Sunteți pe pagina 1din 5

Capacitatea, inductanţa şi rezistenţa electrică.

by Ciprian

Bine te-am găsit !


Acum după ce ai înţeles ce înseamnă curentul electric, este momentul să vedem prin ce aventuri pot
trece electronii în timpul călătoriei lor de la borna negativă la borna pozitivă. Capacitatea,
inductanţa şi rezistenţa electrică sunt nişte parametri esenţiali dacă vrei să ajungi să înţelegi
funcţionarea unui circuit electric, oricare ar fi el. Spun asta pentru că pe vremea când eram
începător, mă grăbeam să ajung să pun în funcţiune cât mai repede montajul electronic dorit, chiar
dacă nu îmi era 100% clar cum funcţionează. Era o abordare stupidă, pentru că montajele
electronice făcute orbeşte de regulă nu funcţionau. Aşa că te sfătui să nu-mi repeţi greşeala. Înainte
de a te apuca să contruieşti circuite electrice, fă-ţi un bine şi pune-te la punct cu ceea ce înseamnă
capacitatea, inductanţa şi rezistenţa electrică.
În continuare vom vorbi despre:
• Ce este un circuit electric ?
• Ce este capacitatea electrică ?
• Ce este inductanţa electrică ?
• Ce este rezistenţa electrică ?

Ce este un circuit electric ?


Pe scurt, este o pistă de alergare destinată electronilor. Altfel spus, reprezintă toate drumurile prin
care electronii, pornind de la start (borna negativă a generatorului) pot ajunge la finish (borna
pozitivă). În condiţii normale, electronii nu pot călători decât în materiale bune conducătoare de
electricitate şi prin urmare, un circuit electric este format din elemente care au o bună conductivitate
electrică. Aşa cum se observă şi în figura 1, elementele fundamentale ale unui circuit electric sunt:
• generatorul electric: este un dispozitiv care foloseşte un anumit tip de energie (chimică,
mecanică, termică, luminoasă etc.) pentru a crea energie electrică;
• consumatorul electric: poate fi reprezentat de orice dispozitiv care permite trecerea
curentului electric. Odată conectat la generator, consumatorul va transforma energia electrică
primită de la acesta în altă forma de energie (căldură, lumină, lucru mecanic etc.);
• conexiunile electrice: reprezintă elementele care fac legătura dintre generator şi consumator.
În practică se găsesc sub formă de cabluri metalice, trasee de cablaj imprimat etc. O
menţiune foarte importantă este aceea că pentru a minimiza pierderile de energie electrică,
rezistenţa electrică a conexiunilor electrice trebuie să fie întotdeauna cu mult mai mică decât
cea a consumatorului electric.

Figura 1. Componentele fundamentale ale unui circuit electric


După cum ţi-am explicat în articolul trecut, curentul electric curge de la borna negativă la cea
pozitivă. Cu toate acestea, convenţional se consideră că sensul curentului electric este de la borna
pozitivă la cea negativă. Mi se pare o tâmpenie însă dacă această convenţie se foloseşte peste tot, în
figura 1 am folosit intenţionat sensul convenţional ca să te poţi obişnui şi tu cu el.
În ceeea ce priveşte continuitatea circuitelor electrice, acestea pot fi:
• închise, atunci când elementele circuitului sunt conectate în una sau mai multe bucle. Un
exemplu de circuit închis este cel din figura 1. În acest caz, există cel puţin un lanţ format
din elemente bune conducătoare de electricitate prin care curentul electric poate circula;
• deschise, atunci când nu există nici un traseu prin care curentul electric să poată circula.
Aşadar, pentru a putea obţine un curent electric într-un circuit electric trebuie să te asiguri că
sarcinile electrice “exilate” la borna pozitivă au pe unde ajunge la borna negativă. Când un
electronist studiază o schemă electrică, unul prin primele lucruri pe care îl va face va fi să caute
“traseul sau drumul de întoarcere al curentului”, adică va urmări pe unde se “întoarce” la borna
negativă curentul electric plecat de la borna pozitivă.
Tot în figura 1 poţi observa că în cazul consumatorului electric nu am mai indicat vreo diferenţă
între borne aşa cum am făcut-o (prin culori) în cazul generatorului. Motivul este faptul că, pentru
simplificare, am presupus că acela este un consumator electric la care nu contează la care borna îi
legi plusul şi la care minusul.
Ce este capacitatea electrică ?
Definiţia oficială spune că este o mărime care exprimă proprietatea corpurilor conductoare de a
înmagazina şi păstra sarcini electrice. Eu nu-i dau 100% dreptate, pentru că un condensator
(obiectul în care se “înmagazinează sarcini electrice”) de fapt are mereu exact acelaşi număr de
sarcini – ceea ce poate varia este doar distribuţia lor.
Ca să înţelegi mai uşor hai să aruncăm o privire peste figura 2.

Figura 2. Structura unui condensator electric


Corpul alb-albastru este un condensator electric. Este format din două plăci metalice
numite armături. Între armături se observă dielectricul, care în esenţă este un material izolator
plasat acolo pentru a evita contactul electric dintre armături.
Cum funcţionează condensatorul ? Atunci când generatorul bagă tensiune pe bornele
condensatorului, practic acesta ia electroni de pe o armătură şi îi trimite pe cealaltă. Neavând cum
trece de dielectric, tensiunea electrică (dezechilibrul de sarcini electrice) astfel formată se păstrează
chiar şi dacă deconectăm generatorul. În această situaţie, se spune că avem un condensator proaspăt
încărcat.
Aşadar, între orice suprafeţe între care există o tensiune electrică, neapărat apare şi o capacitate
electrică. În cazul suprafeţelor obişnuite, care sunt şi mici şi separate de distanţe destul de mari,
capacităţile electrice care apar sunt de multe ori neglijabile. De aceea, pentru capacităţile necesare
în electronică, se folosesc condensatori realizaţi din foiţe metalice cu suprafeţe mari, plasate foarte
aproape una de alta şi rulate ca o shaorma (adica în formă cilindrică) pentru a obţine un gabarit cât
mai redus.
O analogie mecanică a condensatorului poate fi o butelie cu aer: armăturile condensatorului ar fi
echivalente cu spaţiul exterior şi cel din interiorul buteliei, iar dielectricul ar fi echivalent cu pereţii
buteliei.
Capacitarea electrică este importantă în special pentru că:
• este un rezervor de energie electrică şi astfel, în cazul în care tensiunea generatorului nu este
chiar constantă, condensatorul ajuta la stabilizarea ei: când tinde să scadă, condensatorul
începe să se descarce cedând energie electrică către generator, iar când tinde să crească,
condensatorul începe iar să se încarce consumând energie electrică de la generator;
• permite trecerea curentului electric doar în momentul încărcării sau al descărcării. Bine,
printre armăturile unui condensator nu poate circula nici un electron din cauza dielectricului
care este izolator, însă pe durata încărcării/descărcării condensatorului, electronii care sunt
luaţi de pe o armătura şi duşi pe cealaltă tot un curent electric formează. În analogia cu
butelia, chiar dacă prin pereţii buteliei nu poate trece nici un atom, în momentul încărcării
sau descărcării buteliei, prin conducta de încărcare/descărcare a buteliei va circula un curent
de aer.
Capacitatea unui condensator se măsoară în Farazi [F].

Ce este inductanţa electrică ?


La trecerea printr-un circuit electric, curentul electric (pe care-l vom numi iniţial) creează în jurul
conductorilor prin care trece un câmp magnetic. Acest câmp, la rândul său creează în conductorul
electric un curent electric (pe care-l vom numi indus) de sens contrar, care tinde să-l frâneze pe cel
iniţial. Acest fenomen de frânare are loc doar când curentul iniţial îşi modifică valoarea (creşte sau
scade) şi poarta numele de autoinducţie.
Acestea fiind spuse, dacă avem un element de circuit prin care circula un curent electric (iniţial),
inductanţa reprezintă capacitatea acelui element de circuit de a se opune modificării intensităţii
curentului iniţial, prin crearea (inducerea) unui curent de sens contrar.
Echivalentul mecanic direct al inductanţei este inerţia. Prin urmare, ca să înţelegi mai bine
inductanţa, îţi poţi închipui că electronii dintr-un circuit nu pot fi acceleraţi sau frânaţi instant, la fel
cum nici o maşină nu poate accelera sau frâna instant.
Valoarea curentului indus este proporţională cu valoarea curentului iniţial. În acelaşi timp, este
direct proporţională şi cu viteza de variaţie a curentului, la fel cum forţa de inerţie este
proporţională cu variaţia vitezei unei maşini.
Inductanţa corpurilor obişnuite este de multe ori neglijabilă şi de aceea nu prea ne putem folosi de
ea. Pentru a obţine inductanţe de valori mai mari, firul a cărui inductanţă dorim să o mărim se
modelează sub forma unei bobine (vezi bobina cu aer din figura 3 – stânga).
Dacă este nevoie de o inductanţă şi mai mare, în interiorul bobinei se pune un miez fabricat din
materiale feromagnetice (vezi bobina cu miez din figura 3 – dreapta). Aceste materiale, prin simpla
lor prezenţă în interiorul bobinelor, reuşesc să le mărească inductanţa chiar şi de câteva zeci de ori.

Figura 3. Bobine electrice cu aer (stânga) şi cu miez (dreapta)


Inductanţa este importantă în special pentru că:
• permite filtrarea curenţilor electrici în funcţie de viteza de variaţie a acestora: cei care
variază suficient de repede nu pot trece mai departe de o bobină (de o inductanţă) iar cei care
variază foarte lent, pot trece complet nestingheriţi;
• inductanţele a două bobine plasate suficient de aproape una de cealaltă, comunică între ele.
Câmpul magnetic creat de o bobină poate crea curenţi electrici (induşi) nu doar în acea
bobină ci şi în orice alt material conductor din apropiere. Acest fapt permite transferul de
energie electrică fără a avea contact electric între cele două bobine (de exemplu:
transformatorul electric). Fără această caracteristică a inductanţei, nu am putea avea
comunicaţii wireless de nici un fel.
Inductanţa se măsoară în Henry [H]
Nu am găsit deocamdată o explicaţie simplă şi clară la întrebarea ce este câmpul magnetic. Pentru a
răspunde la această intrebare ar trebui să fac apel la noţiuni de fizică cuantică, ceea ce ar însemna să
mă îndepărtez inutil de mult de tematica articolului. Dacă totuşi eşti deosebit de interesat despre
natura câmpului magnetic, poţi începe de aici şi de aici.
Din punct de vedere practic, este suficient să ştii că:
• şi câmpul electric şi câmpul magnetic sunt fenomene prin care sarcinile electrice pot
interacţiona (se pot atrage sau respinge);
• principala diferenţă dintre câmpul electric şi cel magnetic este aceea că dacă primul este
creat de dezechilibrul de sarcini electrice (tensiune electrică), cel de-al doilea apare atunci
când sarcinile electrice se deplasează (curent electric). Aşadar, intensitatea câmpului electric
depinde de tensiunea electrică, în timp ce intensitatea câmpului magnetic depinde de
intensitatea curentului electric.
Ce este rezistenţa electrică ?
În drumul lor, electronii care formează curentul electric se ciocnesc de atomii conductorului
respectiv la fel cum apa dintr-o conductă se freacă de pereţii acesteia. Prin urmare, rezistenţa
electrică este opoziţia pe care o întâlneşte curentul electric la trecerea sa printr-un anumit material.
Rezistenţa electrică are ca unitate de măsură ohm-ul [Ω].
Rezistenţa electrică este importantă pentru că afectează în mod direct intensitatea curentului
electric. Legea lui Ohm este formula care descrie cu precizie acest fenomen, spunând aşa:

unde:
I – intensitarea curentului electric. Se exprimă în A (amperi);
U – tensiunea electrică. Se exprimă în V (volţi);

R – rezistenţa electrică. Se exprimă în Ω (ohmi).


Asta înseamnă că, dacă avem un generator electric (de exemplu o baterie), la bornele căruia legăm
un fir metalic, cu cât rezistenţa electrică a acestuia va fi mai mare, cu atât mai mică va fi intensitatea
curentului electric (şi invers).
Am observat că multă lume are impresia că dacă rezistenţa electrică a unui echipament electric este
mare asta înseamnă că şi consumul de energie electrică este mare. Aşa cum ţi-am explicat mai sus,
situaţia stă exact invers: rezistenţa electrică frânează trecerea curentului electric, la fel cum un
furtun subţire sau parţial înfundat îngreunează trecerea apei prin el.
Nu se poate spune că rezistenţa electrică este un lucru bun sau rău, ci doar potrivit sau mai puţin
potrivit unei anumite situaţii. De exemplu, pentru a micşora pierderile, rezistenţa electrică a
cablurilor de alimentare cu energie electrică trebuie să fie cât mai mică. Pe de altă parte, rezistenţa
electrică a izolaţiei cablurilor respective trebuie să fie cât mai mare pentru a reduce cât mai mult
riscul de electrocutare.
Ca şi componentă electronică, rezistenţa electrică este folosită în principal pentru
reducerea/limitarea curenţilor şi tensiunilor electrice. Din acest motiv, în aproape orice tip de
montaj electronic rezistenţa electrică este cea mai folosită componentă.
În final, important de reţinut este faptul că inductanţa, capacitatea şi rezistenţa electrică sunt
proprietăţi pe care absolut orice material le are. Altfel spus, fabricanţii de componente electronice
pot creşte inductanţa, capacitatea sau rezistenţa electrică practic oricât de mult, însă niciodată nu le
pot reduce până la zero.
Dacă ţi-a plăcut acest articol, distribuie-l mai departe în grupul tău de prieteni !
Cu bine,
Ciprian