C

A IE
TDES
A R
CIN
I
ZID DE SPRIJIN SUSTINERE TERASAMENT

CUPRINS
Cap. PREVEDERI TEHNICE GENERALE
I.
Cap. SCHELE SI ESAFODAJE
II.
Cap. COFRAJE
III.
Cap. ARMATURI
IV.
Cap. BETOANE
V.
Cap. TORCRETARE
VI.
Cap. HIDROIZOLATII
VII.
Cap.VIII ECHIPAMENTE
.
Cap. DESFACERI SI DEMOLARI
IX.
Cap. RECEPTIA PRELIMINARA
X.
Cap. XI. DESFIINTAREA SANTIERULUI
Cap. HIDROIZOLATII (Caiet de sarcini
XII. AND)
 2
Caiet de sarcini zid de sprijin

C
A IE
TDES
A R
CIN
I
PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR DE ZIDURI DE SRIJIN CU IMPINGERI
IMPORTANTE.

Cap. I. PREVEDERI TEHNICE GENERALE

Prezentul Caiet de sarcini se aplicã la executia lucrãrilor de executie a

zidurilor de sprijin cu impingeri importante i.
1. Prevederi generale pentru executie
Executia lucrãrilor nu poate începe decât dupã ce Antreprenorul si-a
adjudecat executia proiectului, urmare unei licitatii si închirierii Contractului cu
Beneficiarul.
Piesele principale pe baza cãrora Constructorul va realiza lucrarea sunt
urmãtoarele:
- detalii tehnice de executie, planuri de cofraj si armare, etc.
pentru toate elementele componente ale lucrãrii ;
- Caiete de sarcini cu Prescriptii tehnice speciale pentru lucrarea
respectivã;
- graficul de esalonare a executiei lucrãrii.
Având în vedere varietatea problemelor ce le ridicã realizarea unei
lucrãri de artã, Antreprenorul va trebui sã dovedeascã cã are experientã si
dotarea corespunzãtoare pentru executia proiecutlui.
La executie Antreprenorul va respecta prevederile din Contract, din
Proiect si
Caietul de sarcini.
Se precizeazã cã nici o adaptare sau modificare la executie, fatã de
documentatie, nu se poate face decât cu aprobarea Beneficiarului sau/si a
Proiectantului elaborator al documentatiei.
De asemenea, la executie se va tine seama de standardele si
normativele în vigoare (o listã minimã este precizatã în Anexã), precum si de
Caietele de sarcini.
2. Prevederi generale privind receptia lucrãrilor
Pentru a asigura o executie de calitate a lucrãrilor de artã, se va face
receptia lucrãrilor pe faze de executie si receptia finalã în conformitate cu
prevederile Caietului de sarcini elaborat pentru lucrarea respectivã.
Beneficiarul va organiza receptia finalã în conformitate cu legislatia în
vigoare.
 3
Caiet de sarcini zid de sprijin

Cap. II. SCHELE SI ESAFODAJE

2.1 Prezentul capitol se referã la lucrãrile provizorii care constau în:

- esafodaje ce suportã structuri în curs de realizare;
- schele de serviciu destinate a suporta deplasarea personalului,
sculelor si materialelor;
- dispozitive de protectie la lucru sub circulatie împotriva cãderii de
materiale, scule, etc.
2.2 Realizarea si utilizarea lucrãrilor provizorii.
Toate lucrãrile provizorii nedetaliate prin proiect se vor executa cu
materiale si pe rãspunderea Antreprenorului.
Aparitia unor defecte la lucrãrile definitive, datorate conceptiei, calittãtii
materialelor sau executiei lucrãrilor provizorii, de calitate necorespunzãtoare,
nu absolva Antreprenorul de responsabilitate.
Calitatea materialelor, de inventar si materialelor noi trebuie sã
corespundã standardelor în vigoare.
Antreprenorul are obligatia sã prezinte certificate de atestare pentru
materialele destinate lucrãrilor provizorii atât când se folosesc produse noi cât
si când se refolosesc materiale vechi pentru care trebuie sã se garanteze cã
sunt corespunzãtoare calitativ.
Intrebuintarea de elemente refolosibile este autorizatã atât timp cât
deformatiile lor sau efectele oboselii nu riscã sã compromitã securitatea
executiei.
Antreprenorul are obligatia sã scrie planse numãrul admisibil de
refolosiri.
Materialele degradate se rebuteazã sau se dau la reparat în ateliere de
specialitate. In acest din urmã caz Antreprenorul va justifica valabilitatea
reparatiei, fãrã ca aceastã justificare sã-i atenueze responsabilitatea sa.
2.3 Executie, utilizare, controale
Tolerantele aplicabile la lucrãrile provizorii sunt stabilite în functie de
tolerantele de la lucrãrile definitive.
Deformatiile lucrãrilor provizorii se controleazã prin nivelmente
efectuate de cãtre Antreprenori fatã de reperele acceptate de Beneficiar.
Rezultatele mãsurãtorilor se transmit Beneficiarului.
Antreprenorul va lua toate mãsurile necesare pentru evitarea unor
eventuale deformatii.
Antreprenorul are obligatia sã asigure întretinerea regulatã a lucrãrilor
provizorii.

Cap. III. COFRAJE

3.1 Cofrajele sunt structuri provizorii alcãtuite, de obicei, din elemente

refolosibile, care montate în lucrare, dau betonului forma proiectatã. In
termenul de cofraj se includ atât cofraje propriu-zise cât si dispozitivele pentru
sprijinirea lor, buloanele, tevile, tirantii, distantierii, care contribuie la
 4
Caiet de sarcini zid de sprijin
asigurarea realizãrii formei dorite. Ele trebuie sã fie astfel alcãtuite încât sã
îndeplineascã urmãtoarele conditii:
- sã asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare,
prevãzute în proiect, pentru elementele ce urmeazã a fi executate,
respectându-se înscrierea în abaterile admisibile prevãzute în normativul C
140 - 86 anexa X.3;
- sã fie etanse, astfel încât sã nu permitã pierderea laptelui de
ciment;
- sã fie stabile si rezistente, sub actiunea încãrcãrilor care apar în
procesul de executie;
- sã asigure ordinea de montare si demontare stabilitã fãrã a se
degrada elementele de beton gofrate, sau componentele cofrajelor si
sustinerilor;
- sã permitã, la decofrare, o preluare treptatã a încãrcãrii de cãtre
elementele care se decofreazã;
- sã permitã închiderea rosturilor astfel încât sã se evite formarea
de pene sau praguri;
- sã permitã închiderea cu usurintã - indiferent de natura
materialului din care este alcãtuit cofrajul - a golurilor pentru controlul din
interiorul cofrajelor si pentru scurgerea apelor uzate, înainte de începetea
turnãrii betonului;
- sã aibã fetele ce vin în contact cu betonul curate fãrã crãpãturi,
sau alte defecte.
Proiectul cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si decofrare.
Din punct de vedere al modului de alcãtuire se deosebesc:
- cofraje fixe, confectionate si montate la locul de turnare a
betonului si folosite, de obicei, la o singurã turnre;
- cofraje demontabile stationare, realizate din elemente sau
subansambluri de cofraj refolosibile la un anumit numãr de turnãri.
Din punct de vedere al naturii materialului din care sunt confectionate se
deosebesc:
- cofraje din lemn sau cãptusite cu lemn;
- cofraje metalice.
3.2 In afara prevederilor generale de mai sus cofrajele vor trebui sã mai
îndeplineascã si urmãtoarele conditii specifice:
- sã fie prevãzute, dupã caz, cu urechi de manipulare;
- cofrajele metalice sã nu prezinte defecte de laminare, pete de
ruginã pe fetele ce vin în contact cu betonul;
- sã fie prevãzute cu dispozitive speciale pentru prinderea
vibratoarelor de cofraj, când acestea sunt înscrise în proiect;
- cofrajele pentru stâlpi sã fie prevãzute cu ferestre de betonare,
dispuse câte min. 2 în sectiune transversalã, iar între sectiuni sã fie max. 1,5
m.
3.3 Pregãtirea si receptia lucrãrilor de cofraje
Inainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite si reparate.
Refolosirea cât si numãrul de refolosiri, se vor stabili numai cu acordul
Beneficiarului.
In scopul refolosirii, cofrajele vor fi supuse urmãtoarelor operatiuni:
 5
Caiet de sarcini zid de sprijin
- curãtirea cu grijã, repararea si spãlarea, înainte si dupã
refolosire; când spãlarea se face în amplasament apa va fi drenatã în afarã (nu
este permisã curãtirea cofrajelor numai cu jet de aer);
- tratarea suprafetelor ce vin în contact cu betonul, cu o substantã
ce trebuie sã usureze decofrarea, în scopul desprinderii usoare a cofrajului; în
cazul în care se folosesc substantele lubrefiante, uleioase, nu este permis ca
acestea sã vinã în contact cu armãturile.
In vederea asigurãrii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua
verificãri etapizate astfel:
- preliminar, controlându-se lucrãrile pregãtitoare si elementele
sau subansamblurile de cofraje si sustineri;
- în cursul executiei, verificându-se pozitionarea în raport cu
trasarea si modul de fixare a elementelor;
- final, receptia cofrajelor si consemnarea constatãrilor în
“Registrul de procese verbale, pentru verificarea calitãtii lucrãrilor ce devin
ascunse”.
3.4 Montarea cofrajelor va cuprinde urmãtoarele operatii:
- trasarea pozitiei cofrajelor;
- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
- verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
- încheierea, legarea si sprijinirea definitivã a cofrajelor.
In cazurile în care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren
se va asigura repartizarea solicitãrilor, tinând seama de gradul de compactare
si posibilitãtile de înmuiere, astfel încât sã se evite producerea tasãrilor.

Cap. IV. ARMATURI

Prezentul Caiet trateazã conditiile tehnice necesare pentru proiectarea,
procurarea, fasonarea si montarea armãturilor utilizate la structurile de beton
armat pentru poduri.
4.1 Oteluri pentru armãturi
Otelul beton trebuie sã îndeplineascã conditiile tehnice prevãzute în
STAS 438/1,2, 3 - 80 si STAS 6482/1, 2, 3, 4 -80.
Tipurile utilizate curent în elementele de beton armat si beton
precomprimat si domeniile lor de aplicare sunt indicate în tabelul de mai jos si
corespund prevederilor din normativul C 140 - 86 si C 21 - 85.

Tipul de otel Simbol Domeniul de utilizare

1 2 3
Otel beton rotund neted STAS OB 37 Armãturi de rezistentã sau
438/1-80 armãturi
constructive
Sârma trasã netedã pentru Armãturi de rezistentã sau
beton armat STNB armãturi
STAS 438/2-80 constructive;armãturile de
 6
Caiet de sarcini zid de sprijin
rezistentã
numai sub formã de plase sau
carcase
sudate.
Plase sudate pentru beton
armat STPB
STAS 438/3-80

Tipul de otel Simbol Domeniul de utilizare

1 2 3
Otel beton cu profil periodic Armãturi de rezistentã cu
(STAS PC 52 betoane de
438/1 - 80) clasa cel putin BC 15
Armãturi de rezistentã la
PC 60 elemente cu
betoane de clasa cel putin Bc 20

Armãturi pretensionate
SBP I. si Armãturi de rezistentã la
Sârme netede STAS 6482/2 - SBP II. elemente cu
80] betoane de clasa cel putin Bc
30.
Sârme amprentate STAS SBPA I. si
6482/3 - 80 SBPA II.
Toroane TBP

Pentru otelurile din import este obligatorie existenta certificatului de

calitate emis de unitatea care a importat otelul sau cea care asigurã
desfacerea acestuia.
In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzãtor de otel din
STAS 438 - 80 si STAS 6482 - 80, echivalarea fiind fãcutã prin luarea în
considerare a tuturor parametrilor de calitate.
In cazul în care existã dubiu asupra modului în care s-a efectuat
echivalarea, Antreprenorul va putea utiliza otelul respectiv numai pe baza
rezultatelor încercãrilor de laborator si cu acordul scris al unui institut de
specialitate si dupã aprobarea Beneficiarului.
4.2 Controlul calitãtii
Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor în vigoare si
însotitã de certificatul de calitate. Receptionarea otelului se va face în
conformitate cu regulile si metodele de verificare a calitãtii prevãzute în STAS
1799 - 81 “Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat.
Prescriptii pentru verificarea calitãtii materialelor si betoanelor destinate
executãrii lucrãrilor de constructii din beton, beton armat si beton
precomprimat”. Otelul pentru beton precomprimat sub formã de sârmã SBP
se va aproviziona în colaci cu diametrul minim de 2,00 m. Fiecare colac de
sârmã SPP va avea eticheta metalicã, care sã continã printre altele numãrul
 7
Caiet de sarcini zid de sprijin
colacului, al lotului, calitatea si personalul CTC al fabricatiei, fiind însotit de
certificatul de calitate al Furnizorului.
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta
la rupere si numãrul de îndoiri alternative pentru fiecare colac în parte, iar
pentru 100% din numãrul colacilor determinarea limitei de curgere tehnicã, a
lungimii relative la supere si a numãrului de torsiuni la care se rupe sârma).
Aceste caracteristici se determinã pe câte o epruvetã luatã de la fiecare capãt
al colacului.
Sârmele care prezintã corodãri pronuntate sau adâncituri nu vor fi
folosite la alcãtuirea fascicolelor.
Cablele de sârmã usor ruginite vor fi curãtate de ruginî cu peria de
sârmã înainte de a fi puse în operã.
Pentru controlul calitãtii se vor lua în mod obligatoriu probe cu
frecventele prevãzute în STAS 1799 - 81 si STAS 6482 - 80 si normativul C 21 -
85.
Pentru fiecare cantitate si sortiment de otel pentru beton armat
aprovizionat, controlul calitãtii se va face conform prevederilor din Anexa X.1
pct. A 5, din normativul C 140 - 86 si va consta în:
- constatarea existentei Certificatului de calitate sau de garantie;
- verificarea dimensiunilor sectiunii, tinând seama de
reglementãrile din normativul C 140 - 86, Anexa III.1;
- examinarea aspectului;
- verificarea prin îndoire la rece.
4.3 Transportul si depozitarea
Transportul otelurilor se va efectua în vagoane închise sau
autocamioane prevãzute cu prelate; aceste vehicule vor fi prealabil curãtate
de resturi care pot produce fenomene de coroziune sau murdãrirea otelului.
Pentru colacii si tamburele prevãzute cu ambalaje de protectie se va da
o atentie deosebitã la transport, manipularea si depozitarea, ambalajul sã nu
fie deteriorat; dacã s-a produs deteriorarea ambalajului, se vor respecta în
continuare prevederile pentru armãtura neprotejatã.
La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor se vor lua mãsurile
necesare pentru a se preveni:
- lovirea sau îndoirea;
- murdãrirea suprafetelor cu pãmânt, materii grase, praf, etc.;
- contactul de materialul incandescent provenind de la operatia de
sudurã - tãiere sau încãlzirea de la flacãra aparatelor de sudurã.
Depozitarea se va face pe locuri si diametre în spatii amenajate si dotare
corespunzãtoare astfel încât sã se evite contactul cu materiale corozive.
In mod deosebit, se va asigura depozitarea colacilor de sârmã pentru
beton precomprimat, tinând seama de agresivitatea mediului conform
prevederilor din normativul C 21 - 85, Cap. 3.

De asemenea, depozitarea se va face astfel încât sã asigure posibilitãti

de identificare usoarã a fiecãrui sortiment si diametru.
Barele din otel superior vor fi livrate în forma rectilinie si vor fi
depozitate cât mia drept, iar eventualele capete filetate se vor proteja în mod
corespunzãtor.
3.4 Confectionarea armãturilor
 8
Caiet de sarcini zid de sprijin
a) Fasonarea armãturilor pentru beton armat
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armãturã
se va face în strictã conformitate cu prevederile proiectului.
Inainte de a trece la fasonarea armãturilor, Antreprenorul va analiza
prevederile proiectului, tinând seama de posibilitãtile practice de montare si
fixare a barelor precum si de aspectele tehnologice de betonare si
compactare. Dacã se considera necesar se va solicita reexaminarea de cãtre
Beneficiar a dispozitiilor de armare prevãzute în proiect.
Armãturile care se fasoneazã trebuie sã fie curate si drepte; în acest
scop se vor îndepãrta:
- eventualele impuritãti de pe suprafata barelor;
- rugina, prin frecare cu perii de sârmã în special în zonele în care
barele urmeazã a fi înnãdite prin sudurã.
Dupã îndepãrtarea ruginei, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu
trebuie sã depãaseascã abaterile limitã la diametru prevãzute în Anexa III.1
din normativul C 140 - 86.
Otelul beton livrat în colaci sau bare îndoite trebuie sã fie îndreptat
înainte de a se proceda la tãiere si fasonare, fãrã a se deteriora însã profilul.
La întinderea cu troliul, alungirea maximã nu va depãsi 1 mm/m.
Barele tãiate si fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate, în asa
fel încât sã se evite confundarea lor si sã asigure pãstrarea formei si curãteniei
lor pânã în momentul montãrii.
In cazul în care conditiile climatice locale pot favoriza corodarea otelului
se recomandã montarea si betonarea armãturilor în maximum 15 zile de la
fasonare.
Se interzice fasonarea armãturilor la temperaturi sub -10o C.
Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm. se vor fasona
la cald.
La calculul armãturilor, fasonarea si montarea armãturilor se va tine
sema de prevederile constructive privind alcãtuirea elementelor din beton
armat cuprinse în cap. 6.7 din STAS 10111/2-87 si în cap.3 din normativul C
140-86.

Cap. V. BETOANE

5.1 Prevederi generale

Prezentul Caiet de sarcini trateazã conditiile tehnice generale necesare
la proiectarea si executia elementelor sau structurilor din beton simplu, beton
armat si beton precomprimat pentru poduri.
De asemenea se vor avea în vedere si reglementãrile cuprinse în
Anexele I.1 si I.2 din normativul C 140-86, în cap. 5 din normativul C 21-85 si
prevederile din STAS 10111/2-87 si STAS 1799-81.
Calitatea betonului este definitã prin clase. Clasele de betoane sunt
stabilite pe baza rezistentei specifice a betonului, care este rezistenta la
compreiune determinarea conform STAS 1275-81 pe cuburi cu latura de 141
mm. sub a cãrui valoare se pot întâlni statistic cel mult 5% din rezultate.
5.2 Cimenturi
 9
Caiet de sarcini zid de sprijin
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora precum si
domeniul si conditiile de utilizare sunt precizate în normativul NE012-99.

Livrare si transport:
Cimentul livrat în vrac se transportã în vagoane tip cisternã,
autocisternã, containere sau vagoane închise, destinate exclusiv acestui
produs.
Transportul cimentului ambalat în saci se face în vagoane închise sau
camioane acoperite.
Depozitarea:
Depozitarea cimentului se va face numai dupã constatarea existentei
certificatului de calitate sau a garantiei si verificarea capacitãtii libere de
depozitare în silozuri destinate tipului respectiv de ciment sau în încãperile
special amenajate.
Depozitarea cimentului în vrac se va face în celule tip siloz, în care nu au
fost depozitate anterior alte materiale.
Pe întreaga perioadã de exploatare a silozurilor se va tine evidenta
loturilor de ciment depozitate în fiecare siloz, prin înregistrarea zilnicã a
primirilor si livrãrilor.
Depozitarea cimentului ambalat în saci se va face în încãperi închise.
Sacii vor fi asezati în stive, lãsându-se distanta liberã de 50 cm. de la peretii
exteriori si pãstrând împrejurul lor un spatiu suficient pentru circulatie. Stivele
vor avea cel mult 10 rânduri de saci suprapusi. In fiecare stivã se va afisa data
sosirii cimentului, sortimentul si data fabricatiei.
Cimentul se va utiliza în ordinea datelor de fabricatie.
Durata de depozitare nu va depãsi 60 de zile de la data expedierii de
cãtre producãtor pentru cimenturile cu adaosuri si respectiv 30 zile în cazul
cimenturilor fãrã adaosuri.
Cimentul rãmas în depozit un timp mai îndelungat nu se va întrebuinta
la elemente de beton si de beton armat decât dupã verificarea stãrii de
conservare si în conformitate cu prevederile , normativul NE012-99.
Verificarea calitãtii cimentului se va face:
- la aprovizionare, conform NE012-99.
- înainte de utilizare, conform normativul NE012-99.
Metodele de încercare sunt conforme cu STAS 227 - 86 si
normativul NE012-99

5.3 Agregate
Pentru prepararea betoanelor având densitatea aparentã cuprinsã între
2001 si 2500 daN/m3 se folosesc agregate grele, provenite din sfãrâmarea
naturalã sau/si din concasarea rocilor.
Conditiile tehnice pe care le vor îndeplini agregatele sunt precizate în
STAS 1667-76 Anexa IV.3.
Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza sorturile: (1), având 0 - 3
mm., (2) cu 3...7 mm.; (3) cu 8....15 mm., si (4) cu 16-31mm.
Depozitarea:
Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate având pante si
rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separatã a diferitelor sorturi
 10
Caiet de sarcini zid de sprijin
se vor crea compartimente având înãltimea corespunzãtoare încât sã se evite
amestecarea sorturilor.
Nu se admite depozitarea direct pe pãmânt sau pe platforme balastate.
Pentru depozitele de consum se pot folosi silozuri.
Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces care sã evite
antrenarea de noroi si impurificarea agregatelor. In cazul aprovizionãrii cu
mijloace de cale feratã se va asigura un spatiu (compartiment) pentru
depozitarea loturilor refuzate, conform normativ NE012-99.
Verificarea calitãtii agregatelor se va face:
- la aprovizionare conform NE012-99
- înainte de utilizare conform NE012-99.
Metodele de încercare corespund STAS 4606 - 80 (Anexa IV.4).

5.4 Apa
Apa utilizatã la confectionarea betoanelor poate proveni din reteaua
publicã sau altã sursã, dar, în acest caz, vor îndeplini conditiile tehnice
prevãzute în STAS 790 - 84.
5.5 Aditivi
La prepararea betoanelor se pot utiliza aditivi în scopul:
- îmbunãtãtirii lucrabilitãtii la elemente cu sectiuni subtiri sau
turnate cu pompa;
- îmbunãtãtirii gradului de impermeabilitate pentru elemente
expuse la intemperii sau aflate în medii agresive;
- obtinerii unor betoane de rezistentã superioarã;
- îmbunãtãtirii comportãrii la înghet - dezghet repetat;
- reglãrii procesului de întãrire, întârziere sau accelerare în functie
de cerintele tehnologice.
Tipurile uzuale de aditivi si conditiile de utilizare sunt precizate în Anexa
V.3 din normativul C 140-86. Utilizarea altor tipuri de aditivi sau utilizarea
simultanã a douã tipuri se admite numai pe baza unor Caiete de sarcini
speciale si a unor studii aprofundate în laboratoare de specialitate.
Verificarea caracteristicilor aditivului se va face conform Anexei X.1.
5.6 Cenusa de termocentralã
Cenusa de termocentralã poate fi utilizatã la prepararea betoanelor în
scopul îmbunãtãtirii caracteristicilor acestora (lucrabilitate, grad de
impermeabilitate, rezistenta la agenti chimici agresivi, etc.).
Pentru utilizarea ei se vor respecta prevederile din Anexa I. poz. B.5, D.1,
D.2, D.3 si D.4.
Verificarea calitãtii se va face conform normativului NE012-99/C 140 –
86/.
Utilizarea acesteia se va face numai cu acordul Beneficiarului.
5.7 Prepararea si transportul betonului
Prepararea si livrarea betonului se face prin statii de betoane. Acestea
sunt unitãti dotate cu una sau mai multe instalatii de preparat beton sau
betoniere.
Statiile de betoane cu capacitate nominalã de productie mai mare de 10
m3 / orã sunt conduse de un Sef de statie si functioneazã pe baza unui
certificat de atestare eliberat de o comisie acceptatã de Beneficiar.
 11
Caiet de sarcini zid de sprijin
Statiile de betoane cu o capacitate nominalã de productie cel mult 10 m 3
/ orã sunt subordonate direct Conducãtorului lucrãrii pe care o deserveste si
va functiona cu acordul Beneficiarului.
Pentru lucrãrile de beton, beton armat precomprimat tipurile de beton se
diferentiazã si se noteazã în functie de clasa betonului, lucrabilitate, tipul de
ciment utilizat, mãrimea agregatelor, gradul de impermeabilitate, gradul de
gelivitate si tipul de aditiv adoptat.
In comanda de beton cãtre statie se vor înscrie tipul de beton, conform
prevederilor pct. 5.10 din normativul NE012-99, ritmul de livrare, precum si
obiectul (partea de structurã) unde se va folosi.
Pentru lucrãrile curente, compozitia betonului se stabileste de
laboratorul Antreprenorului în conformitate cu Anexa 7.2.
Stabilirea compozitie se va face:
- la intrarea în functiune a unei statii de betoane;
- la schimbarea tipului de ciment sau de agregate;
- la introducerea utilizãrii de aditivi sau la schimbarea tipului
acestora;
- la pregãtirea executãrii unei lucrãri care necesitã un beton cu
caracteristici deosebite de cele curent preparate, sau de clasa egalã sau mai
mare de clasa C20/25(Bc 25.)
Compozitiile de betoane se vor aproba de cãtre Beneficiar, pe baza
probelor preliminare.
In cazul constructiilor speciale, precum si în cazul utilizãrii unor tipuri de
ciment, agregate, aditivi sau adaosuri, altele decât cele cuprinse în
standardele mentionate în normaticul NE012-99. stabilirea compozitiei
betoanelor se va face pe bazã de studii elaborate de laboratoare de
specialitate din institutii de cercetare.
In cursul preparãrii betonului reteta se va corecta de cãtre laboratorul
statiei si cu acceptul Beneficiarului, în functie de rezultatele încercãrilor
privind:
- umiditatea agregatelor;
- granulozitatea sorturilor;
- densitatea aparentã a betonului proaspãt;
- lucrabilitatea betonului.
Dozarea materialelor componente se face prin cântãrirea abaterilor
înscriindu-se în urmãtoarele limite:
- ± 3% la agregate;
- ± 2% pentru ciment si apã;
- ± 5% pentru aditivi;
- ± 3% pentru cenusa de termocentralã.
Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare
fortatã sau betoniere cu cãdere liberã.
Ordinea de introducere a materialelor componente în betonierã va
respecta prevederile cãrtii tehnice a utilajului respectiv, dar începând cu sortul
de agregate cu granula cea mai mare.
Durata de amestecare va fi de cel putin 45 secunde de la introducerea
urmãtorului component.
 12
Caiet de sarcini zid de sprijin
Durata de amestecare se va majora dupã caz în cazul utilizãrii de aditivi
sau adaosuri, în perioade de timp friguros si pentru betoane cu lucrabilitate
redusã.
La terminarea unui schimb sau la întreruperea preparãrii betonului pe o
duratã mai mare de 1 orã, toba betonierei se va spãla cu jet puternic de apã si
apoi golitã complet.
Transportul betoanelor cu tasarea mai mare de 5 cm. se va face cu
autoagitatoare, iar a betoanelor cu tasarea de max. 5 cm. cu autobasculante
cu bena amenajate corespunzãtor.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe benzi
transportoare, jgheaburi.
Mijloacele de transport trebuie sã fie etanse pentru a nu permite
pierderea laptelui de ciment.
Pe timp de arsitã sau de ploaie, în cazul transportului cu autobasculante
pe distanta mai mare de 3 km., suprafata liberã de beton se va proteja pentru
a împiedica evaporarea apei si modificarea caracteristicilor betonului.
Durata de transport nu va depãsi duratele de 45 - 60 minute, conform
tabelului 5.1 din normativul NE012-99.

5.8 Reguli generale de betonare

Executarea lucrãrilor de betonare poate începe numai dupã ce s.a
verificat îndeplinirea urmãtoarelor conditii:
- compozitia betonului a fost acceptatã de Beneficiar, iar în cazul
betoanelor de clasa egalã sau mai mare de clasaC20/25(Bc 25) se dispune de
încercãri preliminare suficiente;
- sunt realizate mãsurile pregãtitoare, sunt aprovizionate si
verificate materialele necesare (agregate, ciment, piese înglobate, etc.) si sunt
în stare de functionare utilajele si dotãrile necesare;
- au fost receptionate calitativ lucrãrile de sãpãturi, cofraje si
armãturi; dacã de la montarea si receptionarea armãturii a trecut o perioadã
îndelungatã se constatã prezenta frecventã a ruginei neaderente, armãtura se
va demonta, iar dupã curãtire si remontare se va proceda la o nouã receptie
calitativã;
- suprafetele de beton turnat anterior si întãrit nu prezintã zone
necompactate sau agregate si au rugozitatea necesarã asigurãrii unei bune
legãturi între cele douã betoane;
- nu se întrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice
nefavorabile (ger, ploi abundente, furtunã, etc.);
- suprafetele de beton care vin în contact cu betonul proaspãt au
fost tratate conform proiectului;
Respectarea acestor conditii se va consemna într-un act care va fi
aprobat de Beneficiar.
Durata de punere în operã a betonului se va încadra în prevederile
normativului NE012-99.
La turnarea betonului se va respecta urmãtoarele reguli generale:
- cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidãriile, care vor veni în
contact cu betonul proaspãt, vor fi udate cu apã cu 2....3 ore înainte si imediat
înainte de turnare, iar apa rãmasã în denivelãri se va evacua;
 13
Caiet de sarcini zid de sprijin
- din mijlocul de transport betonul se va descãrca în bene, pompe,
benzi transportoare, jgheaburi sau direct în lucrare;
- dacã betonul adus la locul de punere în lucrare nu se încadreazã
în limitele de lucrabilitate admise sau prezintã segregãri va fi refuzat, fiind
interzisã punerea lui în lucrare; se admite îmbunãtãtirea lucrabilitãtii numai
prin folosirea unui aditiv superplastifiant, dar cu acordul Beneficiarului;
- înãltimea de cãdere liberã a betonului nu va depãsi 3 m. pentru
elementele cu lãtime max. de 1 m., respectiv 1,5 m. înãltime pentru celelalte
cazuri, inclusiv elementele de suprafatã de tip placã;
- betonarea elementelor cofrate pe înãltimi mai mari de 3 m. se va
face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub având
capãtul inferior la max. 1,5 m. de zona ce se betoneazã;
- betonul se va rãspândi uniform în lungul elementului, urmãrindu-
se realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm. înãltime;
- se vor lua mãsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea
armãturilor fatã de pozitia prevãzutã îndeosebi pentru armãturile dispuse la
partea superioarã a plãcilor în consolã; dacã totusi se vor produce asemenea
fenomene, ele se vor corecta în timpul turnãrii;
- se va urmãri cu atentie înglobarea completã în beton a
armãturilor, respectându-se grosimea stratului de acoperire prevãzutã în
proiect;
- nu este permisã ciocãnirea sau scuturarea armãturii în timpul
betonãrii si nici asezarea pe armãturi a vibratorului;
- în zonele cu armãturi dese se va urmãri cu atentie umplerea
completã a sectiunii;
- se va urmãri comportarea si mentinerea pozitiei initiale a
cofrajelor si sustinerea acestora, luându-se mãsuri imediate de remediere în
cazul constatãrii unor deplasãri sau cedãri;
- circulatia muncitorilor si utilajului de transport în timpul
betonãrii se va face pe podine, astfel rezemate încât sã nu modifice
pozitia armãturii; este interzisã circulatia directã pe armãturi sau pe
zonele cu beton proaspãt;
- betonarea se va face continuu pânã la rosturile de lucru
prevãzute în proiect;
- în cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai
mare de 2 ore, reluarea turnãrii este permisã numai dupã pregãtirea
suprafetei rostului si cu acordul Beneficarului.
Compactarea
Compactarea mecanicã a betonului se face prin vibrare.
Se admite compactarea manualã (cu mai, vergele, sipci sau prin
ciocãnire cofraj) numai în cazuri accidentale de întrerupere a functionãrii
vibratorului (defectiune sau întrerupere de curent), caz în care
betonarea trebuie sã continuie pânã la pozitia corespunzãtoare unui
rost.
Se pot utiliza urmãtoarele procedee de vibrare:
- vibrarea internã folosind vibratoare de interior (parvibratoare);
- vibrarea externã cu ajutorul vibratoarelor de cofraj;
- vibrarea de suprafatã cu vibratoare placã sau rigle vibrante.
 14
Caiet de sarcini zid de sprijin
Alegerea tipului de vibrare se va face în functie de tipul si
dimensiunile elementului (placa, grinda) si de posibilitatea de
introducere pentru barele de armãturi.
La executie se vor respecta prevederile cap. 6 din normativul
NE012-99. referitoare la compactarea betonului.
In mãsura în care este posibil, se vor evita rosturile de lucru
organizându-se executia astfel ca betonarea sã se facã fãrã întrerupere
pe întregul element. Când rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor
se va stabili prin proiect.
Pentru a se asigura conditii favorabile de întãrire si a reduce
deformatiile din contractie se va asigura mentinerea umiditãtii betonului
protejând suprafetele libere prin:
- acoperirea cu materiale de protectie;
- stropirea periodicã cu apã;
- aplicarea de pelicule de protectie.
Protectia va fi îndepãrtatã dupã minimum 7 zile numai dacã între
temperatura suprafetei betonului si cea a mediului nu este o diferentã
mai mare de 12o C.
Pe timp ploios suprafetele de beton proaspãt se vor acoperi cu
prelate sau folii de polietilenã, atât timp cât prin cãderea precipitatiilor
existã pericolul antrenãrii pastei de ciment.
Decofrarea se va face numai dupã ce betonul a cãpãtat rezistenta
necesarã cu respectarea termenelor minime recomandate la cap. 6,
tabelele 6.1, 6.2 si 6.3 din normativul C 140-86.
In cazul utilizãrii unor tipuri de betoane (sau mortare) necuprinse
în standardele cuprinse în normativul C 140-86, se vor respecta Caietele
de Sarcini Specifice elaborate pentru aceste betoane.

5.9 Tolerante de executie

Abaterile maxime admisibile la executarea lucrãrilor de beton si
beton armat se vor încadra în prevederile cuprinse în Anexa X.3 din
normativul C 140-86.

CAP. VI. TORCRETARE

6.1 Prevederi generale

Prezentul capitol se referã la refacerea betonului degradat, prin
torcretare. Refacerea betonului prin torcretare cuprinde în principiu trei
operatii:
a. aplicarea amorsei
b. aplicarea betonului
c. aplicarea mortarului pentru finisare
Pentru aplicarea (împroscarea) amestecurilor se va utiliza
procedeul uscat de torcretare.
6.2 Pregãtirea suprafetei suport
Dupã îndepãrtarea betonului degradat sau respectiv dupã
buciardare, amãturile se freacã cu peria de sârmã pânã se ajunge la
luciu metalic. In continuare se curãtã de eventualele impuritãti, se spalã
 15
Caiet de sarcini zid de sprijin
cu apã sub presiune si se suflã cu jet de aer comprimat. Inaintea
operatiei de torcretare se umezeste betonul pânã la saturare.
6.3 Materiale
Calitatea amestecurilor folosite pentru reparare este urmãtoarea:
- beton clasaC25/30( Bc 30)
- mortar marca 400
Agregate
Pentru prepararea amestecurilor se vor utiliza de regulã agregate
naturale.
La prepararea amestecului pentru mortar se va utiliza nisip cu sort
granular pânã la maxim 5 mm. La prepararea amestecului pentru beton se va
utiliza nisip sortul 0-3 mm. si osrtul 3-7 mm.
Agregatele trebuie sã îndeplineascã conditiile tehnice conform STAS
1667-76.
Umiditatea agregatelor pentru realizarea amestecurilor va fi de 6-8%.
In afara prevederilor de mai sus se vor respecta si prevederile articolului
5.3
Apa
Apa va corespunde conditiilor tehnice impuse pentru apa utilizatã
la prepararea betoanelor conform STAS 790-80.
Aditivi
Nu sunt admisi aditivi.
Ciment
Se va utiliza ciment tip P 40 cu prevederile de la art. 5.2
6.4 Prevederi privind instalatia de torcretat.
Se vor utiliza numai instalatii de torcretat omologate si în conditiile
impuse prin cartea tehnicã a acesteia.
Aparatul de torcretat trebuie sã fie prevãzut cu separator de ulei
care sã retinã uleiul si impuritãtile continute de aerul produs de
compresor.
Dupã terminarea lucrului, aparatul de torcretat si anexele se vor
goli si curãta. Se va da o atentie deosebitã curãtirii duzei, pentru a nu fi
deformate orificiile.
Prepararea amestecului uscat pentru torcretare se va face cu
mijloace mecanice, iar durata de amestecare se determinã prin
încercãri, în functie de tipul utilajului de amestecare, pânã la obtinerea
unui amestec omogen.
La alegerea mijlocului de transport al amestecului de torcretat se
va avea în vedere necesitatea pãstrãrii compozitiei amestecului si
reducerea timpului de transport la minim, pentru a respecta durata
impusã de la prepararea amestecului pânã la punerea în operã.
6.5 Compozitia amestecului de torcretat
Compozitia amestecului uscat, în vederea aplicãrii prin torcretare,
se va stabili tinând cont de:
- marca prescrisã prin proiect
- destinatia torcretului
- marca cimentului
- granulozitatea agregatelor.
 16
Caiet de sarcini zid de sprijin
Determinarea compozitiei amestecului constã în stabilirea
granulozitãtii agregatelor si a dozajului de ciment; cantitatea de apã se
stabileste în functie de calitatea amestecului ce iese prin duzã,
urmãrindu-se obtinerea unui amestec omogen, aderent si stabil pe
suprafata suport. Dozarea componentilor se face gravimetric. Dozajele
medii de ciment vor fi:
- 500 kg/m3 pentru mortar marca 400
- 480 kg/m3 pentru beton Bc 30
Determinarea cantitãtii de agregate pentru 1 m3 se va face în
functie de dozajul de ciment adoptat, considerând o densitate aparentã
de 2100 kg/m3 si o cantitate de apã de cca 200 l/m3 - pentru mortar si
respectiv o densitate aparentã de 2300 kg/m3 si o cantitate de apã de
cca 160 l/m3 - pentru beton.
Durata de la prepararea amestecului uscat si pânã la terminarea
aplicãrii torcretului trebuie sã fie de maxim 60 minute. Pe toatã aceastã
duratã trebuie luate mãsuri de protectie contra agentilor care ar putea
modifica compozitia amestecului.
6.6 Echipa de lucru
Calitatea mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare cât si
calitatea lucrãrii realizate, depind în mare mãsurã de îndemânarea si
constiinciozitatea echipei de lucru. Lucrãrile de torcretare se executã
numai de echipe specializate sub supravegherea unor cadre tehnice cu
experientã în acest gen de lucrãri. In acest sens, înainte de începerea
lucrãrilor, echipa de lucru va fi testatã din punct de vedere al
competentei si mãiestriei în acest gen de lucrãri. Formatia de lucru se
compune din minim 5 muncitori:
- seful echipei
- manipulatorul duzei de torcretare
- mecanicul instalatiei de torcretare
- 2 muncitori auxiliari
6.7 Conditiile tehnologice de aplicare a mortarelor si betoanelor
pentru torcretare.
Inceperea sau reluarea operatiei de torcretare se va face prin
reglarea consistentei amestecului prin manevrarea robinetului de apã,
duza fiind îndreptatã într-o directie diferitã de cea în care se aflã
suprafata suport pentru torcretare. Când se obtine consistenta corectã a
torcretulu se îndreaptã duza aparatului spre suprafata de torcretat.
In general, orientarea duzei de torcretare trebuie sã fie
perpendicularã fatã de suprafata suport. In cazul în care torcretul este
armat, duza trebuie sã fie fixatã la un unghi de 15o fatã de
perpendiculara la suprafatã, pentru a favoriza pãtrunderea materialului
în spatele armãturii.
Distanta la care se mentine duza fatã de suprafata suport este
cuprinsã între 50 cm. si 200 cm., în functie de presiunea realizatã de
aparatul de torcretare la iesirea din duzã. Muncitorul apropie sau
îndepãrteazã duza de suprafata suport pânã se obtine calitatea
corespunzãtoare a torcretului.
Aplicarea straturilor de torcret se face prin miscarea circularã a
duzei în jurul unui ax perpendicular pe suprafata suport. Muncitorul
 17
Caiet de sarcini zid de sprijin
trebuie sã aibã grijã ca materialul sã fie omogen si repartizat uniform. In
cazul în care se constatã cã materialul nu este omogen, muncitorul
trebuie sã îndepãrteze duza de suprafata suport pe care se aplicã
torcretul, sã regleze consistenta jetului de torcret corespunzãtor
cerintelor si dupã aceea sã revinã pe suprafata ce se torcreteazã.
La executarea torcretãrii pe suprafetele verticale sensul de torcretare
poate fi ales de la caz la
- asfalt turnat, executat la cald, cu grosimea de 2,00 cm. -
prevãzut pe trotuare.
La executia acestor tipuri de îmbrãcãminti se vor respecta
prevederile din urmãtoarele standarde:
STAS 11348-87 Lucrãri de drumuri. Imbrãcãminti bituminoase
pentru cale pe pod. Conditii tehnice de calitate. STAS 175-87 Lucrãri de
drumuri. Imbrãcãminti bituminoase turnate executate la cald. Conditii
generale de calitate.
Utilizarea altor tipuri de îmbrãcãminti se va face numai cu acordul
Beneficiarului si Proiectantului.
Imbrãcãmintea bituminoasã se aplicã peste protectia hidroizolatiei
- pe partea carosabilã si pe betonul de umpluturã la trotuare.
Conditii tehnice
Fatã de prevederile din standardele si normativele referitoare la
acest gen de lucrãri se fac urmãtoarele precizãri:
a. Calitatea materialelor
1. Agregatele vor proveni din roci clasa A prevãzutã în STAS
667-90.
2. Pentru prepararea mixturilor se va utiliza filer de calcar
conform STAS 539-79 cu umiditate 0%.

3. Bitumul utilizat va f i:
- sort D 25/40 STAS 754-86 pentru îmbrãcãmintea pe
cale;
- sort D 40/50 STAS 754-86 pentru îmbrãcãmintea pe
trotuare
Adezivitatea bitumului - determinã conform STAS 10969/3-83 va fi de
minim 75%.
b. Compozitia asfaltului turnat, dur, va respecta urmãtoarele limite:
- criblura peste 3,15 mm.: 35 - 40%
- bitum, în mixturã: 7 - 8%
c. Tehnologia de preparare si asternere
Se vor utiliza instalatii mecanice de preparare a mixturii, care sã
fie prevãzute cu sistem de uscare si încãlzire a filerului. Asternerea
asfaltului turnat dur se va face cu mijloace mecanizate prevãzute cu
repartizator si vibrator.
Controlul calitãtii în timpul executiei.
Cantitatea totalã a componentelor mixturii asfaltice se va
aproviziona în cel mult douã loturi. In afara determinãrilor care se fac
pentru stabilirea compozitiei mixturilor, în timpul executiei lucrãrilor se
vor efectua urmãtoarele verificãri:
a. verificãri referitoare la bitum, ce se fac la fiecare lot:
 18
Caiet de sarcini zid de sprijin
- penetratie la 25o C;
- punct de înmuire;
- ductibilitate la 25o C
b. verificãri referitoarela agregate:
- verificãri zilnice (dimineata) - umiditatea
- verificãri pe lot de material - granulozitate
- rezistenta la uzura Los Angeles
- forma granulelor
- finete de mãcinare - filer
c. verificãri referitoare la compozitie
- în fiecare zi de preparare a mixturilor se va verifica compozitia.
Verificarea si receptia lucrãrilor
Abaterile admise la executia îmbrãcãmintii asfaltice sunt:
- abateri la grosime: ± 10%;
- abateri la panta profilului transversal ± 2,5 mm/m
- denivelãri admise max. 3 mm. sub lata de
3,00 m.
Verificarea materialelor se va face conform standardelor si normativelor
de specialitate.
Verificarea îmbrãcãmintii rezultate se va face prin metode
nedistructive sau prin carote conform STAS 1338/1-84. Verificarea
elementelor geometrice se va face conform STAS 174-83.
Receptia preliminarã si cea definitivã se va face conform STAS
174-83.

CAP. VIII. ECHIPAMENTE

8.1 Rosturi de dilatatie
Rosturile de dilatatie sunt dispozitive care asigurã continuitatea
suprafetei de rulare, în bune conditiuni de confort, peste rosturile
structurii de rezistentã si permit, în acelasi timp, miscarea liberã a
acestora.
Rosturile de dilatatie adoptate în documentatie sunt rosturi tip
etans δ = 50 mm.
Executia lor va respecta STAS 8270-86, detaliile din proiect,
instructiunile tehnice privind executia hidroizolatiei si caietul de sarcini
elaborat de Freysinet pentru acest tip de rost.
Tolerantele admise la executia rostului sunt cele prevãzute pentru
suprafata suport a hidroizolatiei si cele pentru îmbrãcãminti asfaltice.
Antreprenorul, respectând caracteristicile minime necesare ale
rostului si tolerantele de pozare, poate propune si alte tipuri de rosturi.
Executia lor se va face numai cu aprobarea scrisã a Beneficiarului si
Proiectantului.
8.2 Parapeti
Pe pod se prevãd parapeti metalici pentru protectia pietonilor,
dispusi la marginea exterioarã a trotuarelor. Caracteristicile constructive
si modul de fixare pe structura de rezistentã sunt precizate în proiect.
 19
Caiet de sarcini zid de sprijin
Parapetii metalici vor fi protejati prin vopsire, în cazul parapetilor
pietonali si prin vopsire si zincare în cazul parapetilor directionali.
Culoarea vopselei va fi precizatã de Beneficiar.
Tolerantele admise la executia si montarea parapetilor sunt cele
prevãzute pentru constructiile metalice.
Deasupra rosturilor de dilatatie parapetii se continuizeazã cu
panouri speciale, care sã permitã preluarea deformatiilor relative ale
structurilor de rezistentã adiacente rostului.

8.3 Bordurile de trotuar

Bordurile pentru încadrarea trotuarelor se vor executa din
elemente din beton, cu fata mozaicatã, turnate în cofraj metalic.
Tolerantele admise la executia prefabricatelor sunt conform STAS
6657/2-89.

CAP. IX. DESFACERI SI DEMOLARI

Prezentul capitol trateazã conditiile tehnice care trebuie respectate
la îndepãrtarea pãrtilor deteriorate din lucrare sau la desfacerea pãrtilor
de lucrare care se modificã.
9.1 Demolarea betonului
Demolarea betonului degradat si a betonului din stratul de
acoperire al armãturilor se va face cu unelte de mânã sau cu scule de
micã mecanizare. Indepãrtarea betonului degradat se va face pânã se
ajunge la betonul nedegradat. La spargerea betonului se va urmãri sã nu
se deterioreze armãturile si sã nu se fisureze sau sã se disloce betonul
ce va rãmâne în lucrare.
In zonele unde, prin proiect. nu se prevede îndepãrtarea betonului
existent, suprafata betonului existent care vine în contact cu betonul
nou se va buciarda sau spitui pânã se obtine o suprafatã rugoasã. In
finalul operatiei de demolare si buciardare se vor îndepãrta toate
fragmentele de beton dislocate si se va spãla cu jet de apã.
Armãturile care rãmân în lucrare se vor curãta de ruginã prin
frecare cu peria de sârmã pânã la luciu metalic.
9.2 Desfacerea lucrãrilor
Prezentul articol se referã la desfacerea sistemului rutier, a
hidroizolatiei, betonului de pantã si egalizare, parapetilor si trotuarelor.
Desfacerea lucrãrilor executate deasupra structurii de rezistentã
(fâsii cu goluri) se va executa în 2 (douã) etape. In prima etapã se vor
desface sistemul rutier si hidroizolatia. In etapa a doua se va desface
betonul de pantã si egalizare pânã la nivelul structurii de rezistentã.
Pentru desfacerea betonului de pantã si egalizare se vor utiliza unelte de
mânã sau scule de micã mecanizare pentru a nu deteriora betonul din
fâsiile cu goluri.
La desfacerea celorlalte lucrãri se va urmãri recuperarea în bunã
stare a parapetilor metalici si bordurilor de trotuar.
La desfacerea trotuarelor se vor lua mãsuri de protectie si mutare
provizorie a instalatiilor existente.
 20
Caiet de sarcini zid de sprijin

CAP. X. RECEPTIA PRELIMINARA

10.1 Receptia preliminarã se efectueazã atunci când toate lucrãrile

prevãzute în documentatie sunt complet terminate si toate verificãrile
sunt efectuate în conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini
si a normativului pentru verificarea calitãtii si receptia lucrãrilor C 56-85.
10.2 Comisia de receptie examineazã lucrãrile comparativ cu
prevederile proiectului în ceea ce priveste conditiile tehnice si de calitate
ale executiei, precum si constatãrile consemnate pe parcursul executiei
de cãtre organele de control (beneficiar, proiectant, diriginte, etc.).
In urma acestei receptii se încheie procesul verbal de receptie
preliminarã.

CAP. XI. DESFIINTAREA SANTIERULUI DUPA

TERMINAREA EXECUTIEI LUCRARILOR

Dupã terminarea lucrãrilor se vor lua mãsuri pentru desfiintarea

santieurlui.
Astfel, la terminarea lucrãrilor, antreprenorul va dezafecta
constructiile si amenajãrile aferente organizãrii de santier proprii.
Cu aceastã ocazie se vor face amenajãrile necesare în vederea
redãrii în folosinta anterioarã a terenului pe care s-au realizat obiectele
organizãrii de santier.
Se vor înlãtura în totalitate efectele si eventualele surse de
poluare a terenului (baze de productie, ateliere de reparat si întretinere
utilaje, depozite de combustibili).
Cu prilejul desfiintãrii santierului, antreprenorul va asigura de
asemenea curãtirea locului din ampriza lucrãrilor executate.

CAP. XII. HIDROIZOLATII

(CAIET DE SARCINI A.N.D.)
 21
Caiet de sarcini zid de sprijin

Generalitãti
Prezentul capitol trateazã conditiile tehnice generale ce trebuiesc
îndeplinite la realizarea hidroizolatiilor pentru lucrãrile de poduri.
Hidroizolatiile au ca scop:
- împiedicarea pãtrunderii apei la structuri;
- colectarea apelor ce se înfiltreazã prin îmbrãcãminte si
dirijarea lor spre gurile de scurgere.
La lucrãrile de artã, hidroizolatiile sunt alcãtuite în general din:
- sapa care se executã în câmp continuu si racordarea
acesteia la marginea elementului care e hidroizolat;
- racordarea acesteia la gurile de scurgere si la dispozitivele
etanse de acoperire a rosturilor de dilatatie.
Se disting urmãtoarele straturi:
strat suport;
- strat de amorsare;
- strat de lipire;
- strat de bazã;
- strat de protectie.
Functionalitãtile unor straturi pot fi comasate în diferite solutii ale
firmelor specializate în hidroizolatii.
Hidroizolatiile pot fi alcãtuite din:
- folie lichidã cu întãrire rapidã;
- membranã hidroizolatoare.
Tehnologia de aplicare poate fi:
- prin pulverizare;
- prin lipire la cald a membranelor cu solutii pe bazã de
bitum;
- prin lipire la rece cu solutii pe bazã de rãsini sintetice;
- prin aplicarea de membrane autoaderente;
- prin lipirea cu supraâncãlzirea membranelor.
In toate variantele tehnologice trebuie sã se asigure conditiile
fizico-mecanice. Termenul de “sapã hidroizolatoare” utilizat în
continuare include toate straturile componente si anume: stratul suport,
amorsa, stratul hidroizolator de bazã, stratul de protectie.
Caracteristici tehnice
Sapa hidroizolatoare trebuie sã aibã termenul de garantie de
minimum 8 ani de exploatare normalã a podului.
Pe durata acestei perioade, firma care garanteazã sapa
hidroizolatoare trebuie sã asigure din efort propriu repararea sau
înlocuirea acesteia si remedierea degradãrilor cauzate de infiltratiile de
apã la structurã.

Materialele incluse în elementele sapei hidrofuge trebuie sã fie

imputrescibilesi sã fie pasive chimic.
Sapa hidroizolatoare trebuie sã poatã fi aplicatã la poduri în
exploatare, la care lucrãrile se executã pe o jumãtate a cãii, iar pe
cealaltã jumãtate se desfãsoarã circulatia normalã, asigurându-se
continuizarea sapei, cu pãstrarea caracteristicilor tehnice.
 22
Caiet de sarcini zid de sprijin
Sapa hidroizolatoare trebuie sã reziste la circulatia de micã vitezã
a utilajelor de transport si asternere a straturilor îmbrãcãmintilor
asfaltice pe pod.
Sapa hidroizolatoare trebuie sã asigure adezivitatea îmbrãcãmintii
din asfalt la stratul sãu superior.
Stratul hidroizolator de bazã trebuie sã satisfacã urmãtoarele
caracteristici fizico-mecanice:
- forta de rupere: 800 N/5 cm.;
- alungire la rupere: % min. 4;
- rezistenta la perforare staticã: norma
europeanã L4
- adezivitatea la tractiune: N/mm2 min. 1;
- flexibilitatea pe un dorn: φ 50 mm. fãrã
fisuri la - 10 C;
0

- absorbtie de apã în 24 ore: % max. 0,5;

- temperatura limitã la care membrana este stabilã: 120 0 C;
- temperatura asfaltului turnat în îmbrãcãminte, la care
membrana trebuie sã reziste fãrã diminuarea
caracteristicilor fizico-mecanice:
180 C;
0

- domeniul de temperaturã în exploatare curentã este: -

20 C ÷ 70 C.
0 0

Intervalul de temperaturã a mediului în care se aplicã sapa

hidroizolatoare este +5 ÷ 300 C.
Stratul superior al sapei hidroizolatoare va fi compatibil chimic cu
componentele din alcãtuirea asfaltului îmbrãcãmintii rutiere pentru a
evita agresarea sapei.
Membranele hidroizolatoare vor fi agrementate în România,
conform Legii nr. 10/1995.
Prescriptii
STRATUL SUPORT
Stratul suport al hidroizolatiei se realizeazã din mortar de ciment
marca M 100. Suprafata sa nu trebuie sã prezinte proeminente mai mari
de 2 mm. si trebuie realizatã prin driscuire.
Verificarea planeitãtii suprafetei se face cu dreptarul de 3 m.
lungime pe orice directie. Se admite o singurã denivelare de ± 5 mm. la
o verificare.

Pregãtirea suprafetei suport se face astfel:

- se îndepãrteazã toate muchiile vii, denivelãrile, agregatele
incomplet înglobate în beton, petele de grãsime si orice alte corpuri
strãine;
- se aplicã stratul egalizator;
- stratul suport întãrit se curãtã cu jeturi de apã si aer
comprimat în vederea aplicãrii stratelor urmãtoare, pe o suprafatã
curatã si uscatã.
 23
Caiet de sarcini zid de sprijin
STRATUL DE AMORSAJ
Amorsa are rolul de a facilita aderenta membranei hidroizolatoare
la beton.
Solutia cu care se executã amorsa poate fi pe bazã de bitum sau
pe bazã de rãsini sintetice. Componentele solutiei nu trebuie sã continã
produse care atacã chimic betonul.
Amorsa se aplicã prin inundarea suprafetei si repartizarea manualã
a solutiei sau prin pulverizarea cu mijloace mecanice.
Amorsa se aplicã pe suprafata uscatã a stratului suport, la
temperatura mediului ambiant de peste + 50 C.
Se va urmãri ca suprafata ce urmeazã a se izola sã fie amorsatã în
totalitate.
Pe suprafata amorsatã nu se permite circulatia pietonalã sau cu
utilaje de orice fel.

STRATUL HIDROIZOLATOR
Stratul hidroizolator se aplicã pe stratul suport amorsat, prin
procedeul specific tipului de membranã utilizatã.
Membrana se aplicã în câmp continuu, asigurându-se aderenta pe
toatã suprafata pe care se aplicã. Nu se admit umflãturi sau margini
desprinse. Se va asigura petrecerea si continuizarea prin lipire în câmp
continuu a membranelor livrate în fâsii.
Se vor trata special racordãrile la gurile de scurgere, asigurându-
se etanseitatea si scurgerea apelor colectate.
La rosturile de dilatatie, tratarea hidroizolatiei se va face conform
proiectului, functie de tipul dispozitivului de acoperire a rostului de
dilatatie.
Lateral, marginile stratului hidroizolator se vor racorda cu
cordoane din chituri elastice, de etansare.
In cazul membranelor lipite prin supraîncãlzire, temperatura sursei
de cãldurã nu trebuie sã fie mai mare de 250 0 C sau mai mare decât
temperatura la care tipul respectiv de membranã îsi modificã
caracteristicile fizico-mecanice sau chimice.
Membranele hidroizolatoare se aplicã la temperatura mediului
ambiant de cel putin + 50 C.
STRATUL DE PROTECTIE
Stratul de protectie poate fi:
- sapa de beton de 5 cm. grosime, realizat din beton clasa Bc
25, armat cu împletituri din sârmã zincatã φ 1,18 - 2,5 mm., cu ochiuri
de 3-8 cm., sau plase sudate tip Buzãu φ 4-5 mm., cu ochiuri 10 x 10
cm.;
- mastic bituminos cu grosimea de 1-2 cm.;
- membrane de protectie aderente la membranele hidroizolatoare.
Se pot folosi si membrane hidroizolatoare la care nu este necesarã sapa
de protectie.
Verificarea si receptia lucrãrilor de hidroizolatie se face pe etape, dupã
cum urmeazã:
- pe parcursul executãrii diferitelor straturi ale sapei
hidroizolatoare, încheindu-se procese verbale de lucrãri ascunse;
 24
Caiet de sarcini zid de sprijin
- la terminarea lucrãrilor de hidroizolatie, prin încheierea
unui proces verbal.
Verificarea la terminarea lucrãrilor de hidroizolatie se face asupra
aspectului, iar în cazul unor constatãri nefavorabile din procesele
verbale de lucrãri ascunse se poate face si asupra etanseitãtii prin
inundarea pe o înãltime de min. 5 cm. pe suprafete limitate, pe durata
de 24 ore.
Defectele constatate pe parcursul executiei si la terminarea
lucrãrilor de hidroizolatii se vor remedia pe baza unor solutii propuse de
antreprenor si pot fi acceptate sau nu de cãtre beneficiar.
In cazul când beneficiarul nu acceptã remedierile propuse de
antreprenor, se poate dispune refacerea întregii lucrãri de hidroizolatii.
Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice si chimice specifice se
efectueazã în conformitate cu urmãtoarele standarde:
- STAS 6642-73 “Materiale plastice.Determinarea
caracteristicilor de
tractiune.Rezistenta si alungirea la rupere”
- STAS 137-78 “Materiale hidroizolatoare bitumate.Reguli
si metode de
verificare”.
- STAS 5690-80 “Materiale plastice.Determinarea
absorbtiei de apã”
- STAS 754-86 “Bitum neparafinos pentru drumuri”
- STAS 3661-88 “Lacuri si vopsele.Determinarea aderentei
peliculei la
suport. Amorsa si solutia de lipit la
rece”
- STAS 6615-74 “Adezivi pe bazã de
elastimeri.Determinarea vâscozitãtii”
- STAS 9199-73 “Masticuri bituminoase pentru izolatii.
Metode de analize si
încercãri”

INTOCMIT, VERIFICAT,
 25
Caiet de sarcini zid de sprijin
ANEXA - Lista minimã cu standarde si normative pentru proiectarea,
executarea si
receptia podurilor, pasajelor si viaductelor rutiere

A. STANDARDE
Nr STAS Denumire standard
.
I. Betoane si prefabricate din beton
1. 3622 - Betoane de ciment. Clasificare
86
2. 3349/1 - Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea gradului de
83 agresivitate a apei.
3. 1759 - Incercãri pentru betoane. Incercãri pe betonul proaspãt.
80
4. 1275 - Incercãri pe betoane. Incercãri pe betonul întãrit.
81 Determinarea rezistentelor
mecanice.
5. 2414 - Incercãri pe betoane.Determinarea densitãtii compactitãtii
72 betonului întãrit.
6. 3518 - Incercãri de laborator ale betoanelor. Determinarea
68 rezistentei la înghet -dezghet (gelivitate).
7. 5585 - Incercãri pe betoane.Determinarea modului de elasticitate
71 statica la compresiune al betonului.
8. 6657/1 - Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton
76 precomprimat. Conditii tehnice generale de calitate.
9. 6657/2 - Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton
89 precomprimat. Reguli si metode de verificare a calitãtii.
II. Teren de fundare
10 Teren de fundare. Adâncimi maxime de înghet.Zonarea
. teritoriului României.
11 561/4 - Teren de fundare.Piloti forati de diametru mare.Prescriptii
. 90 generale de proiectare, executie si receptie.
III. Poduri
12 1910 - Poduri de beton, beton armat si beton precomprimat.
. 83 Suprastructura. Conditii generale de executie.
13 8270 - Poduri de sosea. Dispozitive pentru acoperirea rosturilor de
. 86 dilatatie.
14 10167 - Poduri de cale feratã si sosea.Aparate de reazem din
. 83 neopren armat..
Nr Indicativ Titlul normativului Publicatia
.
B. NORMATIVE CU CARACTER REPUBLICAN
1. P 10 - 86 Normativ privind proiectarea si Bul. Constr. nr.
executarea 1/1987
lucrãrilor de fundatii directe
2. NE012-99. Cod de practica pentru Bul. Constr. nr. 8-
executarea lucrãrilor din beton si 9/1999
beton armat
 26
Caiet de sarcini zid de sprijin