Fiecare persoană căreia îi sunt lezate drepturile sau interesele legitime

poate sesiza instanța cu o cerere de chemare în judecată, prin care să

solicite realizarea sau constatarea drepturilor încălcate.

Procesul civil, privit în ansamblul său, presupune mai mult decât persoana
reclamantului (cel care introduce cererea de chemare în judecată) și pârâtul
(cel împotriva căruia se introduce), prin această noțiune înțelegându-se
întreaga activitate intreprinsă de instanța de judecată alături de toți participanții
(avocați, organe de executare, uneori chiar și procurori).

Odată înregistrată cererea de chemare în judecată, se va forma dosarul

cauzei, urmând ca cererile depuse să fie comunicate între părți. Aceasta este
numită etapa scrisă a procesului civil, deoarece toate discuțiile se poartă în
scris, instanța asigurând comunicarea cererilor între părțile procesului.

Toată această procedură poate fi făcută personal de către persoana interesată

sau, aceasta din urmă, poate apela la sprijinul unui cabinet de avocatură,
pentru a fi sigură că demersurile pe care le întreprinde vor avea finalitatea
dorită.

Necesitatea apelării la serviciile unor profesioniști este cu atât mai importantă

cu cât, tot în această etapă scrisă, are loc și regularizarea cererii de chemare
în judecată, procedură în care instanța verifică dacă aceasta îndeplinește
condițiile prevăzute de lege pentru a putea fi comunicată. Dacă sunt omise
elemente esențiale de formă sau de fond ale cererii, aceasta se va anula.

Comunicarea cererilor debutează prin transmiterea cerererii de chemare

în judecată pârâtului, acesta având dreptul de a formula, în termen de 25 de
zile, o întâmpinare prin care să se apere împotriva tuturor criticilor aduse de
către reclamant.

Dacă pârâtul are și pretenții proprii față de reclamant, pretenții care decurg, de
pildă, din același contract, va putea formula și cerere reconvențională. Aceasta
se va comunica reclamantului exact ca cererea de chemare în judecată
pârâtului. Concret, cererea reconvențională este un fel de cerere de chemare
în judecată formulată de către pârât.

Revenind, întâmpinarea formulată de către pârât va fi comunicată de către

instanță reclamantului. Acesta are posibilitatea de a formula un răspuns la
întâmpinarea pârâtului, în termen de 10 zile de la primirea acesteia. Cu acest
din urmă document se va încheia și comunicarea între părți în această
procedură, pârâtul luând cunoștință de răspunsul la întâmpinare din dosarul
cauzei.

Putem spune despre întâmpinare că reprezintă unul dintre cele mai importante
acte procesuale pe care o are la dispoziție pârâtul.

Dacă aceasta nu este redactată în termenul de 25 de zile, pârâtul pierde orice

posibilitate de a propune probe și de a invoca excepții relative în procesul civil.
Acest lucru are un impact negativ asupra intereselor părții, deoarece acesteia
nu-i va rămâne decât posibilitatea de a se apăra verbal sau prin concluzii scrise,
fără a mai uza de înscrisuri ori alte mijloace de probă care să susțină ceea ce
ea contestă, decât în cazuri excepționale.

Conform practicii judiciare, instanța nu ia în calcul ceva ce nu este susținut de

probe, chiar dacă există apartenență de drept.

Avocatul (care, la rândul lui, este specializat pe diferite ramuri, precum avocat
de drept comercial, avocat de dreptul muncii, avocat civil ori specializat în
ramura penală a dreptului) are capacitatea de a observa și sancționa fiecare
eroare a cererii reclamantului, fie că vorbim despre forma sau conținutul
acesteia. Invocarea unei excepții la timpul potrivit îl poate scuti pe pârât
de ani întregi de proces și, în cele din urmă, de plata celor cerute.

Odată finalizată etapa scrisă, se va fixa primul termen de judecată la care

părțile vor fi citate. Acestea se vor putea prezenta persoanal, fie singure,
fie asistate de către avocat.

La primul termen va avea loc cercetarea procesului, mai exact se vor susține
excepțiile invocate prin cererile deduse judecății, se vor invoca excepții noi și
se vor propune, încuviința și administra probele.

Odată finalizată și această etapă, care se poate întinde de la unul la foarte

multe termene, în funcție de probele necesare a fi administrate și de cererile ce
se mai formulează de către părți, instanța va da cuvântul părților pe fondul
cauzei - aceasta reprezintă etapa dezbaterilor.

În această etapă, fiecare parte își va susține pe scurt temeinicia cererilor

formulate. Reclamantul va susține cererea de chemare în judecată, iar pârâtul
întâmpinarea.
După finalizarea judecății în primă instață, fiecare parte va avea dreptul și
opțiunea, totodată, de a declara calea ordinară a apelului (este obligatorie
respectarea dublului grad de jurisdicție).

Doar după judecata în apel se va pronunța o hotărâre definitivă ce va putea

fi pusă în executare.

Continuând, executarea silită este a doua fază a procesului civil și poate

cea mai importantă, întrucât aici se materializează doleanțele afirmate prin
introducerea cererii de chemare în judecată și confirmate prin pronunțarea unei
hotărâri definitive.

În faza executării silite, reclamantul, cu ajutorul executorului judecătoresc,

recuperează prin diferite mijloace de executare ceea ce pârâtul datorează
acestuia dintâi.

Și în această fază a procesului, rolul unui avocat este unul deosebit, deoarece
prin intermediul mijloacelor legale, de pildă, prin intermediul unei contestații la
executare, se poate pune capăt unui proces care deși câștigat de către
reclamant, acesta ajunge în imposibilitatea de a-și mai satisface creanța a cărei
existență a dovedit-o pe tot parcursul primei faze.

Mai putem reține faptul că nu orice proces civil parcurge ambele faze. De e