S1.

Un consumator inductiv, alimentat sub o tensiune sinusoidala avand valoarea efectiva 220v ,
absoarbe un current avand valoarea efectiva 11,2 A. Daca curentul este defazat in urma tensiunii cu un
unghi de 12 grade, sa se calculeze :

a) Puterile active reactiva si aparenta

b) Factorul de putere

O plită electrică având rezistenţa Rp = 22Ω este alimentată printr-un circuit cu conductoare din
aluminiu cu ρ = 1/32 Ωmm2/m şi secţiune s = 2,5 mm2 în lungime l=40m. Tensiunea la plecarea
din tablou este U=230V. Să se calculeze:

a)rezistenţa electrică Rc a circuitului;

b)curentul electric din circuit;

c)tensiunea la bornele plitei.

a). rezistenţa electrică Rc a circuitului:

b).
c) Legea lui Ohm:

Caderea de tensiune pe circuit:

Valoarea tensiunii la bornele plitei:

Un electromotor trifazat ale cărui înfăşurări sunt conectate în stea la o reţea cu tensiunea pe
fază Uf=220V absoarbe un curent pe fiecare fază I = 10 A. Să se determine puterile activă şi
reactivă absorbite de electromotor, acesta funcţionând cu un factor de putere cosφ=0.72.

Puterea activă:

Puterea aparentă:

Puterea

reactivă:

Un electromotor monofazat având randamentul η = 80% şi cosφ = 0.89 este parcurs de un curent
I = 18 A la o tensiune de U = 230 V. Să se determine puterea absorbită din reţea şi puterea utilă
ale electromotorului, în kW şi CP.

Notă:
Puterea activă absorbită din rețea:

Puterea utilă a motorului:

Observație: La un motor puterea activă servește la acoperirea pierderilor din motor (materializate
sub forma de căldură) si la asigurarea unei puteri mecanice la arborele acestuia, iar puterea reactivă
servește la crearea câmpurilor magnetice utile si de dispersie.

S3.Pe tabloul de distribuţie al unui consumator sunt montate : un voltmetru, un ampermetru şi un

wattmetru, care indică: 220 V, 80 A şi respectiv 14.1 kW. Să se determine factorul de putere,
impedanţa, rezistenţa activă şi reactanţa circuitului.

Avem o putere activă de 14.1kW, un curent 80A si un racord monofazat 220V.

Puterea aparentă:

Factorul de putere:

Impedanța:

Rezistența:

Reactanța:

Observație ! Când discutam despre curentul alternativ avem următoarea regulă . Doar
in situația unui circuit pur rezistiv ( ), vom avea , deci .

S1.Să se calculeze secţiunea unui circuit cu U=220V din aluminiu cu ρ=1/32 Ωmm2/m având
lungimea l=50m, pentru alimentarea unui electromotor monofazat de putere nominală PN = 5CP,
220V, factorul de putere (în regim normal şi la pornire) cosφ = 0.8, randamentul η=0.9, cu pornire
directă, admiţând la pornire o pierdere de tensiune ΔUpa = 14%, o densitate a curentului la pornire
δpa = 20 A/mm2 şi absorbind la pornire un curent IP = 5IN . În regim permanent de funcţionare se
admite o pierdere de tensiune în reţea ΔU=5%.

Secţiunea calculată se va verifica la:

 încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă. Curentul maxim admisibil

în regim de durată I se consideră: 23A pentru s=4mm2 , 30A pentru s=6mm2 , 41A pentru
s=10mm2
 densitatea curentului la pornire
 pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului

Calculăm secțiunea cablului pentru pierderea de tensiune in regim normal:

Din formula anterioara rezulta:

=> =>
Verificăm sectiunea de 6mmp la regimul de lungă durată, curentul de lunga durată fiind de
23.2A, si sectiunea cablului de 6mmp (care suportă conform cerinței 30A) rezultă că acesta este
dimensionat corespunzator pentru regimul de lungă durată.

Verificăm densitatea de curent la pornire. Conform cerintei problemei, se acceptă, la pornire

traversarea conductorului cu o densitatea de curent de până la 20A/mmp. Astfel, conductorul de
6mmp ar suporta in regim de scurtă de durata (cum ar fi si cel de pornire a motorului)
6mmp*20A/mmp=120A; la pornire motorul va absorbi următorul curent:

=> Conductorul de 6mmp este dimensionat corespunzator (acesta

permite in regim de scurtă durată 120A).

Verificăm la pornire motorului, utilizând conductoare cu s=6mmp.

As cum se poate vedea in calcul de mai sus conductorul de 6mmp nu asigură o cădere de tensiune
de 14% la pornire motorului, aceasta fiind de 22%. Inuitiv putem spune că este necesară o sectiune
mai mare a conductorului. Vom calcul sectiunea conductorului astfel încât să fie indeplinită și
această condiție.

=>

=>

Se va alegea sectiunea S=16mmp (fiind prima sectiune standardizată). Având un diametru mai
mare al conductorului, aceasta satisface obligatoriu si primele 3 conditii (caderea de tensiune in
regim normal, incălzirea in regim de lunga durată și densitatea curentului la pornire).
S3. Un electromotor având puterea nominală Pn=15kW, randamentul η=0.9 şi cosφ=0.8 este
alimentat la tensiunea nominală Un=3x380V, printr-o linie electrică trifazată, având lungimea
L=100m şi conductoare cu secţiunea S=25mmp şi ρ=1/32Ωmmp/m. Să se determine:

a) curentul electric In absorbit din linie de electromotor;

b) pierderea de tensiune din linie până la electromotor;

c) valoarea maximă a curentului la care poate fi reglat releul termic al întrerupătorului automat al
electromotorului, ştiind că, conform normativelor, releul termic poate fi reglat la un curent cuprins
între (1.05 – 1.2) In.

S2. La temperatura mediului ambiant t1 = 150, rezistenta unui bobinaj al unei masini electrice este R1 =
40 Ω. Dupa o functionare mai îndelungata, rezistenta bobinajului creste la valoarea R2 = 50 Ω . Sa se
calculeze temperatura t2 la care a ajuns bobinajul dupa functionare, stiind ca bobinajul este facut din
cupru cu coeficient de temperatura α = 0,004.
S2. La o retea trifazata de curent alternativ este alimentat un receptor electric conectat în triunghi.
Tensiunea de linie este de 220 V. Sa se determine puterea consumata în circuit cunoscând ca
încarcarile pe faze sunt neuniforme si anume: prima faza are rezistenta activa de 3 Ω si reactanta
inductiva de 4 Ω, a doua faza are o o rezistenta activa de 6 Ω si o reactanta inductiva de 8 Ω,a
treia faza are rezistenta activa de 8 Ω si reactanta inductiva de 6 Ω.

d)Puterea totala consumata in circuit este: