Proiect didactic

I. DATE GENERALE:

Clasa: a VII-a
Profesor: Răţulescu Ilona-Elena
Şcoala gimnazială “Ioan Grecescu” Brădeşti
Data: 01.04.2019
Domeniul / Disciplina: Matematică
Unitatea de învăţare: Cercul
Titlul lecţiei: Cercul; definiţie, elemente în cerc;
Tipul lecţiei: Lecţie de dobândire de noi cunoştinte
Locul de desfăşurare: Sala de clasa
Durata: 50 minute

II. COMPETENŢE GENERALE:

1. Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în care au fost
definite
2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri matematice;
3. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei
situaţii concrete;
4. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii concrete şi a
algoritmilor de prelucrare a acestora;
5. Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii problemă.
6. Modelarea matematică a unor contexte problematice variate, prin integrarea cunoştiinţelor din diferite
domenii
III. COMPETENŢE SPECIFICE:
CG1-8. Recunoaşterea şi descrierea elementelor unui cerc, într-o configuraţie geometrică dată
CG2-8. Calcularea unor lungimi de segmente şi măsuri de unghiuri utilizând metode adecvate în configuraţii
geometrice care conţin un cerc
CG3-8. Utilizarea informaţiilor oferite de o configuraţie geometrică pentru deducerea unor proprietăţi ale
cercului
CG4-8. Exprimarea proprietăţilor elementelor unui cerc în limbaj matematic
IV. COMPETENŢE DERIVATE

A.Cognitive:

CC1: Sa defineasca cercul

CC2: Sa recunoasca raza/diametrul/coarda.
CC3: Sa recunoasca interiorul /exteriorul unui cerc
CC4: Sa identifice cercurile congruente
CC5: Sa foloseasca elementele cercului in activitati practice.

B: Psiho-motorii:
CP1: Aşezarea corectă în pagină;
CP2: Scrierea lizibilă pe caiete şi pe tablă;
CP3: Utilizarea corectă a mijloacelor auxiliare folosite.

C: Afective:
CA1: Participarea activă la lecţie;
CA2: Dezvoltarea interesului pentru studiul matematicii;
CA3: Reacţionarea pozitivă, dorind să lucreze şi să fie apreciaţi;
CA4: Manifestarea spiritului de competiţie,ordine şi disciplină;
CA5: Manifestarea dorinţei de a învăţa lucruri noi;
CA6: Dezvoltarea simţul estetic şi critic.

V. STRATEGIA DIDACTICĂ
Metode şi procedee: -conversaţia (euristică, examinatoare);
-explicaţia;
-problematizarea;
-învăţarea prin descoperire ;
-observaţia ;
-munca independentă;
-jocul didactic;
-algoritmizarea;
Resurse: a) materiale: - Manual de matematica clasa a VII-a
- cretă albă,
- Fişã de lucru
- caiete, videoproiectorul
b) umane: - clasă omogenă
- activităţi frontale, individuale;
Forme de organizare: frontal, individual.
VI. MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
- Programa şcolară pentru clasele V-VIII. Aria curriculară : matematică şi ştiinţe
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Etapele lecţiei CS ACTIVITATEA DE INSTRUIRE SRATEGII DIDACTICE

(durata) Activitatea profesorului Activitatea elevilor Forme de Metode şi Resurse
organizare procedee
1. Se asigură condiţiile optime pentru Elevul de serviciu anunţă Activitate Conversaţia
Moment desfăşurarea lecţiei; elevii care sunt absenţi frontală
Se notează absenţii; Pregătesc materialele necesare
organizatoric Se verifică dacă există materialele necesare desfăşurării activităţii.
si captarea desfãşurãrii lecţiei şi dacă toţi elevii au pe Elevii se pregătesc pentru
atentiei bancă cele necesare. lecţie
( 2’)
2. Anunţarea Se anunţă tema şi obiectivele lecţiei. Elevii notează în caiete titlul Activitate Conversaţia Tabla
temei şi a Se scrie titlul lecţiei pe tablă: Cercul lecţiei : frontală Expunerea
Cercul Explicaţia Caiete
obiectivelor
( 1’)
3. Actualizarea Cum arată o roată de bicicletă? Elevii raspund la intrebari Activitate Conversaţia
cunoştinţelor Spiţele cum sunt ca lungime? frontală examinatoare
( 3’)

4. Dirijarea CS1 Activitate Expunerea Tabla

CS2 Def. Mulţimea punctelor din plan situate la Elevii descriu aceste lucruri frontală
învăţării CS3
(25’) distanta r>0 de punctul fix O se numeste Cretă albă
cerc de centru O si raza r. Elevii scriu de pe tablă şi
Notaţie: C ( O, r ) = { M �P OM = r} , sunt atenţi la explicaţiile Fişa
profesorului
Explicaţia
Elemente in cerc: Elevii deseneaza cercurile
- raza r = OM Videoproiect
cu compasul.
Raza este segmentul ce uneşte centrul or
Acestia sunt ajutati de catre
cercului cu un punct al cercului profesor . Algoritmizare
- Coarda [AB] a
O r Segmentul care uneste doua puncte
M
de pe cerc se numeste coarda.
A Coarda care trece prin centrul
cercului se numeste diametru.
Diametrul [CD]
C
B Capetele diametrului se numesc Conversaţia
puncte diametral opuse. Activitate
O r Obs. Lungimea oricarui diametru este 2r frontală
MDiametrul D = 2r Explicaţia
Doua cercuri sunt congruente dacă au raze
egale Videoproiect
D Problematizare or
Interior. Exterior. Disc a
Profesorul le arată un disc şi un cerc
Interiorul cercului este mulţimea
IntC ( O, r ) = { M �P OM < r} Exerciţiul

Exteriorul cercului este mulţimea Transferarea

ExtC ( O, r ) = { M �P OM > r} cunoştinţelor

Discul de centru O şi rază r este

mulţimea
D ( O, r ) =� Σ, r ) IntC ( O, r ) { M
C (=O P OM r}
Arc de cerc:
Def. Porţiunea cuprinsă între două puncte
distincte de pe cerc se numeşte arc de cerc.

Punctele A şi B se numesc capetele arcului,

iar dacă punctele sunt diametral opuse
arcul se numeşte semicerc.
- Arcul mic  (porţiunea de cerc
AB
aflată în interiorul unghiului AOB)
- Arcul mare � AB (porţiunea de cerc
 aflată în exteriorul unghiului AOB)
Obs. Daca extremitatile unui arc de
cerc sunt diametral opuse atunci
arcul se numeste semicerc.

5. Obtinerea Se vor rezolva exerciţii ţi probleme din fisa Elevii rezolvă exerciţiile din Activitate Munca Fişe de
performanţei şi de lucru. Profesorul anunţă nr de probleme. fişă individuala independenta lucru
asigurarea
feedback-ului La o problemă elevii vor lucra singuri, sub
(10’) forma unui concurs

6. Verificarea Fiecare elev primeste o fisa de evaluare Elevul va rezolva exercitiile

din fisa.
Activitate Munca Fisa de
cunoştinţelor individuala independenta lucru
( 7’)
7. Concluzii şi Tema de casă: Fiecare elev primeşte o fişa Elevii intreabă eventuale Fişe de
enunţarea dificultăţi. lucru
Activitate
temei pentru Explicaţia
frontală
acasă
( 2’)
 Cercul, elemente în cerc, discul

1) Mulțimea tuturor punctelor din plan egal depărtate de un punct fix se numește ..........................
2) Desenăm cercurile și arcele de cerc cu ajutorul instrumentului geometric numit ..............................
3) Denumiți elementele îngroșate din figurile de mai jos.

[OA] = .................. [BC] = .................. [DE] = .................. FG = .................. FG = ..................

4) Două cercuri sunt congruente dacă au ................................................................
5) Coarda ce trece prin centrul cercului este cea mai mare și se numește ..........................................
6) Trasați cu ajutorul compasului:
a) cercul cu centrul în O care trece prin P;
b) un semicerc de diametru AB.

7) Dați exemple de obiecte din realitatea înconjurătoare care au forma de disc.

8) În figura alăturată este desenat un cerc de centru O și rază r.

Precizați care dintre punctele O, A, B, C, D, E, F aparțin:

a) Cercului de centru O și rază r

b) Discului de centru O și rază r
c) Interiorului cercului de centru O și rază r
d) Exteriorului cercului de centru O și rază r

9) Colorați în culoarea preferată mulțimea punctelor situate în același timp:

a) în interiorul cercului C(O, OA) și b) în interiorul cercului C(O , r ) și1 1

în exteriorul cercului C(O, OB). în interiorul cercului C(O , r ). 2 2

10)Câte cercuri trec printr-un punct dat din plan? ...................................
Desenați și voi un cerc care să treacă prin punctul M.
Câte cercuri trec prin două puncte distincte? .....................................
Desenați și voi un cerc care să treacă prin punctele A și B.

11)[AC] și [BD] sunt două diametre în același cerc de centru O.

Desenați și stabiliți natura patrulaterului ABCD.
În ce condiții devine ABCD un pătrat?

12)Pentru figura alăturată, demonstrați că AC || BD.

13)Măsurați lungimea segmentului [AB], desenat mai jos.

Trasați cercul cu centrul în A care trece prin B și cercul cu centrul în B care trece prin A.
Notați cu M și N punctele în care cele două cercuri se intersectează.
Demonstrați că patrulaterul cu vârfurile în A, B, M și N este un romb.
Calculați perimetrul și aria acestui romb.
 Unghi la centru și arce de cerc

1) Un unghi cu vârful în centrul unui cerc se numește ............................................................

2) Măsura unui arc de cerc este egală cu măsura unghiului la ......................... corespunzător.
3) În cercul din figura alăturată, m(AOB) =70o.
a) Măsura arcului mic AB este egală cu …… o.
b) Măsura arcului mare AB este egală cu …… o.

4) În cercul din figura alăturată, măsura arcului mare CD este egală cu 230o.
a) Măsura arcului mic CD este egală cu …… o.
b) Măsura unghiului COD este egală cu …… o.

5) Măsura unui semicerc este de ...... o, iar măsura unui cerc este de ...... o.
6) Două arce (din același cerc sau din cercuri congruente) sunt congruente dacă au ......................... măsură.
7) Nu confundați lungimea unui arc de cerc cu măsura lui în grade.
Comparaţi: - măsura arcului mic AC cu măsura arcului mic BD.
- lungimea arcului mic AC cu lungimea arcului mic BD.

8) Pentru fiecare unghi, notaţi măsura şi clasificarea (ascuţit, drept, obtuz).

9) Pentru fiecare exerciţiu, construiţi un unghi la centru care să aibă măsura dată.

45o 135o 75o 165o

10) Aflați măsura unghiului la centru MON, știind că măsura arcului MN este 40% din măsura cercului.
m(MON) =
11) Folosiți convențiile de notare și datele din fiecare figură pentru a calcula măsurile arcelor AB, BC și AC.

a) m(AB) = .......... o b) m(AB) = .......... o c) m(AB) = .......... o

m(BC) = .......... o m(BC) = .......... o m(BC) = .......... o
m(AC) = .......... o m(AC) = .......... o m(AC) = .......... o

12) Pe un cerc de centru O se găsesc punctele A și B astfel încât măsura arcului mare AB este de 17 ori mai
mare decât măsura arcului mic AB. Calculați măsurile unghiurilor triunghiului AOB.

13) Pentru figura alăturată, calculați lungimea coardei AB și distanța de la centrul cercului la această coardă.