Sunteți pe pagina 1din 174

FRACTURILE

MEMBRULUI INFERIOR

 FRACTURILE FEMURULUI
 FRACTURILE ROTULUI
 FRACTURILE OASELOR GAMBEI
 FRACTURLOE GLEZNEI
 FRACTURILE OASELOR PICIORULUI

CURS 6 DR. UNGURIANU SORIN


FRACTURILE FEMURULUI
FRACTURILE REGIUNII PROXIMALE
FRACTURILE CAPULUI FEMURAL
FRACTURILE COLULUI FEMURAL
FRACTURILE TROHANTERIENE
FRACTURILE SUBTROHANTERIENE

FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE

FRACTURILE EXTREMITATII
INFERIOARE A FEMURULUI
FRACTURILE CAPULUI FEMURAL SUNT RARE SI SE INTALNESC
INTR-O LUXATIE COXOFEMURALA
CLINIC: ca intr-o contuzie de sold dar cu o impotenta functionala mai
mare. Nu exista atitudine vicioasa.
Radiografia / CT pune diagnosticul
FRACTURILE COLULUI FEMURAL

 DELIMITARE
fracturile intracapsulare situate intre baza
colului femural si baza capului
 FRECVENTA
reprezinta 2,3 % din totalul fracrueilor
afecteaza persoanele varsnice, mai
frecvent femeile
 MECANISM DE PRODUCERE
 indirect: cadere pe sold
ANATOMIE PATOLOGICA

 colul femural cedeaza mai intai la nivelul


corticalei superioare (lama compacta
supracervicala ) si corticala superioara a
colului se impacteaza in spongia capului
rezultand fractura in coxa valga
(angrenata)
 daca rotatia continua, se fractureaza si
corticala posterioara ( de obicei
cominutiv), fractura se dezangreneaza si
fragmentele fracturare se deplaseaza,
rezultand fractura in coxa vara
(neangrenata)
CLASIFICARE AO
Clasificare BOHLER
dupa mecanism de producere

- fracturi prin abductie (a)


- fracturi prin adductie (b)
CLASIFICARE PAUWELS
DUPA GRADUL DE OBLICITATE AL TRAECTULUI DE FRACTURA
CLASIFICARE GARDEN
CLASIFICARE GARDEN

 TIP.I : fractura incompleta


( corespunde fracturii prin abductie)
 TIP. II : fractura completa fara
deplasare
 TIP.III : fractura completa cu
deplasare partiala
 TIP.IV : fractura completa cu
deplasare totala
EXAMEN CLINIC

 bolnava, in varsta de peste 70 ani, a


suferit un traumatism minor ;
-rotatia externa a membrului inferior
- scurtarea membrului inferior
- atitudinea de adductie a coapsei
- imposibilitatea ridicarii talonului
- semne de ascensiune a marelui
trohanter
DIAGNOSTIC
 Impotenta functionala
 Adductie, rotatie externa si scurtare
 Radiografie de fata cu membrul pelvin in
rotatie interna

COMPLICATII
 REGULA DE TREI:
O TREIME CONSOLIDEAZA
O TREIME FAC PSEUDARTROZE
O TREIME FAC NECROZA DE CAP
Tratament functional:
 este indicat la pacienti tarati ce nu
pot suporta o interventie chirurgicala
 se foloseste metoda tratamentului
functional tip Lucas-Championniere
ce consta in mobilizare precoce
(abandonand focarul de fractura)
Tratament chirurgical

 reprezinta tratamentul de electie


 va fi efectuat rapid dar nu precipitat (24-
48 de ore)
 in fracturile tip I si II = osteosinteza cu 3
suruburi paralele
 in fracturile de tip III (partial deplasate)
se va incerca reducerea ortopedica urmata
de fixare cu suruburi paralele
 in fracturile de tip IV si fracturile tip III
care nu se reduc: artroplastie
Tratament chirurgical
 SCHEMATIC IN FUNCTIE DE VARSTA

- PACIENT TANAR SUB 40 DE ANI: REDUCERE SI


OSTEOSINTEZA CU SURUBURI

- PACIENT SUB 60 ANI LA CARE FRACTURA SE REDUCE:


OSTEOSINTEZA CU SURUBURI

- PACIENT PESTE 40 DE ANI LA CARE FRACTURA NU SE


REDUCE IAR COTILUL NU ARE SEMNE DE ARTROZA:
ARTROPLASTIE CU PROTEZA BIPOLARA

- PACIENT PESTE 60 DE ANI: ARTOPLASTIE CU PROTEZA


BIPOLARA SAU TOTALA

- PACIENT PESTE 80 DE ANI: ARTROPLASTIE CU PROTEZA


PARTIALA DE TIP Austin-Moore
OSTEOSINTEZA CU SURUBURI
Fractura bazicervicala
osteosinteza cu complex DHS
Osteosinteza cu suruburi
la o fractura bazicervicala
Fractura de col femural Garden IV
proteza bipolara
Fractura de col femural Garden IV
artroplastie cu proteza bipolara
Fractura de col femural
artroplastie cu proteza Austin-MOORE
FRACTURA DE COL FEMURAL
artroplastie cu proteza Austin-Moore
PSEUDARTROZA DE COL FEMURAL
artoplastie cu proteza bipolara si cerclaje de sirma
Necroza de cap femural
post fractura operata cu suruburi
-artroplastie cu proteza totala necimentata
Pseudartroză col femural după
osteosinteză cu două şuruburi, eşuată
FRACTURILE REGIUNII
TROHANTERIENE

 DELIMITARE
baza colului femural si un plan ce trece la
5cm sub micul trohanter
 FRECVENTA

-4,5% din totalul fracturilor


-tipice pentru persoanele de sex feminin
in jurul varstei de 70 de ani
 MECANISM DE PRODUCERE

indirect, cadere pe sold


Clasificarea Evans
 Stabile:
- fracturile in care pintenul postero-intern ramane
integru si in contact prin insasi geometria fracturii
(ex: fracturile nedeplasate)
- fracturile la care anatomia pintenului poate fi
refacuta dupa reducerea fracturilor

 Instabile:
- fracturile in care anatomia pintenului nu poate fi
refacuta dupa reducere
- osul este fracturat cominutiv la nivelul
pintenului postero-intern
- fracturile cu oblicitate inversa
Clasificarea AO
CLASIFICARE ENDER
OPT GRUPE IN FUNCTIE DE
TRAIECT,DEPLASARE,COMINUTIE
CLASIFICARE ENDER
Type I Seinsheimer
fracturi nedeplasate sau
cu deplasare mai mica de 2 cm
Type II Seinsheimer
fracturi cu 2 fragmente, cu subtipurile:
- A: traiect transversal
- B: traiect spiroid cu micul trohanter solidar cu fragmentul proximal
- C: traiect spiroid cu micul trohanter solidar cu fragmentul distal
Type III :Seinsheimer
fracturi cu 3 fragmente, cu subtipurile:
- A: traiect spiroid, cu micul trohanter solidar cu al treilea fragment
- B: traiect spiroid cu al treilea fragment „in aripa de fluture”
Clasificare Seinsheimer
a fracturilor subtrohanteriene

 tip IV: fracturi


cominutive cu 4
sau mai multe
fragmente

 tip V: fracturi
subtrohanteriene
intertrohanteriene
EXAMEN CLINIC

 batran in jur de 70 de ani care descrie o


cadere cu sprijin pe sold
 impotenta functionala totala
 rotatia externa a membrului inferior
 scurtarea membrului inferior de 7-8 cm
 atitudinea de abductie a coapsei
 imposibilitatea ridicarii talonului
 deformatie „in crosa” la nivelul coapsei
 semne de ascensiune a marelui trohanter
 durere in regiunea soldului
TRATAMENT

 ortopedic = exceptional ( aparat gipsat


pelvi pedios sau tractiune continua)
 tratamentul chirurgical:
 -reducere ortopedica prin tripla miscare:
extensie, usoara abductie, rotatie interna si fixare
cu:
- surubul-placa DHS
- placa condiliana cu unghi de 95 grade
- placa Medoff cu dubla alunecare
- tije elastice Ender pentru fixarea fracturilor
stabile
- sistem Gamma
Implanturi pentru osteosinteza fracturilor din
regiunea trohanteriana
OSTEOSINTEZA DINAMICA
cu DHS si Cui Gamma
Fractura pertrohanteriana operata cu
complex DHS
Fractura pertrphanteriana complexa
operata cu DHS si placa Medoff
Fractura subtrohanteriana
operata cu complex DHS
Fractura subtrohanteriana
operata cu Cui GAMMA
si care la 6 sapt s-a dinamizat prin extragerea surubului
FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE

 DELIMITARE intre un plan ce trece la 5 cm sub


micul trohanter si un al doilea plan situat la 15
cm deasupra interliniului articular al genunchiului
 FRECVENTA 1,6 % din fracturile scheletului

 MECANISM DE PRODUCERE
- indirect: - flexie a diafizei femurale, cu
exagerarea curburii sale anterioare in accidentele
de circulatie (lovirea genunchiului de bordul
masinii)
- torsiune in cazul accidentelor sportive (ski)
-direct (rar) in traumatismele cu energie mare
sau prin impuscare
CLASIFICARE comuna fracturilor diafizare

 EXAMEN CLINIC
 durere importanta la nivelul coapsei si impotenta
functionala totala la mers
 la inspectie deformari caracteristice: crosa, angulatie
 mai tarziu deformarile sunt partial mascate de tumefactie
 rotatia externa a membrului inferior sub sediul fracturii
 scurtare evidenta de partea membrului afectat ( talonul de
partea bolnava ascensionat cu 3-6 cm fata de partea
sanatoasa)
 la palpare: durere provocata la compresiunea coapsei in
dreptul fracturii
 este deosebit de important sa cercetam starea
vascularizatiei ( mai ales in fracturile situate in treimea
inferioara a diafizei) ca si cea a inervatiei
EVOLUTIE, COMPLICATII

 corect tratata, fractura consolideaza


la adult in 3-4 luni
 complicatii:

- soc traumatic
- embolie
- leziuni ale arterei femurale la
trecerea prin inelul celui de-al treilea
adductor
- redoarea genunchiului
TRATAMENT

 reducerea si imobilizarea cu aparat gipsat: se


foloseste foarte rar deoarece fracturile deplasate ale diafizei
femurale se deplaseaza usor sub gips

 extensia continua pe atela Braun-Bohler este folosita rar


ca tratament definitiv; este metoda preferata de imobilizare
a fracturilor diafizei femurale in asteptarea tratamentului
definitiv

 tractiunea bipolara se utilizeaza in unele situatii speciale


( batrani, contraindicatii chirurgicale); se poate folosi si
tehnica de reducere a fracturilor cominutive diafizare si
fixarea reducerii printr-un sistem de cuie Seinsheimer
inserate proximal si distal de fractura si incorporate intr-un
cilindru gipsat al coapsei
tratamentul chirurgical este tratamentul de electie
reducerea se poate face cu focar deschis sau inchis

 Fixarea centromedulara – focar inchis


 este metoda preferata de tratament in fracturile diafizare
din treimea medie
 stabilitatea se poate ameliora prin: alezajul canalului si
blocarea tijei

 Osteosinteza cu placa – focar deschis


 este indicata in fracturile diafizei femurale din portiunile
proximala sau distala a diafizei

 Fracturile cominutive se fixeaza cu:


 tija blocata ( ideal)
 tije Ender in „arc secant”
 extensie continua
 extensia continua cu osteosinteza de aliniere
Fractura femur cominutiva
operata cu tija Kuntcher zavorita
Fractura femur operata
cu tija Kuntcher zavorata dinamic
Fractura cominutiva diafiza femurala
operata cu tija K zavorita static
Fractura de femur cu
dubu focar,
bazicervical si
diafizar operata cu
Cui Gamma lung
Fractura cominutiva diafizafemurala
operata cu complex OCS
FRACTURILE EXTREMITATII
INFERIOARE A FEMURULUI
 DELIMITARE : interliniul articular al
genunchiului – plan situat la 15 cm
deasupra
 FRECVENTA: 11 – 14 % din fracturile
femurului
 MECANISM DE PRODUCERE
 indirect: accentuarea curburii anterioare a
femurului care cedeaza in zona sa
metafizata
 direct: (rar) trecerea unei roti, proiectil
CLASIFICARE

 fracturi extraarticulare (supracondiliene); cand


deplasarea exista, ea se face regulat si anume:
fragmentul superior aluneca in jos si inainte
 fracturile intraarticulare:
 - fracturile supra si intercondiliene
- fracturile unicondiliene; traiectul poate fi situat
in plan sagital (fractura Trelat) sau frontal
(fractura Hoffa)
- fracturile-infundare constau in tasari osteo-
cartilaginoase situate la partea superioara a
condililor si sunt mai greu de descoperit
CLASIFICARE

Supracondiliene
Inter condiliene
Supra si
intercondiliene
FRACTURA UNICONDILIANA
ASPECTE CLINICE

 bolnav tanar care a suferit un accident de


circulatie
 deformatie deasupra genunchiului in varus sau
valgus
 ingrosarea genunchiului in sens antero-posterior
 hemartroza importanta ( bombarea fundului de
sac, stergerea reliefurilor perirotuliene, soc
rotulian prezent)
 pozitia vicioasa de rotatie externa completa a
gambei

COMPLICATII - leziuni ale arterei femurale


TRATAMENT

 1.Tratament ortopedic:
 in fracturi nedeplasate sau incomplete,
 fracturi impactate la varstnici

 2. Tratamentul chirurgical este de electie


 consta in reducere sangeranda si fixare si se
face:
 cu placa condiliana la 95 sau cu un sistem DCS in
fracturi supcondiliene
 placi cobra sau trefla, placi speciale, in fracturile
supra si intercondiliene
 prin insurubare pentru fracturi unicondiliene
 Cu tije zavorate, retrograde
Fractura supra si intercondiliana
operata cu lama placa la 95 grade
FRACTURA SUPRACONDILIANA COMINUTIVA
OPERATA CU PLACA CONDILIANA
Fractura cominutiva supracondiliana
osteosinteza cu placa L.I.S.S.
Fractura
supra-
condiliana
cominutiva
operata cu
placa
condiliana
Fractura supracondiliana
operata cu tija retrograda
FRACTURA COMINUTIVA, DESCHISA OPERATA CU
TIJA RETROGRADA, IN URGENTA, URMATA APOI DE
REFACEREA STRUCTURII OSOASE CU GREFE DE OS
SPONGIOASE, LA 6 SAPT.
CONTROL LA 6 LUNI DE LA ACCIDENT
FRACTURI DESCHISE
PRODUSE PRIN MECANISM DIRECT ( CALCAT DE MASINA)
OPERATE CU FIXATOR EXTERN
PACIENT CU FRACTURA SUPRACONDILIANA PE UN
MEMBRU PROTEZAT CU PTG, OPERAT CU TIJE
RETROGRADA ZAVORITA
FRACTURA SUPRACONDILIANA LA UN PECIENT
PROTEZAT CU PTNC, OPERAT CU TIJE RETROGRADA
FRACTURILE ROTULEI

 FRECVENTA: 1,8 % intre fracturile scheletului


 MECANISM DE PRODUCERE
 traumatism direct
 traumatism indirect (tractiunea in axul
longitudinal al cvadricepsului)
 CLASIFICARE
 fracturi care respecta integritatea aparatului
extensor: fracturile fara deplasare (transversale
sau cominutive), fracturile verticale si cele
osteocondrale
 fracturi care intrerup continuitatea
aparatului extensor: transversale, cominutive,
polar superioare sau inferioare deplasate
 dureri la nivelul fetei ASPECTE CLINICE
anterioare a
genunchiului
 imposibilitate a
extensiei active a
gambei
 depresiune cutanata
transversala pe fata
anterioara a
genunchiului („semnul
creionului”)
 dupa cateva ore
depresiunea dispare
fiind inlocuita de o
bombare (hemartroza)
EXAMEN RADIOGRAFIC

 radiografia de profil
este cea care
evidentiaza traiectele
de fractura si
deplasarea acestora;
fracturile verticale pot
fi vazute pe incidenta
axiala
FRACTURA DE ROTULA
RADIOGRAFII DE PROFIL SI AXIALA
TRATAMENT

 scopul tratamentului este refacerea continuitatii


aparatului extensor
 fracturile fara deplasare =tratament ortopedic:
„tub gipsat” 4-6 saptamani cu care bolnavul isi
reia mersul

 fracturile deplasate = tratament chirurgical


 - hobanaj in fracturile transversale
 - patelectomia polara in fracturile cominutive
polare superioare si inferioare
 - patelectomie totala in fracturile cominutive
TIPURI DE
OSTEOSINTEZA

1osteosinteza prin hobanaj


Weber ( doua brose
paralele trecute longitudinal
prin rotula si cerclaj in 8 )
2.osteosinteza cu suruburi
3.osteosinteza cu cerclaj
simplu sau dublu Powels
FRACTURA DE ROTULA OPERATA CU
HOBANAJ PE SURUBURI
FRACTURA ROTULA OPERATA CU HOBANAJ
FRACTURA
COMINUTIVA DE
ROTULA OPERATA CU
CERCLAJ SI HOBANAJ
FRACTURILE OASELOR GAMBEI
 FRACTURILE PLATOURILOR TIBIALE
 FRACTURILE DIAFIZARE
 FRACTURILE PILONULUI TIBIAL
 FRACTURILE MALEOLARE
 FRACTURILE PERONEULUI
- SIMPLE
- ASOCIATE
FRACTURILE PLATOURILOR TIBIALE

 FRECVENTA:
1,4 % din fracturile scheletului
 DELIMITARE:
interliniul genunchiului – plan
transversal ce trece sub
tuberozitatea anterioara a tibiei cu
conditia ca unul din traiecte sa
intereseze cartilajul articular
FRACTURILE PLATOURILOR TIBIALE

 MECANISM DE PRODUCERE
 - indirect: compresiune externa, interna sau
axiala in:
 accidente de circulatie
 caderi de la inaltime
 caderi banale, cu genunchiul in valgus

 ANATOMIE PATOLOGICA
 separarea – traiect sagital, oblic sau frontal
 infundarea (tasarea) – traiect orizontal
 fracturi mixte
Clasificarea Duparc si Ficat

 Tip I : fracturã separare platou tibial


extern;
 Tip II : fracturã separare şi înfundare
platou tibial extern:
 Tip III : fracturã înfundare platou tibial
extern:
 Tip IV: fracturã platou tibial intern:
 Tip V : fracturã bicondilianã platou tibial:
 Tip VI: fracturã cominutivã platouri tibiale
cu disociaţie metafizo diafizare
Tip I : fracturã separare  Tip II : fracturã
platou tibial extern separare şi înfundare
platou tibial extern:
Tip III : fracturã Tip IV: fracturã platou
înfundare platou tibial tibial intern:
extern:
Tip V : fracturã  Tip VI: fracturã
cominutivã platouri
bicondilianã platou tibial tibiale cu disociaţie
metafizo diafizare
CLASIFICAREA SCHATZKER
TIP I: fractura separare TIP II: fractura separare si TIP III: fractura infundare
. platou tibial extern . infundare platou extern . platou tibial extern

TIP IV: fractura platou TIP V: fractura bicondiliana TIP VI: fractura cominutiva
. tibial intern . platou tibial platouri tibiale metafizodiafizare
SEMNE CLINICE

 durere spontana, care se


accentueaza la cea mai mica miscare
 la inspectie genunchiul este tumefiat,
globulos (hemartroza)
 la palpare prezinta dureri de partea
tuberozitatii fracturate
 testarea stabilitatii genunchiului este
un gest pentru stabilirea conduitei
INVESTIGATIILE PARACLINICE
OBLIGATORII SUNT RX. DE
FATA SI PROFIL
IN IMAGINE SE OBSERVA
FRACTURA COMINUTIVA DE
PLATOU TIBIAL PE DIAGNOSTIC
RMN.
EVOLUTIE

 consolideaza de regula in 3-4 luni

COMPLICATII:
 calusul vicios (epifizar sau metafizar)
si devierea genunchiului in varus sau
valgus;
 Laxitate cronica cu instabilitate
genunchi
 Gonartroza posttraumatica
TRATAMENT

 se trateaza ortopedic fracturile fara


deplasare sau cu minima deplasare
 se trateaza chirurgical dar fara
deschiderea focarului de fractura
deplasarile minime cu o lateralitate mica
(sub 1 cm si 10 grade) dar care
radiografic au o tasare de 5-10 mm si o
deplasare laterala intre 2-5 mm
 se trateaza chirurgical cu deschiderea
focarului de fractura fracturile cu
deplasare importante
Tratament
-alegere si rezultate-
 Alegerea depinde de:
-tipul de fractura,
-de experienta chirurgului,
-de anumiti factori proprii pacientului
(varsta, patologie asociata,stare generala),
-de imprejurarile accidentului (traumatism
simplu,politraumatism,leziune cutanata)

Rezultatul final pe termen scurt si lung trebuie


sa fie dominat de:
 -calitatea reducerii suprafetelor articulare:
 -refacerea axei femuro tibiale:
 -mobilizarea precoce a bolnavului.
Tratamentul conservator:
 imobilizarea cu aparat gipsat (cruro-
pedios 3-6 saptamani)
 mobilizarea precoce

 extensia continua si mobilizarea


precoce
 gipsul articulat
Tratamentul chirurgical
 reducerea si fixarea fragmentelor
reduse fara deschiderea focarului;
(fixarea fragmentelor cu suruburi
semifiletate)
 reducerea si fixarea fragmentelor
dupa deschiderea focarului; fixarea
cu ajutorul unei placi de sustinere si
suruburi.
PRINCIPII TERAPEUTICE
IN TRATAMENTUL CHIRURGICAL

 precocitatea terapeutica, din cauza


imbatranirii rapide a fracturilor articulare,
cum au aratat-o Hohl si Duparc ;

 perfectia reducerii care sa refaca un profil


articular anatomic ;

 soliditatea si eficacitatea imobilizarii care va


asigura o consolidare in pozitie buna ;

 precocitatea reeducarii si a ansamblului


mijloacelor fizio-terapeutice.
O fractura de platou tibial, indiferent de tipul
de tratament trebuie sa aiba ca scop
obtinerea unei articulatii

-stabile,
-nedureroase,
-mobilã,
-redusã corect anatomic pentru a
minimaliza riscul artrozei posttraumatice.
FRACTURA TIP I
FRACTURA TIP II
OSTEOSINTEZA FRACTURII DUPA RIDICARE
PLATOU CU GREFON OSOS CU PLACA IN L
FRACTURA TIP III
FRACTURA TIP IV
FRACTURA SEPARARE TIP IV
CONTROL POSTOPERATOR
FRACTURA TIP V -PRE SI POST OPERATOR
FRACTURA COMINUTIVA TIP VI
FRACTURA TIP VI - CONTROL POSTOPERATOR
stanga: postoperaror dreapta: la 3 luni
FRACTURA TIP VI - DESCHISA
FRACTURA DESCHISA TIP VI
CONTROL POSTOPERATOR
FRACTURA DESCHISA CU LEZIUNI DE
AX ARTERIO VENOS
FRACTURI DE SPINE TIBIALE
Sunt fracturi ale masivului spinos produse prin mecanism indirect, in
care ligamentele incrucisate nu se rup ci smulg insertia osoasa.
Clinic, semne de entorsa grava de genunchi cu hemartroza mare,
laxitate,deficit de extensie si sprijin podal foarte dureros.
Examenul radiografic pune diagnosticul corect.
EXAMENUL RMN
CONFIRMA DG.

TRATAMENT
reinsertia masivului cu
sarma prin tunele
transosoase + ap.ghipsat pt
3-4 sapt
FRACTURILE DIAFIZARE
ALE OASELOR GAMBEI

 DELIMITARE: tuberozitatea
anterioara a tibiei – 6 cm deasupra
interliniului articular al gleznei
 FRECVENTA: 4,8 % din totalul
fracturilor
 PARTICULARITATI
in fracturile ambelor oase ale
gambei atentia terapeutica se
indreapta spre tibie
MECANISMUL DE PRODUCERE
direct
indirect
fractura „de oboseala” a tibiei se intalneste la
balerine

ANATOMIE PATOLOGICA
 leziunile sunt comune fracturilor diafizare

ASPECTE CLINICE
 comune fracturilor diafizare
EVOLUTIE, COMPLICATII

 vascularizatia osoasa saraca, motiv


pentru care aceste fracturi se
vindeca destul de greu, fiind
necesare in medie 5 luni pentru
consolidare
 complicatia principala: fractura
deschisa
TRATAMENT

 fracturile fara deplasare =


tratament ortopedic: aparat gipsat
cruro-pedios cu genunchiul in usoara
flexie: dupa 6 saptamani, gipsul va fi
inlocuit cu „cizma de mers” sau cu un
aparat gipsat tip Sarmiento pana la
12 saptamani
TRATAMENT
fracturile deplasate stabile
= reducerea fracturii si imobilizare gipsata
 - reducerea ortopedica pe tractiune in ax ,pe
potcoava si cadrul Bohler, 3 sapt. urmata de
aparat ghipsat cruropedios.
 - sunt tolerabile si unele reduceri neanatomice
( 5 grade varus si rotatie interna, 10 grade
valgus si rotatie externa, scurtari de 1 cm)
 - inconvenientul metodei consta in posibila
deplasare secunda (corectabila prin gipsotomie,
„ferestre” in aparatul gipsat)
 - gipsul cruro-pedios se inlocuieste la 60 zile cu
unul „de mers” pana la consolidare (12-14
saptamani)
TRATAMENT
fracturi deplasate instabile
1. tractiune bipolara BOHLER: azi foarte putin folosita

2. tratament chirurgical
- evita redorile articulare, calusul vicios si
permite sprijinul precoce
- exista riscul considerabil al infectiei,
intarzierilor in consolidare si pseudartrozelor
- osteosinteza se face cu:
- tija centromedulara simpla sau cu alezaj
- tija blocata
- placi insurubate
FRACTURA
DE TIBIE
OPERATA
CU TIJA
KUNTHCER
FRACTURA DE AMBE OASE GAMBA , COMINUTIVA
OPERATA CU TIJA K. ZAVORATA
FRACTURA COMINUTIVA DE TIBIE OPERATA CU TIJA
KUNTCHER ZAVORATA DINAMIC
FRACTURA COMINUTIVA AMBE OASE GAMBA
OPERATA CU PLACA DE RECONSTRUCTIE PE TIBIE
SI BROSA CENTROMEDULARA PE PERONEU
FRACTURILE PILONULUI TIBIAL

DELIMITARE
 fracturile ce intereseaza ultimii 6 cm ai epifizei
distale a tibiei, cu conditia ca unul dintre traiecte
sa ajunga la suprafata articulara a pilonului.

FRECVENTA
 1% din totalul fracturilor

MECANISM DE PRODUCERE
-indirect:
- compresiune (axiala sau laterala)
- torsiune
PARTICULARITATI

 vascularizatia acestei regiuni este una


dintre cele mai precare din intregul
organism; este important sa cunoastem
existenta unor eventuale boli circulatorii
periferice, a diabetului, care se sumeaza
defavorabil conducand la complicatii, mai
ales in cazul unei optiuni chirurgicale.
 gradul interesarii tesuturilor moi care
inconjura fractura are o deosebita
importanta pentru prevenirea
complicatiilor si alegerea metodei de
tratament
Clasificarea Mast, Spiegel si Pappas
in functie de doi parametrii
 - interesarea sau nu a peroneului care
este fracturat in 80 % si intact in 20 % din
fracturile pilonului
 - tipul de fractura al pilonului tibial,
avand la randul ei doua posibilitati:
- fractura – explozie, ca rezultat al unui
traumatism de mica energie, aplicat
asupra unui os solid, de obicei la tineri:
- fractura impactata, ca rezultat al unui
traumatism de mare energie aplicat unui
os osteoporotic, de obicei la persoanele
varstnice.
CLASIFICAREA SOFCOT
1991
A. FRACTURI CU
DEPLASARE ANTERIOARA
B. FARA DEPLASARE
C. CU DEPLASARE
POSTERIOARA
Classification (AO, 1982)
 – type A : fracture extra-articulaire
(métaphysaire) ;
 – type B : fracture articulaire à trait(s) simple(s)
réalisant une séparation, sans comminution
épiphysaire (mais comminution métaphysaire
possible : soustype B3) ;
 – type C : fracture-enfoncement articulaire, avec
comminution épiphysaire fréquente.
 Chaque type A, B ou C est divisé en trois sous-
types 1, 2 et 3. À noter que seuls les types B et C
sont véritablement des fractures du pilon tibial.
ASPECTE CLINICE
sunt necaracteristice si combina
aspectele unei fracturi diafizare
joase cu ale fracturilor bimaleolare

RADIOLOGIA
Doua incidenta de fata si profil
centrate pe articulatia gleznei.
Tratament ortopedic

 indicat in fracturile fara deplasare sau cu o


deplasare intraarticulara nesemnificativa
(sub 2 mm)
 se aplica un gips cruro-pedios pentru 6-12
saptamani, cu inceperea reeducarii inca din
timpul imobilizarii
 in fracturile cu usoara deplasare se poate incerca
reducerea „treptelor” intraarticulare prin
ligamentotaxis (tractiune bipolara, fixator
extern); daca manevra reuseste, fractura va fi
imobilizata pentru 6 saptamani; dupa alte 6
saptamani de reeducare fara sprijin, se incepe
treptat si reluarea sprijinului.
Tratament chirurgical

 consta in reducere sangeranda si fixarea ferma, atitudine


care corespunde in principiu tratamentului unei fracturi
articulare
 timpii operatori „clasici” sunt:
- reconstructia peroneului
- reconstructia suprafetei articulare
- grefarea daca este necesara si exista material osos
- fixarea, de obicei cu o „placa in trefla” insurubata, placa de
reconstructie sau chiar suruburi.

 in fracturile deschise, ca si in fracturile insotite de leziuni


ligamentare sau osoase importante, reconstructia
suprafetelor articulare ale pilonului tibial va fi usurata de
folosirea fixatorului extern.
FRACTURA DE PILON TIBIAL OPERATA CU
SURUBURI PERCUTAN SUB CONTROL RX.TV
FRACTURA COMINUTIVA TIP C3 DE PILON TIBIAL
INSOTITA DE FRACTURA DE PERONEU
OPERATA CU PLACA TIP L.I.S.S SI SURUBURI PE TIBIE
SI PLACA PE PERONEU
FRACTURA PILON TIBIAL OPERATA CU PLACA IN
TRFLA PE ABORD INTERN
FRACTURA DE PILON TIBIAL COMINUTIVA
SI MALEOLA PERONIERA OPERATE
- PLACA IN TREFLA SI SURUBURI PE PILON
-HOBANAJ PE BROSA CENTROMEDULARA
FRACTURA PILON TIBIAL TIP C3
OPERATA CU PLACA IN TREFLA
FRACTURA COMINUTIVA PILON SI PERONEU
FRACTURA DESCHISA OPERATA IN 2 TIMPI
FRACTURA DESCHISA DE PILON LA CARE INITIAL S-A REZOLVAT
PERONEUL SI S-A APLICAT UN FIXATOR EXTERN SI LA 3 SAPT
S-A REINTERVENIT SCOTANDU-SE FIXATORUL CU RELUAREA
REDUCERII SI OSTEOSINTEZEI PILONULUI TIBIAL
ACEEASI FRACTURA DESCHISA LA CARE DUPA LINISTIREA
FOCARULUI S-A SCOS FIXATORUL SI S-A FIXAT FRACTURA CU
PLACA INSURUBATA SI SURUBURI
DUPA RECUPERARE LA 6 LUNI
FRACTURILE MALEOLELOR

 DELIMITARE
 fracturi care dezorganizeaza pensa tibioperoniera,
respectand pilonul tibial
 FRECVENTA
 locul III dupa fracturile extremitatii inferioare a
radiusului si fracturile colului femural

 MECANISM DE PRODUCERE
 abductie fortata ( frecvent), adductie fortata
 miscare accesorie, frecvent rotatie externa si rar,
rotatie interna
 compresiunea este intotdeauna asociata
ANATOMIE PATOLOGICA
- miscarile principale si accesorii determina rupturi ale
ligamentelor si fracturi ale oaselor gleznei care pot fi
combinate in 5 grade de severitate:
 Leziuni ligamentare singulare ( entorse )
 Leziuni ligamentare si fractura unei
maleole (fracturi unimaleolare)
 Leziuni ligamentare combinate cu fracturi
a doua maleole (fracturi bimaleolare)
 Leziuni ligamentare combinate cu
fracturile celor trei maleole (fracturi
trimaleolare)
 Leziuni ale ligamentelor laterale
combinate cu fracturi si diastazis
tibioperonier inferior (leziuni ale
sindesmozei).
EXAMEN CLINIC
 bolnavul relateaza ca in cadere piciorul s-a deplasat cu
planta inafara
 dureri si impotenta functionala a gleznei
 la inspectia din fata se constata ca planta priveste inafara
iar piciorul este deplasat extern
 deasupra varfului maleolei externe exista o „lovitura de
topor” in dreptul focarului de fractura iar tegumentele de pe
fata interna a tibiei sunt intinse
 inspectia din profil arata faptul ca piciorul apare scurtat, cu
calcaiul mai evident iar tendonul achilian concav posterior
(subluxatie posterioara)
 la scurt timp dupa accident edemul mascheaza
diformitatile, semnele clinice devin sarace si imprecise
 uneori apar si semnele suferintei tegumentare traduse prin
flictene
EXAMEN RADIOGRAFIC
-clasic: fata si profil
-piciorul rotat intern cu 15-20 grade = radiografia
„de fata al mortezei”

EVOLUTIE, COMPLICATII
 consolidare: in 3-4 luni
 complicatii: persistenta unor deplasari la
nivelul maleolei externe ce conduc in timp
la aparitia unor leziuni artrozice
Tratament ortopedic

 indicat in fracturile nedeplasate si in cele


stabile (tip A)
 consta in reducerea de urgenta, sub
anestezie, a fracturilor
 manevrele de reducere clasice poarta
numele de „strangerea pensei” sau
„scoaterea cizmei” si constau in
imprimarea unor miscari in sens contrar
celor prin care s-a produs fractura
 fracturile bimaleolare se imobilizeaza in
aparat gipsat cruro-pedios 60 zile
Tratament chirurgical

 este indicat in fracturile deplasate, instabile


 consta in reducere sangeranda si fixare
 pentru fixare se folosesc:
- placa 1/3 de tub la nivelul maleolei externe
- hobanaj sau insurubare de partea maleolei
interne
- insurubare in cazul fracturii marginale
posterioare
- leziunile sindesmotice (diastazisul) se rezolva
odata cu fractura maleolei externe, print-un
surub de diastazis, suprasindesmotic, trecut prin
placa.
FRACTURA MALEOLA PERONIERA CU DIASTAZIS
TIBIOPERONIER OPERATA CU PLACA SEMITUBULARA CU
SURUB DE DIASTAZIS SI TENORAFIE LIGAMENT DELTOIDIAN
FRACTURA MALEOLA PERONIERA CU DIASTAZIS
FRACTURA MALEOLA PERONIERA CU DIASTAZIS
OPERATA CU PLACA SCHERMAN SI TENORAFIE
FRACTURA BIMALEOLARA
FRACTURILE ASTRAGALULUI

MECANISM DE PRODUCERE
-prin cadere de la inaltime
in taloane, prin presarea
pilonului tibial pe
suprafata articulara.
conformatie particulara:
-este acoperit pe 3/5 din
suprafata cu cartilaj
-este lipsit de insertii
musculare
-are irigatie sanguina slaba
ANATOMIE: ARTICULARE, VASCULARIZATIE
 FRACTURA COLULUI
-cea mai frecventa CLASIFICARE
-prin mecanism de flexiune Fractura colului astragalian
dorsala exagerata a piciorului Fractura corpului
in caderea de la inaltime, in
momentul cand colul Fractura capului
percuteaza brutal marginea Fractura apofizei post.
anterioara a pilonului.
 FRACTURA CORPULUI
-prin mecanism de hiperflexie
-prognostic rezervat: 80% fac
necroza la cca 1 an de la
consolidare
 FRACTURA CAPULUI
-parcelara, se produce prin
caderea cu piciorul in equin
exagerat
 FRACTURA APOFIZEI
POST. SEPHERD
-prin mecanism direct, smulgere
EXAMEN RADIOLOGIC
de profil si de fata cu piciorul in equin
TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA
indicata in special in leziunile vechi care sa-u soldat cu necroza
TRATAMENT
Fracturile fara deplasare:
aparat ghipsat gambopodal in equin, pe care nu calca
pentru 8 sapt.

Fracturile cu deplasare sau fracturile luxatii:


tratament chirurgical:
- reducerea singeranda si osteosinteza cu
suruburi +
+ aparat gipsat gambopodal in usor equin, pe
care nu calca ,2 luni.
+ la 2 luni, mers cu sprijin progresiv cu
incaltaminte cu toc 2-3 cm + kinetoterapie

Necrozele de astragal: artroplastie cu proteze totale


ARTROPLASRIE CU PROTEZA TOTALA DE GLEZA PENTRU O
NECROZA DE ASTRAGAL, DUPA O FRACTURA DE CORP
ASTRAGALIAN TRATATA ORTOPEDIC
FRACTURILE CALCANEULUI

 MECANISM DIRECT PRIN CADERE DE


LA INALTIME
 SIMPTOMATOLOGIE:
- durere la palparea fetelor laterale
ale calcaneului si la sprijin direct
- deformare a articulatiei gleznei
- echimoza numulara plantara (semn
patognomonic)
- devierea in valg a piciorului
Examenul radiografic

 In 3 incidente:
profil, axiala si
incidenta Antonsen
( rx de profil la care
raza cade sub o
incidenta de 10
grade: se observa
articulatia sub
astragaliana)
FRACTURA DE CALCANEU
COMINUTIVA CU
DEZAXARE; RADIOGRAFIE
DE FAT SI AXIALA SI CT
CLASIFICARE
 CLASIFICAREA BOHLER:
1. unghiul Bohler pozitiv
2. unghiul Bohler zero
3. unghiul Bohler negativ

 CLASIFICAREA DUPARC:
clasifica fracturile calcaneului in 6 tipuri
dand totodata si indicatia chirurgicala
pentru fiecare tip.
CLASIFICAREA BOHLER
CLASIFICAREA DUPARC
Evolutie si complicatii
 Consolideaza repede fiind fractura in
tesut haversian
 Indiferent daca este sau nu operata
da in timp artroza subastragaliana,
care daca este dureroasa permenent
in sprijin si chiar in repaus se
opereaza prin artrodeza
subastragaliana cu grefon iliac
TRATAMENT

 IN FRACTURILE FARA DEPLASARE:


- aparat gipsat cu camera libera
calcaneana si cu scarita care sa
permita sprijinul pe membrul pelvin
fara incarcare in calcaneu:
- repaus ,fara sprijin pe membrul
pelvin cu fractura de calcaneu 4-6
sapt.
TRATAMENT IN FRACTURILE CU DEPLASARE
REDUCERE SI FIXARE CU BROSE TIP RACINE
REDUCERE SI FIXARE CU SURUBURI
FRACTURA DE CALCANEU COMINUTIVA
RECONSTRUCTIE SI OSTEOSINTEZA CU SURUBURI
TIMPI OPERATORI
FRACTURA COMINUTIVA
OPERATA CU PLACI:
INAINTE SI LA 8 SAPT.
FRACTURILE PICIORULUI

 FRACTURILE OASELOR TARSIENE


 FRACTURILE METATARSIENELOR
 FRACTURILE FALANGELOR

MECANISM DE PRODUCERE
 Direct: prin caderea unui corp dur
 Indirect: prin accidente de masina, munca, sport:
 Osteoporoza
 Fracturi de oboseala: fractura metatarsienului 2
sau 3 la soldati dupa marsuri de zeci de km.
SIMPTOMATOLOGIE

 Durere,
 impotenta functionala,
 Deformare a regiunii cu edem si echimoza
plantara

POT FI SIMPLE SAU INSOTITE DE LUXATII


ALE TARSIENELOR SAU
METATARSIENELOR
RADIOGRAFIA DE FATA SI ¾ PUNE DG.
TIPURI DE FRACTURI
FRACTURI LUXATII DE PICIOR
REDUSE SI FIXATE CU
SURUBURI
FRACTURI
LUXATII TARSO-
METATARSIENE
REDUSE
OPERATOR SI
FIXATE CU
BROSE SI
SURUBURI
FRACTURI LUXATII TARSOMETATARSIENE
VA MULTUMESC