See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/316975348

Articole originale EXOSTOZELE LOCALIZATE LA NIVELUL GENUNCHIULUI –

EXPERIENȚA RECENTĂ CU 9 CAZURI

Article · January 2016

CITATIONS READS

0 1,289

5 authors, including:

Florin Filip Cristina Hrustovici

Spital Judetean de Urgenta Suceava
5 PUBLICATIONS   0 CITATIONS   
38 PUBLICATIONS   7 CITATIONS   
SEE PROFILE
SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Pediatric Trauma View project

EEG/ EMG/ Function Testing procedures in medicine View project

All content following this page was uploaded by Florin Filip on 16 May 2017.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 Jurnalul medical de Bucovina, vol. II, nr. 4, 2016

Articole originale

EXOSTOZELE LOCALIZATE LA NIVELUL GENUNCHIULUI –

EXPERIENȚA RECENTĂ CU 9 CAZURI

Florin Filip1*, Ion Iaz1, Cristina Hrustovici1, Dorin Stănescu2, Andreea Botezan3, Adrian Tătăranu4

1 ­ Secția Chirurgie Pediatrică

2 ­ Secția Anestezie şi Terapie Intensivă
3 ­ Departament Anatomie patologică
4 ­ Spitalul Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” Suceava

Rezumat
Osteocondroamele solitare sau exostozele reprezintă cea mai frecventă formă de tumori osoase benigne. Sunt
caracterizate prin exteriorizarea la suprafața osului afectat a unei proliferări osoase acoperite de cartilaj.
Majoritatea cazurilor sunt localizate la nivelul oaselor lungi (femur, tibie sau humerus). Tratamentul chirurgical
presupune excizia completă a tumorii împreună cu periostul de vecinătate pentru a preveni recidiva locală.
Prezentăm experiența noastră cu un număr de 9 cazuri operate într­un interval de 21 de luni, la care am constatat
o serie de aspect particulare: localizarea exclusiv la nivelul genunchiului (femur și tibie), predominența sexului
masculin și a formei anatomice sesile de tumoră osoasă. Monitorizarea acestor cazuri este necesară pentru a
surprinde alte particularități evolutive și a exclude transformarea malignă.
Cuvinte­cheie: exostoze, genunchi, rezecție.

Introducere cu stabilirea unor corelații între forma anatomo­

O
steocondroamele solitare (denumi­
te exostoze în terminologia curen­
tă) sunt tumori osoase benigne
diagnosticate fie întâmplător, ca
tumefiere asimptomatică la nivelul
unei extremități osoase, fie în urma unui trauma­
tism care determină dureri locale. Mai rar, apar
simptome generate de compresia pe structuri vas­
culare sau nervoase de vecinătate. Tratamentul de
elecție este chirurgical și constă din rezecția com­
pletă a tumorii. Deși reprezintă o afecțiune benig­
nă, există un risc de 1­ 2% de transformare malig­
nă a tumorii, ceea ce impune monitorizarea post­
terapeutică adecvată a pacienților cu această afec­
țiune.
Scopul lucrării
Ne­am propus evaluarea cazurilor de exostoze
la copil tratate recent în Secția de Chirurgie și Or­
topedie Pediatrică a Spitalului Județean Suceava,
clinică, aspectele radiologice și cele de anatomie
patologică. Am urmărit identificarea unor posibile
forme particulare ale acestei patologii relativ frec­
vente a copilului în ceea ce privește localizarea
anatomică, repartiția pe sexe sau evoluția post­
operatorie.
Material și metodă
Studiul retrospectiv al documentației medicale
pentru cazurile internate în secția noastră în peri­
oada 01.01.2015 ­ 30.09.2016, cu consemnarea
următoarelor informații:
­ vârsta, sexul și mediul de proveniență;
­ tipul anatomic și localizarea exostozelor;
­ aspecte imagistice preoperatorii;
­ detalii de tehnică chirurgicală;
­ durata de spitalizare și prezența complicații­
lor.
Au fost notate și aspectele de anatomie pato­
logică furnizate de Serviciul de Anatomie Pa­
tologică al spitalului. S­a urmărit evoluția

* Adresă corespondență autor: Dr. Florin Filip, MD, PhD, Spitalul Judeţean de Urgentă „Sf. Ioan cel Nou”, Suceava, România,
Email: ffilip_99@yahoo.com

1
 Jurnalul medical de Bucovina, vol. II, nr. 4, 2016

postoperatorie a pacienților pentru a sur­ proximală). Circumstanțele de diagnostic au fost

prinde eventuale complicații.
Rezultate
Au fost identificate 9 cazuri de exostoze ope­
rate în serviciul nostru în perioada 01.01.2015 ­
30.09.2016, toate localizate la nivelul genunchiu­
lui (5 cazuri de femur distal și 4 cazuri de tibie
reprezentate de: tumefiere locală nedureroasă (7
cazuri) și dureri sau impotență funcțională locală
(2 cazuri). S­a constatat predominența cazurilor
provenite din mediul urban (urban: rural = 2:1) și
a sexului masculin (8 băieți și 1 fată). Vârsta me­
die a acestor pacienți a fost de 13 ani și 8 luni, cu
limite între 9 ani și 1 lună și 17 ani și 4 luni (Tabel
1).

Tabel 1: Date generale privind exostozele operate.

Vârsta Mediu Localizare Durată
Nume pacient Sex (U­ urban, (F­ femur, Tratament spitalizare (zile)
(ani + luni)
R­ rural) T­ tibie)

T.C. ­V. 16 + 8 M R T stângă Extirpare 3

Extirpare + atelă
T.R. ­ A. 12 + 8 M U F stâng 4
gipsată
Extirpare +
A.S. ­ A. 10 + 5 M U F drept 4
Fraxiparină

I.I. ­ R. 15 + 3 M U F stâng Extirpare 3

D.D. ­ G. 13 + 2 M U T stângă Extirpare 2

N.A. ­ N. 9+1 F R T dreaptă Extirpare 4

C.B. 13 + 11 M U F stâng Extirpare 4

Extirpare +
M.O. ­ G. 14 + 11 M U F stâng 5
Fraxiparină

B.A. ­ A. 17 + 4 M R T dreaptă Extirpare 3

Evaluarea imagistică preoperatorie s­a efectuat au fost de tumoră osoasă bine delimitată, cu bază
prin examen radiologic standard în două incidențe largă de implantare – sesila (raport tumoră sesilă:
(A­P și profil), iar aspectele mai frecvent întâlnite tumoră pediculată = 2 : 1) (Fig. 1). Aspectele cli­

Figura 1a, b. Aspect radiologic de tumora sesila.

2
 Jurnalul medical de Bucovina, vol. II, nr. 4, 2016

nice și radiologice sugestive pentru natura benig­
nă a tumorilor osoase au justificat utilizarea ca
tratament excizia chirurgicală completă a tumo­
rilor osoase, în limite aparente, cu înlăturarea
periostului adiacent (Fig. 2, 3). Am utilizat tub de
cu Fraxiparină a tromboemboliei venoase profun­
de (TVP) a fost utilizată doar în 2 cazuri, care a­
veau perspective de mobilizare postoperatorie
dificilă. În toate cazurile am utilizat antibioterapia
perioperatorie profilactică cu Cefuroxim i.v.
Examenul anatomo­patologic (AP) al tumorii
rezecate, efectuat de rutină în toate cazurile, a evi­
dențiat aspecte histologice normale, respectiv:
­ structură normală a osteocondromului (peri­
ost­cartilaj­tesut osos de aspect normal);
­ rezecție completă a tumorii osoase;
­ absența atipiilor celulare (Fig. 4, 5).

Figura 2. Exostoza ­ aspect intraoperator

Figura 3. Exostoza ­ piesa de rezectie chirurgicală

dren într­un singur caz cu disecție laborioasă în

planul muscular și imobilizare gipsată postope­
ratorie de asemenea într­un singur caz în care a
existat suspiciunea unei fracturi identificate intra­
operator. Nu s­au costatat complicații postopera­
torii, iar durata medie de internare a pacienților a
fost de 3,55 zile (limite între 2­5 zile). Profilaxia Figura 4 a, b. Examen anatomo­patologic ­ aspect ma­
croscopic.

3
 Jurnalul medical de Bucovina, vol. II, nr. 4, 2016
Figura 5 a, b. Examen anatomo­patologic: aspect microscopic.
Discuții
Osteocondroamele reprezintă 9­10% din tota­
lul tumorilor osoase și cea mai frecventă forma de
tumoră osoasă benignă (35­ 40% din acestea) (1,
2). În cele mai multe cazuri apar sub formă de
tumori solitare („solitary osteochondroma”). Sunt
caracteristice copilului în perioada de creștere, a­
vând o incidență maximă în primele 2 decenii de
viață, fără diferențe semnificative legate de sex
(Fig. 6). Originea acestor tumori este incomplet
Figura 6. Incidenta pe grupe de varsta de exostozei.
elucidată, existând mai multe teorii etiopatogenice
acceptate (Virchow ­ 1891; Keith ­ 1920; Muller ­
1913, etc.). În formele solitare se consideră că la
nivelul plăcii epifizare se produce hernierea late­
4
rală sau internă a unei mici porțiuni, având ca
rezultat formarea unui fragment osos acoperit de
cartilaj. Osificarea encondrală progresivă a carti­
lajului de înveliș determină, în final, formarea e­
xostozei. Aproximativ 90% din cazuri sunt locali­
zate la nivelul extremităților (scheletul apendicu­
lar), iar 50% afectează genunchiul (30% la femur,
15­20% la tibie). S­au semnalat localizări mai rare
la nivelul membrelor superioare sau al bazinului
(3).
Anatomic, exostozele pot prezenta un aspect
sesil (bază largă de implantare) sau
pediculat (bază îngustă) și apar ca o
masă osoasă neregulată acoperită
de cartilaj hialin albastriu de grosi­
me variabilă. Există multiple varia­
ții de formă și aspect, dar toate e­
xostozele prezintă continuitate cu
osul cortical și canalul medular de
vecinătate. Exostozele voluminoase
pot da naștere la suprafața lor unei
burse produse prin frecarea de
structurile de vecinătate (4).
Diagnosticul este de obicei con­
firmat prin examen radiologic sim­
plu în două incidențe, care eviden­
tiază o serie de aspecte caracteris­
tice: originea în metafiza osoasă
(tumora „fuge” de epifiză), formă
sesilă sau pediculată și prezența
locală de cartilaj cu formă și dimen­
siuni variabile. Dimensiunile obișnuite ale unei
exostoze variază între 2­12 cm. Așa cum s­a men­
ționat anterior, un criteriu important de diagnostic
clinic și radiologic îl constituie continuitatea exos­
 Jurnalul medical de Bucovina, vol. II, nr. 4, 2016
tozei cu corticala și canalul medular al osului din
vecinătate. Examene imagistice ca CT, echografie
sau examen RMN se utilizează în situații speciale
(precizarea grosimii cartilajului de înveliș, evalua­
rea structurilor neuro­vasculare de vecinătate sau
surprinderea unor aspecte sugestive pentru malig­
nitate locală).
Tratamentul de elecție al exostozelor este chi­
rurgical și presupune excizia completă a forma­
țiunii împreună cu periostul de vecinătate; se re­
comandă îndepărtarea leziunilor simptomatice,
care generează dureri locale (prin traumatisme lo­
cale repetate, fracturi la baza exostozei sau apari­
ția unei bursite locale dureroase) sau dacă forma­
țiunea osoasă exercită compresiune pe structurile
neuro­vasculare de vecinătate. S­au descris simp­
tome legate de compresiunea pe nervul sciatic
popliteu extern la genunchi, pe nervul median la
pumn sau chiar compresiunea măduvei spinării de
către un osteocondrom vertebral (5, 6, 7). Uneori,
pacientul ajuns la adolescență consideră inaccep­
tabilă prezența tumorii osoase și solicită îndepăr­
tarea chirurgicală a acesteia. În sfârșit, există si­
tuații în care rezecția este indicată de suspiciunea
transformării maligne a acesteia prin creșterea
persistentă în dimensiune sau apariția simpto­
melor locale după atingerea maturității scheletice;
această evoluție este însă foarte rară, cu o inci­
dență între 0,25­4% în diverse statistici (1, 8, 9).
Majoritatea autorilor consideră că rezecția com­
pletă a unei exostoze simptomatice într­un caz cu
morbiditate scăzută duce la obținerea unui rezultat
postoperator foarte bun (3, 10).
Cazuistica prezentată de noi include 9 copii
operați într­un interval de 21 de luni și are o serie
de elemente particulare. Astfel, au predominat ca­
zurile care afectează băieții (8 din 9 cazuri), ceea
ce sugerează implicarea traumatismului osos local
la copilul activ din punct de vedere fizic în apa­
riția osteocondroamelor (menționat de unii autori
ca posibil factor etiologic). În toate cazurile ope­
rate de noi exostozele au fost localizate la nivelul
genunchiului (femur distal, respectiv tibie proxi­
mală), în condițiile în care literatura de speciali­
tate menționează o incidență de aproximativ 50%
a acestei localizări. Din punct de vedere clinic și
radiologic au predominat în raport de 2:1 formele
sesile de exostoză, în timp de pe serii largi de
cazuri formele sesile și pediculate se regăsesc în
procente similare. Circumstanțele de diagnostic
sunt cele obișnuite, respectiv prezența unei tume­
fieri osoase asimptomatice pentru care pacientul
aflat la vârsta adolescenței solicită extirparea (7
cazuri) sau simptome locale de durere sau jenă
funcțională (2 cazuri). Rezultatele tratamentului
chirurgical și aspectele histologice evidențiate
prin examen AP sunt similare cu acelea din lite­
ratura de specialitate.
Copyright: © 2016 Jurnalul Medical de Bucovina. Acesta este un articol cu acces liber distribuit de www.jmbucovina.ro cu permisiunea
nerestricționată pentru utilizarea, distribuția și reproducerea pe orice mediu, cu condiția ca autorul original și sursa să fie creditate.
View publication stats
Concluzii
Am prezentat o serie de 9 cazuri de osteo­
condroame solitare (exostoze) tratate chirurgical
în serviciul nostru într­un interval de timp de 21
de luni. Toate exostozele au fost localizate la ni­
velul genunchiului. Exostozele au fost diagnos­
ticate în special la băieți, sub formă de tumefiere
asimptomatică de consistență osoasă la nivelul ge­
nunchiului. Au predominat aspectele anatomo­ ra­
diologice de exostoză sesilă. Excizia chirurgicală
completă a exostozei, chiar dacă a necesitat abord
larg și disecție laborioasă, a fost eficace și sufi­
cientă în toate cazurile. Nici un caz nu a prezentat
aspecte anormale de anatomie patologică sau
complicații postoperatorii. Considerăm utilă mo­
nitorizarea în timp a acestor cazuri pentru o mai
bună corelație clinică­imagistică­patologică.
Bibliografie:
1. Dahlin DC, Unni KK: Bone Tumors: General As­
pects and Data on 8542 Cases, 4th Ed. Springfield,
Illinois, Charles C Thomas, 1986;
2. Schajowicz F: Tumors and Tumor­ like Lesions of
Bone and Joints. New York, Springer­ Verlag, 1981;
3. Essadki B, Moujtahid M, Lamine A, et al: Solitary
osteochondroma of the limbs: Clinical review of 76
cases and pathogenic hypothesis (in French). Acta
Orthop Belg 2000; 66: 146;
4. Wright JM, Matayoshi E, Goldstein AP: Bursal os­
teochondromatosis overlying an ostechondroma of a
rib: A case report. J Bone Joint Surg Am 1997; 79:
1085;
5. Brastianos P, Pradilla G, McCarthy E, et al: Soli­
tary thoracic osteochondroma: Case report and
review of the literature. Neurosurgery 2005: 56:
E1379;
6. Sharma MC, Arora R, Deol PS, et al: Osteochon­
droma of the spine: An enigmatic tumor of the
spinal cord. A series of 10 cases. J Neurorg Sci
2002; 46: 66;
7. Silber JS, Mathur S, Ecker M: A solitary osteochon­
droma of the pediatric thoracic spine: A case report
and review of the literature. Am J Orthop 2000; 29:
711;
8. Lamovec J, Spiler M, Jevtic V: Osteosarcoma ari­
sing in a solitary osteochondroma of the knee. Arch
Patol Lab Med 1999; 123: 832;
9. Malik R, Kapoor N: Transformation of solitary os­
teochondroma of the calcaneum to chondrosar­
coma: A case report. Ind J Pathol Microbiol 2004;
47: 42;
10. Bottner F, Rodl R, Kordish I, et al: Surgical treat­
ment of symptomatic osteochondroma: A three­ to
eight year follow­ up study. J Bone Joint Surg Br
2003; 85: 1161.