Sunteți pe pagina 1din 8

72 LIMBA $1 LITERATURA ROMANA EXE RSEA Z A CO M PU NE RI L E P ENTR U NO T A 10!

73

Planul redactarll pentru caracterizarea unui personaj

I. Introducere
• Includerea personajului in textul dat
II. Cuprins
• Precizarea mijloacelor de caracterizare utilizate de autor (directe, indirecte)
• Numirea trasaturilor personajului ilustrate cu scene semnificative din textul dat
• Precizarea relatiilor dintre personajul rnentionat ?i celelalte personaje din text
• Evidentierea mijloacelor artistice folosite in caracterizare
III. incheiere
• Formularea opiniei personale cu privire la personajul mentionat
Cerinte posibile
1. Redacteaza 0 compunere de 150-250 decuvinte (15-25 randuri) in care
sa caracterizezi unpersonaj dintr-un text studiat. in compunerea ta, trebuie:
- sa prezinti patru trasarun ale personajului ales;
- sa ilustrezi cele patru trasaturi cu exemple adecvate, selectate din fragmentul
citat;
7. CARACTERIZAREA DE PERSONAl - sa redactezi un connnut adecvat cerintei formulate;
- sa respecti Iimita minima de spatiu indicata
FI~IER TEORETIC
Personajulliterar este persoana care partidpa la actiunea unei opere epice sau Compunere model
dramatice. Text suport: Papa Tanda de loan Siavici (Popa Tanda)

AMINTE~TE- TI!

Modalitali de caracterizare a unui personaj Popa Tanda din nuvela ornonrna este
personajul principal aloperei, deoarece partidpa
Directe - De narator activ la toate momentele actiunil EI ilustreaza
- De alte personaje concepna scriitorului conform carela literatura
- Modalitatile de carac-
- Autocaracterizarea poate fi a sursa de educate, irnpunand un model
terizare prezente uman demn de urmat.
Indirecte - Prin gesturi, fapte, atitudini Acesta este caracterizat direct atat de
- Mediul in care se aflCi sau din care provine catre narator, de alte personaje, iar faptele,
- Ganduri relatiile cu celelalte personaje ~i numele
- Limbaj constituie puncte de reper in caracterizarea
- Nume indlrecta,
- Relatiile cu alte personaje
74 LIMBA ~ I LI T ER AT URA ROM A N A EXE RSEAZA COMPUNE RI LE PENTRU NO TA 10! 75

inca de lainceput este caracterizat direct de catre narator, modalitate prin care
inca din incipitul textului este caracterizat ni se ofera ntorrnam legate de lnsusirile fizice si de tinuta vestimentara: era mic ~i
CUPRINS
direct de catre narator, modalitate prin care ni se slab, iar cureaua Ii atarna peste pantaloni.
- Caracterizarea ofera mtorrnatn legate de statutul social $i originea Portretul moral al personajului este complex, fiind canturat pe parcursul
de catre narator sa: preotin satul natal, Butucani, este unul dintre cei evenimentelor.
doi copii ai dascalului Pintilie.
Forte personajului este evidenta, aceasta reiesind in mod indirect din atitudine
- Caracterizare mdirecta Portretul moral este realizat prin mai multe
~i fapte: se implica in cautarea apei alaturi de saten ~i nu renunta cand acestia
prin fapte ~i limbaj procedee indirecte. Faptele si felul sau de a vorbi
sunt dovada unui model de virtute: om priceput, iI parasesc, i~i da seama ca este un infrant, dar nu cedeaza, urrnanndu-si singur
calculat, deoarece vomest« drept ~i arroan: si himera: Sustetu nu-i chema. Simtea mereu ln rata racoarea va/uri/or. Din acest punct
nu in ultimul rand un om preqatit a fnvc1tat mnta de vedere, el poate fi asernanat cu Don Quijote, crezand ca si acesta cu putere in
carte. Totusi, preotul este prea directcu enoria$ii $i niste miraje, desi realitatea Ii otera semne contrare. Este a fire ntenorizata, trasatura
- Atitudinea perseverenta de aceea are de suferit, fiind mutat din satul natal evidennata in mod indirect prin monologul interior: Prost mai era ln tnetetes
in Saraceni.
Personalitatea sa se contureaza si in relatie cu alte personaje: rata de dascal,
Trasaturile sale de caracter sunt completate
de atitudinea pe care 0 adopts fata de
are a atitudine toleranta, de inteleqere, iar pentru sateni se dovedeste un lider, a
saracenenl. Astfel, da dovada de arnbitie $i autoritate care care Ii poate trezi din letargie, insutlancu-le torte de a lupta pentru
perseverenta in lncercarlle de a-i schimba: apa care Ii se cuvine.
- Nume
tine slujbe interesante, Ii viziteaza, Ie da sfaturi, In opinia mea, autorul construieste in Susteru un personaj simbolic, ce exprirna
lIustrarea acestor
insa fara niciun rezultat. in ciuda obstacolelor, drama omului insetat de absolut, capabil sa lupte pana lacapat pentru implinirea unui
trasaturi qaseste metoda potrivita in atingerea scopului vis considerat de ceilalti i1uzoriu.
propus: exemplul personal. Caracterizarea prin
nume constituie 0 alta metodaindirecta,vorbele
sale fiind considerate la inceput de saraceneni
Varianta 2. Text suport: Pros/ea eel voinie si mere/e de aur cules de Petre
o pierdere de vreme, tandatniu«; fiind astfel Ispirescu (Praslea)
poreclit .Popa Tanda". Praslea este personajul principal din opera literara Prastea ce/ voinic $i mere/e de
aur ~i sirnbolizeaza tortele binelui. Este caracterizat atat direct, de catre narator ~i de
INCHEIERE in opinia mea, parmtele Trandafir reprezinta alte personaje, cat ~i indirect prin fapte, Iimbaj ~i comportament.
- Opinia despre personaj prototipul omului perseverent, care stie sa se Trasaturile fizice nuapar in text, tacancu-se referire doarlafaptul ca este mezinul
irnpuna in tata celortaltl, oferindu-le un model de imparatului, prin substantivul .praslea", Calitatile sale se dezvaluie pe tot parcursul
comportament demn de urmat. basmului. in mod direct este caracterziat de imparat, care iI considera, la inceput,
nepreqatit pentru aceasta experienta.
Portretul moral reiese din comportamentul sau este intelept si cu sirnt practic,
Varianta 1. Text suport: Dinco de nisipuri de Fanu~ Neagu (Susteru)
atunci cand II pandeste pe hotul merelor (toloseste tepuse). In plus, lsi demonstreaza
Susteru este personajul principal din opera literara Dmo: de nisipuri, deoarece
curajul si vitejia in confruntarea cu zmeii si mila cand salveaza puii zqripturotacel
partidpa activ la toate momentele acnuru EI este caracterizat direct atat de catre
Trasatura sa morala dominanta este omenia, pentru ca pedepsirea fratilor a lasa
narator, cat si de altepersonaje, iar intamplarile, relatiile cu celelalte personaje,
in seama lui Dumnezeu.
gandurile si zbuciumul sau interior constituie puncte de reper in caracterizarea
incirecta.
76 LI MB A $1 LIT ER AT URA R OM AN A EXERSEAZA C O M P U N ER1L E PE NT R U NOTA 10! 77

Faptele ~i atitudinea personajului dezvaluie indirect alte trasaturi, precum Trahanache, tipul dernaqoculul-Catavencu, tipul adulterinei - Zoe Trahanache, tipul
istetirnea, oerseverenta, modestia. Tot indirect este prezentat si prin nume, caruia cetateanuloi - cetateanul turmentat, tipul prostului fudul - Agamemnon Dandanache.
autorul Ii asoclaza epitetul cel voinic cu rol de individualizare ~i de evidentiere a Personaj secundar, Gh i~a Pristanda este prezent in piesa in toate momentele
trasatur! iesite din comun. cheie ale aqiunii, avand un rol important. Este caracterizat prin procedee specifice
Consider ca acest personaj ilustreazd tortele binelui, fiind un reprezentant al genului dramatic: in mod direct, de catre autor ~i de alte personaje, ~i indirect prin
omului din popor care lupta pentru dreptate si adevar. gesturi, fapte, atitudine, replici si relatiile cu celelalte personaje.
Caracterizarea drecta este facuta de personajele importante din comedie,
Varianta 3. Text suport: Doud loturi de Ion Luca Caragiale (Letter Popescu) Tipatescu, Zoe si Zaharia, fiind numit omulrosttu. EI este unealta doola a celor trei,
Letter Popescu este personajul principal aloperei literare Doua loturi de Ion Luca dupa cum recunoaste singur: AI dumneavoastrc, coane Fanca ~i al coanii Joitichii, ~i
Caragiale si reprezintd omul obisnuit dornic sd-~i schimbe soarta, bazancu-se insd pe allui conu Zaharia.
noroe. Este caracterizat mai ales indirect prin fapte, limbaj, comportament, mediu Prin intermediul comicului de nume, se fixeaza indirect principalele trasaturi ale lui
de viata, nume, dar si direct, prin autocaracterizare si de catre alte personaje. Ghi~a Pristanda: umil si cu 0 slabs personalitate. Termenul pristanda, ce desernneaza
Ca statut social, Lefter este functionar modest intr-un rninister.Trasaturile fizice unjoc moldovenesc in care dansatorii se rnsca in functie de regulile conducatorului
nu apar in text, tacandu-se referire doar la cateva aspecte ce tradeaza mai curand de joe, este sugestiv ales in acest sens.
sterile sutletesti (cu tata luminata, se tace palid). Doar in finalul propus de autor Trasaturile sale morale se desprind din fapte, vorbe si atitudini. Este servil, dar
personajul este infa~i~at peste ani ca un mosneaq mcu; ~i scotolcit care se plimba pe urrnareste prin acest comportament niste avantaje, conoucancu-se dupa principiul
strazile Bucuresnuhn repetand intruna viceversa, urmare a esecului suferit. sustinut de sona sa: pupa-l in bot ~i-i papa tot ca satulul nu crede la al pamond. in
Portretul moral se contureaza pe tot parcursul nuvelei prin diferite mijloace. incipitul piesei, adopts 0 atitudine urnila ~i naiva cand incearca sa numere steagurile:
Astfel, autocaracterizarea evldentiaza ca se considers Iipsit de noroc (Ti-ai gasit! Doua la oreteaura.. Doua la primarie.. Doua la cattmdoa.. ,patruzeci ~i patru, in cap...
eu ~i nomc!). Capitanul Pandele II acuza pentru ratadrea biletelor de neglijenta si Cum zk: unul - doua. poate vatvu ori cine sne..., dar in realitatecurnpara mai putine
indiferenta (Trebuie safre cineva prea sec!). Indirect, din felul cum se cornporta, cum steaguri decat ar fi trebuit, iarditerenta de bani si-c insuseste. Dovedeste uncaracter
vorbeste, precum si din gesturi reies starile sutletesti ale personajului. Astfel, este duplicitar, fiind siret, in functie de propriul interes. Astfel, se scoala la miezul nopni ~i
obosit, agitat, nervossi impulsiv pe parcursul cautarii biletelor, traieste apoi 0 stare trage cu urechea la 0 intrunire a dascalimii, deoarece spera sa ob~ina 0 mtorrnaue
de fericire suprema gasindu-Ie, pentru ca, in final, atland ca nu erau castlqatoare, pretioasa canova Eu, cugondulla datorie, ce-midain qandideea! zic: iasamai ciupim
sa revina la disperare si agitatie extrema. Toate sperantele sale sunt spulberate, noiceva dela onorabilul, canu suica....
intrucat norocul nu-l surade si, asa cum arata si numele de Letter, e condamnat sa Pristanda este lipsit de demnitate, fiind capabil chiar sa-s: trddeze stapanii. De
ramana sarac. aceea, cand crede ca Nae Catavencu are sense sa castioe, adopta 0 atitudine
Consider ca acest personaj este reprezentativ pentru ton acei oameni sortiti sa Iingu~itoare : Eu gazeta dumneavoasua 0 citesc caEvanghelia totdeauna.
ramana anonimi, deoarece i~i intemeiaza actunile pe noroc, nu pe propriile puteri, in Trasatunle personajului se cornpleteaza ~i prin relata sa cu celelalte personaje.
incercarea lor de a-~i depasi conditia. Face pe placul senlor lui, pentru ca urrnareste sa obnna anumite avantaje. De aceea,
este schrnbator, poate trece cu lejeritate ~i fara remuscari de la starea de om
Varianta 4. Text suport: 0 scrisoare pierdutd de I.L. Caragiale amermtator lacea de lingu~itor. Catavencu ii inteleqe atitudinea doplicitara Adica noi
Geniul c1asic ~i realistallui Caragiale, este vizibilla toate nivelurile textului, darel se nu stimcum merge politia? intr-un stat constitutional unpolitai nu e nici mai mult nici
manifesta cu precddere in construqia personajelor sale. Acestea se incadreaza, dUPd maiputin decot un instrument!.
opinia luiPompiliu Constantinescu,in mai multe tipologii:tipuljunelui prim - Tipatescu, Replicile lui Ghi~a reprezinta ~i ele 0 modalitate indirecta de fixare a unor
tipul slugarnicului ~i allingu~itorului - Pristanda, tipul incornoratului simpatic- Zaharia particularita~i. Acestea ilustreaza ~i un important tip de comic prezent in piesa, de
78 LI MB A ~ I LIT ERAT UR A ROM A N A. EXERSEAZA. COMPUNE R ILE PENT RU NOTA 10! 79

Iimbaj, ce rezulta din deformarea unor neologisme: bampir, tamelie, catmaak: Setea de dreptate ~i de adevar 0 calauzeste petot parcursul calatoriei si de aceea
scrofulos, renumennie sau folosirea unor ticuri verbale: curat mi$el, curat murdar, Ii invita la praznic pe tovarasii lui Nechifor: Calistrat Bogza si lIie Cutui Reu~e~te sa
curat candei. Caragiale evidentiaza astfel incultura, dar si snobismul personajului. creeze gradat 0 atmosfera tensionata, adresand intrebari incomode si neasteptate
in opinia mea, personajul Ghita Pristanda ilustreaza tipul omului abil, care stie sa-l udqasilor, demascandu-i, in final. Dupa ce i~i irnphneste datoria, viata ei poate reintra
manipuleze pe cei dinjur, pentru a obtine beneficii personale. Este, in acelasi timp, si in normal: Ne-om intoarce la Magura ca sa tuam de coada toate cote Ie-am tasat.
persoana de care ceilalti pronta Numele este 0 alta modalitate de caracterizare indirecta, suqerand firea darza ~i
biruitoare a femeii.
Varianta 5. Vitoria Lipan in opinia mea, personajul Vitoria Lipan ilustreaza prototitpul femeii puternice, care
Mihail Sadoveanu, important scriitor interbelic, pledeaza, in operele sale, pentru irnpresioneaza prin tarie de caracter, inteliqenta ~i respect pentru valorile strarnosesti
pastrarea traditalor ~i a obiceiurilor poporului sau. Un exemplu elocvent in acest sens
este romanul Baltagul, inspirat din vata pastorals, care aduce in prim-plan prototipul Varianta 6. Caracterizarea dobanasulul moldovean
femeii de la munte, Vitoria Lipan, 0 taranca din Magura Tarcaului, care i~i conduce Ciobanasul moldovean, protagonistul baladei populare Miorita este un personaj
existents dupa datini stravechi Ea se distinge ca personaj principal, deoarece mitic ~i simbolic, deoarece intruchipeaza lntelepciunea populara a acceptarj rnortii
participa activ la toate momentele aqiunii, iar celelalte personaje graviteaza in jurul ca pe un dat firesc. EI participa activ la toate momentele actiunii ~i este caracterizat
sau Este caracterizata direct de catre narator, dar ~i de anumite personaje, iar direct de narator ~i dealtepersonaje, iarIaptele,intarnplarile lacare partidpa, relatile
faptele, intarnplarile la care participa, relatiile cu celelalte personaje constituie puncte cu celelalte personaje constituie puncte de reper in caracterizarea mdirecta
de reper in caracterizarea indirecta. Naratorul surprinde in mod direct,inca dinincipit, trasaturile sale morale definitorii:
Portretul fizic realizat direct de narator arata ca. desi se afla intr-0 prima etapa a harnicia si boqatia, ce devin motive de invidie pentru tovarasii sai, care decid sa-l
deplinei rnaturitati, Vitoria are trasaturi inca frumoase: nu mai era tonara. dar avea omoare: Ca-! mai onoman/S-are oi mai multe/ Mandre $i camute,/ $i cai invatati!$i
o frumusete neobi$nuita in privire. lntarzierea lui Nechifor genereaza frarnantarile cani mai batbati:
interioare ale muntencei, evldentmdu-se, astfel, dragostea netarrnurita tata de sot: Portetul moral este cornpletat, in mod indirect, de dialogul pe care II poarta cu
acei ochi aprigi $iinca tineri cauuni zarinecunoscute. mioara sa, la aflarea vestii complotului. Desi avertizat, el adopta 0 atitudine calma,
Portretul moral este amplu, rezultand mai ales prin procedee indirecte. Astfel, neactionand in niciun fel pentru a impiedica omorul. i~i face testamentul si Ii transmite
se dovedeste 0 buna pastratoare a datinilor si a ritualurilor stravechi atunci cand Ii mioarei ultimele domte.Vrea sa fieingropata inspatele stanii, deunde reiese puternica
cere sfat parintelui Daniil Milie~ , face daruri bisericii, posteste, se spovedeste si se leqatura cu animalele sale credincioase: instrunga de oi/Sa tu tot cu voi,/in dosul stanii/
lmpartaseste. Are, deasemenea, 0 latura superstinoasa relevata devizitalavrajitoarea Sa-tv» audcainii. De asemenea, doreste alatori cele trei fluierase de fag, de soc ~i de
satului, baba Maranda, a carei interpretare nu 0 rnultumeste. Crede tot mai mult os, care dobandesc 0 valoare simbolica, suqerand ritualul bocirii. Epitetele verbale:
in moartea sotului ei si de aceea decide sa piece in cautarea acestuia impreuna cu drag, duios, cu foc prezinta ascendent durerea, ce atinge intensitan maxime prin
cu fiul ei, Gheorghita. Comportamentul sau ilustreaza ca este hotarata si curaloasa metafora lacrimi de sanqe.
Dezvaluie, in acelasi timp, ca arespirit pragmatic vinde produse pentru a face rostde Delicatetea sufleteasca este 0 alta trasatura ce reiese indirect, prin intermediul
bani, face ordine in qospodane, iar pe Minodora 0 duce la manastire. gandurilor si alsentimentelor, atunci cand i~i exprirna domta dea-si ascunde moartea
Pe drum, da dovada ca este 0 buna cunoscatoare a psihologiei umane, deoarece in tata celor dragi. EI converteste acest eveniment intr-0 nunta de proportii cosmice
formuleaza intrebat inteligente, stind sa obuna ntorrnatile dorite. in acest sens, c-o mandra craiasa, la care participa intreaga natura: soarele, luna, rnunni brazii,
fiul 0 caracterizeaza direct: Mama asta trebuie sa ffe tormacatoare; cunoaste gandul paltinii, pasarile ~i stelele. Moartea este doar suqerata caderea unei stele semnifica
omului.. in folclorul romanesc moartea cuiva. Autorul popular folose~te aici ca procedeu
80 LI M BA ~ I LIT ER AT UR A RO M A N A EXE RSEAZA COMPUNE R ILE PENT RU NOTA 10! 81

Iiterar alegoria, prin care un eveniment tristeste convertit in unul vesel, din dornta de ea ces-apriceput, ca a mama - ~i pelaparguitul strugurilor s-a despatti; cuiacramle
a restabili echilibrul lumii. peobraz, de singura odrasta a casei ~i singura eimangaiere.
Ginga$ia sa atinge cote maxime in relatie cu makuta sa, careia vrea sa-l ascunda - Radule mama, vezi de nu ne uita, sanemai scrii depe aeolo ...
faptul ca la nunta sa a cazut 0 stea, lntrucat aceasta ar intelege adevarut lar la cea $i s-a deprins Radu cu toate, pentru ca era bolatbun, supus ~i raaaator. Cateva
maicuta/Sa nu-i spui draguta/ Ca la nuntamea/A cazu: 0 stea. zile, la inceput, il cam zapacise orasu acesta mare, in care el venise pentru lntaa oara.
Portetul fizic, realizat prin elemente specifice descrierii, in mod direct, prin Podoabele pravaliilor cu geamuri cat usa. zgomotul trasudor, lnvamaseata lumii,
ochii mamei indurerate, amplifica dramatismul textului. Atitudinea barbateasca $i casele mari cucote patru randun ii atatoucuriozitatea lui de eopil neobi~nuit cu astfel
curaioasa sunt sugerate prin epitete tmanatu; $i metafore (Tras printr-un ineJ), iar de lucruri, il opreau inlaccateodatG, iarteluritele impresii ii navaieou in cap valvartej ~i-i
relana stransa cu natura este evidentiata prin folosirea unor elemente comparative tarou gandurile ~i mirarea caintr-un ~uvoi ncprasn«: l.l
sugestive: pielea este alba precum spuma laptelui, mustacioara blonds ca spicul Vara,la vacanta ceamare, tnaota duia rroanlrea premiilor, i~istronqea uausoarete,
graului, parul si ochii negri ca pana eorbului ~i ca mura campuu Portretul sau sanna trumos manapamuiu ~i mameipreotese, i~i lualeqatura la suatloam ~i pleca
fizic este 0 reflectare a insusinlor morale, ciobanasul reprezentand un ideal de pejos acasa. cuinima plina dedor, debucurie ~i deneraodare.
frurnusete specific folclorului rornanesc. lar mama /linca, in toti anii, la ziua aceea, deretica mai trumos prin coso, qatea
toate pentru de-ale mancan[..]. $icatii eade trecuta, deslaba ~i batumde necazuri,
in opinia mea, ciobanasul moldovean este prototipul tanarului harnic, rnandru, dartataii intinere~te cand vede pe Radu vind';l.l se repede in cale-i ~i intr-un supet e
iubitor si protector, care i$i conduce existents dupa ritualuri stravecht lntrucbioand, la poarta tamer.
astlel, calitanle neamului sau (Alexandru Vlabuta, Din durerife fumii)
'vind - venind
2. Redacteaza 0 compunere de 150-250 de cuvinte in care sa caracterizezi 'tarina, s.f - camp cultivat; ogor, aratura
un personaj din fragmentul citato in compunerea ta, trebuie:
- sa prezinti patru trasaturi ale personajului ales; Acest text a tacut parte din subiectul dat la evaluarea nationals in anul scolar
- sa i1ustrezi cele patru trasaturi cu exemple adecvate, selectate din fragmentul 2012- 2013.
citat;
- sa redactezi un continut adecvat cerintei formulate; Repere de redactare
- sa respecti Iimita minima de spatiu indicata.
INTRODUCERE Personajul Radu ocupa locul central in
- Rolul in opera fragmentul selectat din opera uterara Din durerile
Fusese scdar bun. C1asele primare Ie tnvatase la Domnu Ghervescu, in sat la ei. lumii de Alexandru Vlahuta, deoarece este
D. Ghervescu I-a vazut asa cuminte ~i cu dragoste de carte ~i i s-a taon oarescum prezent pe tot parcursul aqiunii, iar celelalte
- Modalitatile de
mila. EI avea un Irate; ocoala Bucure~ti - i-a scris un ravas lung, in care-i spunea c-a graviteaza in jurul sau. in caracterizarea acestuia
caracterizare prezente sunt folosite modalitati specifice genului epic, atat
deseoperit un talent grozav intr-un baiatde aeolo din sat ~i, cum baiatul e sarac ~i ar
in portretizare directe, cat ~i indirecte.
vrea sa nvete mai departe, ar Pbine l.l sa-t ia pe langa dansu ~i sa-t dea aeolo la
gimnaziu. Mai tarzu - cine ~tie ce va putea ie~i din aceasta binetacere ... CUPRINS inca din incipit, naratorul ofera informatii
Frate-sou i-a rasans ~i el, printr-oscrisoare lunga, ca-tprmesu:bucuros [..]. - Caracterizarea de catre despre situatia ~colara a personjului {usese scotar
A~a co lucrurile s-au pus iute la cale. Biata /linca vaduva i-a oreoam baiatului in narator $i de alte perso- bun, calitate care iI deterrnina pe invatator sa-l
pripa ce-aputut, a maiimprumutat cote a bucatica depanza de prin sat, dei-a taan ~i naje sustna in continuarea studiilor la Bucuresti
prin rugamintea adresata fratelui sau. Dascalol
EXERSEAZA COMPUNE RILE PENT RU NO TA 10! 83
82 LIMBA $1 LIT ER AT URA ROM A NA

prost $i jj spun, din pricina lungimii nasului, ccTandari((]»; iar pentru ca e evreu, 11 mai
cornpleteaza caracterizarea directa, adauqend Cd
striga $iccMarcala». Marcu nu se supara nicide 0 poreaa, nici deceaana. Vine in tecare
era ascultator $i iubitor de inv~~dtur~: asa cuminte
~i cu dragoste decarte.
dimineata curomanul in ghiozdan $i-I cite$te lini$tit, infund Daca e zgomot, selncnmta
-Portretul moral Portretul moral este dominant, fiind realizat $ioteste. Dao: baietii sarpe bane, i$i lndeasa degetele in urechi $idteste. Daca luptele
- gesturi mai ales prin mijloace indirecte. Astle\, Radu se dauchiar in banca lui, semuta in alta banco $icite$te.
-atitudini rsuseste sa se acomodeze in marele oras fdrd Cite$te romanul.
Sd se lase ispitit de tentanne ce pandeau la tot Cneste $icand profesorii se qasesc in tiasa. Atunci i$i reazema cartea de spinarea
-relani cu alte personaje pasul, dovedind ca are un caracter puternic.
colegului din kna. Clteste $icand explica protesorii, pentru coMarcu crede coprotesorii
Epitetul multiplu baa: bun, supus ~i rabdOtor
sunt, tara excepue, nerozi, iar explicatiile lor vatamaoare unuicreier sanatos. Ii spune
sustine la nivel stilistic aceasta trasanra, prin
care naratorul i$i exprirna discret simpatia tata de cateodaia vreun vecin:
personaj. EI contlnua Sd lnvete cu constandozitate - Marcule, e aproape de tine.
$i psrseverenta, connnuand Sd ia premii pentru Adica sunt ascultati vecinii lui de catalog. Marcu i$i ridica necait de pe carte ochii
lIustrarea acestor trasa- rezultatele foarte bune dupa sroanrea premiilor. bulbucati. Se lntereseaza de tecta din ziua aceea. Cere cateoaaa $i tomunn. Dace
turi Radu este surprins si in realatie cu alte personaje: poate sa-! «duco» peprotesor, nu se doin laturi. Numai sonu-I tinamult timp la leale,
este politicos tata de binfecdtorii s~i sarata {rumos
pentru co romanul trebuie citit. Cand, insa, se asteopta sa-! asculte la chimie, nu se
manaparintelui ~i mameipreotese siiubitor fa~~ de
tulbura. $tie coin orice caz valua ccinsupcient».
mama lui, la care se reintoarce, in fiecare vacanta
de yard, plin de ernotie. Enumeratia cu inima plina - lonescu Comeliu, lonescu Stelian, Malureanu Marcu... Un baia: 11 inghionte$te:
de dar, de bucurie ~i de reraxiate eviden~iazd - tes; Marcule, co te-a strigat.
tumultul sufletesc altandrului larevederea mamei. (Mircea Eliade, Romanul ado/escentului miop)

in opinia mea, Radu uustreaza prototipul Struetura'tornpunerii


lNCHEIERE
adolescentului arnbitlos, care face eforturi
Opinie despre personaj pentru a-$i schimba destinul, rnpunancu-se prin
seriozitate, dar$i prindevotament fa~d de cei dragi.

EXER5EAZA 51 TU!
1 Redactea~a 0 compunere de 150-250 decuvinte (15-25 randuri) in care
sa canxtenzeaun personaj din fragmentul citatoin compunerea ta, trebuie:
- sa prezmti patru trasaturi ale personajului ales; . CUPRINS
_ sa i1ustrezi cele patru trasatur! cu exemple adecvate, selectate din fragmentul
citat;
- sa redactezi un contnut adecvat cerintei formulate;
- sa respecn Iimita minima de spanu indicata.

Prietenul meu Marcu e inalt, uscat, cu ochii mari $i bulbucati, parul cret, mainile
lungi, picioarele lungi. StCI in banca din fund $icite$te romane frantuze$ti. Baietii 11 cred
EXE RSEA ZA COMPUNE RI LE P E NTR U NO TA 10! 85
84 LI MB A ~ I LI T ER AT UR A ROM A N A

tineri de varsta lui, la infati~are. La 0 cercetare mai atenta poate ca i s-ar pdescoperit
.........................................................................................................
CUPRINS o nota de maturitate in trasatuii in qestun. in atitudine. Darnu asta if deosebea pe
.........................................................................................................
.........................................................................................................
Vietor de cei/alti. Tanarul aplecat asupra foii de bloc era un elev cu totul exceptional ~i,
......................................................................................................... in primul rand, unmatematician care uimea prin logica ~i puterea sa de demonsuaue.
......................................................................................................... E de orsos sa spunem ca era cunoscut in intreaga scoou: ~i ca rareoti profesorii ~i
......................................................................................................... ousesera speronte mai mati intr-un alt elev. in ciuda precocitatii sale, Vietor era inca
........................................................................................................ toatte coptarcs; pasionat dupa visuri, expeditii $iaventuri. Cufundat in cercetarea hartii,
......................................................................................................... tanarul nu observa 0 siluetO asansa dupa trunchiul castanului ~i nici nu auzi cateva
........................................................................................................
secunde mai tatzu; fo~netul slab al frunzelor care parca sorbisera intre ele silueta
.........................................................................................................
elastica ~i tacna ca 0 tanuma Numai cateva clipe sa Plntarzat, ~i intrusul, cxotat
.........................................................................................................
......................................................................................................... acum in easton, ar Pfost descoperit de privirile iscoditoare ale lui Ursu. ale Luciei ~i
......................................................................................................... Mariei, care se apropiau, teres, decopac. Darcum nimeni nu observase nimic, discutia
......................................................................................................... parea ca incepe sub semnul celei maidepline sigurante.
......................................................................................................... - Zau, Vietor, chiar ai taon rostde barta? intreba Maria. Ar Pkmtast«:
......................................................................................................... - Dupa cum vedeti rospunse Vietor, descoperindu-Ie celor treitoaa mare de bloc.
.........................................................................................................
(Constantin Chirita, Cire$Qrii)

..........................................................................................................
INCHEIERE ..........................................................................................................
..........................................................................................................
..........................................................................................................
......................................................................................

2. Redacteaza 0 compunere de 150-250 de cU~inte (15 - 25 randurl) .in


care sa caraeterizezi un personaj din fragmentul citato In compunerea ta, trebuie:
- sa prezmti patru uasanm ale personajului ales; .
- sa ilustrezi cele patru trasaturi cu exemple adecvate, selectate din fragmentul
citat;
- sa redactezi un continut adecvat cenntei formulate;
- sa respecti limita minima de spatiu indicata.

Sub castanul de langa cismea, uncastan unas, uncastan teqe, cum era supranumit,
care ar ppututadaposti, singur, in ramurile lu.~ 0 scoaa intreaga, se ata unsingur baa;
acel Vietor care, dupa spusele luiDan, tacuze rost de 0 rana. De~i aplecat deasupra
unei foi de bloc, i se putea ghici lesne stauua, inalta, bine legatO, ~i, desigur, foa~e supla.
Avea fata lunguiata, ochii negri, adanci, parul inchis la culoare, era osemem multor
86 LIMBA ~ I LITERAT URA ROMA N A
EXERSEAZA C O M P UN E RIL E PENTRU N O T A 10 ! 87

3. Redacteaza 0 compunere de 150-250 de cuvinte (15 - 25 randuri) in *eo~ar, cosar. s.n. - (pop.) ingraditura de nuiele; magazie
care sa caracterizezi un personaj din fragmentul citato in compunerea ta, trebuie: *natura, anaura, s.{ - bucatele de paine care se impart credinciosilor la starsitul
liturghiei ' ,
- sa prezinti patru trasaturi ale personajului ales;
- sa i1ustrezi cele patru trasaturi cu exemple adecvate, selectate din fragmentul
citat; Text care a tacut parte din subiectul din anul2012 - 2013 datla sesiunea specela
- sa redactezi un continut adecvat cerintei formulate;
- sa respecti limita minima de spatiu indicate.

Azi asa. maine asa, poimaine se rameste ca-i duminica dimineata. Cine merge la
siama biserica? Baba ~i cu tata-sa Biata eopila a mo~neagului, urgisita ~i necajita, sta
acasa ~i osa prime~te porunca:
- Sa stai~i sa faci mancare, nici prea tece. nici prea perbinte! Auzi?
-Bine.
Se due ele la sfanta slujba; iata mo~neagului se urea pe cosar' ~i se uitG. Ele cum
ajung inknapridvorului, s-apua: ~i ea ~i se duce la cei doi nucuson din gradina, rasaditi
de manuta ei, rasprati a plans, cu crengile frate~te la paman: ~i, pindca aeolo-i seaea
norocul ~i ajutorul ei, face: «Descuieti-va, nucusonor» Atunci, cat ai cHpi, nici eu singur
numai stu cefel de lucruri scumpe au ie~it de aeolo: straie scumpe, cum nici lamiresele
imparatiei nuse apa, ~i trasuta ~i cai, care nici n-or pcum s-orpovesti, ca lumea pentru
ce are gurG! Atata numai ca tata noastra. gatita osa de mandtu, taca intra ~i ea in
sfanta biserica! Lumea soeotea ca-i craiasa, nu de pe ici-de pe eolea, ci craasa cea
mai aieasa dintre aaese! Cat despre feciorul imparatului, dumneavoastra aveti auz
indeajuns ~i va puteti inchipui maibine oeca: mine ce fel iijuca gandul: dorul nu couu:
multazabava, a pus stapanire ~i peinima imparateasca - ~i aaca de ce nu? - ~i sa-t
area focul de dor!
Craasa cea tnsrcasa tasa, drept sa va spun nu s-a uitat mult la asta: ea a luat
repede natura ~ a ie~it, ~i, tana una-alta, a ios: ocasa - tot fata mo~ului, care acum
tacea mancare pentru bcoa ~i pentru odorul ei! [..]
5i mancarea era facuta, nici prea rece ~i nici prea perbinte, cum e mai bunscara
pentru izbavit de inima rea.
- Daroaleu! - zice iata babei - tu nici nu ~tii una!
- Daca nu-mispui, surioara draga!
_ D-apoi tu ce mai ~tii! Amamic feciorul de imparat, darmaimandro-! craasa ce-a
venit azila sfanta slujba!
- De! Daca eu. saroca. sed numai ocaso!
(Nu canto, baiete!, basm cules de D. Furtuna)