Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Un prim inceput in diagnosticul tehnic este analiza scalpului si a firului de par, pentru a
cunoaste “materia prima” cu care urmeaza sa lucram. Este recomadat ca acestea sa fie
analizate individual:
Scalpul este sursa de sanatate a parului, iar un scalp ingrijit si sanatos inseamna un par
puternic si frumos.
Din papila dermala creste firul de par care este sustinut de muschiul erector si
hranit prin capilare. Firul de par iese la suprafata scalpului prin foliculi. In mod
normal un folicul are potentialul de a gazdui intre 1 si 3 fire de par, iar cu cat exista mai
multe cu atat parul este mai des. Pentru ca scalpul sa fie protejat, glanda
sebacee si glanda sudoripala produc sebum, lipide si protide. Dereglarea acestora
duce la probleme de ingrasare sau uscare a scalpului, iar problemele de elasticitate pot
rezulta chiar in caderea parului.
Ciclul de viata al unui fir de par este cuprins intre 1 si 7 ani, perioada de crestere
activa fiind numita faza anagena. Aceasta este urmata de faza catagena, perioada
in care firul de par se desprinde din radacina si care dureaza aproximativ 2 saptamani.
Urmatoarea etapa, faza teleogena, constituie o perioada de odihna de 3-4 luni in care
parul este inca sustinut de muschii scalpului. In tot acest timp, parul poate sa cada
treptat, acesta fiind momentul in care se intervine cu tratamente impotriva caderii
parului si pentru stimularea cresterii. In final, ciclul este reluat incepand cu faza de
crestere activa a parului.
Cateva din problemele moderne cu care ne intalnim la nivel al scalpului sunt:
Sfat: Folosirea produselor de gomaj pentru scalp astfel incat celulele moarte sa fie
indepartate in totalitate.
Alopecie si alopecie areata (caderea parului in anumite zone sau chiar in totalitate)
Sfat: Folosirea tratementelor pe baza de aminexil sau celule stem vegetale, tratamente
medicale sau laser pentru regenerare.
Psoriazis (organismul produce celule mult mai repede decat capacitatea corpului de a le
schimba)
strat exterior- cuticula (subtire si plata precum vopseaua care acopera creionul)
strat mediu- cortex (partea principala si cea mai puternica a firului de par, precum lemnul
creionului)
stratul central- maduva (trece prin centru firului de par, precum mina creionului)
Cuticula
Stratul protector care inveleste suprafata exterioara a parului. Este asemanat cu niste solzi
suprapusi, de culoare translucida, care permit usor observarea culorii pigmentilor din cortex.
Este format din 7-10 straturi si cu cat firul de par este mai gros cu atat are mai multe straturi de
cuticula. Cu cat un fir de par este mai deschis la culoare, cu atat straturile scad. Stratul exterior
este foarte puternic si asigura integritatea firului de par, dar poate fi foarte usor deteriorat cu
substante chimice- precum permanentul si decolorarea excesiva- sau operatiuni dure cum ar fi
pieptanatul agresiv.
Daca solzii cuticulei sunt agresati, substantele chimice patrund mult mai usor in cortex iar parul
devine aspru, tern, fara stralucire si chiar casant. Daca solzii nu sunt afectati parul arat puternic,
matasos si stralucitor.
Cortex
Trebuie sa intelegem ca acesta este stratul care sufera cele mai mari modificari in momentul in
care modelam, fixam, tratam, vopsim, decoloram sau schimbam forma firul de par. Cortexul
este format din mai multe fibre in forma de spirala care sunt rasucite precum lana pentru
crosetat. Aceste fibre se pot intinde iar apoi revin la lungimea lor initiala, aceasta determinand
elasticitatea parului.
Parul este alcatuit din proteina de keratina, care la randul ei este alcatuita din aminoacizi care
formeaza lanturile de polipeptide, aceste lanturi fiind legate intre ele prin verigi. Exista doua
tipuri de verigi:
Legaturile temporare alcatuite din hidrogen sau sare care se sparg atunci cand parul este uscat,
fixat, intins sau pieptanat in alt fel. Se numesc legaturi temporare pentru ca odata umezit parul,
ele revin la forma initiala.
Legaturi permanente disulfide, care se pot rupe doar cand sunt aplicate pe par substante
chimice puternice sau permanente.
In interiorul cortexului se afla pigmentii- granulosi si difuzi, sau melanina si feomelanina- care
formeaza culoarea firului de par.
Maduva
Nu are un rol vizibil si nu exista in toate firele de par, in mod special in cel subtire.
TIPS: Cum analizam firul de par astel incat sa stim cum sa lucram cu el mai bine? Sunt 2 pasi
care trebuie respectati:
Analizarea elasticitatii parului– tragem usor de firul de par iar daca isi revine la forma initiala
acesta are o elasticitatea buna si putem sa il coloram, decoloram si modelam cum dorim. Insa,
daca nu isi revine, ar fi bine ca ininte de orice procedura sa facem un set de tratamente,
preferabil dedicate pentru reconstructiei cortexului.
Analiza porozitatii parului– tragem usor cu degetele de la radacina catre varf pentru a
vedea daca porozitatea parului este constanta sau diferita, daca parul este poros se va incurca
si va fi mat, moment in care este recomandat sa facem cateva tratemente pentru inchiderea
cuticulei si aducerea parului la un PH-ul lui normal de 4,5 – 5,5.
Firul de par este proiectia externa a unui organ numit folicul polifer ce se gaseste sub epiderma. Partea
interna a foliculului se numeste radacina, iar partea externa se numeste fust. La baza radacinii firului
de par se afla bulbul care are functia de a acumula substantele nutritive utile pentru generarea noilor
Culoarea naturala a firului de par depinde foarte mult de cantitatea si distribuirea pigmentilor de
melanina din interiorul fiecarui fir de par. Melanina este o molecula bilogica care are scopul de a da
culoare podoabei capilare. Mai exact este compusa din doua grupuri, EUMELANINA (pigmenti maro si
negri) si FEOMELANINA (pigmenti galbeni si rosii). Acesti pigmenti sunt produsi de celulele aflate la
baza foliculului polifer si se numesc melanociti.
Odata cu trecerea timpului, melanocitii produc din ce in ce mai putina melanina fapt ce cauzeaza
schimbarea culorii firului de par mai intai in gri si usor usor in alb. S-a demonstrat ca odata cu
incetinirea productiei de melanina creste productia de peroxid de hidrogen (apa oxigenata) fenomen
ce amplifica si mai mult degradarea melanocitilor.
Primele fire de par alb incep sa apara la varste diferite din mai multe motive. Patrimoniul ereditar este
foarte important, dar si din cauza stilului de viata sau a unor medicamente pe care inevitabil le luam
in decursul vietii dintr-un motiv sau altul. Stresul precedat de un soc poate sa determine caderea
parului care ulterior va creste alb.
De obicei fenomenul de albire a parului incepe in jurul varstei de 30 de ani la barbati si 35 de ani la
femei, dar dupa cum am mai spus, depinde mult de mostenirea pe care ne-o lasa parintii nostri.