Adaptors( Adaptori)

GESTURI STEREOTIPE
Adaptorii sunt actiuni kinezice care satisfac necesitati de ordin psihologic sau
fiziologic. De exemplu, scarpinarea unei mancarimi satisface o necesitate de ordin fiziologic,
pe cata vreme gestul de a bate (ritmic, eventual) pe o masa cu pixul, in timp ce se asteapta
deliberarea intr-un examen/concurs final, satisface o nevoie psihologica.

Sunt gesturi stereotipe pe care le facem in spatii private sau publice.

Mana intinsa in semn de salut. Este un gest

stereotip, realizat in public. Demonstreaza seriozitate, barbatie,incredere pare a fi o strangere
de mana ferma, transmite o impresie favorabila.Este ungest folosit atat de barbati cat si de
femei.

Unirea degetelor si departarea

palmelor – acest gest este unul dintre cele mai puternice care arata confortul psihic al unei
persoane.Cand palmele sunt aproape ca in pozitia de rugaciune, dar nu se ating, iar varfurile
degetelor sunt lipite, atunci ai gasit aceasta pozitie a increderii in sine.Acest gest arata
siguranta si puterea pe care o are un om cand stie sau poate ceva. De obicei, acest gest il fac
expertii si specialistii, medicii care se simt siguri pe un tratament pe care l-au gasit, avocatii
cand stiu exact cum o sa se deruleze cazul, managerii care tocmai stiu ca au luat cea mai buna
decizie etc.
 Cascatul este un gest reflex, arata oboseala,
somnul sau plictiseala.Ochii inchisi, mana la gura,capul intr-o parte.

Este un gest reflex, cand ochelarii alunec.

Poate indica o stare de nervozitate, de stres, de oboseala, de neintelegere.
 Emblems(Emblemele)
Emblemele ca gesturi conventionale sau substitutive, specifice unei anumite culturi
sau epoci (de pilda, sinuciderea este reprezentata de harakiri in Japonia si aratator la tampla in
Occident);

Emblemele sunt preponderent (dar nu si exclusiv) gesturile mainilor, care au o

traducere literala verbala directa. Exemple de embleme: degetele aratator si mijlociu
pozitionate pentru a indica litera "V", insemnand "pace", degetul mare orientat in sus (cu
pumnul inchis) pentru O.K., aplecare spre in fata a capului pentru "da", respectiv miscarea
stanga-dreapta pentru "nu", ridicarea din umeri pentru "nu stiu" sau "nu pot", ridicare
sprancenelor pentru a transmite surprinderea, sau intrebarea etc. Traducerea cuvintelor.

Arata respectul si onoarea pentru drapel si tara.

Prin ridicare degetului semnifica „Totul este bine”

 Mana dreapta a Sfintei Fecioare ni-l arata pe Hristos ca
Domn si Dumnezeu, ca El este calea.Imaginea transmite iubire, blandete, bunatate. Ochii,
privirea transmit sentimente pozitive.

Este limbajul persoanelor surdo-mute, sunt

gesturi care inlocuie cuvintele si literele.

Illustrators(Ilustratori)
 Ilustratorii care ritmeaza, accentueaza discursul prin miscari ale mainii, ale capului;
care concretizeaza 'cursul gandirii', naratiunea - ideografele; cei care evoca actiuni concrete: a
merge, a dormi - kinetografele; care sugereaza forma si marimea obiectului - pictografele;

Ilustratorii sunt reprezentati, in mod tipic, de miscarile mainilor si ale bratului,

acompaniind vorbirea, sau functionand pentru a completa ori a accentua ce a fost spus prin
cuvinte. Batutul cu pumnul in masa in timpul unui discurs, de exemplu, sau un aspect din
discurs subliniat printr-o anumita miscare, sau trecerea gandirii dintr-o zona in alta marcata
printr-un gest al mainii prin aer, ca si cum vorbitorul isi conduce discursul, sau mainile
schitand un desen/o figura in spatiu, sau (tot printr-o miscare a mainilor si bratelor) repetarea
sau amplificarea a ceea ce s-a spus anterior etc. sunt ilustratori. Acestia servesc functiei
metacomunicationale, adica sunt mesaje despre mesaje, de natura nonverbala, care ne ajuta sa
le interpretam pe cele verbale.

Expresia fetei, gestul de a arata cu degetul,

prezinta o imagine, un anumit punct pe care interlocutorul sa-l vada: „Uite acolo! Priveste!”.
Accentueaza ceea ce se vede si spune, arata directia.
 Aratarea unor
imagini, gest des intalnit in didactica; dupa o explicatie verbala sunt aratate si imagini care sa
intareasca, sa fixeze ceea ce s-a spus oral: „Priviti aceste imagini!Acestea sunt cartile despre
care am vorbit!”

Gestul din imagine, semnifica o reusita, arata

satisfactie, bucurie: „Am prins un peste atat de mare!”
 Regulators(Reglatori)
Regulatorii ca gesturi ale functiei fatice, de mentinere a controlului; miscarile capului,
ale corpului, ca si orientarea acestuia indica dorinta vorbitorului de a obtine consensul, de a
lua cuvantul, precum si dorinta interlocutorului de a-si afirma adeziunea la cele prezentate;

Reglatorii nonverbali sunt acele comportamente si actiuni care guverneaza,

directioneaza si/sau conduc conversatia. Pe parcursul conversatiilor, contactul direct prin
intermediul privirii si raspunsul afirmativ prin miscarea specifica a capului transmite, in mod
tipic, acordul sau ca interlocutorul intelege ce i s-a comunicat. Chiar gradul de apropiere
fizica, pe durata unei conversatii, este un semnal ce poate indica interlocutorului daca sa
continue sau nu comunicarea.
Imaginea stanga: ai intarziat, este ora si nu e bine.

Imaginea din dreapta: nu vreau sa te aud, fata suparata, incruntata dupa o discutie lunga.

Affect Display( Expresii Faciale)

Rasul, surasul, bucuria apar cu aceleasi expresii faciale si la copiii nascuti orbi.
Diferentele rezida intr-o mai redusa extensie musculara determinata de absenta intaririi
vizuale a mecanismelor innascute

Surpriza

Dintre toate emoțiile, surpriza este emoția care are cea mai scurtă durată. Ea survine
atunci când apare ceva neașteptat. Rolul ei este de a ne opri din activitatea curentă și de a ne
re-orienta resursele psihice către stimulul care a provocat surpriza. Surpriza are o valență
afectivă neutră (adică, nici negativă, nici pozitivă) și de obicei este urmată de o altă emoție
(de ex. bucurie sau frică).

Indicatorii faciali ai surprizei sunt următorii (vezi și Foto 1) :

– Sprâncenele sunt ridicate, astfel încât sunt curbate și înălțate
– Pielea de sub sprâncene este întinsă
– Riduri orizontale apar de-a lungul frunții
– Pleoapele sunt deschise; pleoapa superioară este ridicată iar cea inferioară este trasă în jos.
Albul ochilor (sclera) este vizibil deasupra irisului și, adeseori, este vizibil și sub iris.
– Mandibula cade astfel încât buzele sunt despărțite și se văd dinții, fără însă ca să existe o
tensionare ori întindere a gurii (mandibula cade natural, prin relaxarea mușchiului).

Foto 1 – Expresia tipică a surprizei. Probabil a surprins-o cadoul minunat cumpărat de iubitul
ei, chiar de 8 Martie.
Frica
Frica este o reacție în fața unui stimul care constituie o amenințare de ordin fizic și/sau psihic.
Amenințarea nu trebuie să se producă neapărat în timpul prezent, ci poate fi și anticipată.
Dacă, de pildă, ne gândim că vom merge la un examen la care nu am învățat, putem trăi
emoția fricii, prin simpla anticipare a faptului că vom lua o notă proastă (și vom avea și
restanță, poate).

Indicatorii faciali ai fricii sunt următorii (vezi foto 2):

– Sprâncenele sunt ridicate și strânse (vârful interior ridicat)

– Ridurile de pe frunte sunt în centrul frunții, nu de-a lungul întregii frunți
– Pleoapa superioară este ridicată, văzându-se albul ochilor, în vreme ce cea inferioară este
tensionată și trasă-n sus.
– Gura este deschisă și buzele sunt fie ușor tensionate și trase înapoi, fie întinse și trase înapoi

Spre deosebire de surpriză, frica este o emoție negativă, ce poate dura indefinit. Din acest
motiv e considerată cea mai „toxică” emoție.

Foto 2 – Expresia tipică a fricii. Iar a uitat fierul de călcat în priză?

Dezgustul
Dezgustul este o reacție de aversiune față de un obiect. Apare atunci când ne aflăm în
apropierea unor lucruri ce ne pot fi dăunătoare, ce ne pot intoxica. De pildă, atunci când
gustăm ori mirosim o mâncare stricată. Dezgustul generează răspunsuri de
îndepărtare/înlăturare a stimulului care ne provoacă dezgustul.
Dezgustul poate apărea și vizavi de o persoană, vizavi de înfățișarea, caracterul ori faptele
acesteia. În acest caz, dezgustul este determinat mai degrabă de standardele morale și sociale
decât de un potențial distructiv intrinsec al persoanei respective.
Indicatorii faciali ai dezgustului sunt următorii:

– Buza superioară este ridicată

– Buza inferioară este de asemenea ridicată și împinsă către buza superioară, ori este coborâtă
și ușor ieșită în afară.
– Nasul este încrețit
– Obrajii sunt ridicați
– Sunt vizibile linii sub pleoapa inferioară iar pleoapa este împinsă în sus, dar nu este
tensionată
– Sprâncenele sunt coborâte, coborând și pleoapa superioară

Foto 3 – Expresia tipică a dezgustului. Nu e recomandabil sa afisati expresia asta cand luați
masa la mama-soacră.

Mânia
Mânia este o reacție de mobilizare a organismului impotriva unui lucru ori eveniment, ce pare
a-i aduce prejudicii (fizice sau psihice). Mânia se caracterizează printr-o mobilizare energetică
mare, ce are drept scop pregatirea pentru luptă, pentru agresiune.

Indicatorii faciali ai mâniei sunt următorii:

– Sprâncenele sunt coborâte și strânse împreună
– Linii verticale apar între sprâncene
– Pleoapa inferioară este tensionată și poate fi sau nu ridicată
– Pleoapa superioară este tensionată și poate fi sau nu coborâtă (de către sprânceană)
– Privirea are ceva dur, iar ochii pot apărea ieșind din orbite
– Buzele pot fi într-una din următoarele două poziții: presate ferm una de cealaltă, cu colțurile
gurii drepte sau îndreptate în jos sau deshise, tensionate, într-o formă pătrate, la fel ca atunci
când țipăm.

Foto 4 – Expresia tipică a mâniei. Nu trebuia să-i spui că ai rămas iar cu băieții la o bere.
 Bucuria
Este o emoție ce apare atunci când ceva pozitiv se întâmplă. Pozitiv înseamnă că se produce
ceva dezirabil, aflat în congruență cu scopurile noaste (oricare ar fi acelea). Reîntâlnirea cu un
prieten drag, numere câștigătoare la loterie ori imbolnăvirea șefului, toate pot genera bucurie.

Indicatorii faciali ai bucuriei sunt:

– Colțurile gurii sunt trase în sus

– Gura poate fi sau nu deschisă, iar dinții se pot vedea sau nu
– Se formează o cută de la nas până la marginea externă dincolo de colțul buzelor (cuta naso-
labială)
– Obrajii sunt ridicați
– Sub pleoapa inferioară se văd încrețituri: ea poate fi ridicată dar fără a fi tensionată
– Pot apărea riduri „laba-gâștei” la marginea exterioară a ochilor

Foto 5 – Expresia tipică a bucuriei. E ziua de shopping?

Tristețea
Tristețea este o emoție cauzată de o pierdere, pierdere ce s-a produs deja și asupra căreia nu
mai avem niciun control. Ea este un afect pasiv, de adaptare la consecințele pierderii.

Indicatorii faciali ai tristeții sunt următorii:

– Colțurile interioare ale sprâncenelor sunt adunate

– Pielea de sub sprâncene este triangulată, cu colțurile interioare ridicate în sus
– Colțul intern al pleoapei superioare este ridicat
– Colțurile buzelor sunt îndreptate în jos sau buza este tremurândă.

Foto 6 – Expresia tipică a tristeții. A ratat Steaua, încă o dată, calificarea ?

Expresiile faciale ilustrate mai sus sunt considerate prototipuri, forme „pure” de
exprimare a emoțiilor. În realitate, formele expresiilor faciale variază funcție de intensitatea
emoției, combinațiile ce pot apărea între diverse emoții și regulile socio-culturale. De
exemplu, într-un context mai formal – o petrecere la biroul firmei – nu vom afișa aceeași
intensitate a emoțiilor așa cum o vom face între prieteni, la o betie cruntă de weekend. De
altfel, s-a estimat că fața omenească poate afișa circa 7000 expresii faciale diferite.

Arata dezamagire, tristete, buza lasata, ochii mici si

semiinchisi.