Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Astazi in lume se confrunta trei modele de economie si societate (sunt in acelasi timp si
modele de dezvoltare economica si sociala).
Modelul American : include : crestere economica , libertate politica
: exclude : coeziune sociala
Modelul European : include : crestere economica
: libertate politica
: coeziune sociala
Modelul Asiatic : include : crestere economica , coeziune sociala
: exclude : libertate politica
Acest ultim model este modelul regional care propulseaza China in pozitia de pivot al
economiei regionale asiatice . Chiar si in variantele specifice Japoniei si Coreei de Sud , dar si
ale tigrilor asiatici intalnim caracteristici ale modelului chinezesc . Se admite dirijismul ,
interventionismul , monopartidismul sau autoritarismul .
In viziunea lui Ralf Dahrendorf 2001 sunt doar doua modele :
- Cel Occidental ;
- Cel Asiatic ;
Intr`o etapa , teoreticieni ca Francis Fukuyama acceptau doar existent modelului American ,
cu capacitate de generalizare .
a) două modele sunt caracterizate prin excluziune:
- modelul american;
- modelul asiatic.
b) un model este de natură incluzivă:
- modelul european.
Modelele excluzive sunt antagonice şi au rezonanţă ideologică:
- modelul american este neoliberal- accent pe virtuţile pieţei.
- modelul asiatic este socialist - accent pe controlul deciziei, resurselor şi libertăţilor politice
Modelele excluzive au o mai mare dinamică a rezultatelor.
Distincţia pe clase a modelelor este semnificativă:
a) după dispoziţia faţă de coeziunea socială:
- modelele european şi asiatic au finalitate socială;
- modelul american este exclusiv randamental;
b) după dispoziţia faţă de libertăţile politice:
- modelele american şi european se bazează pe discernământul individual;
- modelul asiatic pune preţ pe preeminenţa societăţii faţă de opţiunile individuale (ghidate
politic);
c) după dispoziţia faţă de creştere economică:
- modelele american şi european se bazează pe mecanismele de piaţă concurenţială
pentru alocarea resurselor;
- modelul asiatic se bazeaza pe implicarea progresivă a pieţei în certificarea alocării
controlate a resurselor;
d) raportarea la coeziune socială scoate în evidenţă faptul că:
- modelul american este cel al unei economii de piaţă de tip laissez-faire;
- modelul european este cel al unei economii sociale de piaţă concurenţială;
- modelul asiatic este cel al unei economii socialiste de piaţă.
Modelele-tip de economie mai indică în raport cu exteriorul:
Modelele combină diferit factorii de producţie şi, totodată, operează cu atitudini diferite faţă de
aceştia în strategiile de dezvoltare:
1. modelul american
* generează procese de integrare în variantă concentrică, cu specializări având ca teritoriu
de referinţă SUA
* modelul de integrare este unul tipic de asimilare, chiar de imitaţie a nucleului
2. modelul european
* generează procese de integrare în perspectivă multiplă şi la toate nivelele
* are tendinţa de a funcţionaliza un sistem decizional regional combinat cu cele naţional-
statale
3. modelul asiatic
* se structurează ca procese integraţioniste bazate pe o piaţă în plin avânt, cu reglementări
incipiente, dar tot mai evidente.
Tratatul de la Nisa
Prin tratatul de la Nisa, in anul 2007, o data cu cresterea numarului sau de membrii de la 15 la
27, UE trebuie sa-si reformeze sistemul de adoptare a deciziilor, pt a evita riscul ca “mai mult” sa
insemne de fapt “mai putin”
între extinderea occidentală a CEE/UE şi extinderea spre ECE sunt diferenţe categorice
de proceduri, standarde, monitorizări, strategii de asociere, preaderare, aderare, foi de
parcurs, clauze de salvgardare (amânare a aderării) etc.
niciodată până la extinderea spre ECE nu s-a acordat ponderea aşa de mare a criteriului
de conformare politică.
Extinderea
- ţine de raţiunea de sistem deschis a construcţiei europene
- are o limitare – criteriul geografic – pus la încercare de Turcia, dar şi de posibila extindere în
direcţia Armeniei şi Georgiei.
Sub 5
Convergenta
convergenta veniturilor
convergenta preturilor
convergenta productivitatii
convergenta standardelor economice
convergenta structurii socio-ocupationale
Convergenţa reală se referă la nivelul de trai şi poate fi percepută cu ajutorul indicatorilor cum ar
fi venitul naţional sau Pib-ul pe cap de locuitor.In sens strict, convergenţă reală ar trebui să
desemneze o tendinţă de apropiere a nivelurilor de trai
Reusita procesului de convergenta presupune o suma de procese precum:convergneta
veniturilor,convergenta productivitatii,convergenta preturilor relative,convergenta structurii
socioocupationale,convergenta standardelor educationale.Progresele inregistrate in procesul de
convergenta reala sunt evidentiate mai aled de evolutiile ratei de crestere economica si ale
productivitatii.
Însă, spre deosebire de criteriile de convergenţă nominale, Tratatul nu face nicio referire la
variabilele reale, cum sunt creşterea PIB/locuitor, şomajul sau deficitul comercial.
Procesul de convergenta nominala a fost privilegiat in raport cu cel de convergenta reala ,
deoarece realizarea presupune un orizont mai redus de timp.
Ţările cu nivel mai redus al venitului pe locuitor se aşteaptă să prezinte o creştere mai rapidă
decât ţările mai bogate(convergenţa absolută), până la un anumit nivel de echilibru, acelaşi
pentru toate ţările. În schimb, când rata investitţiilor, variabilele macroeconomice şi financiare
variază intre state, starea de echilibru pe termen lung va fi diferită de la o ţară la alta
(convergenţa condiţionată)
Desi a fost o crestere economica Romania a inregistrat progrese reduse in ceea ce priveste
convergenta reala cu nivelurile venitului pe cap de locuitor din UE.Realizarea nivelurilor de
venituri si productivitate atinse in alte tari din Europa ramane una dintre principalele provocari
pentru Romania..Economistii sunt de acord pentru reducerea decalajelor (convergenta beta) este
nevoie de:
-rate inalte de economisire;
-imbunatatirea fortei de munca si a standardelor educationale;
-cresterea competivitatii exporturilor;
-coeziune sociala si cresterea rapida a productivitatii factorilor de productie;
Una din prioritatile Romaniei este sa realizeze o crestere economica durabila ce i-ar permite sa
reduca diferenta fata de alte membre ale UE.Aceasta va fi posibila doar daca o serie de alte
preconditii sunt indeplinite mai intai-disciplina financiara, stabilizarea
macroeconomica,dezvoltarea sistemului financiar si imbunatatirea climatului de afaceri.
2. Criteriul ratei dobanzii: rata dobânzii nominale pe termen lung (10 ani) la în ultimul an
înaintea evaluării, să nu depăşească cu mai mult de 2% media dobânzilor din acele state membre
(cel mult trei) care prezintă cele mai bune rezultate în ceea ce priveşte stabilitatea preţurilor
(ţările cu inflaţia cea mai scăzută).
Convergenta ratei dobanzii pe termen lung a fost rapida in noile tari membre, fiind
influentata pozitiv de procesul de dezinflatie si de perspectiva aderarii la UE ( eliminarea primei
de risc ).
4. Criteriul situaţiei finanţelor publice – datoria publică să nu depăşească 60% din PIB
Datoria publica se afla sub ponderea de 60% din PIB, insa dinamica sa poate fi
influentata de procesul de imbatranire a populatiei ( de la o datorie publica de 20% in
2002, Cehia ar putea atinge 100% in 2010 ).
Adoptarea de către România a monedei euro la momentul propus (2014) prin Programul
de Convergenţă, pe care ţara noastră l-a înaintat Comisiei Europene la începutul anului 2007,
depinde de îndeplinirea concomitentă a criteriilor de convergenţă nominală.
Dintre criteriile de convergenţă nominală, România continuă să îndeplinească criteriul
privind sustenabilitatea poziţiei fiscale (care se referă la ponderea deficitului fiscal şi a datoriei
publice în PIB), în timp ce evaluarea criteriului referitor la stabilitatea cursului de schimb nu
poate fi realizată cu acurateţe, atât timp cât leul nu participă la Mecanismul Cursului de Schimb
II (ERM II). Cursul leului este liber, iar turbulentele de pe pietele financiare, incepand cu a doua
jumatate a anului 2007, au determinat o depreciere substantiala a leului, agravata si de
dezechilibrele macroeconomice interne ale tarii. Moneda s-a stabilizat in raport cu euro pe
parcursul anului 2009 si la inceputul lui 2010, reflectand imbunatatirea conditiilor de pe pietele
monetare, declinul dobanzii de politica monetara a Bancii Nationale si increderea rezultata in
urma acordului de asistenta financiara cu maimulte institutii internationale
Criteriul ratei inflatiei: in România, începând cu anul 2000, dezinflaţia a fost continuă.
Conform studiilor efectuate de BNR, rata anuală a inflaţiei se plasează la sfârşitul anului 2008 la
nivelul de 6,6%, cu 2,8 puncte procentuale peste cel prognozat. În ceea ce priveşte nivelul
prognozat al inflaţiei pentru anul 2009 (de 3,5%), situaţia este revizuită, plasând noul nivel cu
0,7 puncte procentuale peste cel conceput iniţial; rata inflatiei s-a situat la 5,6% in 2009 In anul
2010, rata inflatiei este 7,77% (+/- 1%) iar tinta ratei de inflatie pentru 2010 este 3,5% iar
pentru 2011- 3%. Principalele cauze ale acestei situatii constau in finalizarea tarzie a procesului
de liberalizare a preturilor, precum si in adoptarea unei strategii de reducere graduala a inflatiei,
cu costurile si beneficiile atasate acestei optiuni.
Criteriul de convergenta a dobanzilor: Media dobanzilor din Romania a depasit valoarea
de referinta de la nivelul UE inca de la aderare, nefiind indeplinit criteriul referitor la
convergenta dobanzilor pe termen lung. In perioada martie 2009-martie 2010, dobanda medie pe
termen lung din Romania a fost de 9,4%, peste nivelul de referinta de 6% din UE. Dobanzile pe
termen lung au ramas ridicate in 2009, din cauza volatilitatii, inainte de a scadea usor la
inceputul lui 2010, ca urmare a indiciilor imbunatatirii conditiilor pe piata interna. Diferenta fata
de zona euro se situa la 3,5 puncte procentuale in martie
In profida evidentei cresteri economice, Romania a inregistrat progrese reduce in ceea ce priveste
comvergenta reala cu nivelurile venitului pe cap de locuitor din UE. Realizarea nivelurilor de venit si
productivitate atinde in alte tari din Europa, ramane una dintre principalele provocari pentru Romania.
Cele mai recente date disponibile, arata ca diferentele dintre regiuni in ceea ce proveste venitul, sunt in
crestere.
In cazul Romaniei, este interesanta studierea posibilitatii convergentei beta, care se refera la
reducerea decalajelor fata de tarile U.E. Economistii sunt de acord ca “ajungerea din urma”( convergenta
beta) necesita:
- rate inalte de economisire;
- imbunatatirea pregatirii fortei de munca si a standardelor educationale;
- cresterea competitivitatii exporturilor;
- coeziune sociala si cresterea rapida a productivitatii factorilor de productie.
Rezultatele economice indica faptul ca faza cresterii economice a inceput in 2000. Noua formulare si
implementare a politicilor macroeconomice din Romania au fost prezentate in cadrul Programului de
guvernare pentru perioada 2001-2004, in concordanta cu orientarile Strategiei de dezvoltare pe termen
mediu. Obiectivele si masurile specifice politicilor au fost introduse in Programul economic de
preaderare pentru Romania si prezentate Comisiei Europene in august 2001 si in Memorandumul de
politicii convenit cu Fondul Monetar International.
Una dintre prioritatile principale ale Romaniei este sa realizeze o crestere economica durabila ce i-ar
permite sa reduca diferenta fata de alte membre ale UE. Aceasta este insa posibil numai daca o serie de
preconditii sunt indeplinite mai intai- cum ar fi disciplina financiara, stabilizarea macroeconomica,
dezvoltarea sistemului financiar si imbunatatirea climatului de afaceri.
Intr-o economie incomplet restructurata si adaptata la cerintele Uniunii Europene, realizarea unei
convergente nominale poate afecta procesul de convergenta reala:
Dat fiind faptul ca Romania este o economie mica, deschisa, cu un nivel tehnologic si o
productivitate scazute( in comparatie cu alte tari din UE), transferul tehnologiei si al
capitalului ar trebui sa conduca la o crestere economica mai rapida. Pe masura intrarii
capitalurilor in economie, cresterea productivitatii va antrena marirea salariilor si, intr-un
final, a preturilor, conducand apoi la o apreciere reala a cursului de schimb al monedei
nationale;
In Romania, dezinflatia din ultimii ani s-a realizat fara o pierdere de productie. Este nevoie
atat de o abordare prudenta a dezinflatiei, cat si de o politica monetara credibila pentru a
evita un esec masiv. Se doreste evitarea situatiei care s-a inregistrat in Cehia, Ungaria si
Polonia atunci cand bancile centrale din aceste tari si guvernele lor nu au evita tensiunile
aparute la compensarea vitezei dezinflatiei cu ritmul lent al cresterii economice;
Apropierea aderarii in UE va creste presiunea asupra bugetului national:
- aderarea la normele si standardele UE va necesita importante resurse bugetare si investitii publice
in infrastura, agricultura, protectia mediului si alte sectoare;
- Romania va trebui sa confinanteze proiectele de dezvoltare ale UE;
- Costuri suplimentare vor aparea din plata contributiilor la bugetul UE dupa aderare( aprox. 800 de
mil de euro).
- Un cost semnificativ la buget va fi reprezentat de costurile de finantare a tranzitiei sistemului
actual de pensii.
Favorabila
reformele structurale conduc la o crestere neinflationista a salariilor => cresterea
veniturilor
cresterea veniturilor bugetare
convergenta nivelului productivitatii determina reducerea costurilor accelerand
dezinflatia in sectorul bunurilor comercializabile
Nefavorabila
efectul Balassa – Samuleson – diferenta de productivitate dintre sectoarele bunurilor
comercializabile si cele ale bunurilor necomercializabile , nivel ridicat al inflatiei datorat
de convergenta preturilor bunurilor necomercializabile cu UE care nu este sustinuta de
cresterea productivitatii
Favorabila
reducerea inflatiei si a ratei dobanzii duce la cresterea investitilor si ca urmare a PIB
un curs de schimb stabil determina o crestere a ISD si a exporturilor
deficitul bugetar redus duce la stabilitate economica si la cresterea ratingului de tara pe
termen lung
Nefavorabila
respectarea criteriilor de la Maastricht in ceea ce priveste deficitul bugetar poate afecta
procesul de convergenta reala
efectul de crowding-out = reducerea ratei inflatiei => cresterea ratei dobanzii =>
atragerea de capitaluri externe => aprecierea monedei => descurajarea exporturilor
unele obiective ale modelului erau în zona gri dintre competenţa comunitară şi cea
naţională („coeziunea economică şi socială între statele membre“.