția izotonă este soluția cu aceeași concentrație cu lichidul plasmatic.
1. Pregătirea materialelor necesare

 Tavă medicală/cărucior;
 Fiolă sau flaconul cu medicamentul prescris;
 Seringi şi ace sterile: mărimea depinde de cantitatea de medicament prescris
şi de caracteristicile anatomice ale pacientului;
 Tampoane cu alcool sanitar;
 Mănuși de examinare;
 Tăviță renală
 Recipiente pentru colectare deșeuri infecțioase și tăietoare- înțepătoare
2. Pregătirea pacientului
a) Psihică:
25
 Intervievați pacientul pentru a identifica un potențial alergic;
 Informați pacientul și explicați procedura;
 Explicați scopul injecției, efectele dorite şi nedorite, orarul de administrare dacă
este cazul.
b) Fizică:
 Asigurați intimitatea pacientului;
 Stabiliți locul de elecţie:
 cadranul supero-extern fesier, deasupra marelui trohanter( se reperează
punctul Smîrnov – la un lat de deget deasupra marelui trohanter și
înapoia lui sau punctul Barthelemy la unirea treimii externe cu cele două
trimi interne ale liniei ce unește spina iliacă antero-superioară cu
extremitatea superioară a șanțului intero-fesier)
 fața externă a coapsei- în treimea mijlocie
 fața externă a brațului în mușchiul deltoid
 Poziționați pacientul în funcţie de locul ales şi de starea sa în decubit ventral
sau decubit lateral cu membrul inferior de deasupra relaxat sau poziție șezândă
 Palpați zona aleasă pentru a vă asigura că nu este contractată şi nu prezintă
noduli.
3. Efectuarea procedurii:
 Spălați-vă mâinile;
 Folosițimănuși de examinare;
 Aspirațisoluția din fiolă sau flacon ;
 Eliminați bulele de aer din seringă;
 Schimbați acul cu altul steril;
 Dezinfectați larg zona aleasă cu tampon cu alcool sanitar folosind mișcări
circulare de la centru spre exterior pe o suprafață decâțiva cm;
 Întindeți pielea, la locul ales, între policele şi indexul mâinii nedominante;
 Introduceți rapid acul în țesutul muscular, în unghi de 90° ținând seringa în
mâna dominantă între police şi celelalte degete;
 Fixațiamboul acului cu mâna nedominantă şi prindeți partea externă a
pistonului cu mâna dominantă;
26
 Aspirați lent, trăgând pistonul înapoi pentru a verifica dacă acul nu a pătruns
accidental într-un vas de sânge;
 Injectați lent soluția medicamentoasă: 10 secunde pentru fiecare ml de
soluţie, dacă nu s-a aspirat sânge;
 După terminarea administrării extrageți rapid acul adaptat la seringă fixând
amboul;
 Masați locul injecției cu un tampon cu alcool, exercitând o ușoară presiune;
4. Reorganizarea locului de muncă și îngrijirea ulterioară a pacientului

 Aruncați materialele folosite în containere speciale conform legislației în
vigoare;
 Acul se aruncă necapişonat;
 Spălați-vă mâinile după îndepărtarea mănușilor;
 Ajutați pacientul să se îmbrace şi să adopte o poziție comodă;
 Încurajați pacientul să facă exerciții fizice pentru membrul inferior;
 Evaluați locul injecției la 10 minute și 30 minute de la administrare dacă se
impun
 Pacientul prezintă un răspuns terapeutic la medicamentul administrat;
faciesul este relaxat, comportamentul liniștit;
 Dacă acul pătrunde într-un vas de sânge atunci când este introdus în țesut:
se schimbă poziția acului sau se înțeapă în alt loc;
 Acul întâmpină rezistență datorită contactului cu osul în cazul pacientului
denutrit, caşectic : se recomandă în astfel de situații folosirea unor ace mai
scurte şi mai groase pentru a preveni riscul ruperii acestora la contactul cu
osul;
 Zona devine roșie, indurată sau dureroasă după injectare : se aplică
comprese reci sau gheaţă;
 Apar durere intensă , amețeli, furnicături sau alterarea funcției musculare în
zona injecției, determinate cel mai adesea de iritația nervului sciatic sau a
unui ram al acestuia: se respectă locul de elecţie;
27
 Paralizie prin înțeparea nervului sciatic; se recomandă respectarea
cadranului supero-extern fesier pentru injectare;
 Embolie prin injectarea într-un vas de sânge a soluţiei uleioase: se anunță
medicul - se intervine de urgență conform protocolului;
 Necroze locale – se evită zona pentru injectare și se anunță medicul;
 Abcese , infecții cu anaerobi - se evită zona pentru injectare și se anunță
medicul;
 Supurație aseptică – dacă substanțele nu sunt resorbite , anunțarea
medicului
 Ruperea acului – estragerea lui manual sau chirurgical , anunțarea medicului
ATENȚIE !!!
 Verificarea poziției acului în cazul administrării de soluții colorate se face
detașând seringa
 În cazul administrării fierului polimaltozat injectarea se face strict intramuscular în
triunghiul supero-extern al cadranului fesier , deplasând pielea înainte de a
introduce acul , astfel încât după retragerea lui orificiul respectiv să fie acoperit
de piele intactă, evitând refularea soluției ( injecția intramusculară ”în Z”.
 Administrarea medicamentelor prin perfuzie intravenoasă pe ac și pe cateter

venos periferic
SCOP: Introducerea în sistemul circulator a unei soluțiiperfuzabile prescrise pentru

hidratare, alimentare, menținerea legăturii cu circulația venoasă sau în scop terapeutic.
Puncția venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin intermediul
unui ac de puncție.
28
Perfuzia intravenoasă reprezintă introducerea pe cale parenterală, picătură cu
picătură, a soluției medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitică, hidroionică
și volemică a organismului.
1. Pregătirea materialelor necesare

- Trusă de perfuzie (cu filtru sau fără filtru) în termen de valabilitate și integră.
- Punga sau flaconul cu soluțiaizotonă sau hipertonă în termen de valabilitate și cu
aspect nemodificat, conform prescripției medicale
- Fiola sau flaconul de soluție medicamentoasă în termen de valabilitate și cu
aspect nemodificat, conform prescripției medicale
- Seringi și ace cu ambalajul intact și în termen de valabilitate
- Tampoane de vată
- Alcool sanitar
- Mănuși de examinare
- Garou
- Comprese de tifon
- Etichetă
- Marker
- Stativ
- Mușama
- Leucoplast
- Recipiente pentru colectarea deșeurilor
- Tăviță renală
- Tavă medicală/cărucior
2. Pregătirea psihică a pacientului
- Informăm pacientul despre procedură în mod explicit și pe înțeles
- Explicăm scopul perfuziei, efectele dorite şi nedorite;
- Instruim pacientul privind:
 semnele şi simptomele infiltrației, inflamației şi flebitei
 informarea asistentului medical dacă se modifică debitul, dacă soluția nu se mai
scurge, dacă în tubul perfuzorului a apărut sânge, dacă are senzație de frig
 posibilitatea de mișcare/deplasare având perfuzia montată
29
Acordăm atenție deosebită persoanelor vârstnice asigurându-vă că au auzit şi înțeles ce
li s-a spus
3. Pregătirea fizică a pacientului
- Asigurăm intimitatea pacientului
- Verificăm locurile de elecţie, evitând zonele cu echimoze, cu pilozitate
accentuată sau cu infecție
- Stabilim locul pentru puncție: venele de la plica cotului : bazilică sau cefalică;
venele de pe fața dorsală a mâinii, venele antebrațului, venele de pe partea
posterioară a gambei, venele epicraniene (la copii); venele jugulare
- Examinăm calitatea și starea venelor
- Poziționăm pacientul în siguranță în funcţie de locul ales şi de starea sa- decubit
dorsal
4. Efectuarea tehnicii:
- Aducem materialele lângă patul pacientului
- Verificăm prescripția medicală
- Spălăm și dezinfectăm mâinile,
- Îmbrăcăm mănuși de examinare
- Aspirăm soluția din fiolă sau flacon conform instrucțiunilor de lucru
- Eliminăm bulele de aer din seringă menținând seringa în poziție verticală
- Recapitonăm acul
- Pregătim soluția perfuzabilă , deschidem capacul pungii sau flaconului
- Dezinfectăm dopul de cauciuc
- Introducem soluția medicamentoasă în punga sau flaconul cu soluție perfuzabilă
conform procedurii
- Suspendăm punga sau flaconul cu soluțiaperfuzabilă pe stativ
- Pregătim trusa de perfuzie în condiții de asepsie, verificând termenul de
valabilitate și integritatea ambalajului în prealabil
- Deschidem trusa de perfuzat, fixăm clema/prestubul cu 2-5 cm mai jos de
picurător, închideți clema/prestubul perfuzorului,
- Dezinfectăm dopul de cauciuc
- Îndepărtăm capacul perfuzorului şi îl introducem în locul de intrare în punga sau
flacon
30
- Presăm ușor picurătorul (camera de scurgere a perfuzorului) şi lăsăm să se
umple până la jumătate
- Înlăturăm capacul sau acul de la capătul tubului de perfuzie şi deschidem
clema/prestubul
- Lăsăm lichidul să curgă până ce se elimină bulele de aer deasupra tăviței renale
- Închidem clema/prestubul
- Atașăm perfuzorul la ac si îl suspendăm pe stativ
- Aplicăm garoul la 7-8 cm deasupra locului de puncție;
- Palpăm traiectul venei
- Dezinfectăm larg zona aleasă cu tampon cu spirt medicinal folosind mișcări
circulare de la centru în afară cu câțiva cm.
- Îndepărtăm teaca acului prin tracțiune
- Fixăm acul cu bizoul în sus, în mâna dominantă, între police şi restul degetelor
- Cu policele mâinii nedominante fixăm vena , la 4-5 cm sub locul puncției
exercitând o ușoara tracțiune în jos asupra țesuturilor vecine
- Verificăm dacă acul este în venă prin aspirare
- Desfacem garoul dacă acul este în venă
- Deschidem clema/prestubul;
- Fixăm rata de curgere a soluţiei la recomandarea medicului
- Examinăm țesutul din jurul zonei de intrare pentru semne de infiltrație
- Fixăm acul cu benzi de leucoplast
- Fixăm tubul perfuzorului la piele formând o buclă
- Aplicăm o etichetă pe punga sau flaconul de soluţie, indicând data, ora, medicația
adăugată, doza și ritmul de administrare
- Instruim pacienta cum se poate mișca în pat
- Observăm starea pacientului la fiecare 20-30 minute: facies, tegumente, frison,
temperatura locală a tegumentelor deasupra locului puncției,
- La sfârșitul perfuziei, când tubul de perfuzie este încă plin cu soluție, închidem
clema/prestubul
- Desprindem leucoplastul cu care s-a fixat acul și tubul de perfuzie
- Aplicam un tampon cu alcool sanitar la locul puncției
- Extragem rapid acul adaptat la perfuzor
31
- Comprimăm locul puncției cu tampon cu alcool, 3 - 5-minute pentru hemostază
completă
Considerații speciale:
- Terapia intravenoasă produce de cele mai multe ori anxietate bolnavului. Pentru
a-i reduce teama şi a ne asigura de cooperarea sa, procedura trebuie explicată
pacientului în detaliu.
- De-a lungul tratamentului pacientul trebuie învățat să anunțe orice modificare în
rata de administrare reglată de asistentă (dacă perfuzia se oprește sau merge mult mai
rapid), dacă începe să îl doară sau dacă apar semne de infiltrație locală.
5. Îngrijirea ulterioară a pacientului și Reorganizarea locului de muncă

- Ajutăm pacientul să ocupe o poziție confortabilă
- Supraveghem pacientul pentru a surprinde eventualele complicații şi pentru a lua
măsurile corespunzătoare și în timp util
- Colectăm materialele folosite în containere speciale, conform procedurii
- Spălăm mâinile după îndepărtarea mănușilor
Notarea procedurii
- Notăm codul procedurii, numele si prenume celui care a efectuat procedura în
fișa de proceduri;
- Pacientul a înțeles scopul şi riscurile terapiei i.v.
- Flebalgie printr-un ritm prea rapid a soluţiei sau prin introducerea unor substanţe
iritante pentru intima vasului (ex. Soluțiilehipertone) - ajustăm ritmul de administrare a
soluţiei
- Senzație de uscăciune în faringe şi valuri de căldură - ajustăm ritmul de
administrare a soluţiei și comunicăm permanent cu pacientul
- Hematom prin perforarea venei- aplicăm comprese umede reci local
- Amețeli, lipotimie, colaps- anunțăm medicul
- Reacții anafilactice la soluțiile administrate- anunțăm medicul și intervenim de
urgență conform protocolului
- Deficitul de volum al fluidelor manifestat prin descreștereacantității de urină,
mucoase uscate, hipotensiune, tahicardie – anunțăm medicul.
32
- Excesul de volum al fluidelor – hiperhidratarea care poate duce la edem
pulmonar acut (respirații scurte, edeme, raluri pulmonare) – anunțăm medicul
- Embolia gazoasa – anunțăm medicul
- Infiltrație - inflamație, posibil edem, nici cald nici rece, durere – anunțăm medicul
- Flebita - durere, crește temperatura tegumentelor, eritem de-a lungul venei -
anunțăm medicul
- Coagularea sângelui pe ac– preveniți prin fixarea unui debit corespunzător al
soluției perfuzabile și supravegherea perfuziei
- Lichidul nu se scurge, deși acul este în venă- verificăm poziția acului, mobilizăm
puţin acul, verificăm presiunea lichidului
h. Educaţia pentru sănătate şi profilaxia bolii

Igiena Hepatita A, cunoscuta si drept boala mainilor murdare, este afectiunea cel
mai des raspandita care are drept cauza o igiena deficitara. Boala evolueaza de obicei
sub forma unor focare epidemice in familii, gradinite, scoli, tabere. Hepatita A este insa
doar una dintre bolile care pot fi dobandite ca urmare a lipsei de igiena.
Spalatul frecvent al mainilor atunci cand intri in casa, inainte de a manca, spalarea
fructelor si a legumelor sunt masuri esentiale menite sa previna contaminarea
organismului cu microbi sau virusuri. De asemenea, o igiena bucala corespunzatoare
poate preveni o serie de boli de inima, diabetul, parodontoza, infectiile respiratorii sau
disfunctiile erectile.
Apa testata microbiologic: Apa de la robinet este considerata potabila. Ea trece
printr-un proces de filtrare inainte sa ajunga la robinete. De multe ori insa, din cauza
retelelor vechi, ea poate fi infestata cu microorganisme periculoase; de aceea, este
indicat ca periodic, in cazul in care consumi apa de la robinet, sa duci la laborator
mostre pentru a fi testate. Apa de fantana, in schimb, poate contine cantitati mari de
nitriti si nitrati, din aceasta cauza este bine sa se evite folosirea acesteia in special in
cazul copiilor.
Aglomeratia Mijloacele de transport in comun, marile magazine ori salile de cinema,
mai exact zonele aglomerate pot fi o sursa puternica de imbolnavire. Viroze, raceli,
infestarea cu paduchi, hepatita sunt doar cateva dintre afectiunile care pot fi dobandite
ca urmare a expunerii unor asemenea medii. Evitarea pe cat posibil a acestor
33
aglomerari reprezinta o metoda de profilaxie. Intrarea in colectivitate a prescolarilor este,
de asemenea, momentul in care se produc cele mai multe imbolnaviri la aceasta
categorie de varsta.
Prevenirea raspandirii imbolnavirilor se face doar printr-o atentie sporita a parintilor si
prin evitarea contactului dintre copiii sanatosi si cei bolnavi.
Poluarea. Poluarea din atmosfera este asociata cu numeroase probleme de
sanatate, cele mai importante fiind afectiunile pulmonare.
Analize regulate. Una dintre masurile majore de evitare a imbolnavirilor o reprezinta
efectuarea regulata a unui set de analize uzuale, care sa evidentieze eventuale
predispozitii pentru imbolnaviri. Analizele de sange, sumarul de urina, o
electrocardiograma si o spirometrie sunt teste care arata cat de sanatosi suntem si care
sunt factorii de risc la care suntem expusi.
Igiena alimentatiei
Un regim sănătos de alimentaţie trebuie să conţină anumite repere orientative ce
încep cu orarul bine stabilit al meselor, un ambient adecvat si se termină cu evitarea
alimentelor alterate sau cu termen de garanţie, mai important de valabilitate, depăşit.
Igiena corpului
Igiena corpului se asociaza cu activitatea corecta a organismului, duce la
imbunatatirea schimbului de substante cu mediul, a circulatiei sangvine, digestiei
alimentare, respiratiei, dezvoltarii posibilitatilor fizice si intelectuale a omului. Igiena
corpului necesita, mai întai de toate, pastrarea curateniei pielii. Rolul pielii pentru
organism e foarte mare! La un nivel cu plamanii pielea participa la respiratie: prin
tuburile a excretiei sudaripare in fiecare zi se excreta din organism in jur de 700g de apa
in rand cu sudoarea, cu ajutorului caruia se elimena din organism substantele toxice, ce
apar in urma activitatii vitale a organismului. In acelasi timp pielea apara organismul de
agentii externi. Pastrarea pielii in curtenie e necesara la activitatea ei normala. Praful,
nimerind pe piele si amestecanduse cu excretiile sarate a sudorii, astupa canalele de
excretii ale glandelor sudaripare, astfel incalcand regimul normal functional al pielii. In
fine, pe piele se pot acumula microorganisme patogene, care sunt periculoase pentru
viata si sanatatea omului.
34
Stil de viata sanatos
Respecta principiile unei nutritii optime (cantitati potrivite, variate si echilibrate). Chiar
daca exista sute de teorii ale unei diete sanatoase, cu informatii mai mult sau mai putin
intelese, sunt patru principii de baza referitoare la dieta de care trebuie sa tii cont pentru
a duce un stil de viata sanatos: Mananca alimente integrale, neprocesate. Este aproape
imposibil sa se evite toate chimicalele si alimentele procesate din meniul zilnic, insa
trebuie incercat consumarea a cat mai putine astfel de produse. In general, ceea ce
intra in stomac ar trebui sa aiba un singur ingredient: fructe, legume, nuci, unele tipuri de
carne. A se evita carbohidratii albi si zaharurile din meniu. Reducerea cantitatii de paine,
paste, prajituri, produse de patiserie, cereale cu arome, cartofi prajiti si asa mai departe.
i. Externarea bolnavului
Externarea necesita:
- Anunțarea pacientului asupra zilei si orei externării
- Anunțareaaparținătorilor asupra zilei si orei externării
- Educarea pacientului pentru a respecta regimulnigieno-dietetic si de viața
- Verificarea îmbrăcămintea si a celorlalte efecte ale pacientului (daca sunt in
buna stare, adecvate anotimpului,etc)
- Preluarea efectelor spitalului daca e cazul
- Daca externarea se face la cererea bolnavului acesta va semna pe decizia pe
care a luato
- Bolnavii nu pot fi evacuate decâtîn condiții speciale si doar daca acest lucru nu le
pune în pericol viața
Deoarece primele două doze din tratamentul chimioterapiei i-a fost administrat
pacientului, el va reveni la spital peste 6 zile de la externare pentru ziua 8 de
tratament, în regim de spitalizare de zi.
Se va întrerupe medicația antihipertensivă cu 12 ore înainte de tratament.
Se recomandă continuarea tratamentului de fond și hidratarea cu 2 L de apă pe
zi.
35
CAPITOLUL 4
PLAN DE ÎNGRIJIRE A PACIENTULUI CU HEPATITA ACUTĂ
VIRALĂ A
I. Date fixe
- Numele şi prenumele: O.A

- Naţionalitatea: ROMANA
- Limba vorbită: ROMANA
- Religia: ORTODOX
- Vârsta: 18
- Sex: F
- Greutate : 60 KG
- Deficienţe:
- Înălţimea: 160 CM
- Diagnostic medical: HEPATITA VIRALA DE TIP A
II. Date variabile
- Domiciliul: ALBA IULIA

- Ocupaţia: ELEVA
- Echipa de susţinere: FAMILIA
III.Istoricul bolii: De aproximativ 7 zile bolnava acuza oboseala marcata cu inapetenta,

balonare postprandiala, greturi, cefalee, greutate in hipocondrul drept, mialgii,
Artralgii. Se prezinta la medicul de la cabinetul scolar, care ii da trimitere la
Sectia Boli Infectioase pentru investigatii si tratament.
IV. Anamneza asistentului medical: Pacienta prezinta stare generala alterata:

fatigabilitate, tegumente si mucoase palide, icterice, inapetenta, diaree, deshidratare, febra
ridicata 38,5 C, balonare abdominala, cefalee, greturi, dureri musculare, dureri articulare,
36
V. Anamneza medicală
- Antecedente heredo-colaterale
- Antecedente personale fiziologice: rujeola si varicela in copilarie
- Antecedente personale patologice
- Condiţii de viaţă şi muncă: bune
- Comportament faţă de mediu: corespunzator, nu bea si nu fumeaza
VI. Capacitate de adaptare la perioada deficitară

- pacienta nu se simte confortabil
- familia o sustine
37
Data: 3 Aprilie
Nevoia fundamentală / Anul 2019
nivelul de dependenţă
1 2 3 4 5 6
Nevoia de a respira şi a avea o bună
1 1 1 1 1 1
circulaţie
Nevoia de a bea şi a mânca 3 3 2 2 1 1
Nevoia de a elimina 3 3 2 2 1 1
Nevoia de a se mişca şi a avea o bună
3 3 2 2 1 1
postură
Nevoia de a dormi şi a se odihni 3 3 2 2 1 1
Nevoia de a se îmbraca şi dezbraca 3 3 2 2 1 1

Nevoia de a menţine temperatura
3 3 2 2 1 1
corpului în limite normale
Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja
2 2 1 1 1 1
tegumentele şi mucoasele
Nevoia de a evita pericolele 1 1 1 1 1 1
Nevoia de a comunica 3 3 2 2 1 1
Nevoia de a acţiona conform propriilor
1 1 1 1 1 1
convingeri şi valori, de a practica religia
Nevoia de a fi preocupat în vederea
3 3 2 2 1 1
realizării
Nevoia de a se recreea 3 3 2 2 1 1
Nevoia de a învaţa cum să-ţi păstrezi
2 2 1 1 1 1
sănătatea
TOTAL 34 34 23 23 14 14
Independent
Dependenta
Dependenta
Dependenta
independent
Dependenta
moderata
moderata
majora
majora
NIVELUL DE DEPENDENTA
38
Prima evaluare 03.04.2019
Nevoi fundamen- Surse de Manifestări de Diagnostic de

tale deficitare dificultate dependenţă nursing
1.Nevoia de a Independent
respira si a avea o
buna circulatie
Obiectivele Intervenţiile asistentului medical

Evaluare
îngrijirii Autonome Delegate
39
2.Nevoia de a bea si Hepatita acuta Inapetenta Incapacitatea de a
a manca virala A bea si a manca din
cauza hepatitei
acute virala A
manifestata prin
inapetenta

Evaluare
Pacientul sa -ii explic pacientei ca este Conform Pacienta nu mai
nu mai important pentru sanatate sa se prescriptiei prezinta
prezinte alimenteze corespunzator mdicale inapetenta
inapetenta -explorez preferintele pacientei administram
asupra alimentelor permise si vitamine grup B
interzise (B1, B6, B12)
-servesc pacienta cu alimente la o 1f/zi
temperatura moderata, la ore pregatim
regulate si prezentatae atragator pacienta pentru
-aerisesc salonul inainte de ecografie
servirea mesei abdominala
40
3.Nevoia de a Hepatita acuta Diaree Alterarea nevoii de
elimina virala a elimina din cauza
hepatitei acute
virala manifestat
prin diaree

Evaluare
Pacienta sa nu -alimentatia pacientei va fi hidrica Administram la Pacienta nu mai
mai prezinte in primele 24-48 de ore indicatia prezinta diaree
diaree -servesc pacientul cu ceai medicului
neindulcit (menta, coarne, Furazolidon 100
musetel), supa de morcov, zeama mg la 6 ore
de orez recoltam urina
-treptat introduc mici cantitati de pentru examen
carne slaba fiarta, branza de vaci, de urina si
paine alba prajita, supe strecurate scaun pentru
din legume analize de
laborator
41
4.Nevoia de a se Dureri musculare Postura inadecvata Dificultatea de a se
misca si a avea o si articulare misca si a avea o
buna postura buna postura din
cauza durerilor
musculare si
articulare
manifestate prin
postura inadecvata

Evaluare
Postura -ajut pacienta sa se instaleze in Administram Postura pacientei
pacientei sa pat, respectand pozitiile anatomice conform este adecvata
fie adecvata ale diferitelor segmente ale prescriptiei
corpului medicale
-folosesc utilaje auxiliare si de Algocalmin fiola
confort pentru mentinerea pozitiei I.m 1-1-1
anatomice
-ajut pacienta sa isi schimbe
pozitia la 2 ore
-efectuez impreuna cu pacienta
exercitii active si pasive, in functie
de starea pacientei
-invat pacienta care este postura
adecvata
42
5.Nevoia de a dormi Balonare Insomnie Incapacitatea de a
si a se odihni abdominala dormi si a se odihni
din cauza balonarii
abdominale
manifestata prin
insomnie

Evaluare
Pacienta sa nu -Masor și notez funcțiile vitale La indicatia Pacienta nu mai
mai prezinte - Ofer pacientei seara la culcare medicului prezinta insomnie
insomnie ceai sau lapte cald administram
- Îi recomand pacientei o baie Diazepam
caldă inainte de culcare și dacă compr. 0-0-1
are nevoie o ajut
- Aflu ce anume o ajută să se
relaxeze și îi propun să îi citesc
sau îi spun să se gândească la
lucruri frumoase din viața sa
43
6.Nevoia de a se Astenie marcata Dificultatea de a se Alterarea nevoii de
imbraca si a se imbraca si a se a se imbraca si a se
dezbraca dezbraca dezbraca din cauza
asteniei marcate
manifestata prin
dificultatea de a se
imbraca si a se
dezbraca

Evaluare
Pacienta sa nu -identific capacitatea și limitele Administram cf. Pacienta nu mai
mai prezinte fizice ale pacientei Presciptiei prezinta
dificultate in - îî acord timp suficient pentru a se Algocalmin fiola dificultate in
manipularea îmbrăca și dezbrăca I.m 1-1-1 manipularea
imbracamintei - o ajut la manipularea Clorura de imbracamintei
îmbrăcămintei atunci cand are Sodiu 250 ml 1
nevoie fl/zi
- o încurajez G5 % 250 ml
1f/zi
44
7.Nevoia de a Infectia virala Febra ridicata (38,5 C) Incapacitatea de a
mentine temperatura mentine
corpului in limite temperatura
normale corpului in limite
normale din cauza
infectiei virale
manifestata prin
febra ridicata

Evaluare
Pacienta sa nu -masor temoeratura Administrez Pacienta nu mai
mai prezinte -servesc pacienta cu multe lichide Algocalmin 2 prezinta febra
febra in pentru a evita deshidratarea fiole/zi i.v ridicata
terment de 3 - aerisesc salonul
zile  schimb lenjeria de pat și e
corp de câte ori este nevoie
 aplic comprese umede la
temperatura camerei sau la
nevoie fac impachetari
45
8.Nevoia de a fi Hepatita virala A Tegumente si mucoase Dificultatea de a fi
curat, ingrijit, de a icterice curat, ingrijit, de a
proteja tegumentele proteja tegumentele
si mucoasele si mucoasele din
cauza Hepatitei
manifestata prin
tegumente si
mucoase icterice

Evaluare
Tegumentele -ii explic pacientei evolutia bolii si il Recoltez sange Tegumentele si
si mucoasele linistesc spunandu-i ca tratamentul pentru analize mucoasele nu
sa nu mai fie pe care il ia este adecvat, si ca de laborator mai sunt icterice
icterice icterul va trece
-ii explic ca este foarte important
ca igiena sa fie riguroasa si il
asigur de disponibilitatea mea in
cazul in care are nevoie de ajutor
46
9.Nevoia de a evita Independenta
pericolele

Evaluare
47
10.Nevoia de a Anxietate Temeri legate de boala Dificultatea de a
comunica comunica din cauza
anxietatii
manifestata prin
temeri legate de
boala

Evaluare
Pacienta sa nu -asigur pacienta de disponibilitatea Cf. prescriptiei Pacienta nu mai
mai prezinte mea administram prezinta temeri
temeri legate - ii aduc la cunostinta modul in Anxiar 1 mg legate de boala
de boala care evolueaza boala si rezultatele 0-0-1
pe care trebuie sa le avem in urma
tratamentului
 o incurajez
 ii sugerez sa povesteasca
despre momentele
frumoase din viata ei
48
11.Nevoia de a Independenta
actiona conform
propriilor convingeri
si valori, de a
practica religia

Evaluare
49
12.Nevoia de a fi Situatia de criza Devalorizare Dificultatea de a fi
preocupat in preocupat in
vederea realizarii vederea realizarii
din cauza situatiei
de criza manifestata
prin devalorizare

Evaluare
Pacienta sa nu -ascult activ pacienta pentru a-i Pacienta nu mai
mai simta permite sa-si exprime sentimentele simte
devalorizare in privind dificultatea de a se realiza devalorizare
ceea ce o -noteza care sunt aspiratiile,
privestee sentimentele, interesele si
capacitatile pacientei
-o ajut in reevaluarea capacitatilor
si aspiratilor sale
-o ajut sa se adapteze la noul rol
pe care il are sau la statutul sau
-o ajut sa realizeze o percepere
justa a realitatii si sa se integreze
in colectiv
-observ reactiile de satisfactie sau
de nemultumire ale pacientei
50
13.Nevoia de a se Neadaptarea la Tristete Incapacitatea de a
recrea rolul de bolnav se recrea din cauza
neadaptarii la rolul
de bolnav
manifestata prin
tristete

Evaluare
Pacienta sa nu -in functie de starea fizica si Pacienta nu mai
mai fie trista psihica a pacientei planific activitati este trista
care sa ii faca placere si sa o
binedispună
- nu suprasolicitez pacienta pentru
a nu se obosi
- amenajez camera de recreere
pentru a viziona filme sau pentru
audiții muzicale
51
14.Nevoia de a Lipsa de Nesiguranta Imposibilitatea de a
invata cum sa-ti cunostinte invata cum sa-ti
pastrezi sanatatea pastrezi sanatatea
din cauza lipsei de
cunostinte
manifestata prin
nesiguranta

Evaluare
Pacienta sa nu -explorez nivelul de cunostinte al Pacienta nu mai
mai simta bolnavului privind boala, modul de simte nesiguranta
nesiguranta manifestare,masurile preventive si
curative, modul de participare la
interventii si la procesul de
recuperare
-stimulez dorinta de cunoastere
-o motivez pentru a acumula noi
cunostinte despre boala
-ii aduc pliante si brosuri despre
boala si evolutia sa
52
A doua evaluare 05.04.2019

respira si a avea o
buna circulatie

Evaluare
53
2.Nevoia de a bea si Hepatita acuta Greturi Dificultatea de a bea
a manca virala si a manca din
cauza HAV
manifestata prin
greturi

Evaluare
Pacienta sa nu Îndepartez obiectele care ar La indcația Pacienta nu mai
mai prezinte indispune pacienta (bazinete, medicului prezinta greturi
greturi urinar, tăvițe renale) administrez
- Încurajez pacienta să manânce și Metroclopramid
îi explic că este important să se 2 ml fiola 1-1-1
hrănească corespunzător i.v
Aranjez masa în mai multe moduri
atractive și diversificăm mesele
54
3.Nevoia de a Febra moderata Diaforeza Imposibilitatea de a
elimina elimina correct din
cauza febrei
moderate
manifestata prin
diaforeza

Evaluare
Pacienta sa nu - ofer pacientei multe lichide: Pacienta nu mai
mai prezinte ceaiuri, apă plată pentru hidratare prezinta diaforeza
diaforeza -schimb lenjeria de corp și de pat
de câte ori este nevoie
-mențin un mediu 55mbient plăcut
- aerisesc salonul
55
4.Nevoia de a se Durere Miscari diminuate Incapacitatea de a
misca si a avea o se misca si a avea o
buna postura buna postura din
cauza durerii
manifestata prin
miscari diminuate

Evaluare
Pacienta sa se -ajut pacienta și o însoțesc oriunde Administrez Pacienta se
poata misca are nevoie Algocalmin fiola misca mai bine
mai bine - continuăm cu masaje și exerciții 2/zi i.v
fizice pentru diminuarea durerilor
- ajut pacienta sa stea în poziție
confortabilă
56
5.Nevoia de a dormi Teama despre Insomnie Alterarea nevoii de
si a se odihni evolutia bolii a dormi si a se
odihni din cauza ca
ii este teama de
evolutia bolii
manifestata prin
insomnie

Evaluare
Pacienta sa nu -discut cu pacientul pentru a afla Pacienta nu mai
mai prezinte cauza care provoacă teama si ii prezinta insomnie
insomnie explic despre evolutia bolii
- aerisesc salonul seara înainte de
culcare
- ofer o cană de ceai sau lapte cald
înainte de culcare
- observ și notez calitatea și orarul
somnului
57
6.Nevoia de a se Situatia de criza Dezinteres Dificultatea de a se
imbraca si a se imbraca si a se
dezbraca dezbraca din cauza
situatiei de criza
manifestata prin
dezinteres

Evaluare
Pacienta sa nu -ii explic pacientei importanta Pacienta prezinta
mai prezinte vestimentatiei interes in a se
dezinteres in a - o ajut sa aleaga imbracaminte imbraca si a se
se imbraca si usor de manipulat si adecvata dezbraca
a se dezbraca anotimpului
- ii accord timp suficient in
manipularea vestimentatiei si la
nevoie o ajut
58
7.Nevoia de a-si Infectia virala Febra moderata Dificultatea de a-si
mentine temperatura (37,80C) mentine
corpului in limite temperatura
normale corpului in limite
normale din cauza
infectiei virale
manifestata prin
febra moderata

Evaluare
Pacienta sa nu -hidratez pacienta oferindu-I multe Administrez Pacienta nu mai
mai prezinte lichide conform prezinta febra
febra - schimb lenjeria de pat si de corp prescriptiei moderata
moderata de cate ori este nevoie medicale
- masor temperatura Algocalmin fiola
- aerisesc salonul 1-0-1 i.v
59
8.Nevoia de a fi Independent
curat, ingrijit, de a
proteja tegumentele
si mucoasele

Evaluare
60
9.Nevoia de a evita Independent
pericolele

Evaluare
61
10.Nevoia de a Inactivitate Confuzie Incapacitatea de
comunica acomunica din
cauza inactivității
manifestată prin
confuzie

Evaluare
Pacienta sa nu -liniștesc pacienta cu privire la La indicatia Pacienta nu mai
mai fie starea sa medicului este confuza
confuza -ajut pacienta sa se orienteze în administrez
timp, spațiu și referitor la propria A nxiar 1 mg 0-
persoana 0-1
-o ajut să își recunoască
capacitățile și referințele
-las pacienta să facă tot ceea ce
poate face cu propriile lui mijloace
62
actiona conform
propriilor convingeri
si valori, de a
practica religia

Evaluare
63
12.Nevoia de ca fi Evolutia bolii Nesiguranta Dificultatea de a fi
preocupat in preocupat in
vederea realizarii vederea realizarii
din cauza evolutiei
bolii manifestata
prin nesiguranta

Evaluare
Pacienta sa nu -ii explic care este evolutia bolii si o Pacienta nu se
mai prezinte linistesc spunandu-I ca nu are cum mai simte
nesiguranta sa o impiedice in vederea realizarii nesigura
-ii aduc pliante si carti pentru a citi
despre boala si consecintele
acesteia
- observ reactiile pacientei dupa ce
s-a documentat
64
13.Nevoia de a se Izolare Plictiseala Imposibilitatea de a
recrea se recrea din cauza
izolarii manifestata
prin plictiseala

Evaluare
Pacienta sa nu -ii explic pacientei ca odata cu Pacienta nu mai
mai fie vindecarea de hepatita, nu va mai este plictisita
plictisita trebui sa stea izolata
- indemn pacienta sa participle la
activitati recreative care se
desfasoara in cadrul sectiei
- ii aduc in salon un televizor
pentru a putea viziona filme sau a
aculta muzica
65
14. Nevoia de a Independent
invata cum sa-ti
pastrezi sanatatea

Evaluare
66
A treia evaluare 08.04.2019 - pacienta este independentă

1.Nevoia de a
respire și a avea o INDEPENDENȚĂ
bună circulație

2.Nevoia de a bea și
a mânca INDEPENDENȚĂ

3.Nevoia de a
elimina INDEPENDENȚĂ

4.Nevoia de a se
mișca și a avea o INDEPENDENȚĂ
bună postură

5.Nevoia de a dormi
și a se odihni INDEPENDENȚĂ

6.Nevoia de a se
îmbrăca și a se INDEPENDENȚĂ
dezbrăca
67
7.Nevoia de a
menține temperatura
INDEPENDENȚĂ
corpului in limite
normale

8.Nevoia de a fi
curat, îngrijit, de a
INDEPENDENȚĂ
proteja tegumentele
și mucoasele

9.Nevoia de a evita
pericolele
INDEPENDENȚĂ

10.Nevoia de a
comunica
INDEPENDENȚĂ

11.Nevoia de a
acționa conform
propriilor convingeri INDEPENDENȚĂ
și valori, de a
practica religia

12.Nevoia de a fi
preocupat în
vederea realizării INDEPENDENȚĂ
68
13.Nevoia de a se
recrea
INDEPENDENȚĂ

14.Nevoia de a
învăța cum să-ți
INDEPENDENȚĂ
păstrezi sănătatea
69
Regimul alimentar Medicaţia
Dieta presupune consumul Vitamine grup B (B1, B6, B12) 1/fl/zi i.m
de banane si mar copt sau sos de mere G5 500 ml fl. 2/zi PEV
(care contin pectina si ajuta la ameliorarea Furazolidon 100 mg la 6 ore
simptomelor diareei), orez, paine prajita si Algocalmin fiola i.m 1-1-1
iaurt degresat. Diazepam compr. 0-0-1
Impreuna, aceste alimente pot contribui la Clorura de sodiu 250 ml 1 fl./zi
normalizarea miscarilor intestinale. Anxiar 1 mg 0-0-1
Alte alimente blande pentru stomac, care ar

putea fi tolerate in caz de diaree sunt:
• cartofii si morcovii fierti sau copti - Cartofii
copti in coaja si morcovii fierti
contin amidon care va contribui la
normalizarea scaunelor diareice. Inainte sa
le consumati ar fi indicat sa zdrobiti aceste
legume.
• biscuiti si covrigei neindulciti - acestia
ajuta la absorbtia acidului stomacal, care
poate provoca crampe si dureri in timpul
diareei.
• pui fiert sau gatit la cuptor, fara grasime -
care ofera organismului necesarul de
proteine pentru ca acesta sa accelereze
vindecarea, ca sa sa-si recapete energia.
• cereale neindulcite - cele mai multe dintre
cereale contin grau si implicit gluten. Acesta
poate ajuta la incetinirea frecventei
scaunelor diareice. De asemenea, orezul ar
putea fi o alegere buna. Pentru a nu agrava
diareea este indicat sa se evite produsele
din cereale integrale care sunt bogate in
fibre. Fibrele au rol laxativ natural.
• ceai de menta.
Puteti beneficia de proteine prin consumul
de carne de vita, carne de porc, pui, curcan,
oua fierte tari si tofu. Acestea va ajuta sa
evitati oboseala.
Daca va plac anumite fructe si legume,
mancati-le fierte, nu crude. Unele fructe si
legume crude pot agrava diareea. fara unt.
70
FOAIA DE TEMPERATURĂ – se completeaza una stas de mana, frumos, colorat și se
înlocuiește această filă.
71
Prelevări de produse biologice
Recomandări la externare
Valorile pacientului Valori normale
VSH La externare pacienta a primit
12 mm/ 1 ora
recomandare sa evite efortul
LEUCOCITE
8000/ mm3 fizic timp de 2 luni pana la
GLICEMIE
refacerea completa si
1,20 g %
BILIRUBINA respectarea regimului indicat
12 mg %
TGO
60 UI
TGP
58 UI
ELECTROFOREZA
28%
HB
12 g %
SIDEREMIA
210 mg%
72
CONCLUZII
Hepatiata viralǎ A este numita boala a mâinilor murdare,de aceea se impun
masuri de prevenire prin :
1 Respectarea igienii personale
2 Respectarea igienii locuintei si locului de munca
3 Fructele si legumele trenuie spǎlate numaidecât deoarece nu se poate sti dacǎ
acestea sunt sau nu contaminate.
4 Respectarea depozitǎrii si pregǎtirii alimentelor.
5 Supravegherea si educarea copiilor de a nu pune mâinile sau obiectele
murdare în gura
6 Spǎlarea si dezinfectarea tegumentelor.
Cel mai afectat în aceastǎ boalǎ este în primul rǎnd ficatul. Organ important cu
functii si rol decisiv în buna funcționare a organismului.
Cunoscǎnd corelatia bunǎ între alimentatie si ficat,se întelege de ce regimului
alimentar îi revine un rol important în cadrul tratamentului acestei boli.
Bolnavii cu hepatitǎ viralǎ tip a vor fi învǎtati sǎ respecte un regim igieno-
dietetic,sǎ elimine factorii nocivi care ar dǎuna sǎnǎtǎtii si sǎ urmeze întocmai indicatiile
medicale primite.
73
BIBLIOGRAFIE
1.Voiculescu Marin Gheorghe, ,,Boli infectioase II '' ,Ed. Medicalǎ,Bucuresti 1990
2.Bocarnea Constantin, ,,Boli infectioase si epidemiologie'',
Ed.Medicalǎ,Bucuresti,1999
3.Borundel Corneliu, ,,Manual de medicinǎ internǎ pentru cadre medii",Ed.
All,Bucuresti 1998
4.Angelescu Mircea, ,,Boli infectioase" ,EDP Bucuresti 1980
5.Gorgan Ioan ,,Cursuri de boli infectioase"
6.Titiricǎ Lucretia, ,,Tehnici de evaluare si îngrijiri acordate de adinstentii
medicali'' , Ed. Viata medicalǎ româneascǎ,Bucuresti,1997
7. Titirca Lucretia, ,,Tehnica ingrijirii bolnavului'' , Ed. Didactica si Pedagogica,
Bucuresti 1990
8. Titirca Lucretia, ,,Manual de ingrijiri speciale acordate de asistentii
medicali'' , Ed. Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti,2006
74
75

Plan de Ingrijire Hepatita A Inainte de PDF

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Plan de Ingrijire Hepatita A Inainte de PDF

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ALBA-IULIA

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA

Coordonator științific Coordonator în aria clinică

1. Internarea bolnavului și asigurarea condițiilor de spitalizare

2. Participarea asistentei la examenul obiectiv

Examenul clinic general

a. Asigurarea igienei corporale si generale

Toaleta se face respectând o anumită ordine și se va începe întotdeauna cu fața,

Conform indicațiilor medicului asistenta trebuie să îi recolteze pacientului sânge

a) acul de puncție are o construcție specială cu trei porțiuni:

Lumenul tubului anterior al acului se continuă cu lumenul tubului posterior,

b) Holderul este un suport din plastic cu o formă asemănătoare corpului unei

Marginea anterioară a holderului are o proeminență similară amboului de la

c) Tubul vidat. Reprezintă recipientul în care se recoltează sângele. Are forma

În tuburi, din fabricație se creează un vid relativ. Datorită presiunii interne

 volumul de sânge care poate fi aspirat în tub

 Respectați ordinea recoltării în flacoane:

 În timpul perfuziilor sau transfuziilor recoltarea se face de la celălalt braț.

c. Participarea asistentului medical la explorarile paraclinice

 Pregătirea pacientului pentru radiografie toracică

d. Poziția bolnavului în pat, urmărirea faciesului şi a funcțiilor vegetative

Poziția adoptată de pacient este de semișezândă din cauza problemelor respiratorii

e. Urmărirea funcțiilor vitale

Funcțiile vitale includ: respirația, pulsul, tensiunea arterială, temperatura

Măsurarea şi notarea respirației

Măsurarea şi notarea pulsului

Măsurarea şi notarea diurezei

f. Alimentația bolnavului cu Hepatita Acuta Virala A

g. Participarea asistentului medical la efectuarea tratamentului

Preparatul enterosolubil (drajeu sau capsulă) are înveliș rezistent la sucul

Pregătirea materialelor necesare

Îngrijirea ulterioara a pacientului

Evaluarea eficacității procedurii

Injecția intramusculară reprezintă introducerea unor soluții izotonice, uleioase

1. Pregătirea materialelor necesare

4. Reorganizarea locului de muncă și îngrijirea ulterioară a pacientului

 Administrarea medicamentelor prin perfuzie intravenoasă pe ac și pe cateter

SCOP: Introducerea în sistemul circulator a unei soluțiiperfuzabile prescrise pentru

1. Pregătirea materialelor necesare

5. Îngrijirea ulterioară a pacientului și Reorganizarea locului de muncă

h. Educaţia pentru sănătate şi profilaxia bolii

- Numele şi prenumele: O.A

II. Date variabile

- Domiciliul: ALBA IULIA

III.Istoricul bolii: De aproximativ 7 zile bolnava acuza oboseala marcata cu inapetenta,

IV. Anamneza asistentului medical: Pacienta prezinta stare generala alterata:

- Antecedente personale fiziologice: rujeola si varicela in copilarie

- Antecedente personale patologice

- Condiţii de viaţă şi muncă: bune

- Comportament faţă de mediu: corespunzator, nu bea si nu fumeaza

VI. Capacitate de adaptare la perioada deficitară

Nevoia de a se îmbraca şi dezbraca 3 3 2 2 1 1

Nevoi fundamen- Surse de Manifestări de Diagnostic de

Obiectivele Intervenţiile asistentului medical

Obiectivele Intervenţiile asistentului medical

Obiectivele Intervenţiile asistentului medical

Obiectivele Intervenţiile asistentului medical

Obiectivele Intervenţiile asistentului medical