Sunteți pe pagina 1din 4

CURTEA SUPREMĂ

a Republicii Polonia

Camera Disciplinară
Consiliul Judiciar

Varșovia, ___ Mai 2019

Acționând în numele Camerei Disciplinare din cadrul Curții Supreme, vă prezint poziția
Camerei Disciplinare din cadrul Curții Supreme, cu privire la reforma judiciară din Polonia.

Parte a discursului public european din ultimele luni, reforma judiciară din Polonia a
reprezentat un subiect de mare interes. Aceasta face referire, în mod special, la reglementarea
procedurilor disciplinare luate împotriva persoanelor care profesează în domeniul juridic. S-a pus
mult accent pe această temă, atât în media cât și între academicieni și cei care practică dreptul.
Interesul ridicat pentru această reformă este de asemenea reflectat de către examinarea Curții de
Justiție a Uniunii Europene cu privire la cazurile conexe C-585/18, C-624/18 și C-625/18. Din păcate,
pe scena internațională, reforma judiciară din Polonia a fost prezentată într-o lumină negativă, lucru
pe care îl considerăm a fi incorect și neîntemeiat.

Preocuparea judecătorilor Camerei Disciplinare din cadrul Curții de Justiție cu privire la


acțiunile luate împotriva Poloniei de către organismele Uniunii Europene rezultă din faptul că Tratatul
privind Uniunea Europeană definește în mod precis diviziunea competențelor între Statele Membre și
Uniunea Europeană. Potrivit acestui tratat, Uniunea Europeană poate acționa doar în baza puterilor
conferite de către Tratate, și orice competențe care nu au fost conferite Uniunii, inclusiv cele care fac
referire la organizarea sistemului judiciar, rămân în cadrul Statelor Membre individuale (Articolul 5 (2)
din cadrul Tratatului privind Uniunea Europeană). Mai mult de atât, Uniunea Europeană nu poate,
prin decizie proprie, să își crească, limiteze sau modifice domeniul de aplicare al atribuțiilor sale.
Această poziție este evidențiată, de asemenea, în jurisprudența consacrată a Curții Constituționale
din Polonia, potrivit care: ”Comunitatea Europeană nu are o competență generală (doar statele o au,
datorită calității de suveranitate), dar are competență specifică)” (hotărârea Tribunalului
Constituțional din 11 mai 2005, număr cauză K 18/04, OTK-A 2005, nr. 5, pct. 49).

Atunci când intră în Uniunea Europeană, fiecare stat se angajează să adopte și să respecte
întregul acquis comunitar și să accepte valorile și regulile comune. De aceea, nu poate fi contestat
faptul că toate Statele Membre sunt supuse jurisdicției Curții de Justiție a Uniunii Europene. Totuși,
trebuie să fie reținut faptul că Comunitatea Europeană a fost fondată, încă de la început, pe un
număr de principii fundamentale, precum egalitatea Statelor Membre în fața Tratatelor și respectarea
identităților naționale, implicit a structurilor fundamentale, politice și constituționale (Articolul 4 (2) al
Tratatului privind Uniunea Europeană). Prin urmare, orice acțiune luată de către instituțiile Uniunii
Europene, care se află în competența exclusivă a Statelor Membre, și include organizarea sistemului
judiciar, trebuie să fie considerată ca o încălcare nejustificată a identității constituționale a Statelor
Membre, ceea ce contrazice principiul fundamental de egalitate în fața Tratatelor. Din punctul de
vedere al Statelor Membre, acest lucru ar avea implicații negative, atât pentru autoritatea judiciară
cât și contextul protejării valorilor care au stat la baza creării Comunității Europene.

În urma colapsului regimului comunist din Polonia, în 1989, sistemul de proceduri disciplinare
împotriva profesiilor juridice avea nevoie de schimbări fundamentale de natură structurală. Pe
parcursul următorilor ani, subiectul funcționării defectuoase a disciplinării judiciare a fost abordat în
mod repetat în cadrul dezbaterii publice, însă încercările de reformă s-au dovedit a fi ineficiente.

Curtea Supremă, Piața Krasiński 2/4/6, 00-951 Varșovia, tel. 22 530 82 98, fax 22 530 90 47l, www.sn.pl
Schimbările fundamentale în ceea ce privește sistemul judiciar din Polonia au fost cerute atât de
către societatea civilă poloneză cât și de reprezentanții comunității civile. Nevoia pentru reforme
sistemice a fost abordată în cadrul practicienilor dreptului, mai ales în domeniul responsabilității
disciplinare.

Trebuie să fie puternic accentuat faptul că se așteaptă ca fiecare reprezentant al profesiei


juridice să demonstreze standarde ridicate de conduită, atât în viața profesională cât și în cea
personală. Cazurile de nerespectare evidentă a ordinii juridice de către persoanele a căror datorie
este să protejeze statul de drept nu trebuie să fie ignorate. De exemplu, un judecător care a comis o
infracțiune de furt evident sau un procuror care și-a abuzat familia ani întregi, sau un avocat și
consilier juridic care a condus sub influența băuturilor alcoolice, trebuie să fie pasibil de măsuri
disciplinare.

Trebuie să fie evidențiat faptul că, spre deosebire de alte state care au trecut prin
transformări sistemice de la regimul totalitar, Polonia încă nu a reușit să atragă consecințele legale
împotriva reprezentanților profesiilor juridice care au colaborat cu aparatul de represiune comunist și
care au fost implicați în mod activ în comiterea infracțiunilor judiciare. Nu trebuie uitat faptul că
serviciul judiciar și cel public de urmărire penală din anii 1944-1989 au fost adesea componente
active în cadrul aparatului comunist care persecuta patrioții polonezi care au rezistat regimului
totalitar prin implicarea în activități de opoziție.

Exercitarea continuă a funcțiilor publice de către oameni care au comis astfel de acte nu a
subminat doar autoritatea socială a tuturor profesiilor juridice, dar a erodat de asemenea încrederea
în administrarea justiției în general. Modelul precedent de acțiune disciplinară împotriva indivizilor
care exercitau profesii juridice nu a asigurat eficiență, și, în consecință, cei care au încălcat cerințele
pe care trebuiau să le respecte au evitat adesea responsabilitatea disciplinară adecvată.

Înființarea Camerei Disciplinare în cadrul Curții Supreme prin Hotărârea Curții Supreme din 8
decembrie 2017 a asigurat o organizare mai bună și a îmbunătățit eficiența procesării cazurilor
disciplinare ce implică profesiile de încredere publică, care au un impact indirect sau direct asupra
percepției publice a sistemului judiciar, care este un bun comun pentru toți cetățenii. Camera
Disciplinară, înființată în urma reformei judiciare, are rolul de a proteja statul de dreptul și demnitatea
profesiilor de încredere publică. Camera Disciplinară a Curții Supreme se ocupă de cazuri disciplinare
care implică judecătorii Curții Supreme, pe cei ai instanțelor comune și tribunalelor militare,
procurori, procurori ai Institutului Memoriei Naționale, notari, executori judecătorești, avocați și
consilieri juridici. Scopul procedurilor disciplinare este de a asigura exercitarea adecvată a profesiei,
acestea fiind organizate în așa fel pentru a garanta conformitatea cu legile și codul etic. Trebuie să fie
evidențiat faptul că, în contextul responsabilității disciplinare, soluțiile juridice poloneze ating
standardele care pornesc din tradiția juridică europeană, și că legislatura poloneză s-a bazat pe
bunele practici din cadrul statelor europene pentru a modela structura responsabilității disciplinare.

Camera Disciplinară a Curții Supreme ia în considerare, de asemenea, cazurile privind forța de


muncă și protecția socială, care au legătură totodată cu judecătorii Curții Supreme, precum și cazuri
care privesc pensionarea judecătorilor Curții Supreme. Toate categoriile de cazuri menționate se
încadrează, în mod cert, în sfera de competență a sistemului judiciar și deservesc exercitarea
dreptului de acces la instanță.

Mai mult de atât, trebuie să fie notat că într-un stat democratic, bazat pe statul de drept,
elementul fundamental care asigură funcționarea adecvată a sistemului judiciar este independența
judecătorilor și autonomia curților. În ceea ce privește ordinea juridică poloneză, autoritatea care
protejează aceste valori este Consiliul Național al Sistemului Judiciar (Articolul 186 (1) din Constituția
Republicii Polonia), ales în acord cu cerințele existente în cadrul Constituției Republicii Polonia și așa
cum este specificat de către un statut adoptat de către parlamentul polonez. Construcțiile juridice
poloneze utilizate pentru structurarea componenței Consiliul Național al Sistemului Judiciar și modul
în care autoritatea desemnează candidații pentru funcțiile de judecători nu deviază de la
2
reglementările care există în diferite State Membre ale Uniunii Europene. Mai mult de atât, aceste
construcții conferă reprezentanților judecătorilor o influență copleșitoare asupra alegerii candidaților
pentru poziția de judecător, întrucât din cei 25 de membri ai Consiliului Național al Sistemului
Judiciar 17 sunt judecători, și procedura propriu-zisă de selecție este mult mai transparentă și
deschisă decât era în cadrul reglementărilor anterioare din Polonia. Întâlnirile Consiliului Național al
Sistemului Judiciar sunt acum transmise online și fiecare candidat are posibilitatea să ia parte la
întâlnirea consiliului. În cele din urmă, principiul co-optării de către Curtea Supremă a fost abandonat
în ceea ce privește numirea candidaților pentru funcția de judecător în cadrul Curții Supreme.
Anterior, Consiliul Național al Sistemului Judiciar putea alege doar dintre doi candidați, cu cel mai
semnificativ suport fiind oferit de către judecătorii Curții Supreme care profesau la momentul
respectiv.

Trebuie să fie subliniat faptul că Camera Disciplinară a Curții Supreme acționează în baza
Constituției Republicii Polonia, Hotărârea Curții Supreme din 8 decembrie 2017 și alte statuturi
procedurale și fundamentale. Este o curte permanentă și jurisdicția acesteia este obligatorie.
Procedurile care au loc în cadrul Camerei Disciplinare a Curții Supreme sunt de natură contencioasă
și, prin urmare, consistă din rezoluția comisiei Curții Supreme, bazată pe dreptul de litigiu la
proceduri între părțile implicate, având aceleași remedii legale disponibile.

Judecătorii Curții Supreme se supun doar Constituției și statuturilor (Articolul 178 (1) din
Constituția Republicii Polonia), iar Camera Disciplinară a Curții Supreme beneficiază de toate
garanțiile de independență, cu aceleași condiții ca și celelalte camere ale Curții Supreme. Judecătorii
Curții Supreme, prin urmare, sunt independenți. Își îndeplinesc sarcinile în mod autonom, fără a se
supune unei structuri ierarhice sau a se subordona unui alt organism și fără a primi ordine sau
instrucțiuni din orice sursă posibilă, prin urmare fiind protejați de intervenții externe sau presiuni, ce
pot afecta judecata independentă a membrilor și a le influența deciziile. În cele din urmă, judecătorii
Camerei Disciplinare a Curții Supreme beneficiază de garanția inamovibilității prevăzută în Articolul
180 (1) și (2) a Constituției Republicii Poloniei. Un judecător poate fi rechemat din funcție, suspendat
din funcție, transferat la un alt prezidiu sau în altă poziție împotriva voinței sale, printr-o hotărâre
judecătorească și doar în acele instanțe prescrise în statut.

În concluzie, judecătorii Camerei Disciplinare atrag atenția asupra faptului că sarcina


principală a Curții de Justiție a Uniunii Europene este să implementeze valorile și să protejeze bazele
Comunității Europene, care țin Statele Membre unite. Totuși, acest lucru nu poate duce la
restricționarea competenței oricărui Stat Membru, în ceea ce privește asumarea de reforme în zone
cheie ale funcționării sale. Judecătorii sunt profund îngrijorați cu privire la acțiunile luate împotriva
Poloniei în ultimele luni, întrucât duc la subminarea autorității sistemului judiciar polonez, care se
transpune de asemenea în principiul fundamental de încredere reciprocă între state. Mai mult de
atât, reforma sistemului judiciar în Polonia trebuie să fie privită în contextul socio-istoric, inclusiv
nevoia pentru transformările politice profunde post-1989, precum și abandonul regimului comunist
și asumarea schimbărilor pentru un model democratic, similar cu cel din țările vest europene. Trebuie
să fie evidențiat faptul că implementarea acestor reforme a fost cerută de către societatea poloneză.
Reforma sistemului judiciar în Polonia dorește, prin urmare, să aducă soluțiile juridice poloneze mai
aproape de aranjamentele europene, bazate pe idea de stat de drept, respectul pentru libertate,
separarea tripartită a puterilor și principiul de încredere reciprocă între state.

Judecătorii Camerei Disciplinare sunt obligați să protejeze respectarea legii și demnitate


profesiei, și prin urmare consideră că este datoria acestora, ca și judecători ai Camerei Disciplinare
din cadrul Curții Supreme, de a prezenta imaginea reală a funcționării Camerei Disciplinare în cadrul
căreia au onoarea să profeseze.

Judecător Tomasz Przesławski


3
Președintele Curții Supreme
Responsabil de Camera Disciplinară