7.Analiza profitului (pierderii) din activitatile neoperationale.

Mărimea profitului (pierderilor), în mare măsură, depinde şi de rezultatele obţinute

de întreprindere din activităţile neoperaţionale, adică din activităţile de investiţii,
financiară şi din evenimentele excepţionale. Analiza începe cu aprecierea în
dinamică şi/sau în comparaţie cu datele prevăzute în Planul de afaceri a mărimii şi
structurii profitului (pierderilor) din activităţile neoperaţionale.
Profitul (pierderea) din activitatea de investiţii reprezintă diferenţa dintre
veniturile şi cheltuielile din operaţiunile legate de ieşirea activelor nemateriale,
materiale .şi financiare pe termen lung.
Analiza profitului (pierderii) din activitatea de investiţii (ca şi din alte activităţi
neoperaţionale) începe cu aprecierea modificării mărimii acestora în dinamică şi a
cotei acestora în suma totală a profitului (pierderii) până la impozitare şi a
profitului (pierderii) activităţii neoperaţionale.
8. CALCULUL REZERVELOR INTERNE DE MAJORARE A PROFITULUI
La calcularea rezervelor interne de majorare a profitului este necesară, în primul
rând, determinarea posibilităţii creşterii profitului pe seama rezervelor evidenţiate
mai sus prin sporirea cantităţii produselor vândute în unităţi fizice, micşorarea
costului unitar al produselor vândute, majorarea preţurilor de vânzare prin creşterea
calităţii produselor vândute, comercializarea acestora pe pieţe mai atrăgătoare şi
altele. Rezervele interne de majorare a profitului se determină pe fiecare produs în
parte. Pentru a determina rezerva internă de majorare a profitului pe
seama creşterii cantităţii produselor vândute este necesar a înmulţi rezerva de
creştere a cantităţii fiecărui produs vândut cu mărimea efectivă (curentă) a
profitului brut pe unitatea de produs.
9. Notiunea de rentabilitate.
Rentabilitatea reprezintă un indicator al eficienţei, care exprimă capacitatea
întreprinderii de a câştiga profit.
Rentabilitatea se determină ca raportul dintre efectele economice şi financiare
obţinute de întreprindere şi eforturile depuse pentru obţinerea acestora.
În practica economică, rentabilitatea poate căpăta diferite forme, după cum se
schimbă părţile componente ale formulei de bază. În calitate de efect economic şi
financiar, la calculul rentabilităţii, se utilizează profitul, dividende etc, iar în
calitate de efort - costul vânzărilor, activele totale, capitalul propriu, capitalul
permanent al întreprinderii şi altele. În literatura de specialitate, indicatorii
rentabilităţii sunt grupaţi în trei categorii:
• indicatorii rentabilităţii producţiei;
• indicatorii rentabilităţii activelor;
• indicatorii rentabilităţii capitalului.
10. Importanta analizei rentabilitatii.
Indicatorii rentabilităţii activelor exprimă interesele utilizatorilor interni pentru
aprecierea capacităţii unităţii economice de a-şi utiliza cât mai eficient activele
sale. De calculul indicatorilor rentabilităţii capitalului sunt preocupaţi nu numai
proprietarii întreprinderii, dar şi potenţialii acţionari, atunci când pe piaţa valorilor
mobiliare aleg cele mai atrăgătoare variante de procurare a acţiunilor.
Analiza rentabilităţii oferă diferitelor categorii de utilizatori ai Rapoartelor
financiare posibilitatea de a aprecia următoarele aspecte:
•Cât profit câştigă întreprinderea la un leu venituri din vânzări?
•Care este nivelul rentabilităţii pe produs?
• Ce profit obţine întreprinderea la un leu active cu destinaţie de producţie?
• Care este nivelul rentabilităţii activelor şi capitalului?
• Care sunt cauzele principale ce au provocat devierea nivelului rentabilităţii?
Care sunt rezervele de majorare a nivelului rentabilităţii?
Studierea acestor aspecte oferă utilizatorilor Rapoartelor financiare informaţia
necesară pentru aprecierea eficienţei diferitelor laturi ale activităţii întreprinderii,
luarea deciziilor manageriale privind raţionalitatea atragerii surselor împrumutate,
formarea preţurilor etc
11. Analiza rentabilitatii pe produs.
Sarcinile analizei rentabilităţii pe produs constă în aprecierea nivelului rentabilităţii
pe produsele vândute de întreprindere, calculul influenţei factorilor ce au
determinat abaterea nivelului rentabilităţii pe produs şi în evidenţierea rezervelor
interne de majorare a rentabilităţii. Rentabilitatea pe produs reflectă:
• profitul obţinut la un leu vânzări, când rentabilitatea este calculată în funcţie de
preţ de vânzare.
• profitul obţinut la un leu costuri, când rentabilitatea este calculată în funcţie de
cost pe unitatea de produs a doi factori:
• modificarea costului pe unitatea de produs;
• modificarea preţului de vânzare pe produs.