CRANIUL DE CRISTAL VORBEŞTE prin CAROLE DAVIS

Aceasta carte este rezultatul multor sedinte de transa desfasurate

inprezenta Craniului de Cristal Mitchell-Hedges in care mediumul
CaroleDavis - a raspuns unei varietati de intrebari ce au nedumerit
omenireade-a lungul secolelor.Din acest motiv nici noi, nici nimeni
altcineva, nu poate garanta nicipentru autenticitatea informatiilor
primite, nici pentru faptul ca vinintr-adevar direct de la Craniul de
Cristal. Oricum, ii cerem cititoruluisa evalueze absolut fiecare raspuns la
intrebarea pusa si sa estimezecelelalte informatii exprimate de medium.
Indiferent daca au venit saunu direct de la Craniul de Cristal... de la
mintea mediumului insusi...sau de la o Inteligenta Superioara, acest
lucru poate fi de importantasecundara informatiei reale insasi.
Cunoasterea este, in orice cazcunoastere, indiferent daca vine din gura
copiilor si a novicilor sau dela Inteleptul Inteleptilor.Carole Davis este
un medium psihic foarte respectat, cu realizari inmulte domenii ale
paranormalului. Faptul ca aceasta carte mai estepublicata constituie
indiciul credintei noastre in integritatea sisinceritatea ei. Oricum, dorinta
ei si a noastra este sa ignorati rolulei... personalitatea ei... in toate acestea
si sa va concentrati minteaexclusiv pe materialul primit.- Editorul
american-Anna Le Guillon Mitchell-Hedges a vazut de fapt prima
stralucire aCraniul de Cristal in 1923, dar aveau sa treaca cateva saptamani
panacand avea sa afle ce anume descoperise.Pe atunci in varsta de 16 ani, tanara
Anna - poreclita Sammy de catreF.A. Mike Mitchell-Hedges,
exploratorul/arheologul englez ce oadoptase cu 6 ani mai devreme -
identificase un obiect stralucitor,lucios ce statea inaccesibil sub peretii
naruiti de un cutremur depamant a unui stravechi templu Maya. Lasata
in grija unei familii deindieni locali Kekchi Maya, in timp ce tatal ei
adoptiv si restulmembrilor albi ai expeditiei se reintorsesera in civilizatie
pentru fondurisi subventii suplimentare, tanara Sammy fusese prevenita sa nu
mutenici o piatra de la locul ei pana cand aceasta nu avea sa fie schitata
sicatalogata in conformitate cu procedurile arheologice moderne. Otanara
domnisoara ascultatoare, ea a urmat instructiunile punct cupunct.Vechea
citadela in care se adapostea Craniul de Cristal, a fostdescoperita de
catre Mike Mitchell-Hedges in 1919 si era, la aceavreme, cea mai vasta,
ca suprafata, dintre toate cele care fuseseradescoperite in Lumea Noua.
Expeditia lui o numise Lubaatun, uncuvant Maya ce insemna Orasul pietrelor
cazatoare si fusese acordatao autorizatie de 7 ani de catre guvernatorul
Hondurasului Britanic(acum Belize) in a carui jurisdictie fusese
descoperit, pentru a continuasapaturile arheologice.Sammy a fost
reintalnita de catre Mitchell-Hedges si ceilalti membri aiexpeditiei la
scurt timp dupa Craciunul 1923, dar aveau sa treacacateva saptamani
inainte de a-l putea convinge sa inceapa lucrul cuoamenii in zona templului
cazut.Una cate una, giganticele lespezi erau indepartate in mod delicat
pemasura ce echipa cauta sa dezveleasca marele obiect ce stateascanteind sub
daramaturi, dar acest lucru nu s-a intamplat inainte de 1ianuarie 1924, ziua in care
Anna implinea 17 ani, iar cand ultima dalade piatra a fost desprinsa de sol, a
aparut in sfarsit partea superioara aCraniului de Cristal.Cum Mitchell-
Hedges tinea craniul in sus pentru a fi vazut de toti,lucratorii Maya Kekchi
au inceput brusc sa-si manifeste bucuria.Razand si plangand, ei sarutau pamantul,
se imbratisau unul pecelalalt, si actionau ca si cand o amintire straveche se
activase; fiecaredintre ei stia de icoana de cristal, care era o parte
importanta a trecutului lor - si acum, dupa secole fara numar, o divinitate
sereintorcea in vietile lor. Au construit un altar provizoriu si,
cumMitchell-Hedges amplasase deasupra Craniul de Cristal pentru
ei,tobele si fluierele lor au inceput sa trimita mesaje de
bucurie,convocand fiecare nativ aflat la mile departare de jur imprejur sa
fie inprezenta acestei relicve extraordinar modelata si nevatamata
dintrecutul lor misterios si indepartat.Celebrarea a continuat zile intregi,
stopand intreaga munca la sapaturi.Incapabil de a-i convinge pe Mayasi
sa se reintoarca la lucru, Mitchell-Hedges a incheiat o intelegere cu sefii.
El se oferea sa le daruiascaCraniul de Cristal daca isi vor continua
indatoririle. Afacerea a foststabilita si in ziua urmatoare nativii Kekchi
au reluat curatirea locului.Mandibula detasabila a fost descoperita
aproximativ trei luni maitarziu, de asemenea complet intacta, iar
maiestria si executia lui si-aupus amprenta in mod puternic asupra lui
Mitchell-Hedges si a celor din jurul sau. Numai ca maiestrie, si Craniul
de Cristal era o opera de arta,probabil una din cele mai fine artefacte
realizate de om, gasite vreodata; si modelata dintr-o substanta care era
aproape la fel de duraca diamantul. Cine, dintre vechile popoare ale
Americii ar fi pututposeda asemenea cunostinte si indemanare? Sau provenea,
dupa cumcredea Mitchell-Hedges, dintr-o civilizatie chiar mai veche
decatcivilizatia Maya? Cincizeci si sapte de ani mai tarziu, aceleasi
intrebariramaneau fara raspuns.Pentru urmatorii trei ani, din 1924 pana in
1927, Craniul de Cristal aramas in posesia indienilor Maya Kekchi, in
timp ce sapaturilearheologice au continuat pana la terminarea
mandatului exclusiv al luiMitchell-Hedges in Lubaantun. In timpul celor sapte
ani cat au statacolo fusesera dezgropate mii de piese rare si frumoase, care
fuseseracuratate minutios si catalogate inainte de a fi expediate
MuzeuluiBritanic sau Fundatiei Heye din SUA. In final, ultimul artefact
a fostimpachetat, tabara ridicata si expeditia se pregatea sa paraseascalocul pentru
ultima oara. Pentru Sammy, acum o tanara domnisoarabronzata in varsta de
douazeci de ani, era in mod special mai greu sase desparta de familia si
prietenii Maya Kekchi cu care ea ramasesetimp de sapte ani lungi.
Crescuse printre ei, isi impartise cu ei casa,mancarea, bucuriile si
necazurile, fara a se reintoarce macar odata incivilizatie pe parcursul
intregii perioade. Avea sa fie o despartire tristaindulcita doar de emotia
pe care o simtea la perspectiva de a vedealumea pe care o lasase in
urma.Plecarea finala a expeditiei Mitchell-Hedges era o mare pierdere
pentru poporul Maya Kekchi. Nu numai ca pierdeau contactul cu lumea din