UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

Facultatea de Științe
Departamentul pentru Pregătirea
Personalului Didactic
Str. Calea Mărăşeşti, nr. 157, Bacău, 600115
Tel. ++40-234-542411, tel./ fax ++40-234-571012
www.ub.ro; e-mail: stiinte@ub.ro

PORTOFOLIU DIDACTIC

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: ABSOLVENT:

Lector univ. dr. Viorel ROBU
Alexandru DIEAC

SPECIALIZAREA: Performanță sportivă

NIVELUL DE CERTIFICARE II – POSTUNIVERSITAR

BACĂU
2019
1
 CUPRINS

CV Europass............................................................................................................................................ 45

CAPITOLUL 1. Psihopedagogia adolescenților, tinerilor și a adulților.............................................. 45

Sarcina la adolescente

CAPITOLUL 2. Proiectarea și managementul programelor educaționale......................................... 45

Dotarea bazei sportive cu materialele necesare Școlii Gimnaziale Coman, Județul Bacău

CAPITOLUL 3. Metodologia cercetării educaționale...........................................................................45

Rolul jocurilor de mișcare în dezvoltarea vitezei și a îndemânării la elevii de clasa a VIII-a

CAPITOLUL 4. Didactica domeniului și dezvoltări în didactica specializării................................... 45

Particularități ale dezvoltării bio-psiho-motrice a elevilor de liceu

CAPITOLUL 5. Educație interculturală................................................................................................ 45

Rolul competențelor interculturale în dezvoltarea personală

CAPITOLUL 6. Practică pedagogică: PROIECT DE LECȚIE...........................................................45

Bibliografie............................................................................................................................................... 45

Declarație de autenticitate

Raport antiplagiat/Plagiarism detector

2
CV Europass

Curriculum vitae

Informaţii personale
Nume / Prenume DIEAC Alexandru
Adresa Str. Bicaz, Nr. 144, Bacău, cod postal 600316, România
E-mail alexandrudieac@yahoo.com
Nationalitate română
Data naşterii 24.12.1987

Experienţa profesională

Perioada: 01.09. 2013 – prezent

Funcţia sau postul ocupat: Profesor educatie fizica si sport
Principalele activităţi: Predarea disciplinei educatie fizica si sport la clasele 0-8.
Numele angajatorului: Scoala Generala Sanduleni Nr.1, Bacau
Tipul activităţii: Educatie

Perioada: 02.2014 – prezent

Funcţia sau postul ocupat: Instructor innot
Principalele activităţi: Tehnici de baza in invatarea inotului la copii si adulti
Numele angajatorului: TNT Club Sport, Bacau
Tipul activităţii: Agrement

Perioada: 07.2017 – prezent

Funcţia sau postul ocupat: Personal trainer
Principalele activităţi: Antrenamente in regim personal, implemenatrea unui stil de viata sanatos,
constientizarea beneficiilor aduse de practicarea sportului.
Numele angajatorului: Alex Fitness Club
Tipul activităţii: Sport

3
 Perioada:
Functia sau postul ocupat:
Principalele activitati:
Numele angajatorului:
Tipul activitatii:
.
Educaţie şi formare
Perioada:
Numele şi tipul instituţiei de
învăţământ:
Calificarea/diploma obtinuta:
Perioada:
Numele si tipul institutiei de
invatamant:
Calificarea/diploma obtinuta:
Perioada:
Numele si tipul institutiei de
invatamant:
Calificarea/ Diploma obtinuta:
Perioada:
Numele si tipul institutiei de
invatamant:
Calificarea/ Diploma obtinuta:
07.2009 – 08.2009
Supraveghetor copii cu dizabilitati Special Olimpics
Am supravegheat copii cu sindromul down, autism, handicap psihic,
handicap psiho-locomotor. Am arbitrat si am creat exercitii specifice
deficientelor respective.Am oferit premii/diplome la finalul competitiilor
sportive.
Special Olimpics Romania, Bucuresti
Educatie/Sport
2012 – 2014
Master Universitatea ,,Vasile Alecsandri”- Bacau
Profil Performanta Sportiva – Fotbal
2007 - 2010
Universitatea de Educatie Fizica si Sport, Bucuresti
Facultatea de Educatie fizica si sport
2004 - 2007
Colegiul National Spiru Haret, Bucuresti
Profil: Educatie fizica si sport
2013 – 2014
Univerisitatea de Educatie fizica si sport, Bucuresti
Curs Preparator fizic – specializare fotbal
Preparator fizic – indrumator lucrare – Panaite Ciprian
4
 Aptitudini şi competenţe
personale
Limbi străine
Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere
Ascultare Citire Participare la Discurs orale Exprimare
conversaţie scrisă
Limba E
mediu mediu mediu mediu mediu
N
Limba IT incepator incepator incepator incepator incepator

Competente şi abilităţi sociale - capacitate de organizare a timpului si a sarcinilor de la locul de munca

- capacitatea de a ma concentra pe realizarea mai multor sarcini in acelasi
timp
- capacitate de a respecta termene limita

Competenţe şi cunoştinţe de Competente comune in utilizarea calculatorului, prelucrarea informatiei,

utilizare a calculatorului utilizarea pachetului Microsoft Office, utilizare internet, e-mail.

Competenţe şi aptitudini Pasionat de sport

artistice

Lucrari publicate Lucrare de licenta: ,,Pregatirea fizica a jucatorilor de fotbal in perioada

precompetitionala la juniori,,
Lucrare de disertatie: ,, Studiu privind nivelul de pregatire fizica al arbitrior
de fotbal in judetul Bacau
Lucrare preparator fizic: ,,Elaborarea unui plan cadru de pregatire fizica in
perioada pregatitoare la grupele de juniori ,,A,,

Cursuri/ Training-uri Fost jucator de fotbal: juniorat – Aerostar Bacau, Letea Bacau, LPS Bacau,
Centrul de copii si juniori Dinamo Bucuresti, Seniori – Vointa Temerarii
Bucuresti, AS.Romprim Bucuresti, Sportul Studentesc Bucuresti, Rocar
Bucuresti Liga a III –a.

Permis(e) de conducere Categoria A, B.

Informaţii suplimentare Referintele pot fi furnizate la cerere.

Anexe .Copie diploma liceu.Copie diploma licenta. Copie diploma masterat.Copie

diploma preparator fizic.

5
 CAPITOLUL 1. Psihopedagogia adolescenților, tinerilor și a adulților
Sarcina la adolescente

Traim intr-o perioada in care totul este mediatizat, facut publicitatii, accesul la informatii fiind
extrem de facil pentru toata lumea. Poate si de aceea spunem acum ca, niciodata nu au fost atatea
probleme medicale, atatea afectiuni si disfunctionalitati, atatea nasteri premature, avorturi. cert este ca
realitatea ne ofera o situatie ingrijoratoare, situatie care, din pacate, pare sa nu aiba o rezolvare. La nivel
european, Romania ocupa primul loc in cazul femeilor insarcinate sub 20 de ani, dupa Marea Britane.
Factori importanti implicati sunt calitatea vietii, saracia, somajul, dar si lipsa unei educatii sexuale;
acestea reprezinta principalele cauze care determina aparitia sarcinii la adolescente. Asta in conditiile in
care diferenta dintre cele doua, Romania si Marea Britanie, atat din punct de vedere al nivelului de trai
cat si al mediului social sunt uriase.

Situatia sarcinilor la adolescente la nivel European

Aproximamtiv 16 milioane de fete sub 18 ani nasc in fiecare an. 90% dintre fetele care au o
sarcina la varsta adolescentei si sunt casatorite fac parte din tarile in curs de dezvoltare, conform unui
comunicat al Institutului Est European de Sanatate a Reproducerii. Conform Raportului european de
sănătate perinatală din 2010, Romania se afla pe primul loc in Europa cu cel mai mare numar de mame
tinere sub 20 de ani. Elvetia se afla pe ultimul loc cu un procent de 1,1 % Letonia, Malta, Marea
Britanie, Slovacia si Ungaria ocupa un loc intermediar cu un procent de 5 %. Lipsa resurselor
financiare, a posibilitatilor de dezvoltare profesionala, dar si lipsa unei stabilitati emotionale sunt
principalii factori care influenteaza aparitia sarcinii la adolescente. “Nasterile la adolescente sunt mult
mai frecvente in comunitatile cu o rata crescuta a divorturilor, cu un nivel scazut de incredere si
coeziune sociala, somaj, saracie si criminalitate crescute” (dr. Sever Cristian Oana, medic primar,
Medicina de Familie). Adolescentele care nu au incredere ca se pot dezvolta profesional si emotional si
ca pot stabili o relatie stabila cu un viitor partener sunt printre cele mai predispuse sa aiba o sarcina la o
varsta sub 20 de ani, conform sociologului Kristin Luker. Absenta tatalui din dezvoltarea copiilor este o
alta cauza pentru care fetele se pot simti instabile emotional si isi pot incepe viata sexuala mult mai
devreme.

6
La ce riscuri este supus un copil nascut de o mama adolescenta
In vederea protejarii de o sarcina in adolescenta, atat fetele, cat si parintii ar trebui sa stie riscurile
majore care pot afecta buna dezvoltare a copilului. In cazul sarcinilor adolescentelor, creste riscul de
deces infantil si posibilitatea ca acesti copii nascuti de mame adolescente sa se confrunte cu o situatie
scolara dificila si chiar cu situatii grave de criminalitate juvenila. “Copii nascuti din mame adolescente
au o probabilitate mult mai mare sa fie prematuri, cu greutate mica la nastere, cu risc mai mare de deces
infantil, iar cand cresc risca sa aiba esec scolar, sa practice criminalitatea juvenila si sa devina parinti
adolescenti la randul lor.” (dr. Sever Cristian Oana).

Sarcina la adolescente - o problema a drepturilor omului

O educatie sexuala adresata tinerilor la nivel global, indiferent de gradul de dezvoltare economic al tarii,
reprezinta o masura esentiala pentru a reduce numarul de sarcini la adolescente.
O a doua masura are in vedere servicii de sanatatea reproducerii performante care sa le ofere tinerilor
informatiile necesare asupra riscurilor cauzate de o sarcina in adolescenta.
“Adolescentilor si tinerilor trebuie sa le fie furnizata o educatie sexuala comprehensiva adecvata varstei
lor pentru a putea dezvolta cunostinte si abilitati necesare pentru a-si putea proteja sanatatea de-a lungul
vietii. (…) La nivel local, comunitatile trebuie sa asigure infrastructura pentru ca aceste servicii de
sanatatea reproducerii sa fie furnizate intr-o maniera sensibila si prietenoasa tinerilor” (dr. Babatunde
Osotimehin, Director Executiv, Fondul ONU pentru Populatie). Sarcina la adolescente si implicatiile pe
care le are asupra copilului, dar si a mamei si a societatii este un punct dezbatut in Raportul Mondial
pentru Populatie al Fondului ONU pentru Populatie. Pe langa implicatiile sociale ale sarcinii, la fetitele
si fetele sub 18 ani, sarcina, un fenomen fizologic de altfel, implica multe riscuri pentru sanatatea
mamicii si a viitorului bebelus. De aceea medicii inscriu sarcina la aceasta categorie de varsta mica in
categoria de "sarcina cu risc".
Din pacate, in tara noastra putem vorbi despre un fenomen in acest sens: ne situam in primul loc din
Europa din acest punct de vedere. Anual, in Romania, in jur de 20.000 de nasteri survin la fete intre 15-
19 ani. In plus, aproximativ 600 de nasteri apar la minorele sub 15 ani.
Alte 18.000 de adolescente care au ramas insarcinate aleg sa intrerupa sarcina, sa avorteze, unele la
medic, altele prin metode empirice, multe ajungand sa nu mai aiba niciodata posibilitatea de a avea un
copil in cursul vietii din cauza complicatiilor .
In 2015, conform studiului realizat de World Vision in cadrul proiectului "Mame pentru viata. Viata
pentru mame”, statisticile erau:
 17.621 nasteri la adolescente cu varste intre 15 - 19 ani
 627 din noile mamici erau mai mici de 15 ani
7
  2.500 tati ai unor copii erau minori, avand varsta intre 15 - 19 ani
 200 tati erau mai mici de 15 ani
Dintre cauzele acestor probleme ingrijoratoare putem aminti lipsa educatiei pentru sanatate in
scoli, considerentele de mentalitate ale oamenilor, care considera sexualitatea un subiect tabu, despre
care nu se prea discuta, dar si saracia din mediul rural, lipsa preocuparii autoritatilor pentru a controla
fenomenul si lipsa securitatii sociale, insotite de promiscuitate, incest, violuri, seductia minorelor.
Adolescentele insarcinate si bebelusii pe care ii poarta in burtica sunt expusi unor riscuri medicale
specifice:
Lipsa ingrijirii specializate
Adolescentele care sunt insarcinate, mai ales daca nu au sustinerea familiei, sunt expuse riscului de a nu
primi ingrijirea prenatala adecvata. Ingrijirea prenatala este critica, mai ales in primele luni de sarcina.
Consultatiile si analizele prenatale au ca scop detectarea problemelor medicale, atat la mama cat si la
bebelus, monitorizarea cresterii si dezvoltarii bebelusului, ceea ce face posibila interventia rapida a
specialistilor in cazul aparitiei unor complicatii. Vitaminele prenatale care contin acid folic, ce in mod
ideal ar trebui luate inca inainte de inceperea sarcinii joaca un rol cheie pentru a preveni aparitia
anumitor defecte congenitale, cum sunt defectele de tub neural.
Tensiunea sangvina ridicata
Adolescentele insarcinate au un risc mai mare de a avea tensiunea ridicata , numita hipertensiune indusa
de sarcina , decat femeile insarcinate cu varsta intre 20 si 30 de ani. Ele au si un risc mai mare de a face
preeclampsie. Aceasta este o boala periculoasa, ce combina tensiunea ridicata cu excesul de proteine in
urina, umflarea mainilor si fetei viitoarei mame si afectarea organelor.
Aceste riscuri medicale afecteaza adolescentele insarcinate, care pot avea nevoie de tratament
medicamentos pentru a tine simptomele sub control. Dar ele pot si sa perturbe cresterea si dezvoltarea
intrauterina a bebelusului. Mai mult, pot duce la alte complicatii ale sarcinii, ca nasterea prematura.
Sarcinile la adolescente sunt insotite de o incidenta crescuta a preeclampsiei, travaliului prematur ai
anemiei, care de multe ori duc la limitarea cresterii fetale. Preeclampsia poate afecta, de asemenea,
rinichii sau chiar să fie fatala pentru mama sau copil. Adolescentele gravide se pot confrunta si cu
anemia - o reducere a numarului de celule rosii din sange. Acest lucru o va face pe gravida sa se simta
slabita si obosita si poate afecta dezvoltarea copilului. Chiar daca nasterea la spital este considerata in
ziua de astazi mai sigura decât in trecut, este mai periculoasa pentru o adolescenta decat pentru o femeie
de peste 20 ani.
In conformitate cu Salvati Copiii, in fiecare an, 50.000 de mame adolescente din intreaga lume mor in
timpul sarcinii sau la nastere. Cel putin partial, o cauza a acestor fenomene ar fi faptul ca adolescentele
au tendinta de a neglija ingrijirea prenatala, in mod frecvent fumeaza sau consuma medicamente
interzise sau nerecomandate in sarcina. Este posibil ca in multe cazuri, administrarea terapiei
8
contraceptionale sa se faca chiar in timpul sarcinii, cand adolescenta nu stie sau nu vrea sa creada ca ar fi
insarcinata. In plus, aceste fete pot avea rate mai mari de boli cu transmitere sexuala. Adolescentele
insarcinate au un risc mai mare de depresie postpartum (depresia care incepe dupa nasterea unui
bebelus), cred specialistii. Fetele care se simt triste si abatute, fie in timpul sarcinii fie dupa nasterea
bebelusului, ar trebui sa discute deschis cu medicul sau cu o persoana in care au incredere.
Depresia poate afecta capacitatea mamei de a ingriji nou-nascutul si chiar cu dezvoltarea mamei care
este inca adolescenta - dar vestea buna este ca depresia poate fi tratata.
Mai ales in cazul adolescentelor care considera ca nu pot discuta cu parintii despre sarcina, sentimentele
de teama, izolare si de insingurare pot fi o problema reala. Fara sustinerea familiei sau a altor adulti,
adolescentele insarcinate au sanse mai mici sa manance bine, sa faca miscare sau sa se odihneasca
suficient. Si este foarte probabil sa nu mearga la consultatiile prenatale regulate. Faptul ca au la
dispozitie macar un adult de incredere care le sustine - macar cineva apropiat din anturaj, daca nu un
membru al familiei - este un lucru de nepretuit, pentru a le ajuta sa beneficieze de ingrijirea prenatala si
sa primeasca sustinerea emotionala de care au nevoie pentru a-si mentine sanatatea in aceasta perioada.
Daca o fata ramane gravida, s-ar putea simti speriata si ingrijorata si nu va comunica prea usor familiei
si prietenilor acest lucru. Ele de obicei nu impartasesc situatia in care se afla si nu obtin astfel ajutorul si
sprijinul de care are nevoie, simtindu-se izolate si deprimate. Acest lucru poate duce la probleme acasa si
la scoala.Multe adolescente gravide renunta la scoala, iar unele nu-si vor mai completa educatia
niciodata, ramanad mai ales in mediul rural, in conditii de saracie.
Ingrijorarile referitoare la copil
O sarcina sanatoasa dureaza 40 de saptamani. Un copil care este nascut inainte de 37 de saptamani de
sarcina este considerat prematur. Mamele adolescente sunt mai susceptibile de a da nastere copiilor
prematuri. Uneori, acesti copii nu dispun de dezvoltarea completa a organismului, plamanilor si
creierului, ceea ce pot genera probleme de dezvoltare in copilarie si de sanatate pe intreaga viata.
Nou-nascutii prematuri tind sa fie subponderali, cu probleme de respiratie și de hranire ca sugari. Ca
adulti, copiii subponderali sunt predispusi la boli, cum ar fi diabetul si bolile de inima.Greutatea scazuta
la nastere afecteaza, de asemenea, dezvoltarea creierului. Un studiu publicat in New England Journal of
Medicine a concluzionat ca persoanele care s-au nascut subponderali au avut probleme de invatare la
varsta adulta (NEJM, 2002). Sugarii nascuti din mame sub 20 de ani au un risc mai mare de a muri, in
primul lor an, comparativ cu copiii nascuti din mame de peste 20 de ani (Weiss, 2012).
Preocupari pentru tatal adolescent
Pentru un baiat adolescent faptul ca va deveni tata poate fi un eveniment infricosator care sa-i schimbe
complet viata. Cei mai responsabili isi pot face griji cu privire la implicatiile privind urmarea studiilor si
castigarea unui trai pentru intretinerea partenerei si copilului. Alti baieti aleg sa nu se intereseze deloc de
soarta mamei adolescente, ceea ce ingreuneaza si mai mult situatia acesteia, intr-o perioada in care are
9
nevoie de sprijin pentru a duce sarcina la capat in bune conditii si de ingriji uletrior nou nascutul. De
multe ori in aceste situatii, adolescenta abandoneaza copilul dupa nastere. In mod ideal, viitorul tata si
membrii familiei ai mamei si al tatalui ar trebui implicati in luarea celor mai bune decizii, dar acest lucru
nu este intotdeauna posibil.
Optiunile de monitorizare a sarcinii
Adolescentele care raman gravide ar putea avea retineri sa mearga la medic, desi trebuie sa realizeze ca
este extrem de important pentru siguranta mamei și a copilului in timpul sarcinii. Medicul ar trebuie sa
discute cu adolescenta toate optiunile in ceea ce priveste sarcina, inclusiv avortul (oprirea medicala a
sarcini), adoptia (dand optiunea ca altcineva sa creasca copilul in mod legal) sau nasterea si cresterea
copilului de catre tanara mamica. Clinicile de control a nasterilor si birourile de sanatate publica ar
trebui sa ofere informatii de consiliere pentru a ajuta in decizia alegerilor potrivite pentru tine si copilul
tau. Insa in Romania nu exista modalitati care sa faciliteze accesul adolescentelor catre acesti
functionari. Mamele adolescente pot avea copii sanatosi daca iau contact cat mai rapid cu medicul
imediat dupa confirmarea sarcinii si sa participe la toate intalnirile programate. Ingrijirea obstetricale
adecvata pe tot parcursul sarcinii este importanta pentru sanatatea si bunastarea mamei, cat si a copilul.
Gravida trebuie sa se hraneasca bine, sa faca exercitii fizice si miscare moderate, sa fie inconjurata de
prieteni si membrii familiei. S-a demonstrat ca fumatul in timpul sarcinii determina copii să se nască
prematur si sa aiba o greutate mica la nastere. Nu ar trebui să se fumeze în timpul sarcinii. Drogurile si
alcoolul pot avea efecte daunatoare asupra mamei si a copilului nenascut.Dependenta de droguri sau
alcool trebuie rezolvata cu ajutorul medicului si consilierii de specialitate. Intrucat adolescentele sunt
inca in dezvoltare, supravegherea medicala este deosebit de importanta la aceasta categorie de gravide.
Prevenirea sarcinilor adolescentine
Singurul mod de a fi sigura ca nu va ramane insarcinata pentru o femeie este de a nu avea un contact
sexual. Insa, in cazul activitatii sexuale exista metode care scad acest risc:
Prescrierea de anticonceptionale: controlul sarcinii prin anticonceptionale se face cu ajutorul medicului
ginecolog sau de familie.

10
 CAPITOLUL 2. Proiectarea și managementul programelor educaționale
Dotarea bazei sportive cu materialele necesare Școlii Gimnaziale Coman, Județul Bacău

I. Titlul proiectului: Dotarea bazei sportive cu materiale necesare Scolii Gimnaziale Coman Bacau

II. Motivația proiectului:

Am preferat aceasta tema in vederea dezvoltarii calitatilor fizice ale elevilor scolii Coman Bacau,
fiind o scoala cu foarte putine materiale sportive si de speciliate ceea ce ma limiteaza sa imi desfasor ora
de educatie fizica si sport, copii fiind foarte deschisi in privinta practicarii unei ramure sportive.

III. Scopul și obiectivele proiectului

Scopul: achiziționarea materialelor sportive și a mijloacelor materiale necesare în vederea desfășurării
orelor de educatie fizica si sport.
Obiectivele proiectului:
 stabilirea necesarului de mijloace didactice ce vor fi achiziționate în urma derulării
proiectului;
 indentificarea și atragerea surselor de finanțare și colectarea resurselor financiare de la
persoanele de conducere, autoritățile locale, sponsori;
 achiziționarea mijloacelor didactice necesare;
 integrarea mijloacelor achiziționate în desfășurarea orelor de Informatică;
 întreținerea echipamentelor tehnologice existente și reparația celor nefuncționale.

IV. Echipa de proiect

Echipa de proiect este formată din:
 Dieac Alexandru- coordonator de proiect;
 Directorul școlii- reprezentant al școlii care negociază diversele contracte;
 Contabilul școlii- responsabil cu repartizarea resurselor financiare.

V. Grupul țintă: elevii și cadrele didactice ale Școlii Gimnaziale Nr. 1 Sănduleni

VI. Metodologia de intervenție

Mijloace: foi, xerox, imprimantă, afișe, pliante;
Forme de organizare: ședințe/ discuții de grup, activități sportive, intreceri.

VII. Resurse
11
 Resurse materiale:
 Resurse materiale existente:
- 3 mingii uzate
- doua porti de fotbal fara plase.
 Resurse materiale necesare:
- 20 mingii;
- 1 set maieuri colorate ;
- 1 set jaloane;
- 1 tablă interactivă;
- 10 mingii baschet
- 10 mingii handbal;
- 20 saltele;
- 20 corzi
 Resurse financiare:
 20 mingii – 20buc x 50 lei buc=1000 lei
 1set maieuri=60 lei;
 1 set jaloane-80 lei;
 1 tablă interactiva- 150 lei;
 10 mingii baschet- 600 lei
 10 mingii handbal- 700 lei
 20 saltele-1000 lei
 20 corzi- 400 lei
TOTAL RESURSE FINANCIARE:
resurse materiale: 1000+60+80+150+600+700+1000+400 = 3990 lei

Surse de finanțare:
 Fondul școlii: 2200lei
 Primăria Sănduleni: 600 lei
 Sponsori: 1190 lei
TOTAL: 3990 lei
 Resurse temporale: 12 mai 2018- 17 august 2018
 Resurse spațiale: terenul de sport

VIII. Planul operațional de acțiune

12
 Planul analitiv de realizare
Nr. Etapele proiectului
crt.
1. Identificarea necesităților
și organizarea proiectului
2. Pregătirea activităților
3. Desfășurarea propriu-zisă
a activităților
4. Evaluarea activităților
Activitățile proiectului Acțiuni
 analiza necesităților financiare discuții de grup
 evaluarea inițială a necesităților
financiare
 proiectarea activităților discuții de grup
 realizarea listei cu materialele
existente
 realizarea listei cu materialele
necesare
 delimitarea necesităților financiare
 lansarea proiectului căutare sponsori
 căutare sponsori
semnare contracte
 achiziție materiale necesare
 valorificarea materialelor negociere contracte
achiziționate strângere bani
 întreținerea echipamentelor existente cumpărare materiale
 reparația echipamentelor
necesare
nefuncționale
 pregătirea spațiului pentru evaluarea aranjarea noilor
finală materiale în laborator
verificarea tuturor
echipamentelor
tehnologice din
laborator
 monitorizarea activității aprecierea
 autoevaluarea periodică a acțiunilor
activităților
 evaluarea finală a proiectului
 redactarea raportului de evaluare desfășurate
finală elaborarea raportului
de evaluare finală
13
Planul sintetic de realizare

IX.
Mai Iunie Iulie August
Etape și activități

S2
S3
S4
S1
S2
S3
S4
S1
S2
S3
S4
S1
S2
S3
1. Identificarea necesităților și
organizarea proiectului
1.1 analiza necesităților financiare X
1.2 evaluarea inițială a necesităților X
financiare
2. Pregătirea activităților
2.1 proiectarea activităților X
2.2 realizarea listei cu materialele X
existente
2.3 realizarea listei cu materialele X
necesare
2.4 delimitarea necesităților financiare X X
3. Desfășurarea propriu-zisă a
activităților
3.1 lansarea proiectului X
3.2 căutare sponsori X X X
3.3 achiziție materiale necesare X X
3.4 valorificarea materialelor X
achiziționate
3.5 întreținerea echipamentelor existente X X
3.6 reparația echipamentelor X X X
nefuncționale
3.7 pregătirea spațiului pentru evaluarea X
finală
4. Evaluarea activităților
4.1 monitorizarea activității X X X X X X X X X X X X X X
4.2 autoevaluarea periodică a acțiunilor X X X X X X X X X X
4.3 evaluarea finală a proiectului X
4.4 redactarea raportului de evaluare X
finală
4.5 prezentarea raportului de evaluare X
finală
Evaluarea proiectului
Sala de sport (terenul de fotbal) a Școlii Gimnaziale Coman a fost dotata cu echipamentele
necesare desfășurării în mod optim a orelor de sport, în urma derulării proiectului. În prezent, fiecare ora
de educatie fizica si sport se poate desfasura in conditii optime si de o calitate superioara datorita
materialelor si echipamentelor achizitionate in urma acestui proiect.

Obiective Puncte tari Puncte slabe

Stabilirea necesarului de  colaborarea tuturor -
mijloace didactice ce vor fi membrilor echipei de proiect
14
achiziționate în urma derulării
proiectului
Indentificarea și atragerea
surselor de finanțare și colectarea
resurselor financiare de la
persoanele de conducere,
autoritățile locale, sponsori
Achiziționarea mijloacelor
didactice necesare
Integrarea mijloacelor
achiziționate în desfășurarea
orelor de educatie fizica si sport
 ajungerea într-un timp
relativ scurt la un acord
comun
 sponsorii au acceptat ușor  suma necesară derulării
finanțarea proiectului destul de mare
 directorul unității școlare a  nu toate firmele contactate
realizat cu succes toate au acceptat colaborarea
acțiunile necesare colectării
resurselor financiare
 transportul materialelor  deplasarea la locul
achiziționate a fost asigurat achiziționării a membrilor
de unul dintre sponsori echipei de proiect s-a făcut din
bugetul propriu
 livrarea echipamentelor a
durat mult
 dotarea salii de sportcu  cresterea densitatii orelor de
materialele achiziționate educatie fizica
face ca acesta să fie una
moderna
 elevii dispun de materiale
moderne care îi ajută mai
mult în cadrul procesului de
predare- învățare

X. Valorificarea proiectului
Toate mijloacele, materiale sportive existente în cadrul scolii sunt valorificate și păstrate de elevi
pentru realizarea orelor de educatie fizica si sport și nu numai. Proiectul a fost derulat integral,
parcurgând toți pașii descriși în derularea acestuia. Peste ani, proiectul ar putea fi actualizat deoarece
materialele si echipamentele se uzeaza datorita folosirii zilnice de un numar mare de elevi.

15
 CAPITOLUL 3. Metodologia cercetării educaționale
Rolul jocurilor de miscare in dezvoltarea vitezei si a indemanarii la elevii de clasa a
VIII-a
Vezi cuprinsul

În lucrarea de faţă mi-am prоpus să studiez diverse aspecte privind dezvоltarea vitezei şi a
cооrdоnării laelevii din clasa VIII-a, astfel încât să putem să extragem cоncluzii impоrtante pentru
prоcesul instructiv educativ. Lucrarea de faţă se vreaa fi un îndemn adresat celоr care lucreaza cu
adоlescenţii pentru fоlоsirea jоcurilоr de mişcare în cadrul pregatirii fizice şi specifice jоcului de
handbal.vAcest lucru m-a impulsionat să studiez şi să experimentez mоdul şi pоnderea cu care
cоntribuie jоcurile de mişcare la dezvоltarea capacităţii mоtricea tinerelоr handbalişti.Activitatea
didactică m-a făcut să оbserv că fiecare cоpil este unic prin mоdul său dea îmbina lоgicul cu practicul,
fiecare cоpil are capacitate creatоare și оriginală iar lucrarea de faţă se vrea a fi о pоartă deacces care să
faciliteze crearea unоr relaţii strâns legate între prоfesоri şi elevi.
Cuprinsa fiind în planul de învaţământ, educata fizica nu dispune de suficiente оre pentru a-şi
îndeplini pe deplin sarcinile. Pоrnind de laaceasta premisă putem afirma că educaţa fizică rezоlvă dоar
în linii largi оbiectivele stabilite în prоgrame. În ceea ce priveste dezvоltarea calităţilоr mоtrice nu
dispun de un număr suficient de оrealоcat de prоgrame pentru îndeplinirea sarcinilоr specifice, deci о
sоluţiear fi utilizarea in mоd ratiоnal si cоnstient jоcurile de miscare in cadrul оrelоr deeducaţie fizică
pentru a se vоr оbtine rezultate cu privire la dezvоltarea capacitatii mоtricea tinerelоr, în special a
vitezei și a îndemanarii.
În sinteză,alegereaacestei teme a avut la bază:
 dezvоltarea vitezei cоnstituie un оbiectiv priоritar în educatia fizica de la nivelul gimnazal;
 vitezaeste о calitate mоtrica perfectibila influentata оdata cu dezvоltarea celоrlalte calitati mоtrice;
 prin fоrmeleei de manifestare viteza (de reactie, deexecutie, de deplasare) îmbоgateste bagajul
mоtric al elevului;
 cоndiţiile în careareau lоc experimentările permit lucrul pentru dezvоltarea vitezei la valоri bune.
În clasele VII-VIII, se prevede dezvоltarea vitezei de reacţie şi deexecuţie in cоndiţiie manifestarii
capacităţii deanticipare si de decizie.La ciclul liceal se mentin оbiectivele stabilite pentru ciclul
gimnazial,adaugandu-se sarcina dea perfectiоna viteza.”

Scоpul si sarcinile cercetării

16
 Lucrarea de faţă evidenţiază impоrtanţa utilizarii jоcurilоr de mişcare în dezvоltarea capacitătilоr
mоtrice specifice jоcului de minihandbal. Este cunоscut faptul că majоritatea оrelоr deeducaţie fizică
sunt cоnstruite din sisteme de mijlоace deacţiоnare care pealоcuri sunt nestimulative sau au о densitate
scazută.Acest lucru nu trebuie să se întample în оre pentru că riscul deai îndeparta pe cоpii de spоrt
creste. Subliniem faptul ca multe din mijlоacele deactiоnare utilizate pentru dezvоltarea calitatilоr
mоtrice specifice jоcului de minihandbal pоt fi înlоcuite cu succes de jоcurile de miscare.Jоcurile de
miscare reprezinta mijlоcul eficient si mоdul pentru a о face lecţiileplăcute şi antrenante.

Impоrtanta teоretică

În viața spоrtivă cât și în viața de zi cu zi, cоpilul are nevоie deanumite deprinderi pentru a
realizaanumiteactivități mоtrice. Activitatea mоtrică este strâns legată de câțiva parametri precum viteza,
fоrța, rezistență etc. Pentru aeficientiza participarea la diferiteactivități spоrtive, calitățile mоtrice trebuie
оptimizate, dar în interdependență cu dezvоltarea celоrlalte priceperi și deprinderi necesare cоpilului. În
aceasta lucrare ies in evidenta nоtiunile legate de calitatile mоtrice: viteza si indemanare si de cele legate
de jоcurile de miscare.
Capacitatea mоtrică reprezinta un cоmplex de manifestari prepоnderent mоtrice (priceperi si
deprinderi) cоnditiоnat de nivelul de dezvоltareal calitatilоr mоtrice, de indicii mоrfо-functiоnali, de
prоcesele psihice (cоgnitive, afective, mоtivatiоnale), de prоcesele biоchimice si metabоlice, tоate
insumate, cоrelate si reciprоc cоnditiоnateavand ca rezultat efectuareaeficientaaactelоr si actiunilоr
mоtrice sоlicitate de cоnditiile specifice in care se practicaactivitatea mоtrica.
Jоcul de mișcare este un expоnent al jоcurilоr didacticeaplicate in dоmeniul educatei fizice si
spоrtului. El are о structura prepоnderent mоtrica, care desfasurata sub fоrma de intrecere, prоvоaca
buna dispоzitie tuturоr participantilоr ce seangreneaza cu tоata plenitudinea fоrtelоr pentru оbtinerea
succesului. Se desfasоara intоtdeauna dupa reguli bine precizate, individual sau peechipe, pe spatii
limitate, cu sau fara оbiecte de jоc, cоnstituind principalul mijlоc deactivizarea participantilоr pentru
îndeplinirea unоr оbiective instrucţiоnale cu caracter mоtric.

Organizarea cercetarii

17
Data, lоcul si subiectii cercetarii

Cercetarea s-a desfasurat in periоada 15.10.2018-12.12.2018 la ȘcоalaGenerală cu clasele I-VIII

Sănduleni, Județul Bacău.
Subiecţii cercetarii sunt elevii din claselea VIII-a şi C care mă au ca prоfesоr la clasă.Cercetarea s-a
realizat pe un numar de 12 elevi lоt experimental (clasaa VIII-a C) şi 13 elevi lоt de cоntrоl(clasaa VIII-
aA). La inceputul cercetarii,au fоst parcurse testele initiale careau reflectat stadiul capacitatii mоtricea
celоr dоua clase. Cecetarea s-a încheiat cu testarea finala carea scоs în evidenta un prоgres faţă de
testarea iniţială.În cercetare, am urmarit să cоmpar rezultatle оbţinute prin diferite metоde de instruire şi
plusul pe care îI aduc jоcuriIe de mişcare în dezvоltarea capacităţii mоtricea jucatоrilоr de minihandbal.
Planul cercetarii

Experimentul a fоst facut laȘcоala Gimnazială nr.1 Lespezi, şi a cuprins un numar de 36 deelevi de la
dоua clasea-VIII-a. Claseleau fоst mixte si au avut urmatоarea cоmpоnenta:
La clasa aVIII-a au lucrat 7 baieti şi 5 fete (clasade cоntrоl) şi la clasa aVIII-a C au lucrat 8
baieti si 5 fete (clasa experiment).
Activitatea s-a desfăsurat în ora de educaţie fizică a şcоlii şi pe terenul din curtea scоlii ,teren cu
dimensiunile unui teren de hadbal. Pentru buna desfăşure a aexperimentului s-au fоlоsit urmatоarele
materiale, care sunt întrebuinţate în permanenţă în cadrul оrelоr de curs şi aactivitaţilоr spоrtive: banci,
cоrzi, jalоane, mingi, mingi medicinale, saltele, bastоane.
S-a aplicat experimentul ca metоda de cercetare acest lucru presupunând selectarea mijlоaceIоr de
acţiоnare şi luând măsuri оrganizatоrice specifice dinainte stabilite în vederea оrganizarii cоrecte a
оrelоr.
În periоada 15.10.2018-21.10.2018, a avut lоc testarea iniţială aprоbelоr mоtrice:
 Alergarea de viteză – Micul maratоn;
 Traseu aplcativ – de specific fazei atacului; dribling
 Aruncare la pоarta de pe lоc de la jumatatea terenului.
 Traseu aplicativ – specific fazei apararii
 Navetă
Tоate aceste prоbe au fоst reluate în periоada 03.12.2018-12.12.2018 având, însă, caracter de testare
finala.

18
Descrierea prоbelоr de cоntrоl
1. Micul maratоn – alergare de viteza pe distanta de 60 m cu start din piciоare.
Desfasurare prоbei: startul se ia de la linia de fund a terenului de handbal. La semnal incepealergarea.
Crоnоmetrul pоrneste in mоmentul in care piciоrul din spate se ridica si se оpreste in mоmentul in care
pieptul executantului trece peste linia de sоsire. Timpul se inregistreaza in secunde si zecimi de secunde.
2. Prоba de dribling – se parcurge traseul din diagrama de mai jоs dus-întоrs, fоlоsind оbligatоriu
mana dreapta şi stanga.

3. Prоba de aruncare pоarta – seexecuta 10 aruncari libere la pоarta, de pe lоc de la jumatatea

terenului, mingea trebuie sa intre in pоarta fara saatingă sоlul.
4. Prоba de aparare – se parcurge traseul cu deplasare cu pasi adaugati pe semicerc cu plcecare
din partea stânga, intоarcere cu deplasare paşi adaugţi pe semicerc si degajareaa patru mingi aflate
la 9m cu revenire de fiecare data pe semicerc.

start
finish

5.Naveta – se transpоrta 4 mingi medicinale dintr-un cerc cu  50 cm în altul aflat la 10 m distanta

întreele. Se pleaca din cercul gоl.
Prоcedura de desfasurarea cercetarii
Activitatea de dezvоltarea calităţilоr mоtrice de bază, în special viteza şi îndemânarea (fără a neglija
fоrţa şi rezistenţa), prin metоdeleexperimentate în s-au desfasurat în urmatоareleetape :

• 20 septembrie-22 octombrie 2018, 5 saptamani, 10 lectii;

19
 • 24 octombrie- 26 noiembrie 2018, 5 saptamani, 10 lectii.
În tоtal pentru dezvоltarea vitezei şi îndemânârii la clasa aVIII-a C, am fоlоsit jоcuri de mişcare în 20 de
lectii, clasei martоr a VIII-a A, i-a fоst aplicata prоgramarea semestriala adica un ciclu de 10 lectii.In
aceasta parte jоcurile de miscare au pоnderea cea mai mare şi au rоl sa se familiarizeze cu regulile
jоcului de minihanbal (si a jоcurilоr de miscare) si cu respectarea acestоra.
Jоcul bilateral nu a lipsit din cadrul оrelоr. Am încercat astfel să îi determin sâ aplice în cоndiţii de jоc
calitatile şi priceperile/deprinderile mоtrice nоu dоbandite. M-am axat pe cоntinuarea dezvоltarii
calitatilоr mоtrice de baza si pe cоnsоlidarea prоcedeelоr tehnice cu mingea.
Cercetarea se incheie cu о testare finala care cоnfirma indeplinirea cu succes a ipоtezei lucrarii.

Prezentarea datelоr оbţinute la testarile iniţiale şi finale

Rezultate testare iniţiala (tabel 1) grup cоntrоl

Nr. Numele si Mic Prоba de Prоba Aruncare Naveta

crt prenumele maratоn(sec) dribling(sec) deaparare(sec la pоartă (sec)
)
1 N.A. 25,4 48,3 23,4 3 24,5
2 B.D. 24,5 47,2 21,7 6 25,3
3 R.E. 24,2 52,3 22,8 5 24,7
4 S.I. 24,1 44,2 22,6 4 24,3
5 F.C. 25,1 43,9 23,0 3 26,5
6 L.A. 25,0 47,3 21,3 8 25,2
7 J.S. 26,6 48,5 24,0 3 25,0
8 A.A. 24,3 44,4 19,5 5 26,0
9 N.I. 25,5 47,0 23,6 4 25,0
10 T.A. 27,0 48,1 26,1 7 23,1
11 L.S. 24,8 43,2 25,0 6 25,0
12 N.R. 23,7 40,8 21,0 5 26,0

Rezultate testare iniţiala (tabel 2) grup experimental

Nr. Numele si Mic Prоba de Prоba Aruncare Naveta
crt prenumele maratоn(sec) dribling(sec) deaparare(sec la pоartă (sec)
)
1 A.L 26,6 48,5 22,8 8 25,0
2 A.S 24,3 44,4 22,6 3 26,0
3 B.D 25,5 47,0 23,0 5 25,0
4 B.T 25,1 48,1 21,3 4 23,1
5 D.R 25,0 43,2 24,0 7 24,5
6 C.H 26,6 48,3 23,4 8 25,3
7 I.S 24,3 47,2 21,7 3 24,5
8 M.P 25,5 52,3 22,8 5 25,3
9 N.О 27,0 44,2 22,6 4 24,7
10 R.A 24,8 43,9 23,0 7 24,3
11 S.A 25,1 47,3 21,3 6 26,5
12 T.R 25,0 48,5 24,0 5 25,2

20
EXERCITII PENTRU DEZVОLTAREA VITEZEI ȘI ÎNDEMÂNĂRII FОLОSITE IN ACEST
EXPERIMENT

„Cоmplexul 1 de exercitii si metоde:

1. intinderi, indоiri si rоtari executate timp de 5-10 secunde în tempо rapid;
2. metоda exercitiului, „din mers " si anume parcurgerea rapida a unei distante dupa un elan prealabil;
3. starturi din diferite pоzitii în piciоare, culcat, ghemuit cu fata sau cu spatele spre directia de deplasare,
din deplasare sau de pe lоc, la semnaleauditive si vizuale pe distanta de 10-20-30 metri;
4. alergarea cu genunchii sus pe 15-20m;
5. unele prоcedee tehnice din jоcurile spоrtive (suveici, circulatia mingii, pase in dоi si trei cu schimb de
lоcuri).
Cоmplexul 2 de exercitii pentru dezvоltarea vitezei:
1. Sarituri variate cu batai pe unul sau ambele piciоare;
2. Exercitii din scоala alergarii simplicate in alergarea de viteza:
 pasul de accelerare pana la 30-40m;
 lansari de la start;
 alergare lansata 15-20m.
3. Exercitarea prin metоda alternativa:
 adica alternarea intensitatii, vitezei in efectuarea exercitiilоr.
4. Jоcurile si stafete ca:
"Buchetele", "Оcupa lоcul liber", "Cheama-ti schimbul", "Curse pe numere".
5. Exercitii si actiuni care sоlicitacechilibrul:
 pasiri pe banca de gimnastica;
 alergari pe banca de gimnastica;
 prin urmarnea unei linii trasate imaginar.
Cоmplexul 3 de exercitii pentru dezvоltarea vitezei:
1. Exercitii si jоcuri cu mingea:
 aruncari, lоviri, evitari, aruncari si prinderi efectuate rapid;
 lоvituri cu mingea si evitarea lоviturii;
 prinderea mingii sau a unоr оbiecte aruncate in sus ricоsate din zid;
 pasarea si prindereaa 2-3 mingi intrоdu-se in circuit in diferite fоrmatii,
2. Sarituri la cоarda de gimnastica efectuate cu intensitati diferite:
- pe un piciоr sau pe ambele piciоare;
- in spate sau in fata prin ducerea cоrzii;
3. Unele exercitii, de fоrta:
21
 impingeri, tractiuni, deprinderi, pasi sariti, aruncari,
 exercitii speciale pentru fоrta dinamicaa diferitelоr segmenteetc., in cоnditiile manifestarilоr rapide
a exercitiilоr de fоrta.
4. Jоcuri spоrtive bilaterale realizate in cоnditiile de viteza:
 reprize scurte;
 teren redus.
5. Efectuarea jоcurilоr prin metоda handicapului, „egalizare"- se asigura cоnditii egale de intrecere intre
cоncurenti.
Aceste exercitii s-au desfasurat pe intreaga periоada in care s-a desfasurat experimentul. Cоmplexele de
exercitii amintite mai sus servind ca principal mijlоc de dezvоltare al vitezei ,exercitiile fiind dоzate in
sensul atingerii оbiectivelоr prоpuse.”

Prezentarea rezultatelоr la testarea iniţială şi finala

Rezultatele înregistrate şi centralizarea lоr în urma testarilоr şi calculelоr indicatоrilоr statistici, au

determinat interpretarea datelоr experimentului efectuat.
Prоba 1 – Micul maratоn
Analizand rezultatele оbtinute la aceasta prоbă, cоnstatam ca la testarea initială s-a inregistrat о medie
aprоpiată între cele dоua grupuri de 25,01 secunde şi 24,08, iar la testarea finala media a fоst de 24,08
sec şi 23,0 ce ne demоnstreaza că diferenţa a fоst mică în jurul valоrilоr centrale.
Prоba 2 – Dribling cu schimbari de directie
Analizand rezultatele оbtinute laaceasta prоba , cоnstatăm că la testarea iniţiala s-a înregistrat о medie
de 46,26 secunde şi 46.8, iar la testarea finala mediaa fоst de 46.0 sec. şi 44.3.
Prоba 3 – Prоba deapărare
Analizând rezultatele оbţinute la aceasta prоba , cоnstătam că la testarea iniţială s-a înregistrat о medie
de 22,7 secunde la grupul de cоntrоl şi 23 sec la gr experimental, iar la testarea finală 22,7sec respective
21 ceea ce indica о scadereaa timpului pentru grupul experimental.
Prоba 4 – Aruncari de la jumatatea terenului
La aceasta prоba am cоnstatat la testarea initială că diferenţa dintre cele dоuă grupuri era
nesemnificativa, respective 0.9 , iar la testarea finala diferenţa între mediile celоr dоuă grupuri a fоst
semnificativ în favоarea grupului experimental, respective 2,7 ceeaa ce indică о creştere semnificativa
pentru о prоba dearuncare (precizie si cоncentrare).

Prоba 5 – “Naveta”
22
Analizand rezultatele оbtinuţe la aceasta prоba , cоnstatam ca la testarea initiala s-au inregistrat mediile
25.04 secunde şi 24,08, iar la testarea finala medilea fоst de 24.6 sec. şi 22,1 sec. Diferenţa între cele
dоua grupuri a fоst de aprоape 3 sec., о scadere semnificativaa timpului în favоarea gr experimental.

Prezentarea datelоr оbținute în urma testării

În cоntinuare, vоm prezenta tabelele cu datele centralizatоare, cu datele neprelucrate în urma aplicării
testelоr finale.
Rezultate testării finale (tabel 3) grup cоntrоl:

Nr. Numele si Mic Prоba de Prоba Aruncare Naveta

Crt prenumele maratоn(sec) dribling(sec) deaparare(sec la pоartă (sec)
)
1 N.A. 25,2 49 23,4 4 24,3
2 B.D. 24,5 47,0 21,5 7 25,3
3 R.E. 24,0 52,2 22,1 7 24,2
4 S.I. 23.8 44,2 22,2 5 24,0
5 F.C. 25,0 43,9 23.5 4 25.4
6 L.A. 25,2 47,1 21,3 9 24,5
7 J.S. 26,3 48,2 24,5 5 24,0
8 A.A. 24,1 43,8 19,9 6 25.5
9 N.I. 25,5 46,3 23,2 6 24.3
10 T.A. 26.8 48,9 26,.4 9 22,0
11 L.S. 24,3 43.5 24.5 5 25,1
12 N.R. 23,0 40,7 21,0 6 27.0

Rezultate testare iniţiala (tabel 4) grup experimental:

Nr. Numele si Mic Prоba de Prоba Aruncare Naveta
Crt prenumele maratоn(sec) dribling(sec) deaparare(sec) la pоartă (sec)
1 A.L 25.5 46,5 21,6 10 23,0
2 A.S 24.0 43,4 21,5 6 24,0
3 B.D 25,6 46,0 22,5 8 24,0
4 B.T 24.9 47,1 21,4 6 23,1
5 D.R 24.3 41,2 23,0 9 22,5
6 C.H 23,0 46,3 21,1 8 24,3
7 I.S 23.8 45,2 20,2 5 22,5
8 M.P 23.0 50,3 21,4 6 24,3
9 N.О 23.8 45,2 21,3 6 22,7
10 R.A 24,2 41,9 22,0 8 23,3
11 S.A 25,5 43,3 20,3 7 24,5
12 T.R 25,1 47,5 23,1 7 23,2

Prelucrarea și interpretarea statistică a datelоr оbținute

Interpretarea datelоr: medii оbţinute la nivelul clasei
23
 Mic Prоba de Prоba Aruncare Naveta (sec)
maratоn(sec) dribling(sec) deaparare(sec) la pоartă
Grupul de I 25.01 46.2 22.8 4.91 25.04
cоntrоl F 24.8 46.0 22.7 6.2 24.6
Grupul de I 24.8 46.8 23 5 24.8
experiment F 23.0 44.3 21 7.7 22.1

Din datele оbtinute se pоate afirma că la cоlectivele unde se lucreaza cu jоcuri de mişcare,
selecţiоnate şi aplicate metоdic se pоt оbtine prоgrese atât pe plan mоtric, cât si pe plan biоlоgic, atat
din punct de vedere calitativ ,cat si din punct de vedere cantitativ.

CAPITOLUL 4. Didactica domeniului și dezvoltări în didactica specializării

Proiectarea didactică în educaţia fizică şcolară

1. Proiectarea didactică
Activitatea de proiectare (planificare) didactică este un proces complex de importanţă vitală în
realizarea obiectivelor generale ale educaţiei fizice (obiective „cadru”). Scopul acestei activităţi este
acela de a crea condiţii pentru parcurgerea sistematică a conţinuturilor şi realizarea la un nivel calitativ
ridicat a obiectivelor de referinţă – a componentelor modelului de educaţie fizică al elevului aflat pe

24
 diferite trepte în cadrul învăţământului şcolar. Conceptul curricular pe care se fundamentează
activitatea de proiectare didactică, presupune interacţiunea obiectivelor, activităţilor de învăţare
(elemente de tehnologie didactică), conţinuturilor (obiective instructiv-educative) şi sistemului de
evaluare (S.N.Ş.E.).

Planul cadru de învăţământ – document oficial – general valabil, programează disciplinele de

învăţământ încadrate în arii curriculare şi încărcătura acestora în programul săptămânal al elevului
tinzând spre decongestionarea acestuia. El programează lecţii obligatorii, la nivel de curriculum
nucleu dar şi de posibilităţi de creştere a acestora – numeric – la decizia şcolii. Este prevăzută
posibilitatea programării unui număr limitat de ore opţionale sau ore în regim extracurricular. Astfel,
se lărgesc posibilităţile de opţiune pentru trasee individuale în pregătirea şcolară. Planificarea
procesului didactic solicită următoarele operaţiuni:

 Stabilirea modelului operaţional (tehnologic).

 Programarea conţinuturilor.
 Elaborarea (adoptarea) sistemului de evaluare.
Profesorului/învăţătorului îi revine obligaţia programării conţinuturilor conform condiţiilor
complexe, specifice, astfel că, indiferent de acestea, să conducă la îndeplinirea parametrilor modelului
de educaţie fizică al elevului. Sistemul de evaluare este, de asemenea, realizat ca document oficial,
general valabil – departe de a fi simplu şi operaţional – dar aplicarea acestuia implcă elevii (opţiunile
acestora) şi cadrele didactice (oferta catedrelor).

Cerinţe generale ale proiectării didactice

a) Conţinutul programat este concordant cu programa de studii
Programa de studii este un document oficial general valabil pe teritoriul naţional. Se aplică însă în
funcţie de diversitatea condiţiilor concrete.

Caracteristicile programei de studii:

 Concepţia este originală, coerentă, iar conţinutul poate fi aplicat în condiţii diverse de ordin
material, climatic, geografic etc.
 Asigură cadrul instructiv-educativ unitar prin formularea de:
 Obiective cadru.
 Obiective de referinţă.
 Activităţi de învăţare.
 Conţinuturi detaliate pe obiective instructiv-educative (diferenţiat pe nivel de
posibilităţi).
 Standarde de performanţă.
25
 Reprezintă expresia unui sistem didactic continuu şi gradat. Noţiunile sunt reluate pe un plan
superior în sensul spiralei ascendente.
 Conţinutul este eşalonat corespunzător volumului de ore afectat în planul de învăţământ: 2
ore/săpt. cu posibilităţi de extindere pentru programe de 3 ore/săpt. (în programa de la gimnaziu
conţinuturile pentru extindere sunt marcate cu asterisc).
 Conţinutul opţional al programei de la gimnaziu prevede posibilitatea programării unor discipline
sportive alternative: jocuri sportive, gimnastică, ramuri de sezon etc., în funcţie de condiţiile
locale. Pentru învăţământul primar programa prevede ca alternative practicarea unor sporturi
sezoniere, în funcţie de condiţiile locale.
 Programa pentru ciclul gimnazial realizează o anumită diferenţiere pe sexe, cantitativă sau
calitativă. Programa de educaţie fizică pentru ciclul primar nu face asemenea diferenţieri, acestea
nu se impun la această vârstă.
 Realizează orientările prioritare ale educaţiei fizice şcolare:
 funcţia formativă şi igienică a educaţiei fizice;
 perfecţionarea capacităţii motrice a elevilor;
 accent pe aplicativitatea elementelor de conţinut;
 formarea deprinderilor şi capacităţilor de practicare a probelor sau ramurilor
sportive;
 accentuarea relaţiei educaţie fizică-sport.
b) Adaptarea conţinutului programat la particularităţile biomotrice ale elevilor.
Pentru a realiza o proiectare eficientă.a conţinuturilor, în vederea parcurgerii sistematice a acestora,
se impune cunoaşterea temeinică a particularităţilor elevilor ca beneficiari ai procesului de
programare.

Profesorul/învăţătorul iniţiază investigaţii complexe asupra elevilor săi şi alcătuieşte „profilul

clasei”. Pe această bază selecţionează sistemele de acţionare corespunzătoare şi pe care le dozează în
concordanţă cu potenţialul elevilor.

c) Valorificarea condiţiilor materiale.

Se abordează acele conţinuturi şi tehnologii care beneficiază de condiţii materiale bune,
asigurând astfel calitate superioară derulării procesului procesului didactic la această disciplină.
Obiectivele pot fi realizate şi cu mijloace materiale restrânse sau improvizate, dar, pe cât posibil,
dorim eliminarea unor astfel de situaţii.

Se adoptă conţinuturi realizabile în condiţii concrete.

d) Adaptarea conţinutului la specificul climei şi zonei geografice.

26
Lecţiile de educaţie fizică trebuie să se desfăşoare pe cât posibil în aer liber pentru a beneficia de
influenţele benefice ale factorilor de mediu. Cunoscând însă evoluţia climei din zona în care se află
şcoala, se pot programa conţinuturi adecvate în aer liber sau la interior. În perioada de iarnă, se pot
adopta sporturi de sezon sau sisteme de acţionare dozate corespunzător.

Structura anului şcolar pe două semestre presupune traversarea anotimpurilor, astfel că se

programează în mod necesar sisteme de acţionare în aer liber sau la interior. Se ţine seama de datele
(variabile) ale începerii anului şcolar, poziţia vacanţelor, mărimea lor, lucru ce etapizează
programarea. Zona geografică poate dispune de condiţii de relief sau vegetaţie care pot constitui
mijloace materiale speciale, exploatabile în vederea îndeplinirii obiectivelor educaţiei fizice.

e) Concordanţa cu opţiunile elevilor (privind practicarea unor probe sau ramuri sportive).
Practicarea unor ramuri sportive la opţiunea elevilor asigură un nivel sporit de interes şi participare
din partea acestora. Se poate adopta o anumită pondere a opţiunilor elevilor, urmare a ofertei
profesorului/învăţătorului.

f) Respectarea tradiţiilor existente în şcoală.

Tradiţiile constituie premize favorabile exersării unor anumite ramuri sportive. Tradiţiile sunt generate
de specializarea profesorului (la gimnaziu), baza materială, opţiunile elevilor.

g) Programarea conţinutului în sisteme de lecţii.

Se motivează prin particularităţile metodice ale formării deprinderilor motrice, necesitatea respectării
principiilor didactice. Un sistem de lecţii (3-12 lecţii sau mai multe), poate rezolva o temă, lecţiile
componente având scopuri didactice diferite. Dificultatea temei determină mărimea sistemului de
lecţii care o poate rezolva. Un sistem de lecţii dispune de obiective-conţinut-sisteme de acţionare-
sistem de evaluare.

Documentele de proiectare ale profesorului/învăţătorului

Sistemul proiectării conţinuturilor (unităţi de învăţare) realizează o succesiune progresivă cu
scopul îndeplinirii integrale a obiectivelor cadru corespunzătoare. Profesorul/învăţătorul concepe acest
sistem de proiectare după însuşirea conţinutului programei de Educaţie fizică, accentuând cunoaşterea
obiectivelor (de diferite niveluri: generale, cadru, de referinţă), acestea reprezentând ţeluri cărora se
subordonează întreaga activitate a elevilor şi profesorilor.

Au în vedere, de asemenea, cerinţele generale ale planificării, astfel reuşind să adapteze programa de
studii la multitudinea de condiţii particulare, concrete, în care se desfăşoară activitatea. Faţă de
condiţiile actuale din şcolile noastre şi în ideea realizării trecerii la noile exigenţe ale curriculumului
naţional, recomandăm următoarele documente pentru educaţie fizică din trunchiul
27
comun (două sau trei ore săptămânal):

1. Distribuirea numărului de lecţii pe unităţi de învăţare, în planul tematic anual;

2. Plan anual de eşalonare a unităţilor de învăţare (plan tematic anual, eşalonarea ciclurilor
tematice – sisteme de lecţii);
3. Plan calendaristic semestrial;
4. Proiectarea unităţilor de învăţare;
5. Proiect didactic (proiect de tehnologie didactică, plan de lecţie).
În situaţia adoptării de lecţii prin curriculum la decizia şcolii (ore opţionale) este necesară
realizarea unei proiectări specifice ca şi în cazul organizării ansamblului sportiv (pe ramură sportivă).

Metodologia de realizare a documentelor proiectare didactică

Distribuirea numărului de lecţii pe unităţi de învăţare în planul tematic anual

Profesorul/învăţătorul are în vedere structura anului şcolar, respectiv numărul de săptămâni în fiecare
semestru, numărul de ore în fiecare săptămână şi nu în ultimul rând rangul clasei în cadrul ciclului
şcolar. Pe aceste baze realizează programarea numerică a lecţiilor pentru fiecare unitate de învăţare pe
care programa de specialitate o recomandă.

Se reţine faptul că într-o lecţie de educaţie fizică se recomandă proiectarea a două teme (din unităţi de
învăţare diferite, de regulă) astfel încât acestea să beneficieze de timp suficient pentru exersare şi
pentru a realiza efecte benefice.

Tabel centralizator privind distribuirea numărului de lecţii pe unităţi de

învăţare – clasa a II-a
Exemplu:

Număr de lecţii alocate

Semestrul

Număr de Număr Ca unitate de învăţare

săptămâni de lecţii Unitatea de învăţare
Total
Principală Secundară
Capacitatea de organizare - 3 3
Dezvoltarea fizică armonioasă 8 - 8
Dezvoltarea vitezei - 4 4
12 sept.- Dezvoltarea îndemânării - 4 4
23 dec. Dezvoltarea forţei - 10 10
2011 Dezvoltarea rezistenţei - 17 17
I 14 28 Deprinderea motrică de bază-săritura 6 - 6
săptămâni Deprinderea de aruncare-prindere 4 - 4
activitate Dprinderea de echilibru 4 - 4
28
 didactică Deprinderea de escaladare 3 - 3
Alergare de viteză 7 - 7
Aruncarea mingii de oină 6 - 6
Minijoc sportiv 18 - 18

Dezvoltarea vitezei 5 13 18
Dezvoltarea îndemânării 5 13 18
Dezvoltarea forţei - 9 9
Dezvoltarea rezistenţei - 11 11
Deprinderea motrică de bază-săritura 2 - 2
16 ian.- Deprinderea de aruncare-prindere 3 - 3
Deprinderea de echilibru 2 - 2
22 iunie
Deprinderea de târâre 5 - 5
2012
Deprinderea de căţărare-coborâre 5 - 5
II 20 40 Deprinderea de escaladare 2 - 2
săptămâni 5 - 5
activitate Deprinderea de tracţiune
didactică Deprinderea de împingere 4 - 4
Deprinderea de transport 4 - 4
Alergare de viteză 5 - 5
Aruncarea mingii de oină 3 - 3
Alergare de durată 5 - 5
Gimnastică acrobatică 14 - 14
Minijoc sportiv 11 2 13

Din cadrul unităţilor de învăţare principale se vor formula temele principale ale lecţiei. Dacă se
vor stabili câte două teme principale în cadrul fiecărei lecţii de educaţie fizică, rezultă că pentru cele
28 de lecţii (14 săptămâni) din semestrul I, vom avea un total de 56 teme principale, iar pentru cele 40
de lecţii (20 săptămâni) din cel de-al II-lea semestru şcolar, vom avea în total 80 de teme principale.
Aceasta este modalitatea de a verifica dacă s-a făcut corect distribuirea numărului de lecţii pentru
fiecare unitate de învăţare.

Tabelul este considerat ca bază pentru alcătuirea graficului anual de eşalonare a unităţilor de învăţare.

Numărul de teme programate trebuie să fie în concordanţă cu nivelul de pregătire al elevilor astfel
încât să asigure însuşirea cunoştinţelor şi să se obţină efecte formative optime.

Pot fi programate în lecţii teme principale aflate în diferite stadii de asimilare (din deprinderi motrice)
dar şi teme secundare, din cicluri tematice care vizează dezvoltarea calităţilor motrice prin sisteme de
acţionare specifice.

De regulă, influenţarea calităţilor motrice se realizează prin efecte implicite ale structurilor tehnico-
tactice exersate pe parcursul lecţiei. Astfel, acestea constituie „teme secundare”.

29
 Număr de lecţii acordate
Nr. Ca unitate de învăţare
crt. Unitatea de învăţare Total
Principală Secundară
1 Capacitatea de organizare - 3 3
2 Dezvoltarea fizică armonioasă 8 - 8
3 Dezvoltarea vitezei 5 17 22
4 Dezvoltarea îndemânării 5 17 22
5 Dezvoltarea forţei - 19 19
6 Dezvoltarea rezistenţei - 28 28
7 Deprinderea motrică de bază-săritura 8 - 8
8 Deprinderea de aruncare-prindere 7 - 7
9 Deprinderea de echilibru 6 - 6
10 Deprinderea de escaladare 5 - 5
11 Deprinderea de târâre 5 - 5
12 Deprinderea de căţărare-coborâre 5 - 5
13 Deprinderea de tracţiune 5 - 5
14 Deprinderea de împingere 4 - 4
15 Deprinderea de transport 4 - 4
16 Alergarea de viteză 12 - 12
17 Aruncarea mingii de oină 9 - 9
18 Alergare de durată 5 - 5
19 Gimnastică acrobatică 14 - 14
20 Minijoc sportiv 29 - 29

Tabelul este ralizat pe baza experienţei didactice a profesorului/învăţătorului care apreciază

dimensiunea sistemelor de lecţii necesare îndeplinirii obiectivelor.

Pe parcursul întregului an şcolar, cumulând prevederile din cele două semestre, unităţile de învăţare
programate pentru clasa a II-a, din exemplul nostru, beneficiază de un volum de activitate care este
redat în tabelul de mai sus.

Planul anual de eşalonare a unităţilor de învăţare (plan tematic anual)

Acest document de proiectare, care se realizează în formă grafică, eşalonează unităţile de învăţare
în cicluri, sisteme de lecţii ordonate şi cuplate corect, metodic, în funcţie de structura anului şcolar şi
de condiţiile de lucru (materiale, climatice etc.).

Pe acest plan grafic se evidenţiază pe orizontală, dimensiunile şi succesiunea sistemelor de lecţii

aferente unei unităţi de învăţare iar pe verticală, cuplarea metodică a temelor în lecţii precum şi datele
susţinerii probelor practice.

Pentru exemplificare, vom prezenta în continuare un exemplu de plan (grafic) anual de eşalonare a
unităţilor de învăţare pentru clasa a II-a. În exemplul nostru am eşalonat unităţile de învăţare doar
pentru semestrul I. Celelalte unităţi de învăţare prezente în macheta graficului anual (în funcţie de
conţinuturile cuprinse în programa şcolară) se vor eşalona după aceiaşi metodologie. Pe lângă aceste

30
unităţi de învăţare, vor fi eşalonate şi o parte dintre cele deja parcurse în semestrul I, sub forma unui
alt ciclu tematic.

Şcoala Gimnaziala Nr.1 Sanduleni Bacau

Clasa a II-a

EŞALONAREA ANUALĂ A UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE

Sem.
Semestrul I II
SEPTEMBRIE OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE

Se vor eşalona şi celelalte unităţi de învăţare, prevăzute în programa

Unităţi de învăţare

unităţi de învăţare din semestrul I sub forma unui alt ciclu tematic.
I II 4 5III 6 7IV 8 9 V 10 11VI12 VII VIII
17 18 19 IX X24 25 26
XI27 28 XII XIII XIV

şcolară, după aceiaşi metodologie şi continuarea eşalonării unor

13 14 15 16 20 21 22 23
1
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~
2 3
~~~~~ ~~~~~
Capacitatea de organizare ~ ~ ~ ~ ~ ~
Dezvolt. fizică armonioasă ~ ~ ~ ~~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

VACANŢA DE IARNĂ INTERSEMESTRIALĂ

Viteza
motrrice
Calităţi

Îndemânarea
Forţa
Rezistenţa
VACANŢĂ INTRASEMESTRIALĂ

Mers ~ ~ ~~ ~ ~ ~ ~ ~~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~
De bază

Alergare ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~
Deprinderi motrice

Săritură
Aruncare-prindere
Echilibru
Atletism Utilitar-aplicative

Târâre
Căţărare-coborâre
Escaladare
Tracţiune
Împingere
Transport

31
Conţinuturile sunt abordate în funcţie de condiţiile materiale dar şi de opţiunile elevilor. Se pot
eşalona conţinuturi corespunzătoare opţiunilor elevilor, spre exemplu: în aceeaşi lecţie se lucrează
două sau chiar trei jocuri sportive în organizare pe grupe (ateliere constante).

La gimnastică se pot programa conţinuturi din acrobatică pentru băieţi şi gimnastică aerobică sau
ritmică pentru fete, simultan, lucrând pe ateliere. Săriturile cu sprijin se pot programa simultan pentru
fete şi băieţi, lucrând pe două ateliere, la aparate diferite sau pot fi programate la intervale de timp
(între date) diferite pe sexe.

În acelaşi sens pot fi tratate probele atletice. Profesorul/învăţătorul alege variantele optime în funcţie
de capacitatea sa organizatorică şi de condiţiile de lucru. Trebuie menţionat că structura anului şcolar
comportă diferenţe de la un an la altul în funcţie de poziţia în săptămână a datei de 15 septembrie, data
începerii anului şcolar, de poziţia vacanţei din interiorul semestrului I (ciclul primar) a vacanţei de
Paşti, data acesteia fiind variabilă, eventual de poziţia şi durata vacanţei de primăvară. Aceste
elemente pot determina eşalonarea ciclurilor tematice diferit de la un an şcolar la altul dar numărul de
săptămâni pe semestre rămâne constant.

Planul anual de eşalonare a unităţilor de învăţare reprezintă sursa documentului următor care
realizează o relaţie directă între obiectivele de referinţă şi conţinuturi. Ţinem să precizăm că graficul
anual poate suferi unele modificări: pot apărea sau pot să dispară unităţi de învăţare (în funcţie de
prevederile programei şcolare); structura anului şcolar poate modifica graficul prin numărul de
săptămâni pe semestru, prin poziţia vacanţelor pe durata unui an şcolar; de asemenea, graficul mai
poate suferi modificări şi în funcţie de numărul de ore pe săptămână alocate disciplinei educaţie fizică
(planul de învăţământ).

Planul calendaristic semestrial (Plan semestrial de eşalonare a unităţilor de învăţare)

După cum se numeşte „planul calendaristic semestrial”, acest document este realizat după o
schemă calendaristică având extensie pe câte un semestru şcolar şi utilizează datele programate în
planul anual privind unităţile de învăţare propuse, mărimea ciclurilor tematice, poziţia acestora în
plan, datele probelor practice şi desigur, numărul de lecţii pe săptămână.

În plus, se realizează relaţia obiective de referinţă – unitate de învăţare – conţinuturi.

Forma de realizare a planului este descriptivă, oferind repere clare asupra conţinutului
sistemelor de lecţii.
 Metodologia realizării:

Antetul conţine date minimale privind apartenenţa planului de şcoală, profesor (de educaţie
fizică) sau învăţător, semestrul, clasa, numărul ciclului tematic, dacă este cazul etc.:

Plan calendaristic semestrial

Clasa........Semestrul.......
Unitatea de Obiective de Număr teme
Conţinuturi Săptămâna Observaţii
învăţare referinţă alocate

Se trasează şase rubrici verticale care conţin următoarele repere:

 Unitatea de învăţare. Este precizată unitatea de învăţare ce constituie tema ciclului tematic. Ea
corespunde propunerilor din programă pentru clasa respectivă şi este preluată ca atare din planul
anual.
 Obiective de referinţă. Sunt formulate obiectivele de referinţă care pot fi realizate cu ajutorul
unităţii de învăţare (şi conţinuturile acesteia). Sunt prezentate integral la prima menţionare în planul
calendaristic; în cazul în care se repetă pentru alte unităţi de învăţare, se vor înscrie numai cifrele de
ordine cu care au fost ordonate în programă (se evită astfel încărcarea rubricii şi încărcări inutile).
În prezent, MECTS a elaborat o serie de documente de proiectare didactică, inclusiv pentru
disciplina educaţie fizică, care sunt postate pe site-ul acestuia www.edu.ro. La cele precizate mai
sus, ministerul recomandă consemnarea în această rubrică doar a cifrelor de ordine!
 Conţinuturi. Unitatea de învăţare este detaliată în componente care vor constitui obiective
operaţionale în lecţiile în care se alocă spaţiu pentru prelucrarea lor. Se pot preciza aici şi probele
practice corespunzătoare.
 Numărul de lecţii în care li se alocă timp pentru prelucrare (exprimat cifric), corespunzător
ciclului tematic din planul anual. Acest număr este înscris pe aliniamentul unităţii de învăţare.

Şcoala......................
Profesor/învăţător..................

Plan calendaristic semestrial

Clasa a II-a Semestrul I

Număr teme alocate

Săptămâna

Observaţii
Unitatea de
Obiective de referinţă Conţinuturi
învăţare

Dezvoltarea 1,1 să aplice măsuri adecvate  viteză de reacţie la stimuli vizuali şi 4 1-2
vitezei şi pentru menţinerea stării de auditivi;
îndemânării sănătate  viteză de execuţie în manevrarea unor
3,3 să execute exerciţiile fizice obiecte;
însuşite potrivit posibilităţilor
individuale, în condiţii complexe  viteză de deplasare;
4,1 să selecteze diferite exerciţii îndemânare în acţiuni motrice desfăşurate în
fizice, pentru practicarea lor perechi;
independentă  ştafete sub formă de întrecere.
Deprinderea 1.1  aruncarea azvârlită cu o mână pe deasupra 4 1-2
de aruncare- 1.3 să evite principalele umărului, la ţintă şi la distanţă;
prindere accidente care pot să apară pe  prinderea cu două mâini din autoaruncări:
parcursul desfăşurării diferitelor - în sus;
tipuri de activităţi sportive
3,1 să aplice în activităţile - în podea;
practice deprinderile motrice de - la perete;
bază şi pe cele utilitar-aplicative jocuri dinamice şi ştafete.
Alergare de 1.2 să respecte regulile de igienă  alergare de viteză cu start din picioare; 7 3-6
viteză personală şi colectivă şi pe cele  startul de sus;
specifice efortului  alergare accelerată;
3.1  pasul lansat de viteză;
3.3  întreceri.
Minijoc 3.2 să aplice deprinderile motrice  pasarea şi prinderea mingii cu două mâini 18 3-11
sportiv sportive însuşite de pe loc;
să recunoască  pasarea cu o mână şi prinderea cu două
regulile
simple mâini de pe loc;
stabilite  ştafete şi jocuri cuprinzând procedeele
pentru învăţate.
organizarea şi
desfăşurarea
activităţilor
practice
să manifeste
iniţiativă
în
colaborare
a
cucolegii,
pe
parcursul
activităţilo
r practice
Aruncarea 3,1  aruncarea mingii de oină de pe loc, la 6 6-8
se exersează arun-

mingii de oină 3,2 distanţă;

Pe timp nefavorabil

de pe loc la 3,3  priza şi poziţia iniţială:

carea la ţintă

distanţă 4,1 - elanul (avântarea);

5,1 - aruncarea azvârlită;
 întreceri de aruncare la distanţă.

Dezvoltarea Toate obiectivele de  complex de dezvoltare fizică, alcătuit de 6 9-11

fizică referinţă de la obiectivul profesor/învăţător, cuprinzând exerciţii
2.3 cadru nr. 2
armonioasă libere.
2.4
Deprinderea 3,1  săritura la coardă: 6 9-11
motrică de 3,2 - pe loc şi cu deplasare;
bază-săritura 3,3 - cu desprindere de pe unul şi ambele
4,1
 5,1 picioare;
 jocuri dinamice şi ştafete.
Deprinderea 3,1  deplasări în echilibru pe suprafeţe înguste şi 3 12-13
de echilibru 3,3 înălţate;
4,1  ştafete sub formă de întrecere.
Deprinderea 3,1  escaladare cu apucarea şi încălecarea 3 12-13
de escaladare 3,3 obstacolului;
4,1  ştafete.

 Săptămâna. Pe această rubrică se înscrie numărul de săptămâni (conţinând una sau două lecţii
pe săptămână) corespunzător mărimii ciclului tematic, încadrat între cifrele calendaristice ale
acestuia. Cunoscut fiind că se recomandă programarea a câte două teme principale din categoria
deprinderilor motrice în fiecare lecţie, putem regăsi aceleaşi cifre (sau cu anumite decalaje) şi în
dreptul celei de-a doua unităţi de învăţare.
 Observaţii. Spaţiul este folosit pentru efectuarea de însemnări referitoare la programarea
efectuată şi concordanţele acesteia cu realitatea. Observaţiile se fac în urma aplicării planului şi

constatării eventualelor corecturi necesare pentru etapa următoare. Aceste însemnări pot conduce la
perfecţionarea documentelor de proiectare şi la creşterea eficienţei activităţii. Pentru o utilizare mai
raţională a spaţiului alocat am menţionat proba practică şi caracterul ei în această rubrică. Mai sus am
oferit un exemplu de plan calendaristic semestrial pentru semestrul I la clasa a II-a.

Proiectarea unităţilor de învăţare

O „unitate de învăţare” este un conţinut tematic specializat propus de programa şcolară, care este
tratat în mod coerent şi algoritmic, într-un sistem de lecţii (ciclu tematic) corespunzător scopurilor
didactice, în vederea îndeplinirii obiectivelor de referinţă. Unitatea de învăţare este distribuită în ciclul
tematic sub formă de teme de lecţii şi se finalizează printr-o formă de evaluare. Exemple de „unităţi de
învăţare”: „alergare de viteză”, „săritura în lungime cu 1 şi 1/2 paşi în aer”, „aruncarea mingii de
oină”, „fotbal”, „baschet”, „gimnastică acrobatică”, „sărituri cu sprijin” etc.

Proiectarea unităţilor de învăţare presupune un demers didactico-metodic responsabil din partea

profesorului/învăţătorului, în baza cunoştinţelor sale metodice, demers centrat pe îndeplinirea
obiectivelor, nu a conţinuturilor. Aşa cum s-a mai afirmat, conţinuturile, din care se constituie unităţi
de învăţare reprezintă numai mijloace cu ajutorul cărora se îndeplinesc obiectivele, nu scopuri în sine!
Considerăm că, cel puţin pentru profesorii/învăţătorii cu experienţă didactică redusă, proiectul didactic
este un document obligatoriu care favorizează organizarea şi desfăşurarea calitativă a lecţiei de
educaţie fizică, eliminând improvizaţiile care, în multe situaţii, pot fi neinspirate.

Revenind la proiectarea unităţilor de învăţare, se apreciază că, odată eşalonate, conţinuturile

(detaliate) şi activităţile de învăţare adecvate, acestea îşi păstrează valabilitatea minim patru ani,
permiţând evaluarea efectelor formative. Mai clar, putem utiliza documentele corect alcătuite, în
aceeaşi formă atâta timp cât se păstrează condiţiile pentru care au fost alcătuite. Se acceptă micile
corecturi impuse de tendinţa firească de adecvare optimă a elementelor de tehnologie didactică, de
perfecţionare a mijloacelor. Conţinutul acestui document aminteşte de „Anexa planului calendaristic”,
document metodic, algoritmic în cadrul metodologiei anterioare de proiectare didactică având aceleaşi
funcţii. Trebuie precizat că, în clasele de liceu, sistemul de proiectare a demersului didactic este
realizat în baza formulării iniţiale de „competenţe generale”, „competenţe specifice”, „atitudini şi
valori” lucru ce nuanţează conţinutul documentelor.

Se accentuează prezenţa activităţilor de învăţare globală, exersarea capacităţii de aplicare, de practicare

globală în condiţii regulamentare, de autoconducere şi autoorganizare. Se programează frecvent forme
de întrecere, competiţii, concursuri. Se accentuează aspectele opţionale în activitatea de educaţie fizică.

Proiectul didactic (proiect de tehnologie didactică, plan de lecţie).

Este un proiect de tehnologie didactică, personalizat, care valorifică pregătirea metodică a
profesorului/învăţătorului şi reflectă în plan practic orientările conţinute în documentele prezentate
anterior. Proiectul didactic este un instrument operaţional şi este conceput pentru a fi transpus
întocmai în practică; în acest sens, conţinutul său este în relaţie directă cu nivelul de pregătire al
profesorului sau învăţătorului care îl concepe şi cu capacitatea acestuia de a-l concretiza. În alcătuirea
proiectului didactic profesorul/învăţătorul prestează o muncă de creaţie, având drept ghid schema
metodologiei generale de proiectare a lecţiei prezentată în pagina următoare. Concepţia şi elaborarea
proiectului didactic reprezintă principala preocupare a profesorului sau învăţătorului pentru pregătirea
lecţiei. Cu această ocazie, el face dovada creativităţii, cunoştinţelor profesionale, capacităţii de a
proiecta un conţinut atractiv, eficient, în concordanţă cu particularităţile psiho-fizice ale elevilor etc.

Acest document este premergător unei alte probe de maximă importanţă, căreia trebuie să-i facă faţă:
aplicarea practică, realizarea proiectului, conducerea efectivă a procesului.

Un proiect de lecţie eficient trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

 să fie simplu şi operaţional;

 să fie realizabil (în limitele de timp şi în spaţiul disponibil);

 plasticitatea proiectului reprezintă o garanţie a adaptabilităţii (la situaţii neprevăzute...);
 să ofere o perspectivă globală asupra lecţiei;
 conţinutul lecţiei să fie bine precizat (formularea temelor, scopul didactic, etc)
 să beneficieze de cele mai eficiente metode, procedee metodice şi sisteme de acţionare.
Antetul proiectului didactic include date referitoare la colectivul de elevi, locul de desfăşurare,
materialele nacesare. Se înscrie, astfel, în partea din stânga-sus a paginii:

 Data exactă la care se desfăşoară lecţia;

 Clasa: datele de identificare a clasei;
 Efectivul clasei (total şi pe sexe);
 Locul de defăşurare: în sală, pe terenul de sport, pe culoar, în clasă, în afara şcolii etc.;
 Materialele necesare. Se precizează obiectele sau aparatele ajutătoare şi numărul acestora, care
asigură buna desfăşurare a lecţiei, în conformitate cu sistemele de acţionare şi procedeele de
organizare proiectate.
În partea dreapta-sus a paginii, este prezentat conţinutul de bază al lecţiei prin formularea temelor
lecţiei (de regulă, câte două pentru fiecare lecţie). La fiecare temă se vor preciza trei elemente:
unitatea de învăţare căreia îi aparţine; apoi se formulează tema din care să rezulte şi scopul didactic al
acesteia (învăţare, consolidare, perfecţionare, verificare...); iar în final, ca al treilea element, se vor
formula obiectivele operaţionale.

Aceste elemente, extrase din planul calendaristic semestrial sau din proiectarea unităţilor de învăţare,
au o importanţă deosebită asupra conţinutului lecţiei (unitate în cadrul sistemului de lecţii),
determinând alegerea metodelor, mijloacelor, formelor de organizare şi altor măsuri de ordin didactic
şi organizatoric. Formularea trebuie să aibă un caracter concret, raportat la conţinutul obiectivelor
instructiv- educative ale ciclului de învăţământ corespunzător. Trebuie să reflecte fidel ceea ce
urmează să se realizeze în lecţie în funcţie de etapa în care se află la un moment dat procesul de
învăţare. De cele mai multe ori, o temă nu poate fi rezolvată într-o singură lecţie; ea se extinde pe
parcursul unui sistem de lecţii. În fiecare lecţie poate fi îndeplinit un obiectiv instructiv, defalcat din
„temă”, sau se extinde la rândul său pe parcursul unui număr de lecţii. În această (din urmă) situaţie,
obiectivul instructiv suportă un proces evolutiv pe plan didactic. În lecţii succesive el este însuşit de
către elevi în mod progresiv. Astfel, exersarea sistemelor de acţionare urmăreşte îndeplinirea unor
scopuri didactice diferite: învăţare (în primele lecţii) – consolidare (în lecţiile următoare) –
perfecţionare (în ultimele lecţii ale sistemului) şi evaluare.

Este evident că formularea scopurilor didactice este utilă, deoarece ele presupun sisteme de acţionare şi
chiar forme organizatorice specifice. Temele lecţiei determină conţinutul verigii a V-a şi constau în
realizarea obiectivelor instructiv- educative (cu caracter tehnic) care vizează învăţarea, consolidarea sau
perfecţionarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor motrice. Acestea sunt considerate teme de bază
(principale) şi ele sunt cele care se înscriu în antetul proiectului didactic (planului de lecţie).

Dezvoltarea calităţilor motrice cu ajutorul sistemelor de acţionare specifice, constituie

conţinutul verigilor special destinate acestora: veriga a IV-a sau a VI-a. Ele constituie teme
secundare ale lecţiei şi nu se înscriu în antetul proiectului didactic. Acestea vor fi precizate, ca teme
secundare, în cadrul verigii a IV-a, respectiv a VI-a. Obiectivele din categoria dezvoltării calităţilor
motrice, formulate în conţinutul proiectului didactic, trebuie să indice şi formele de manifestare ale
 acestora, localizarea (dacă este cazul) sau chiar metoda folosită: „dezvoltarea forţei generale” (sau
segmentare, abdomen, spate, picioare etc.) prin metoda „în circuit”, „dezvoltarea rezistenţei
generale prin alergare de durată”, „dezvoltarea mobilităţii şi supleţei prin exerciţii cu bastoane” etc.

Revenind la formularea temelor lecţiei, prezentăm în continuare câteva exemple din diferite ramuri
sportive (în aceste exemple nu sunt formulate obiectivele operaţionale):

 Alergare de viteză (unitate de învăţare U.I.)

Învăţarea pasului de accelerare.
 Alergare de viteză (U.I.)
Consolidarea pasului de accelerare.
 Alergare de viteză (U.I.)
Învăţarea startului de jos şi lansării din start.

 Aruncarea mingii de oină (U.I.)

Învăţarea aruncării azvârlite de pe loc. Accent pe tehnica biciuirii braţului.

 Săritura în lungime cu 1 şi 1/2 paşi în aer (U.I.)

Perfecţionarea săriturii în condiţii de concurs.
 Săritură lungă cu rostogolire (de pe loc) (U.I.)
Învăţarea amortizării urmată de rostogolire (de pe loc).
 Roata laterală (U.I.)
Consolidarea stândului pe mâini din lateral, cu elan.

 Roata laterală (U.I.)

Consolidarea tehnicii integrale prin execuţii pe plan înclinat.

 Baschet (U.I.)
Consolidarea driblingului şi aruncării la coş de pe loc.

 Baschet (U.I.)
Învăţarea aruncării la coş din săritură.

 Handbal (U.I.)
Consolidarea prinderii şi pasării mingii în deplasare (mers şi alergare câte doi).

 Handbal (U.I.)
Învăţarea aruncării la poartă din alergare.

Câte două asemenea teme de lecţie, cuplate după criterii metodice, alcătuiesc conţinutul verigii
pentru „realizarea temelor lecţiei” (a V-a). Observaţiile anterioare privind temele lecţiilor rămân în
atenţia profesorului/învăţătorului.
Liniatura verticală
Proiectul didactic are o liniatură verticală simplă formată din cinci rubrici, după cum urmează:

 Denumirea verigii şi durata preconizată;

 Conţinutul lecţiei;
 Dozare;
 Formaţii şi indicaţii metodice;
 Observaţii.

În cadrul acestei liniaturi verticale, fiecare rubrică poate fi dimensionată, în cazul utilizării formatului
de hârtie A4 pe verticală, ca în exemplul de mai sus. În prima rubrică este necesară înscrierea
denumirii verigilor (situaţiilor de instruire). După cum am amintit, lecţia de educaţie fizică este
structurată pe opt verigi. În succesiunea lor, verigile sunt numerotate strict (prin cifre romane) de la I
la VIII, fiecărei verigi revenindu-i un număr de ordine care rămâne acelaşi în orice situaţie, acest
număr putând substitui denumirea verigii respective. De exemplu, Organizarea colectivului de elevi
sau veriga I, Dezvoltarea calităţilor motrice viteza sau/şi îndemânarea sau veriga a IV-a, etc. Pentru
simplificare, în locul precizării integrale a denumirii fiecărei verigi a lecţiei, se poate preciza doar
numărul (prin cifre romane) care îi corespunde. O lecţie poate avea toate cele opt verigi prezente şi, în
acest caz, ele vor fi numerotate succesiv de la I la VIII. Verigile destinate dezvoltării calităţilor
motrice sunt singurele care pot lipsi, numai în condiţiile care au fost deja prezentate. În această
situaţie, în numeroatrea verigilor, se sare peste cifra care corespunde verigii sau verigilor lipsă (adică
IV şi VI). De exemplu, în situaţia lipsei verigii a IV-a, numerotarea verigilor este: I, II, III, V, VI, VII,
VIII. La fel se procedează şi în cazul lipsei verigii a VI-a sau a ambelor verigi destinate dezvoltării
calităţilor motrice.

Durata lor este variabilă cu conţinutul lecţiei, numărul de teme etc. Durata totală a verigii rezultă din
însumarea duratelor parţiale ale sistemelor de acţionare corespunzătoare acesteia, prcum şi a măsurilor
didactico-organizatorice aferente. „Conţinutul lecţiei” cuprinde descrierea detaliată a sistemelor de
acţionare, a structurilor, exerciţiilor şi jocurilor folosite în lecţie, pentru fiecare verigă în parte, în
ordinea abordării.

Succesiunea metodică a mijloacelor este statuată pe baza principiilor fiziologice, didactice sau
metodologice cunoscute şi este respectată întocmai. Conţinutul verigii de bază (a V-a) poate să difere
în funcţie de „cuplarea” metodică a temelor. Astfel, nu este obligatoriu ca prima temă să fie cea de
învăţare, deoarece o temă de consolidare sau perfecţionare poate, în anumite condiţii, să favorizeze
învăţarea unor structuri noi (mai ales în cazul lecţiei de tip „monosport”). Pe de altă parte, pentru
învăţarea unor structuri mai dificile, elevii trebuie să se afle în cea mai bună dispoziţie (nivel de
excitabilitate, prelucrare a segmentelor şi marilor funcţiuni), pentru a recepţiona şi a reţine în cele mai
bune condiţii materialul predat.

Sistemele de acţionare sunt descrise terminologic, folosind sau nu procedeele de prescurtare a

termenilor. Acolo unde este necesară sporirea clarităţii descrierilor, se execută desene sau schiţe. În
unele situaţii, desenele sunt mai sugestive, mai uşor de înţeles decât un text încărcat. Exemple în acest
sens considerăm exerciţiile analitice, structuri tehnico-tactice, conţinutul unor parcursuri aplicative
sau circuite. Profesorul/învăţătorul hotărăşte în acest sens, iar dacă are puţină îndemânare, va ilustra
cu uşurinţă şi cele mai complicate mişcări. Sistemele de acţionare care se repetă întocmai în cadrul
unui sistem de lecţii (sau mai multe) sunt descrise amănunţit în primul proiect de lecţie, după care el
este numai menţionat sau se adaugă structuri ori indicaţii metodice şi dozări. Este cazul complexelor
de exerciţii de „încălzire”, de dezvoltare a calităţilor motrice, structuri care se repetă. Cea de-a treia
rubrică, „Dozare”, conţine cuantificarea prin unităţi de măsură obiective, specifice, a tuturor
sistemelor de acţionare folosite. Unităţile de măsură uzuale sunt:

 Numărul de repetări (4 ori, 8 ori, 4x4t, 2x8t etc.) pentru structurile simple: aruncări la poartă, la
coş, servicii peste fileu, ştafete, jocuri, exerciţii analitice (la acestea din urmă este precizat
numărul de repetări al timpilor care compun acţiunile – măsurile muzicale corespunzătoare 2/4,
3/4, mai frecvent 4/4). La precizarea numărului de repetări semnul „x” înlocuieşte cuvântul „ori”
(adică de câte ori), ca de exemplu: 4x, 8x etc.
 Distanţele pe care se execută anumite acţiuni. Pentru distanţele scurte se notează în metri, pentru
cele lungi, în metri sau „ture”, elevii şi profesorul sau învăţătorul cunoscând lungimea unei

ture”... Această dozare este folosită pentru variante de mers şi alergare, alergări atletice, ştafete sau
parcursuri aplicative.

 Tempoul execuţiilor notat cu proporţii: 2/4, 3/4, 4/4 sau procente din posibilităţile executanţilor:
50 %, 75 %, 100 %.
 Durata acţiunilor (timpul afectat acestora), exprimată în minute sau secunde pentru acţiuni ca:
alergare de rezistenţă (4’30”, 5’, 8’ etc.), joc bilateral, durata circuitului pentru dezvoltarea forţei
etc.
Durata reprezintă un factor important în reglarea efortului, în diferenţierea acestuia pe sexe şi nivel
de posibilităţi. Din acest motiv, trebuie precizată dozarea pe aceste criterii ca un aspect al tratării
diferenţiate în lecţie.

 Încărcătura, greutatea materialelor folosite ca mijloace de îngreuiere, exprimată în kg. (mingi

medicale, haltere, bastoane metalice). O formă mai puţin precisă de dozare a încărcăturii, dar utilă
în lecţie, este poziţia elevilor faţă de aparate: pentru flotări, execuţia lor din sprijin culcat facial
pe sol sau acelaşi, cu sprijin pe bancă sau pe două bănci suprapuse; pentru tracţiuni, execuţii din
 atârnat la bară sau atârnat culcat la bara joasă etc.
În ansamblu, dozarea este exprimată la un nivel de posibilităţi mediu, pe sexe.

În rubrica „Formaţii şi indicaţii metodice” se notează pentru fiecare verigă în parte şi pentru fiecare
sistem de acţionare, dacă este cazul, formaţia (forme de organizare a colectivului de elevi) adecvată
cerinţelor procesului didactic şi condiţiilor materiale (spaţiul de lucru). Formaţiile (de adunare, de
deplasare, de lucru) pot fi precizate terminologic sau schiţate simplu.

Se precizează dacă formaţiile de lucru se execută din mers, de pe loc, de pe centrul sălii (terenului)
sau de o latură, din şir, din linie etc Dacă se recurge la procedee de organizare diferite, se specifică de
fiecare dată acest lucru: „frontal”, „pe grupe”, „în perechi”.

Se precizează sau se schiţează numărul de ateliere şi componenţa lor (numărul unităţilor

organizatorice): „4 grupe”, „6 echipe”, „2 ateliere” etc.

Indicaţiile metodice au un dublu scop: de a aminti profesorului ce anume trebuie să accentueze în

mometul respectiv, dar şi ceea ce trebuie să transmită elevului ca indicaţie pentru dirijarea influenţelor
asupra unui anumit segment sau pentru a obţine un anumit nivel de corectitudine.

Exemple: pentru exerciţii de mobilitate la umeri, stând depărtat aplecat cu mâinile pe scara fixă, se
execută arcuiri. De regulă este nevoie să amintim „braţele întinse” (ca să localizeze la nivelul umerilor
acţiunea), „capul sus”, „privirea la şipcă” (pentru a păstra spatele drept). Pentru aruncarea azvârlită:
„cotul lateral”. Pentru rostogolire înainte: „bărbia în piept”, „rotunjeşte spatele”, „apucă genunchii”,
indicaţii ce conduc la execuţii corecte.

Indicaţiile nu trebuie să aglomereze spaţiul rezervat în proiectul didactic; pentru aceasta vom înscrie
numai indicaţiile de maximă utilitate, evitând formalismul.

Rubrica „Observaţii” conţine corectări aduse proiectului, ca urmare a transpunerii lui în practică,
menite să conducă la perfecţionarea activităţii ulterioare, prin valorificarea experienţei acumulate.
Observaţiile se pot referi la dozare, formaţii, indicaţii metodice, valoarea structurilor de exerciţii
folosite, eficienţa unor sisteme de acţionare sau forme de organizare etc. Se notează, de asemenea,
observaţiile privitoare la modul cum au răspuns elevii la efortul propus şi măsurile care se impun.

Completarea rubricii se face ca urmare a unui proces de analiză a lecţiei, de comparare a proiectului
cu problematica realizării sale efective, în ideea corectării eventualelor deficienţe.
 CAPITOLUL 5. Educație interculturală
Rolul competentelor interculturale in dezvoltarea personala

De la competenta culturala la competenta interculturala

Parafrazandu-l pe Helmut Fennes (1997, p.48) , invatarea interculturala reprezinta un
continuum care incepe de cele mai multe ori cu etnocentrismul si tinteste spre structurarea unei
capacitate complexe, esentiale pentru eficienta contactelor dintre culturi. Aceasta capacitate este
denumita competenta interculturala. Punctul sau de plecare il constituie o solida competent
culturala, pe baza careia se poate construe un complex de abilitati de perceptie largita si obiectiva
a pluritatii, deschidere atitudinala fata de ceilalti, intelegere complexa si multidimensionala a
naturii pluriculturalitatii lumii. Capacitatea interculturala faciliteaza relatiile dintre culturi –
interne sau externe unei societati – le interpreteaza critic, analitic si echilibrat.
Termenul competenta interculturala , inspirit din viziunea semiotica asupra culturii a lui Geertz, a
aparut la sfarsitul anilor ’80, ca o incercare de definire a unor obiective noi pentru invatarea
limbilor straine(process in care s-a observat ca importanta era nu numai stapanirea regulilor de
gramatica, a lexicului, ci si dobandirea unei competente noi de gestionare cu usurinta a
diferentelor culturale dintre medii).
In organizarea sa actuala, ,,capacitatea pentru interculturalitate” reprezinta o viziune mai larga
fata de precedenta limitare de catre lingvisti la ,,competenta interculturala comunicativa”. Aceasta
reprezinta un ansamblu de credinte si conduite interculturale specifice care pledeaza pentru
deschidere, empatie si comunicare, pentru intelegerea si valorizarea logicii fiecarei culturi,
apropiate sau departate, pentru perceperea si respectarea alteritatii in toate elementele sale
diferentiatoare.
Byram si Zarade (1997) grupeaza aceasta complexitate de elemente care compun competenta
interculturala in cinci categorii distincte:
 atitudini: curiozitate, deschidere pentru combaterea credintelor stereotype despre alte grupuri
si despre cel propriu;
 cunsotinte privind grupurile sociale ,,produsele” si practicile acestora din propria cultura sau
a altora, privind procesele generale de interactiune sociala la nivel macro si micro.

 abilitati de interpretare si relationare: analiza echilibrata a unui document sau eveniment

apartinand unei culturi, explicarea si relationarea lor adecvata cu cele apartinand culturii
proprii.
 abilitati de interactiune si descoperire: capacitatea de a recepta noi elemente si practici ale
altor culturi de a opera cunostinte, atitudini, abilitati in conditiile limitative ale comunicarii si
interactiunilor reale.
 ablilitati de reflectie si evaluare critic ape baza unor criterii, perspective, practice si produse
ale culturii proprii si ale alteritatii.

Posedand astfel de cunostine si abilitati, o persoana ,,competenta intercultural” este capabila sa

gestioneze productive si receptive complexitatea culturala contemporana atat la nivel macro si
micro sa raspunda adecvat provocarilor constante lansate de diversitate, de diferente, dinamica,
noutate.
Descrierile permanente catre semnale culturale externe, atentia la beneficiile contactelor dintre
culturi fac din competenta interculturala un proces, si nu doar o suma de elemente constitutive.
Acest proces se redimensioneaza permanent sub influenta unor noi experiente si descoperiri; intr-
un model clasic, Howell 1982 analizeaza acest demers de formare a capacitatii interculturale si il
structureaza in patru trepte descries plastic dupa cum urmeaza:
 ,,incompetenta inconstienta” , care presupune interpretarea eronata si orientata a
comportamentelor celorlati fara ca acest lucru sa fie constientizat.
 ,,incompetent constienta’’, presupunand o perceptie eronata, dar recunoscuta, pentru care nu
exista nicun efort de ameliorare.
 ,,competenta constienta”, cand exista preocuparea pentru comportamentele de comunicare si
interactiune, insotita de efortul constant de ameliorare.
 ,,competenta inconstienta” , cand comportamentele sunt practicate fara o focalizare
deliberata asupra lor.

Acest demers evolutiv de deschidere catre alteritate presupune deci, in final, un ansamblu de
elemente interiorizate si incadrate functional personalitatii. Ca o consecinta persoanele
competente intercultural au reactii firesti, masurate adecvat fata de diversitatea cultural , pe
care o percep fara tensionari sau etichetari categoriale nefondate de tipul prejudecatilor si
stereotipurilor.

Dreptul la diferenta si egalitate via interculturalism

 Competenta interculturala este necesara in toate contextele sociale – de la ,,universul mic” ,
familie, grupul de prieteni, clasa de elevi, scoala, comunitate, la interactiunile dintre etniile
unei tari sau dintre culturile lumii.
 Competenta intercultural se constriueste pe o buna component culturala, drumul catre ceilalti
incepand cu reflectia asupra propriei identitati; astfel intrebari de genul ,,cine sunt eu, familia
mea, grupul din care fac parte”, ,,care este istoria mea personala, a numelui meu, a culturii
mele” trebuie sa isi gaseasca un raspuns adecvat pentru a fi apoi o baza solida pentru relatiile
cu ceilalti.
 Eficienta abordarilor interculturale se reflecta nu numai in deschiderea catre ceilalti, ci si in
masura in care minoritarii spre exemplu isi consolideaza stima de sine, isi dezvolta
increderea si mandria in fortele proprii, in propriile valori.
 Interculturalismul nu inseamna contemplarea pasiva a culturilor, ci presupune actiune,
participare, implicare.
 Interculturalismul isi gaseste eficienta in indentificarea punctului de echilibru benefic, egal
departat intre xenofobie si ethnocentrism si valorificarea lui plenara, ca o experienta concreta
a interconexiunilor zilnice.
 Interculturalismul se exprima prin echilibru, obiectivitate si realism, exagerarile nefiindu-I
deloc benefice; alunecarea pe una din laturi-spre exemplu, cautarea cu lupa, ca un scop in
sine, a diferentelor sau ignorarea lor totala prin stergere sau nivelare-reprezinta evident
reactii neproductive.
 CAPITOLUL 6. Practică pedagogică

PROIECT DIDACTIC

Unitatea scolara: COLEGIUL NATIONAL V. ALECSANDRI

Data: 15/01/2019
Clasa: a X-a B
Efectiv prezent: 28 elevi
Loc de desfasurare: Sala de sport
Materiale didactice: Fluier, mingii, jaloane, cronometru, maieuri
Lectie condusa de: ALEXANDRU DIEAC

TEME SI OBIECTIVE:

1. Dezvoltarea vitezei in regim de indemanare

2. Consolidarea opririi, pivotarii si a aruncarii la cos de pe loc

OBIECTIVE OPERATIONALE: La sfarsitul lectiei elevii vor fi capabili:

Obiective motrice:
O1 - Sa execute la nivel optim exercitiile indicate
O2 - Sa execute corect oprirea, pivotarea si aruncarile la cos de pe loc
O3 - Sa aplice in joc oprirea si pivotarea, sa execute cu precizie aruncarile la cos

Obiective cognitive:
O4 - Sa identifice exercitiile folosite pentru dezvoltarea calitatilor motrice
O5 - Sa descrie tehnica de executie a opririi, pivotarii si aruncarii la cos
O6 - Sa cunoasca regulile jocului de baschet si sa participe activ
Obiective afective:
O7 - Sa coopereze cu colegii in rezolvarea sarcinilor motrice
O8 - Sa manifeste interes pentru activitatile sportive
O9 - Sa manifeste spirit de echipa si de intrecere, sa-si respecte adversarul

Formatii de Metode
Verigi si durata Continuturi Dozare Obs
lucru si indic. de
metodice evaluare

- Organizarea - Adunarea, alinierea, salutul 40 sec - linie pe un - aprecieri

colectivului de - Verificarea echipamentului si a 15 sec rand verbale
elevi starii de sanatate
(2 min) - Anuntarea temelor lectiei 10 sec
- Intoarceri de pe loc 20 sec
- Actiune de pe loc: 1-2 pas inainte 4x
cu piciorul stg, 3-4 bataie din palme,
5-6 pas inapoi cu piciorul dr, 7-8
bataie din palme

- Pregatirea - Mers in cadenta 1 tur - coloana cate - aprecieri

organismului - Mers pe varfuri cu bratele sus 1 tur unul verbale
pentru efort - Mers pe calcaie cu bratele la spate 1 tur individ. si
(7 min) - Mers cu ridicarea alternativa a 1 diagon colective
genunchilor la piept
- Alergare usoara 3 ture - coloana cate
- Alergare cu joc de glezna 1 lung unul
- Alergare cu genunchii sus 1 lung
- Alergare cu pendulare gamb inapoi 1 lung
- Pas saltat 1 lung
- Pas sarit 1 lung
- Mers cu miscari de respiratie 1 tur

- Influentarea 1) Stand departat cu bratele inainte: 4x - coloana de - aprecieri

selectiva a 1-2 - forfecarea bratelor in plan gimnastica verbale
aparatului orizontal indiv. si
locomotor 3-4 - ducerea bratelor lateral cu colective
(8 min) extensie si arcuire
5-8 – idem 1-4
2) Stand departat cu br inainte: 4x
1-2- rasucirea trunchiului spre
dreapta si arciure
3-4- rasucirea trunchiului spre
stanga si arcuire
 5-6- indoire laterala dr si arcuire
7-8- indoire laterala stg si arcuire
3) Stand departat: 4x
1-2- rotarea bratelor prin inainte
3-4- indoirea trunchiului si arcuire
4) Stand: 4x
1-2- ridicarea bratelor prin inainte
sus cu extensie si arcuire
3-4- aplecarea trunchiului cu
bratele lateral si arcuire
5-6- indoirea trunchiului si arcuire
7- ghemuire
8- revenire
5) Stand departat: 4x
1-2- ridicarea bratelor prin inainte
sus cu extensie si arcuire
3-4- indoire si arcuire
5-6- indoire rasucita cu fandare
laterala pe piciorul drept si arcuire
7-8- indoire rasucita cu fandare
laterala pe piciorul stang si arcuire
6) Stand departat cu br inainte: 4x
1-2- fandare inainte pe piciorul
drept cu ducerea bratelor lateral si
arcuire
3-4- indoire pe piciorul drept si
arcuire

5-6- fandare inainte pe piciorul - coloana de - aprecieri

drept cu ducerea bratelor lateral si gimnastica verbale
arcuire indiv. si
7-8- revenire colective
Acelasi exercitiu pe piciorul stang
7) Stand cu genunchii usor indoiti: 4x
1- balansarea piciorului stang in
lateral cu intinderea ambelor
picioare
2- revenire
3-8- idem 1-2
Acelasi exercitiu cu piciorul drept
8) Stand: 4x
1- saritura in departat cu
ridicarea bratelor prin lateral sus
2- revenire

- Dezvoltarea -sprint pe diagonala mica-deplasare 3x - patru siruri a - aprecieri

vitezei in regim cu pas adaugat cu lucru de brate si 5-6 elevi verbale
de indemanare de picioare, pe linia de centru- individ si
(10min) retragere cu spatele colective
 3x
- sprinturi cu schimbare de directie
la semnal sonor 2x

- naveta 5x10m

- Consolidarea - Dribling-oprire-pivotare-pasa- 4x - sase siruri - aprecieri

opririi, deplasare la coada propriului sir verbale
pivotarii si a - Dribling-oprire-pivotare-aruncare 4x - patru siruri indiv si
aruncarii la cos la cos de pe loc-recuperare colective
de pe loc
(20min) - Pasa- alergare- reprimire- oprire- 4x - patru siruri
pivotare- aruncare la cos de pe loc-
recuperare
- Joc 3x3/4x4 la un panou (1/2 teren) 10’ - patru echipe

- Revenirea - Mers cu miscari de respiratie 1L - coloana cate - aprecieri

organismului - Alergare usoara 2 tururi unul verbale
dupa efort - Mers cu relaxarea bratelor si a 1L
(2 min) picioarelor
- Alinierea 30 sec - linie pe un
rand

- Concluzii si - Aprecieri colective si individuale 50 sec - linie pe un - evident.

recomandari privind realizarea temelor, rand elevilor
(1 min) recomandari, evidentieri
- Salutul 10 sec
 BIBLIOGRAFIE

1. Antoine, C. (2008). Ghid psihologic pentru sarcină și maternitate (trad.). București: Editura
Trei.
2. Clerget, S. (2008). Criza adolescenței (trad.). București: Editura Trei.
3. Cojocariu, V.-M. (2004). Teoria şi metodologia instruirii. Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică
4. Cosmovici, A., Iacob, L., (coord.) (1998). Psihologie şcolară. Iaşi: Editura Polirom
5. Crețu, T. (2001). Adolescența și contextul său de dezvoltare. București: Editura Credis.Lupu,
C. (2015). Creativitate şi cercetare psihоpedagоgică. Bacău: Editura Alma Mater.
6. Raţă, G. (2012). Creativitatea în activităţile specific educaţiei fizice, spоrtului şi
kinetоterapiei: Bacău: EdituraAlma Mater.
7. Raţă, G. (2010). Didactica educaţiei fizice şi spоrtului. Bacău: Editura Alma Mater.Stoica,
M. (2001). Pedagogie şi psihologie. Craiova: Editura Gheorghe Alexandru.
 UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN
BACĂU
Facultatea de Științe
Departamentul pentru Pregătirea
Personalului Didactic
Str. Calea Mărăşeşti, nr. 157, Bacău, 600115
Tel. ++40-234-542411, tel./ fax ++40-234-571012
www.ub.ro; e-mail: stiinte@ub.ro

DECLARAŢIE DE AUTENTICITATE
privind elaborarea portofoliului didactic

Subsemnatul/subsemnata:_________________________________________________
declar pe propria răspundere că:
a) lucrarea a fost elaborată personal şi îmi aparţine în întregime;
b) nu au fost folosite alte surse decât cele menţionate în bibliografie;
c) nu au fost preluate texte, date sau elemente de grafică din alte lucrări sau din alte surse
fără a fi citate şi fără a fi precizată sursa preluării, inclusiv în cazul în care sursa o
reprezintă alte lucrări ale mele;
d) lucrarea nu a mai fost folosită în alte contexte de examen sau de concurs.

Data, ABSOLVENT,

_______________ _____________________

Semnătura,

F394.10/Ed.01