Sunteți pe pagina 1din 2

5 Distorsiuni mentale care ne afectează formarea părerilor

Cât de convinși suntem de părerile noastre?

Distorsiunile mentale (cognitive bias) sunt erori în raționare, evaluare și amintire a informației, care de
cele mai multe ori apar datorită părerilor pe care le avem despre lume, indiferent de argumentele din
exterior care dovedesc contrariul.

Un exemplu de distorsiune mentală este ”Efectul de ancoră” (Anchor Bias). Să ne imaginăm că intrăm
într-un magazin sportiv și atenția noastră e captată de probabil cea mai minunată geacă pe care am
văzut-o vreodată. O probăm, într-adevăr e perfectă și trebuie să o avem. Ne uităm pe etichetă și costă
1500 lei. Geaca e prea scumpă. Ne îndreptăm spre ieșire, dar ne oprește un angajat din magazin. A
observat că ne-a plăcut geaca și ne spune că e redusă la 800 lei. E scumpă oricum și nu avem neapărată
nevoie, dar o reducere de 700 lei pentru geacă și pentru sentimentul că ne pricepem în afaceri pare o
ofertă prea bună de refuzat.

În acest exemplu, efectul de ancoră se referă la faptul că am fost influențați puternic de prima
informație primită (ancora), iar decizia de cumpărare a fost afectată de primul preț al gecii.

1. Anchor Bias – efectul de ancoră

Conform exemplului de mai sus, efectul de ancoră apare când suntem influențați de prima
informație primită. Când ne formăm o părere, această distorsiune ne accentuează subiectivitatea
fiindcă ne vom agăța de diferite ”ancore”/informații pe care le avem despre subiect, indiferent dacă
informațiile sunt adevărate sau doar vorbe în vânt.

2. Confirmation Bias - bias de confirmare

Avem tendința de a favoriza informația care ne confirmă părerile pe care le avem deja și de a ignora
informația care ne amenință aceste păreri.

Dacă avem convingerea că ”femeile nu conduc la fel de bine ca bărbații” tindem să observăm mai
des situațiile în care șoferițele greșesc în trafic, iar părerea noastră se întărește. Pe de altă parte,
chiar dacă ne întâlnim la fel de des și cu situații în care șoferii greșesc în trafic, convingerea ne face
să respingem argumentele contra, iar părerea că ”femeile nu conduc la fel de bine ca bărbații”
devine și mai puternică.

3. Outcome Bias – distorsiunea rezultatului știut

Părerile noastre au tendința de a se schimba în funcție de consecințele rezultate. Și pare normal să


fie așa, cu toții ne gândim care va fi rezultatul dacă , de exemplu, acceptăm să urmăm un tratament
cu un anumit procentaj de reușită. Distorsiunea apare când evaluăm cât de bună a fost decizia de a
accepta tratamentul pe baza efectului produs. Dacă acceptăm tratamentul și acesta are efect asupra
noastră, vom zice că am luat o decizie bună. Dacă acceptăm tratamentul și acesta nu are niciun
efect, vom zice că am luat o decizie proastă. Pentru a fi mai puțin susceptibili acestei distorsiuni, e
important să ne evaluăm deciziile în funcție de procesul luării deciziei și nu de rezultat: de exemplu
ce informații am avut la dispoziție când am luat decizia în acel moment și nu după ce am văzut
rezultatul. Se întâmplă ca procesul de luare a deciziei să fie foarte calitativ, iar rezultatul să fie unul
nedorită datorită șansei.

4. Availability heuristic – euristica disponibilității


Avem tendința de a supraestima importanța unei informații pe care ne-o aducem aminte mai
ușor. Informațiile care transmit emoție, sunt amuzante sau bizare tind să fie reținute și
reamintite mult mai ușor decât altfel de informații. Așa se explică de ce avem emoții mai mari
când ne urcăm într-un avion decât atunci când ne urcăm într-o mașină, chiar dacă accidentele
de mașină sunt mult mai frecvente decât cele de avion.

5. Social comparison bias – distorsiunea comparației sociale


Avem tendința de a ne schimba părerea despre noi înșine în funcție de cum se descurcă alții în
comparație cu noi. Comparația socială e importantă și e o sursă principală a motivației de a avea
o viață implinită, de a merge la serviciu, de a avea o relație sănătoasă etc. Însă odată cu accesul
online la viețile și implicit succesele altora ne comparăm fără să știm întreaga poveste. Nu ne
pică bine când alții par că se descurcă mai bine decât noi și social media are grijă să vedem
fiecare succes al celorlalți. E important să ne amintim că și noi ne expunem succesele și ne
ascundem eșecurile și că din când în când ajută să ne comparăm cu versiunea noastră de mai
demult, despre care știm și plusurile și minusurile.

Distorsiunile mentale nu sunt ceva pozitiv sau negativ. Apar în orice context al vieții și e normal
să fie așa datorită structurii minții noastre. Într-adevăr, ne pot afecta obiectivitatea deciziilor și
tocmai de aceea e bine să știm despre ele și să ne gândim de două ori când formăm o părere.

S-ar putea să vă placă și