Septembrie 2009

Bunurile și
serviciile ecosistemelor
RO Ecosisteme

Serviciul
Cât de complexe și de neașteptate sunt mecanismele de control și
de assiste
enţă relaţiile dintre fiinţele organice nevoite să lupte împreună.
Charles Darwin, „Originea speciilor”

Ecosistemele se află la baza vieţii și a tuturor activităţilor umane.

Bunurile și serviciile pe care le oferă acestea sunt vitale pentru
menţinerea bunăstării, precum și pentru dezvoltarea socială și
economică viitoare.
Între beneficiile oferite de ecosisteme se află hrana, apa, lemnul,
purificarea aerului, formarea solului și polenizarea.
Activităţile umane distrug însă biodiversitatea și afectează capacitatea
ecosistemelor sănătoase de a produce această largă varietate de
bunuri și servicii.
În trecut, societăţile nu ţineau adesea cont de importanţa
ecosistemelor. Acestea erau considerate de cele mai multe ori
proprietate publică, fiind astfel subevaluate.
Oamenii de știinţă prevăd că o creștere a populaţiei lumii la 8 miliarde
de locuitori până în 2030 ar putea duce la scăderi dramatice ale
resurselor de hrană, apă și energie.
Dispariţia serviciilor ecosistemelor naturale va impune adoptarea
unor alternative costisitoare. Investiţiile în capitalul natural vor aduce
© iStockphoto

economii pe termen lung și sunt importante pentru bunăstarea și

Populaţia de albine producătoare de miere
este în scădere.
Albinele sunt necesare pentru polenizarea
mai multor tipuri de culturi agricole, iar
dispariţia lor ar avea consecinţe economice
grave.
supravieţuirea noastră viitoare.
Este necesară asigurarea unui grad mai ridicat de conștientizare în
rândul factorilor de decizie și a publicului larg în ceea ce privește
valoarea economică a bunurilor și serviciilor ecosistemelor. Dacă nu
acţionăm acum pentru a opri declinul, omenirea va plăti un preţ uriaș
în viitor.

Faptul 1: Omenirea are nevoie de
„bunurile și serviciile
ecosistemelor”
Un „ecosistem” reprezintă o combinaţie complexă și dinamică între floră,
faună, microorganisme și mediul natural, care coexistă în mod unitar și
interdependent. „Biodiversitatea” cuprinde întreaga multitudine de ele-
mente vii care fac parte din aceste parteneriate.
Unele ecosisteme ne sunt familiare, în timp ce altele sunt mai exotice:
O pajiște este un ecosistem în care insectele polenizează florile și
ierburile. Vitele se hrănesc cu aceste plante, iar bălegarul, descom-
pus de organismele din sol, contribuie la hrănirea pământului în
care cresc plantele. Fiecare element al ciclului depinde de alte ele-
mente pentru a supravieţui.
Recifele de corali formează ecosisteme în care interacţionează
pești, formaţiuni de corali, roci și apa de mare. Aproximativ 500 de
milioane de oameni din întreaga lume utilizează recifele de corali
pentru activităţi turistice, de pescuit, de cultivare a perlelor și în alte
scopuri.
Ecosistemele Terrei oferă omenirii o varietate largă de beneficii, cunoscute
ca „bunuri și servicii ale ecosistemelor”. Bunurile produse de ecosisteme
includ hrana (carne, pește, legume), apa, combustibilii și lemnul, în timp
ce serviciile sunt reprezentate de alimentarea cu apă și purificarea aerului,
reciclarea naturală a deșeurilor, formarea solului, polenizarea și mecanis-
mele de reglare pe care natura, dacă nu se intervine asupra ei, le utilizează
pentru a controla condiţiile climatice și populaţiile de animale, de insecte
și de alte organisme.
Deoarece multe dintre aceste bunuri și servicii s-au aflat întotdeauna
la dispoziţia tuturor, în afara pieţelor și a preţurilor, valoarea lor reală pe
termen lung nu este inclusă în estimările economice ale societăţii.
Experţii au identificat patru tipuri diferite de servicii, toate fiind vitale pen-
tru sănătatea și bunăstarea umană:
Serviciile de aprovizionare furnizează bunurile înseși, cum ar fi
hrana, apa, lemnul și fibrele.
Serviciile de reglare controlează clima și precipitaţiile pluviale, apa
(de exemplu inundaţiile), deșeurile și răspândirea bolilor.
Serviciile culturale se referă la frumuseţea, inspiraţia și
recreerea care contribuie la bunăstarea noastră spirituală.
Serviciile de asistenţă includ formarea solului, fotosin-
teza și ciclul substanţelor nutritive, aflate la baza creșterii
și a producţiei.
Deoarece unele servicii importante ar putea fi încă neidenti-
ficate, este necesar să avem o abordare prudentă faţă de
conservarea capitalului nostru natural.
Serviciiile
de aprovizionare
și de reglare
© iStockphoto
Alimentarea cu apă curată este esenţială pentru sănătatea și
supravieţuirea umană.
Serviciul cultural
© iStockphoto
Turiștii și amatorii de camping se bucură de
frumuseţea ecosistemelor naturale.
Faptul 2: Pierderea biodiversităţii
distruge funcţiile ecosistemelor
Biodiversitatea, esenţială pentru supravieţuirea ecosistemului, este
ameninţată, iar o mare parte a acesteia a dispărut deja. Modificarea
destinaţiei terenurilor, inclusiv intensificarea agriculturii și urbanizarea,
supraexploatarea, poluarea, schimbările climatice și speciile noi care care
concurează cu flora și fauna indigene contribuie, în ansamblu, la distruge-
rea ecosistemelor naturale. După dispariţie, refacerea lor este costisitoare
sau, de cele mai mult ori, imposibilă.
Studii recente arată că:
11% din zonele naturale existente în anul 2000 pe glob ar putea
dispărea până în 2050;
Aproape 40 % din terenurile agricole actuale riscă să fie alocate
agriculturii intensive;
60 % din recifele de corali ar putea dispărea până în 2030;
În Europa, până la 80 % din tipurile de habitate protejate sunt
ameninţate;
Activităţile umane au contribuit la multiplicarea de 50-1 000 de ori a
dispariţiei speciilor în ultimii 100 de ani.
Populaţia săracă, în special cea din ţările în curs de dezvoltare, este cea mai
expusă riscurilor aferente pierderii biodiversităţii, deoarece aceasta depind
adesea în mod direct de bunurile și serviciile ecosistemelor.
Este evident că risipim capitalul natural al Terrei într-un ritm prea rapid.
Conservarea ecosistemelor este o datorie etică, precum și o necesitate
practică, atât pentru generaţia noastră, cât și pentru cele viitoare. Omeni-
rea trebuie să înţeleagă că nu reprezintă decât un episod din filmul vieţii
și că nu poate continua să exploateze planeta fără a plăti preţul cuvenit.
Faptul 3: Dacă nu acţionăm, vom plăti
scump
Evaluarea bunurilor și serviciilor ecosistemelor în termeni financiari este
o provocare uriașă. Estimările anterioare au atins sume de ordinul a tri-
lioane de euro pe an. În cadrul unei reuni-
uni la Potsdam, Germania, în martie 2007,
miniștrii mediului ai marilor puteri econo-
mice mondiale au convenit să lanseze un
studiu global privind beneficiile economice
ale diversităţii biologice care să compare
costurile dispariţiei ecosistemelor cu cele
ale măsurilor de conservare eficiente.
© iStockphoto
Serviciul cultural
iStockphoto
Natura joacă un rol vital în menţinerea bunăstării
spirituale a oamenilor.
 Serviciul
de aprovizionare
Studiul rezultat – Economia ecosistemelor și a biodiversităţii (The

© iStockphoto
Economics of Ecosystems and Biodiversity – TEEB) – reprezintă o
iniţiativă a Comisiei Europene și a Germaniei, la care s-au adăugat o
serie de alţi parteneri. Prima sa publicare, raportul intermediar TEEB
din luna mai 2008, a încercat pentru întâia oară să facă o estimare
globală, evaluând pierderea anuală de servicii ale ecosistemelor la
50 de miliarde EUR. Raportul estimează că, în absenţa unor măsuri,
doar dispariţia biodiversităţii terestre ar putea costa 7 % din PIB
până în 2050, iar pierderea serviciilor ecosistemului marin poate spori
considerabil această sumă. Raportul conţinea recomandări precum încetarea Animalele, cum ar fi ovinele, nu sunt doar o sursă de hrană. Timp de
subvenţiilor dăunătoare mediului și crearea de „pieţe” pentru serviciile secole, oamenii au avut nevoie de ele pentru îmbrăcăminte și transport,
ecosistemelor. dar și pentru a le ţine companie.

A doua fază a TEEB (2008-2010) va propune un cadru detaliat de evaluare

economică a serviciilor ecosistemelor, prin care valoarea acestora să fie luată
în considerare la toate nivelurile relevante ale procesului decizional. De
Serviciul
asemenea, se estimează că aceasta își va aduce contribuţia la atinge- de aprovizionare
rea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului stabilite de Organizaţia
Naţiunilor Unite.

© iStockphoto
Faptul 4: UE ia măsuri
Planul de acţiune comunitar pentru biodiversitate (2006) prezintă
măsurile necesare pentru stoparea dispariţiei biodiversităţii până în
2010. Evaluarea intermediară a acestui plan (2008) a demonstrat dificul-
tatea îndeplinirii acestui obiectiv. Toţi partenerii trebuie să își intensifice și să
își menţină eforturile chiar și după 2010.
Lemnul este folosit pentru construcţii, încălzire și ridicarea de adăposturi.
Pe plan internaţional, UE promovează o mai bună guvernanţă și consolidează În plus, pădurile absorb CO2 dăunător.
normele privind protecţia ecosistemelor. UE este una dintre cele 191 de părţi
la Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Diversitate Biologică
(CDB). Între iniţiativele recente ale CDB se numără adoptarea de standarde
prin care să se garanteze sustenabilitatea producţiei de biocombustibil, Serv
viciul cu
ultural
adoptarea de criterii privind zonele marine protejate, precum și includerea
problemei biodiversităţii în negocierile privind schimbările climatice.
UE alocă milioane de euro pentru asistenţă externă în domeniul conservării
biodiversităţii. În plus, UE abordează această problemă în cadrul negocie-
rilor comerciale, prin evaluări ale impactului asupra sustenabilităţii. Unul
dintre principalele obiective internaţionale este reprezentat de partajarea
beneficiilor resurselor genetice – un produs important al ecosistemelor –
într-o manieră corectă și echitabilă.

© iStockphoto
Faptul 5: Reţeaua Natura 2000 protejează
ecosistemele
Natura 2000 reprezintă piatra de temelie a politicii UE în domeniul biodiversităţii.
Este o reţea formată din peste 25 000 de situri de conservare pe întreg teritoriul
comunitar care oferă avantaje socioeconomice considerabile. Acestea includ Inspiraţia artistică constituie unul dintre „serviciile culturale” oferite de
beneficii directe de pe urma activităţilor turistice și recreaţionale, dar și bunuri ecosisteme. În unele dintre cele mai frumoase tablouri ale sale, Van Gogh
a pictat floarea-soarelui.
și servicii ale ecosistemelor cum ar fi controlul inundaţiilor, depoluarea apei,
polenizarea și reciclarea substanţelor nutritive.
În 2007-2008, Comisia a început să adopte măsuri de ameliorare a proceduri-
lor de estimare a costurilor și să dezvolte metode mai eficiente de evaluare Serv
viciul
a beneficiilor socioeconomice aferente reţelei și siturilor individuale. de
de ap
prov
vizionare
Faptul 6: Avem nevoie de un cadru care
să pună în valoare bunurile și
serviciile ecosistemelor
Dacă ecosistemele naturale nu sunt protejate, bunurile și serviciile pe care le
oferă acestea vor deveni tot mai rare și mai căutate. De exemplu, în prezent,
© iStockphoto

valoarea apei pe care o plătim este rareori cea reală, dar această situaţie ar
putea să nu continue la nesfârșit. În mai 2008, o secetă prelungită a forţat
orașul Barcelona să importe apă din alte zone ale Spaniei, la un cost estimat la
22 de milioane EUR pe lună.

Culturile și plantele sunt surse de alimente de bază precum pâinea,

orezul sau pastele, precum și de fructe și legume care alcătuiesc o dietă
sănătoasă.
 © iStockphoto
Serviciul
de asistenţă
Fotosinteza plantelor captează carbonul și
eliberează aerul pe care îl respirăm
Evaluarea Ecosistemelor
Mileniului
Evaluarea ecosistemelor reprezintă o metodă
de estimare a multitudinii de aspecte diferite
ale sănătăţii ecosistemelor, dar și a furnizării
bunurilor și serviciilor ecosistemelor.
În 2000, Organizaţia Naţiunilor Unite a
lansat o iniţiativă globală privind Evaluarea
Ecosistemelor Mileniului (MEA). Raportul MEA,
finalizat în 2005, a constatat că două treimi
dintre serviciile ecosistemelor Terrei sunt în
declin sau sunt ameninţate. În cadrul iniţiativei
globale privind continuarea MEA, UE și-a
asumat angajamentul de a efectua o evaluare
la nivel subglobal pentru regiunea europeană.
O nouă evaluare globală urmează să fie realizată
în 2015.
© iStockphoto
Serviciu
ul
de aprovizionare
Peste 50 % din medicamentele eliberate cu reţetă
au la bază substanţe produse în mod natural de
specii de vegetale
KH-78-09-554-RO-D
Agenţia Europeană de Mediu (AEM) a subliniat necesitatea adoptării unor tehnici
contabile pentru ecosisteme pentru a analiza relaţia dintre sectoarele economice și
dependenţa și impactul acestora asupra bunurilor și serviciilor ecosistemelor. În cele
din urmă, aceste date vor trebui utilizate în cadrul proceselor de elaborare a poli-
ticilor și de gestionare la nivel local a resurselor naturale. Conform calculelor AEM,
valoarea globală a serviciilor generale din zonele umede – cum ar fi purificarea apei
și absorbţia carbonului – s-ar putea ridica la aproximativ 2,5 miliarde EUR pe an.
În mai multe ţări ale lumii sunt în curs de elaborare programe de plată pentru servicii
ale ecosistemelor. Acestea sunt esenţiale pentru recompensarea adecvată a proprie-
tarilor de terenuri care protejează serviciile ecosistemelor valoroase pentru societate.
Faptul 7: Înţelegerea importanţei
Imprimat pe hârtie reciclată căreia i-a fost acordată eticheta ecologică UE pentru hârtie grafică (www.ecolabel.eu)
ecosistemelor sănătoase este în
continuă creștere
Evoluţiile recente la nivelul UE demonstrează că factorii de decizie politică își modi-
fică perspectiva și integrează sănătatea ecosistemului în unele dintre politicile sec-
toriale. De exemplu:
Directiva UE privind pesticidele este în curs de revizuire pentru a oferi un grad
mai înalt de protecţie anumitor specii, cum ar fi albinele.
Politica de dezvoltare rurală a UE pentru perioada 2007-2013 prevede acorda-
rea de asistenţă agricultorilor care își asumă angajamente de mediu.
Prin reforma politicii agricole comune se urmărește consolidarea protecţiei
peisajului și recompensarea agricultorilor care merg dincolo de meto-
dele tradiţionale și plantează tufișuri, construiesc iazuri sau lasă câmpurile
necultivate.
Avem nevoie de mai multe informaţii exacte pentru a înţelege mai bine legăturile
dintre biodiversitate, ecosisteme și bunăstarea umană. Propunerea privind un meca-
nism politico-știinţific internaţional urmărește să consolideze evaluarea și consi-
lierea știinţifică independentă a factorilor de decizie de la nivel global în ceea ce
privește biodiversitatea și serviciile ecosistemelor. Totodată, în spaţiul european de
cercetare, UE și statele membre trebuie să se asigure că finanţarea cercetării susţine
în mod eficace politica privind biodiversitatea.
Pentru mai multe informaţii:
Pagina TEEB de pe site-ul web al DG Mediu:
http://ec.europa.eu/environment/nature/biodiversity/economics/index_en.htm
Raportul privind Evaluarea Ecosistemelor Mileniului:
http://www.millenniumassessment.org/documents/document.356.aspx.pdf
Evaluarea intermediară a implementării Planului de acţiune comunitar pentru biodiversitate,
anexa 3:
http://ec.europa.eu/environment/nature/biodiversity/comm2006/pdf/consolidated_profile.pdf
EEA Briefing: Ecosystems services – accounting for what matters:
http://www.eea.europa.eu/publications/briefing_2008_2
Fișă de informaţii GreenFacts:
http://www.greenfacts.org/en/ecosystems/
Grasping the climate crisis – A provocation from the Tällberg Foundation, Sweden:
www.tallbergfoundation.org
Ecosystem services and biodiversity in Europe, by European Academies Science Advisory Council
(EASAC):
www.easac.eu
© Uniunea Europeană, 2010
Reproducerea textului este autorizată
cu condiţia menţionării sursei