Sunteți pe pagina 1din 3

Genul liric - recapitulare

Dacă recapitularea în vederea lucrării scrise semestriale face referire și la noțiunile studiate în
capitolul Genul liric, ajutați-i pe elevi să se pregătească, discutând sugestiile de rezolvare ale
exercițiilor de mai jos.
Cele două exerciții fac referire la noțiuni studiate în capitolul Genuri și specii, iar pașii de
rezolvare îi ajută pe elevi să înțeleagă și să exerseze cum să comenteze un text dat și să îl
încadreze în genul liric, prin identificarea mărcilor eului liric și prin argumentarea apartenenței
la o specie a genului liric.
Un material bogat, constând în resurse video de predare, teste de exersare, exerciții de consolidare
rezolvate în pași, teste-fulger pentru această temă, dar și pentru celelalte din programa examenului de
Evaluare Națională, poate fi găsit pe platforma Examenul Tau. În plus, produsul online de pregătire mai
conține teste multicapitol și simulări de examen.

1. Citeşte, cu atenţie, textul:

Pe lângă plopii fără soţ


Adesea am trecut;
Mă cunoşteau vecinii toţi -
Tu nu m-ai cunoscut.

(Mihai Eminescu - Pe lângă plopii fără soţ…)

Identifică mărcile eului liric în textul dat.

Sugestii de rezolvare:

I. Amintește-ți! Să identifici mărcile eului liric într-un text dat înseamnă să cauți în acel
text:
 pronume şi verbe la persoana I sau a II-a, singular şi plural;
 adjective pronominale;
 substantive în cazul vocativ;
 interjecţii de adresare;
 invocaţii/interogaţii retorice;
 dativul etic.

În textul nostru mărci ale eului liric sunt considerate: am trecut / Mă / Tu / nu / m / ai


cunoscut.
II. Adresarea directă pe care o presupun mărcile eului liric indică prezenţa monologului
adresat, specific discursului liric.
„Vocea”, ipostaza autorului este cea a îndrăgostitului care se confesează iubitei,
discursul său fiind marcat de tristeţe şi neputinţă.

2. Citeşte, cu atenţie, textul următor:

Noaptea-i dulce-n primăvară, liniştită, răcoroasă,


Ca-ntr-un suflet cu durere o gândire mângâioasă,
Ici, colo, cerul dispare sub mari insule de nori,
Scuturând din a lui poale lungi şi repezi meteori.

Pe un deal în depărtare un foc tainic străluceşte


Ca un ochi roş de balaur care-adoarme şi clipeşte.
Sunt păstori în şezătoare sau vro ceată de voinici?
E vro tabără de care sau un rond de tricolici?

Către munţi prin întuneric un lung bucium se aude.


El aminte suvenirul celor timpuri negre, crude,
Când din culme-n culme noaptea buciumele răsunau
Şi la lupte sângeroase pe români îi deşteptau.

Acum însă viaţa-i lină; ţara doarme-n nepăsare!


Când şi când, un câine latră la o umbră ce-i apare,
Şi-ntr-o baltă mii de broaşte în lung hor orăcăiesc,
Holbând ochii cu ţintire la luceafărul ceresc!

(V. Alecsandri, Noaptea)

Redactează o compunere de 8 – 10 rânduri, în care să argumentezi apartenența la specia


literară pastel a textului dat.

Sugestii de rezolvare:

I. Când ești pus față în față, la examen, cu acest tip de subiect (nu prea poți scăpa de el), în
formularea răspunsului tău trebuie:
 să numești două dintre caracteristicile speciei, care se regăsesc în text;
 să ilustrezi aceste caracteristici cu exemple din text;
 să redactezi un conținut adecvat cerinței formulate;
 să respecți limita de spațiu indicată.
Un bun punct de pornire este definiția speciei literare căreia îi aparține textul dat. Dacă
ai citit cu atenție cerința exercițiului, știi deja despre ce specie literară este vorba. Mai
știi ce este pastelul?

Pastelul este:

a) Poezia lirică în care se prezintă, prin intermediul descrierii, sentimente față de


natură?
b) Creație lirică în versuri în care se exprimă sentimente de dor, de jale, de înstrăinare,
de revoltă în mediul rural și pastoral?
c) Poezia lirică în proză, în care se prezintă, prin intermediul descrierii, sentimente față
de natură?

Răspuns corect: a)

II. Ce poți extrage din definiția pastelului pentru a argumenta apartenența poeziei Noaptea
la această specie literară?
În primul rând, sintagma …prin intermediul descrierii… îți spune că în textul dat autorul
folosește ca mod de expunere descrierea.

Cum ilustrăm prin exemple folosirea descrierii în poezia noastră?


Scriem despre utilizarea frecventă a anumitor părți de vorbire și dăm și exemple,
bineînțeles:
 substantive: insule, munți, buciumele, broaște, luceafărul;
 adjective: liniștită, tainic, negre, lină, sângeroase;
 verbe statice și verbe de mișcare (la modul indicativ, timpul prezent sau imperfect)
– se folosesc pentru descrierea statică, respectiv dinamică: dispare, strălucește,
răsunau, se aude, orăcăiesc.

III. Ce altă caracteristică a pastelului putem ilustra cu exemple din textul dat? Definiția
pastelului ne este încă o dată de ajutor: …se prezintă… sentimente față de natură.

În poezia Noaptea, autorul își exprimă admirația față de natură, descriind o noapte de
primăvară.
În descrierea sa, Alecsandri folosește imagini artistice și figuri de stil prin intermediul
cărora însuflețește elementele naturii:
 epitete  Noaptea-i dulce-n primăvară, liniştită, răcoroasă
 comparații  Ca-ntr-un suflet cu durere o gândire mângâioasă
 metafore  cerul dispare sub mari insule de nori
 inversiuni  lung bucium, lung hor.