Sunteți pe pagina 1din 49

Acer palmatum dissectum x garnet Artar japonez.

Este un arbust cu coroana aplatizata,


ramurile recurbate la extremitati, cu frunze de culoare verde (pentru acer palmatum
dissectum); rosu purpuriu primavara, iar toamna de culoare rosu portocaliu (pentru
dissectum garnet). Are inaltimea de 2-3 m, diametru de 2-3 m la maturitate. Creste bine
in semiumbra si umbra. Teoretic se dezvolta si la soare, dar pentru ca are frunzele foarte
fine, acestea se ard usor la soarele puternic din sud. Atunci cand nu este posibil sa fie
plantat la semiumbra este de preferat sa aiba soare pana la pranz. Prefera soluri bogate,
acide, fara exces de umiditate.
Mesteacan - Arbore cu coroana aerata, decorativ prin ramuri subtiri si lujeri pendenti,
coaja alba care se exfoliaza in fisii circulare. Frunzele devin toamna galben aurii, iar
florile sunt grupate in amenti, cei masculi apar toamna si cei femeli apar primavara.
Atinge inaltimi de 18-20 m si diametrul coroanei de 7-10 m, are o crestere foarte rapida si
se dezvolta bine in plin soare si in semiumbra. Rezista la ger, prefera soluri sarace,
nisipoase, evita solurile calcaroase, compacte si excesiv de umede. Nu este rezistent la
seceta, dar rezista la fum.
Fag - Arbore cu trunchi drept si scoarta neteda, cenusie mai mult sau mai putin
marmorata. Frunzele sunt ovale, intregi, de culoare verde inchis, iar toamna devin ruginii.
Atinge inaltimi de 20-30 m, diametrul coroanei de 20-30 m, are o crestere moderata si se
dezvolta bine in plin soare si in semiumbra. Prefera climat racoros si umed, soluri revene
si fertile.

Denumire Cantitat Dimensiuni U/M Pret Pret Obs.


e (cm) (ROL) (RON)
BERBERIS 15-60 bucata 75.000 - 7,5 -
250.000 25
BRAD SI MOLID 20 - 40 bucata 150.000 15
BUDDLEIA 40 - 80 bucata 75.000 7,5 -
-150.000 15
BUXUS VAR 10-80 bucata 30.000- 3 - 50
500.000
CALICARPA 20 - 40 bucata 75.000 - 7,5 -
150.000 15
CAPSUNI stoloni bucata 6.000 0,6
CATALPA 50-120 bucata 150.000 - 15 - 25
250.000
CERCIS 20 -40 bucata 75.000 - 7,5 -15
150.000
CHAENOMELES 20-60 bucata 75.000 - 7,5 -
250.000 25
CHAMAECYPARIS 20-80 bucata 150.000- 15 - 45
450.000
COACAZ ROSU- butasi bucata 40.000 4
NEGRU inradacinati
COTONEASTER 20-60 bucata 75.000 - 7,5 -
250.000 25
DEUTZIA 60-80 bucata 20.000 - 2 - 15
150.000
DIERVILLA 60-80 bucata 20.000 - 2 - 15
150.000
EVONYMUS 20-30 bucata 50.000- 5 - 7,5
75.000
FORSITHIA 60-80 bucata 20.000 - 2 - 25
250.000
HEDERA 20-40 bucata 50.000- 5 - 7,5
75.000
HIBISCUS 20 -120 bucata 75.000 - 7,5 -
250.000 25
JUNIPERUS VAR 20-80 bucata 75.000- 7,5 -
450.000 45
KERRIA 20 - 60 bucata 75.000 - 7,5 -
250.000 25
LIGUSTRUM OV. 40-80 bucata 10.000- 1 - 15
150.000
LONICERA VAR. 20-40 bucata 50.000 5 - 7,5
-75.000
MAHONIA 20-60 bucata 75.000- 7,5 -
350.000 35
MUR FARA SPINI butasi bucata 40.000 4
inradacinati
PHILADELPHUS 60-80 bucata 20.000 - 2 - 25
250.000
PYRACANTHA 20-80 bucata 75.000- 7,5 -
250.000 25
RIBES 40-60 bucata 75.000 - 7,5 -
150.000 15
SALIX VAR. 40-250 bucata 50.000- 5 - 100
1.000.00
0
SEDUM 20-60 bucata 75.000- 7,5 -
350.000 35
SPIRAEA VAR. 60-80 bucata 20.000- 2 - 25
250.000
SYRINGA 40-80 bucata 100.000- 10 - 15
150.000
TAMARIX 60 - 80 bucata 50.000 - 5 - 15
150.000
TECOMA 20 - 40 bucata 50.000 - 5 - 7,5
75.000
THUJA SP. 20 -200 bucati 75.000 7,5 -
750.000 75
VIBURNUM 40 - 60 bucata 150.000 - 15 - 25
250.000
ZMEURA drajoni bucata 40.000 4

PROIECT LA TEHNICA EXECUTIEI LUCRARILOR IN AMENAJARI PEISAGERE


CUPRINS
I. PIESE SCRISE:
1. Conditii naturale ale zonei de amenajare 2
1.1. Amplasarea terenului 2
1.2. Conditii pedologice 2
1.3. Conditii climatice 2
1.4. Conditii hidrologice 6
1.5. Vegetatia 6
2 .Conditii social-economice 7
3.Memoriu justiftcativ 7
3.1. Prezentarea si justificarea solutiei generale de amenajare … 7
3.2. Principiile de compozitiei folosite la proiectare 8
3.3. Circulatia si functionalitatea ei 8
3.4. Vegetatia propusa 8
3.5. Apele si amenajarea lor 9
3.6. Analiza dotarilor utilitare si estetice 10
4. Calcule tehnico-economice 11
4.1 Bilantul suprafetelor………………………………………. 11
4.2 Antemasuratorile si evaluarea generala a costurilor…… 11
4.3 Lista cu lucrarile spegifice unei amenajari……………… 12
4.4 Lista cu material sadit …………………………………… 13
Bibliografle ……………………………………………………….. 15
II. PIESE DESENATE:
1. Plan de situatie
2. Plan general de amenajare
3. Plan de plantar
4. Sectiuni
5. Perspective

1 CONDITIILE NATURALE ALE ZONEI DE AMENAJARE

1.1. AMPLASAREA TERENULUI


Terenul este amplasat in Timisoara pe Calea Aradului nr. 119 vis-à-vis de SELGROS
apartinand U.S.A.M.V TIMISOARA.Este un teren plan avand o suprafata de 22.436 mp.
1.2 CONDITII PEDOLOGICE
In zona orasului Timisoara, invelisul de sol prezinta un aspect mozaicat datorita
conditiilor naturale variate in care solurile s-au formatsi au evaluat. Sunt prezente soluri
din clasele : molisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri, soluri hidromorfe, soluri halomorfe,
soluri neevaluate, vertisoluri.
In partea de est a Timisoarei au o mai lunga extindere, solurile brune eumezobazice
( gleizate, gleizate alcaizate ), intre care se intercaleaza soluri hidromorfice (soluri gleice
cambice, soluri gleice mlastinoase ), soluri neevoluate (soluri aluviale gleizate ).

1.3 CONDITII CLIMATICE


Predomina un climat temperat de tranziţie, cu o medie anuala a temperaturilor ce
depaseste 11 grade Celsius in câmpie si 10 grade Celsius in Dealurile Lipovei.
Precipitaţiile medii anuale cresc de la vest spre est, înregistrând valori intre 500 §i 700
mm.
Rezervaţiile naturale din zona sunt: Movila Sisitak, Pădurea Cenad, Locul fusilier
Radmanesti, Mlaştinile Stachinez, Insula mare Cenad, Mlaştinile Murai, Saraturile
Dinias, Pajiştea cu narcise Batesti, Lacul Surduc, Beba Veche, Pădurea Bistra,
Arboretumul Bazos, Insula Igris.
Oraşul Timişoara se afla la interferenta maselor de aer maritim, de origine vestica, cu cele
continentale de origine estica, la care se adaugă invazia unor mase de aer cald ce
traversează Marea Mediterana si a unor mase de aer rece, polar, Influenta acestor mase de
aer imprima climei din zona un grad moderat de continentalism.
Circulaţia vestica persista atât in perioada calda cat si in cea rece a anului. Situaţiile de
circulaţie vestica determina ierni blânde, cu precipitaţii lichide; vara, acest tip de
circulaţie determina scăderea temperaturii aerului, precipitaţii relativ bogate si un grad
accentuat de instabilitate a vremii.
Circulaţia polara determina scăderi de temperatura, nebulozitate accentuata si precipitaţii
sub forma de averse. Iarna, ninsorile abundente sunt însoţite si intensificate de vânt.
Circulaţia tropicala, când se produce dinspre sud-vest aduce o cantitate însemnata de
vapori de apa. Iarna aerul cald din nordul Africii, transportat peste Marea Mediterana,
determina ierni blânde si cantitati însemnate de precipitaţii. Vara aerul maritim tropical
generează o vreme instabila, cu averse si descărcări electrice. Vara, când advecţia aerului
tropical se face dinspre sud-est, vremea este călduroasa si foarte
secetoasaTEMPERATURA AERULUI
Temperatura medie multianuala a aerului la Timişoara este de 10,6° C. De-a lungul
anilor, temperatura medie anuala a aerului a prezentat variaţii neperiodice in funcţie de
frecventa si intensitatea maselor de aer.
Temperaturile medii lunare prezintă un mare ascendent in primele şapte luni ale anului
(tabel), înregistrând maxima in luna iulie (2I,l °C), când si radiaţia solara este cea mai
puternica; din luna August minima fiind atinsa , in luna ianuarie (-1,6°C). Pentru
perioadele analizate, cea mai ridicata valoare medie lunara înregistrata a fost de 25,1°C,
in iulie 1936 iar cea mai coborâta de -9,1 °C in ianuarie 1942.
Amplitudinea medie termica multianuala este de 22,7 °C, valoare ce arata un grad
moderat de continentalism.
Temperaturi medii lunare si multianuale (1880-1886; 1898-1918; 1922-2000)

1 2 3 4 5 6 i7 I 8 9 10 1 1 12
-1.6 U 5,8 11.2 16,3 | 19.4 21,1 ! 20.4 16.5 11,0 5,6 0,3
Cele mai ridicate amplitudini medii anuale s-au înregistrat in anii 1942 ; 1963; si 1964.
Amplitudinea medie anuala cea mai scăzuta s-a înregistrat in anul 1948 (15,9°) .
Temperaturi extreme
Cunoaşterea temperaturilor extreme este necesara pentru adoptarea unor masuri de
protecţie in diferite sectoare de activitate.
Temperatura maxima absoluta s-a înregistrat la 16 august 1962 si a fost de 40,0 °C.
Minima absoluta a fost de -35,3CC si s-a produs la 12 ianuarie 1963. Amplitudinea
termica absoluta este de 75,3 grade Celsius.
Frecventa zilelor cu diferite temperaturi caracteristice constituie, de asemeni un element
de analiza a structurii regimului termic care reprezintă interes pentru numeroase domenii
practice.
Numărul mediu al zilelor de îngheţ este de 91. In mod obişnuit, primul îngheţ se produce
la starsitul lunii Octombrie iar ultimul la jumătatea lunii Aprilie. Luna cu cel mai mare
număr mediu de zile cu îngheţ este ianuarie (25 zile ).
Numărul zilelor de iarna este relativ restrâns datorita influentei aerului maritim cald si
umed. Cele mai multe zile de iarna se înregistrează in luna ianuarie (In medie 10,5 zile.).
Numărul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 100, fiind caracteristice pentru
intervalul Aprilie - Octombrie.

Numărul mediu al zilelor tropicale in Timişoara este de 40; aceste zile sunt caracteristice
lunilor iulie si August, când durata de strălucire a soarelui este maxima.
Umezeala relativa.
Timişoara are o valoare medie multianuala de 78%. Iarna, din cauza advecţiei aerului
cald si umed de origine oceanica, valorile umezelii relative sunt ridicate, depăşind 85%
.In intervalul Aprilie-august umezeala relativa se menţine la valori scăzute (70-72%).
Umezeala relativa medie lunara si anuala (%) (1896-1915; 1926-2000)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Medie
87 85 77 71 72 72 70 72 75 79 85 89 78
Nebulozitatea in Timişoara are valori ridicate datorita poziţiei geografice a oraşului cat si
numeroaselor nuclee de condensare din atmosfera.
Valoarea medie multianuala a nebulozităţii este de 6,1, prezentând importante variaţii de
la o luna la alta.
Nebulozitatea minima se înregistrează in luna august când se intensifica activitatea
anticiclonica iar nebulozitatea maxima se produce in Decembrie, când este intensa
activitatea ciclonica dinspre Marea Mediterana.
Durata medie multianuala de strălucire a Soarelui la Timişoara este de 2128 ore. In cursul
unui an, cea mai mare durata de strălucire a Soarelui se înregistrează in lunile de vara,
când zilele sunt mai lungi si nebulozitatea redusa. Cele mai reduse valori se înregistrează
in anotimpul rece, când nebulozitatea are valori ridicate.
Durata de strălucire a Soarelui (ore si zecimi) (1951-2000)

I I2 I3 I4 i5 6 7 S I 9 10 111 1 12 Suma
75,8 i 83.7 i 156.9 j 184,8 : 240,2 263,8 297,4 276,4 ! 216 175,3 : 83.9
I 53,6 2128
In oraş durata de strălucire a Soarelui este puternic influenţata de activitatea industriala,
care prin praful si fumul pe care le degaja. produce o ecranare locala a cerului.
Presiunea atmosferica are la Timişoara o medie multianuala de I005;4mb. In cursul
anului, cele mai mari valori ale presiunii atmosferice se înregistrează in anotimpul rece,
când temperaturile sunt scăzute iar cele mai coborâte valori in lunile de vara.
Amplitudinea medie multianuala a presiunii atmosferice este de 6,0mb
Precipitaţiile atmosferice au la Timişoara o valoare medie multianuala de 501,9 mm. Anii
cu cele mai bogate precipitaţii au fost: 1915; 1954; 1974. Perioadele in care precipitaţiile
au fost mai mulţi ani consecutivi peste media multianuala sunt: 1937-1941, 1954-1956,
1979-1982, 1996-1998. Cantitati anuale de precipitaţii cu valori peste media multianuala
s-au înregistrat in 61 de ani (50,8%).
Cele mai reduse cantitati anuale de precipitaţii au fost in anii: 1984, 2000.
In cursul unui an, cele mai bogate precipitaţii cad in luna iunie, iar cele mai reduse in
Februarie.
Precipitaţii atmosferice. Cantitati medii lunare si multianuale (mm)
(2003-2005)

\ 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 An ul
39,3 36,0 36,7 43,7 46.6 76,1 63 49.8 40,3 38,9 48.2 49.S 591,9
Bogate in precipitaţii sunt si lunile mai si iulie, datorita atât frecventei ridicate a
fronturilor si maselor de aer din vest, cat si convecţiei termice intense. Din August
precipitaţiile încep sa scadă, astfel incat in luna Octornbrie produc minimal secundar. In
noiembrie si decembrie cantitatea de precipitaţii create din nou, datorita ciclonilor
mediteraneeni care in aceste luni, au frecventa mare. Începând din ianuarie, cantităţile de
precipitaţii încep sa scadă, in februarie înregistrându-se minimul principal. Din februarie
precipitaţiile cresc progresiv pana in iunie când se înregistrează maximal principal.
Cantitatea maxima lunara de precipitaţii înregistrata a fost de 195,1 mm(iunie 1965);
valorile minime au fost de 0,0mm si 0,2 mm. Anotimpul cel mai bogat in precipitaţii este
vara, cele mai reduse cantitati de precipitaţii cad iarna si toamna.
Precipiţiile solide cad mai ales iarna, când temperatura aerului coboară sub 0°. Numărul
mediu al zilelor cu ninsoare in Timişoara este de 20,8. Primele ninsori apar in noiembrie,
dar nu sunt de durata. In luna ianuarie se înregistrează cel mai mare număr de zile cu
precipitaţii solide.
Regimul eolian La Timişoara direcţia predominanta a vântului este cea nord-vestica,
urmata de cea vestica. Numărul mare al cazurilor de calm este explicat de structura
arealului constant. Cea mai scăzuta frecventa o au vanturile dinspre sud. care bat mai ales
in lunile aprilie si mai.
Viteza medie a vântului este redusa, 2,2 m/s. Cele mai mici valori se înregistrează in
lunile august si septembrie iar cele mai mari in lunile Martie si aprilie.
Cu toate ca vitezele medii lunare si anuale ale vântului sunt reduse, au fost si excepţii.
Ceata, fenomen meteorologic mai frecvent in nopţile senine, se produce mai des iarna, iar
in timpul zilei, dimineaţa. Ceata in oraş, formează împreuna cu particule de praf, cenuşe,
gaze toxice si smogul, un fenomen accidental de scurta durata.
Primăverile sunt relativ mai blânde decât in restul tarii. In lunile aprilie si mai pot sa
apară scurte perioade de îngheţ.
Verile sunt lungi, călduroase si relativ umede. Adesea vara se prelungeşte pana la
sfârşitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie. Deşi este anotimpul cel mai ploios,
vara se înregistrează frecvent si perioade de seceta.
Toamna, media lunara a temperaturii aerului se înscrie intre 5,6 51 15,4 °C. Au fost ani in
care temperatura medie a lunii octombrie a depăşit 15,0°c, dar si mai mici.
Toamnele sunt mai sărace in precipitaţii ca celelalte anotimpuri.
Impurificarea atmosferei este generata de factorii naturali si de cei antropici. Substanţele
poluate cu acţiune nociva sunt numeroase: compuşi ai sulfului, carbonatului si azotului;
poluanţi sub forma de particule solide in suspensie si poluanţi radioactivi; pulberi
sedimentabile; poluanţi organici.
Poluarea atmosferei se datorează in principal activităţii agenţilor economici, la care
ponderea echipamentelor industriale si a tehnologiilor învechite este mare, transporturilor
rutiere, precum 51 inexistentei unor stimulente pentru agenţii economici care promovează
activitati, sponsorizări sau investiţii in domeniul protecţiei mediului.

1.4 CONDITII HIDROLOGICE

Apele subterane
Acviferul freatic, format din nisipuri si pietrişuri mărunte, cuprins intre 2-3m. adâncime,
cuprinde 3 straturi acvifere separate prin argile nisipoase. Potenţialul acvifer este redus.

Râurile
Principalul curs de apa din Timişoara este Bega. La începutul secolului 19 încep
îndiguirile canalului.

Lacurile
Unele lacuri naturale, altele rezultate in urma activităţii antropice. Cele naturale sunt
situate fie in vechile meandre, fie in depresiunile de tasare. Sunt si lacuri formate in
excavaţii, rezultate din extrgrerea argilei necesara fabricilor de cărămida, precum si
bazinele amenajate pentru agrement.

2.CONDITII SOCIAL-ECONOMICE

Municipiu-resedintã a judetului Timis, Timisoara este un important centru istoric,


economic, financiar, cultural si stiintific, fiind o adevãratã poartã a României spre
occidentul european.
Prin numeroasele parcuri, grãdini publice, scuaruri si spatii verzi, Timisoara si-a câstigat
renumele de oras grãdinã. Deasemenea, multitudinea de sãli de spectacole, teatre, muzee,
expozitii, monumente istorice si arhitecturale, sãli de cinema, stadioane, stranduri, e.t.c.
orasul oferã posibilitatea petrecerii unui sejur plãcut, în care fiecare clipã poate fi
valorificatã din plin.
* Suprafaţa totală a Municipiului Timişoara este de 12.926,83 ha, din care 7902,61 ha
teren agricol şi 5024,22 ha teren neagricol;
* Suprafaţa de 7902,61 ha teren agricol cuprinde: 7130,57 ha teren arabil; 425,57 ha
păşuni; 223,25 ha fâneţe; 39,20 ha vii; 84,02 ha livezi.
Suprafaţa de 5024,22 ha teren neagricol cuprinde: 649,08 ha păduri; 317,31 ha ape, bălţi;
2920,36 ha construcţii; 1062,51 ha drumuri; 74,96 ha teren neproductiv.
În prezent, cu excepţia câtorva areale împădurite cu cer şi gârniţă (Pădurea Verde,
Pădurea Bistra, Pădurea Giroc, Şag), teritoriul se încadrează în silvostepa antropogenă ce
caracterizează întrega Câmpie Panonică.

Peisajul este diversificat şi de apariţia vegetaţiei de luncă, de-a lungul principalelor râuri,
în cadrul căreia predomină arborii de esenţă moale.

De remarcat este prezenţa parcului dendrologic de la Bazoşul Nou: rezervaţie forestieră


cu o suprafaţă de cca 60,4 ha, situată la cca 15 km SE de oraşul Timişoara, pe teritoriul
constituit din rezervaţia propriu-zisă (17,8 ha) şi zona tampon din jurul rezervaţiei.
Categoriile de persoane care vor urma sa frecventeze spatiul amenajat de langa
U.S.A.M.V vor predomina studentii,clientii,salariatii, complexului SELGROS avand in
vedere si faptul ca urmatorul parc(PARCUL BOTANIC) se afla la o distanta de aprox 2
km.

3.Memoriu justificativ.

3.1. Prezentarea si justificarea soluţiei generale de amenajare.

Spaţiul care urmează a fi amenajat este o suprafaţa plana de 22.436 mp . Terenul este
amplasat pe Calea Aradului nr. 119 vis-à-vis de SELGROS . Terenul este delimitat de
gard viu .Accesul principal este de pe Calea Aradului.
Destinaţia prioritara a terenului va fi cea de odihna si recreaţie a studentilor.
Parcul va îndeplini funcţia sanitara si cea decorativa.
Funcţia sanitara. Influenta vegetaţiei asupra sanatatii poate fi directa si indirecta. In acest
sens arborii aflaţi in grupuri, aliniamente vor reduce valoarea temperaturilor in zilele cu
temperaturi mari, oferă protecţie împotriva vântului, participa la curatarea atmosferei si
reduce zgomotul.
Funcţia decorativa. Amenajările peisajere imprima unui anumit teritoriu o deosebita
valoare decorativa, apreciata prin satisfacţia pe care o realizează omul fata de vegetaţie
care datorita componentelor (tulpini, ramuri, lujeri, flori, fructe, seminţe), dau impresia
unui lucru bine organizat; unui lucru compus in care partile se subordonează in mod
armonios pentru a pune in evidenta măsura inerenta a fiecărei compozitei ceea ce
înseamnă frumuseţe.
Ţinând cont de arhitectura cladirii care apartine U.S.A.M.V Timisoara, de fluxul de
studenti care vor traversa parcul, am ales ca amenajarea parcului sa fie realizata intr-un
stilul mixt.
Stilul mixt consta in imbinarea armonioasa a stilului geometric, cu cel natural (peisager),
in compozitie.
Prin urmare centrul compoziţiei este tratat in stil peisager cu bazin de apa. Aleile sunt
curbe si sinuase. Plantaţiile sunt dispuse diferenţiat: in centrul compoziţiei se va executa
o amenajare floristica mai bogata iar vegetaţia este mai scunda si se vor amplasa arbori
izolaţi deosebiţi de decorativi (Aesculus carnea, Albizzia julibrissin, Paulovnia
tomentosa).

3.2. Principiile de compoziţie folosite la proiectare.

Amenajarea se face ţinând seama de un anumit principal de compoziţie valabil pentru


toate stilurile:
- stabilirea proporţiei (principiul proportionalitatii) corespunzătoare
diferitelor parţi fata de ansamblu si a detaliilor fata de elementul dominant al
compoziţiei. Proporţia s-a realizat in plan orizontal, vertical folosind arbori de
diferite mărimi, arbustisi din punct de vedere al volumelor.
- centrului de compoziţie i se subordonează toate celelalte elemente ale
compoziţiei. Axa principala duce la centrul de compoziţie.
- înlăturarea monotoniei cat si evitarea unei mari varietati de forme si
culoare. Tonurile deschise realizate prin plantarea florilor, Thuja occidentalis,
creează impresia unor elemente uşoare apropiindu-1.
- principiul functionalitatii. Acest principiu s-a realizat prin dispunerea
elementelor care corespund cerinţelor, funcţiilor intr-o compoziţie organica.
- principiul compatibilităţii. Pentru a fi compatibile cu locul unde este
amplasat parcul dar si cu populaţia care va vizita parcul s-a optat pentru
următoarele funcţii: accese pietonale, relaxare, odihna,parcari,rondouri florale divers
colorate,labirint,fantana arteziana.
- principiul unitatii. Acest principiu presupune o multitudine contopita bazata pe o
concepţie dominanta care realizează legătura intre partile componente intr-un întreg si in
acest mod se obţine in final unitate in diversitate. Elementele scuarului sunt legate unele
de altele, fiecare este subordonat la un altul si toate elementului principal, centrul
compoziţiei.

3.3. Circulaţia si funcţionalitatea ei.

Accesul in parc se face din Calea Ardului. Aleile sunt curbe libere (traseul in linii curbe
au deschideri variabile §i inflexiuni succesive, curbele si contracurbele sunt racordate
prin intermediul unei zone rectilinii), sinuoase, rectilinii (au laturile paralele).
Racordurile aleilor se realizează in funcţie de unghiul acestora, astfel in cazul aleilor
aproape perpendicular, avem racord cu arcuri de cere cu aceeaşi raza corespunzând
unghiului de 90 grade si alei curbe cu unghiuri ascuţite si obtuze.
. Sunt alei care se bifurca unde racordurile s-au efectuat astfel incat axele aleilor sa aibă
acelaşi punct de origine.
Dispoziţia planului nu se subordonează unei reguli stricte. Schema aleilor împarte terenul
in suprafeţe inegale.
Aleile au diferite latimi astfel: aleea principala care uneşte cele doua intrări are o latime
de 2,5m; următoarea care străbate centrul compoziţiei este de 2m, aleile secundare care
înconjoară labirintul si rondoul de flori au o latime de 1,5m .
Materialul utilizat pentru realizarea (pavarea) aleilor este piatra.
Organigrama parcului. Organigrama parcului s-a realizat pentru a pune in evidenta
relaţiile funcţionale si vizuale intre diferite elemente si ierarhizarea importantei acestora.
Cerinte, functii Elementul corespondent
- accese pietonale intrări,alei
- relaxare, odihna zone de staţionare pe bănci
- jocuri statice labirint cu foisor
- accese pt.autovehicule parcari
- zone de interes decorativ fantana arteziana,rondouri cu flori

3.4. Vegetaţia propusa sub aspectul compozitiei si amplasamentul din punct de vedere
functional si estetic.

Plantele lemnoase alese reprezintă materialul principal de construire a peisajului vegetal.


Talia. Pentru amenajarea scuarului se vor folosi plante lemnoase de diferite talii: arbori
de talia I (Acer pseudoplatanus,Quercus rubra);
arbori de talia II (Magnolia stelata);
arbori de talia III (Albizzia julibrissin);
arbuşti mijlocii (Syringa vulgaris);
arbuşti mici si acoperitori de sol (Juniperus horizontalis).
Ritmul de creştere. La alegerea speciilor s-a ţinut cont si de ritmul de creştere a arborilor
si arbuştilor, ca urmare s-au ales specii repede crescătoare ca de exemplu Albizzia
julibrissin si specii cu o creştere mai înceata.
Asocierea si dispunerea plantelor lemnoase.
Exemplare solitare aparţin speciilor arborescente si arbustive mai intresante din
caracterele lor biologice care fac impresie puternica (Quercus robur, Albizzia julibrissin,
Taxodium distichum). Arborii sunt amplasaţi pe peluze.
Pe latura parcului de pe Calea Aradului avem un aliniament de Spiraea Van-houtei , un
singur rând realizat pentru gard viu. De-a lungul aleii principale avem un mic aliniament
din Magnolia stelata si inca un aliniament din Acer palmatum.
S-au proiectat grupuri omogene - o singura specie ( Albizzia julibrissin, Salix
babilonica,Ulmus pumila) si grupuri heterogene (grupuri rezultate din asocierea speciilor
de Juniperus horizontalis, Juniperus virginiana si Thuja occidentalis).
In apropierea cladirii se afla un grup de arbori si arbuşti care creează o forma piramidala
dând impresie de stabilitate si exprima tendinţa spre inaltare. Grupurile realizate din
arbori cu corona sferica, tabulara va inspira solemnitate si va crea o senzaţie de calm, de
protejare.
Grupurile sunt bine proporţionate după principiul asimetriei, si datorita percepţiei de
echilibru trezeşte senzaţia de satisfacţie. Grupurile compuse din speciile de mărimea a 2-a
cum este cazul speciilor existente de Salix babilonica, creează impresia de melancolie
,caldura.
Gardurile vii delimiteaza parterele de flori si sunt realizate din Buxus sempervirens si alt
gard viu delimiteaza parcul sunt dense realizate din arbuşti foioşi pe doua rânduri
3,5buc/m, o singura specie - Spirea vanhouttei.
Decoratiuni florale, se gasesc sub forma de rabate pe suprafete mai restranse in centrul
copmpozitiei. Plantele utilizate sunt perene si anuale.Sunt banci simple si banci cu
pergole ce se vor catara tropaeolum majus.
Gazonul va fi realizat din plante rustice rezistente la calcat si care nu sunt pretentioase la
expozitie. Plantele care vor alcatui peluza sunt:
- Festuca - planta perena care are o durata relativ mare de viata, rezistenta
medie la calcat si da un covor vegetal fin.
- Poa - planta perena care da un covor vegetal rezistent la calcare dar cu un
aspect mai grosier.
- Lolium - cu specia perenne — instalare si crestere rapida, rezistenta relativ
buna la calcare, da un covor destul de fin

3.5 APELE SI AMENAJAREA LOR

O fantana arteziana amplasate in acest spatiu sunt elemente de decor ce confera un plus
de frumusete peisajului.
Fantanile arteziene sunt creatii plastice care incearca sa aduca murmurul izvoarelor in
aranjamentele peisagere.
Fantana arteziana este inconjurata de rasinose cum ar fi Thuya occidentalis var.fastigiata
Juniperus horizontalis, Juniperus virginiana si de Betula pendula.

3.6. ANALIZA DOTARILOR UTILITARE SI ESTETICE

Bancile sunt amplasate de-a lungul aleelor si in locuri izolate Unele au pergole pe care se
vor catara Lonicera japonica.Foisorul este inconjurat de un labirint din Buxus
sempervirens var. arborescens .

4 CALCULE TEHNICO –ECONOMICE

4.1. BILANTUL SUPREFETELOR

Suprafata totala a amenajarii= 22.436 MP

1.Suprafata construita – din care:


- suprafata ocupata cu cladiri = 1812 mp
- suprafata circulatiilor (alei poteci) = 1552 mp
- suprafata ocupata de constructii decorative :
fantana arteziana=23,75mp
foisor =113 mp
Total suprafata construita = 3.411,5mp

2. Suprafata de spatiu verde efectiv = 9036 mp

3. Suprafata de intretinere a plantatiilor:


- S(arbori + arbusti taratori) = (nr. arbori + nr arbusti taratori) = 27 mp
- S arbusti erecti = nr arbusti erecti x 0,5 mp = 60 mp
- S pete florale = 40 mp
- S liane = 20 mp
Total suprafata de intretinere a plantatiilor = 147mp

4. Suprafata gazonata = 10.300 mp

4.2.Antemasuratorile si evaluarea generala a costurilor

1. TABEL CENTRALIZATOR

LUCRARI EFECTUATE UM CANTITATE COST/UM


RON COST TOTAL RON
Inlaturarea pamantului din gropi si santuri de plantare mc 12 25.75 310
Ameliorarea solului prin asternerea unui strat de pamant vegetal de 10 cm mp 80
9.92 795
Amenajari peluze de iarba prin gazonare mp 10.300 21.50 5375.00
Plantat arbori rasinosi, cu adaos de pamant vegetal la gropile de plantare buc 8 40
320
Plantat arbusti rasinosi buc 20 35.00 70
Plantat arbori foiosi cu adaos de pamant vegetal la gropile de plantare buc 40 40
1600
Plantat arbusti foiosi cu adaos de pamant vegetal la gropile de plantare buc 60 35.00
2100
Plantat flori buc 400 0.3 120

Evaluare cost total = 10690RON

4.3 LISTA CU CANTITATILE DE LUCRARI SPECIFICE SPATIILOR VERZI


(ANTEMASURATOARE)

Nr.crt. Norme de devize U.M. Cantitate


1. A. Cap. PELUZE
2. Incarcarea manuala a pamantului din gropi de planatre si a pamantului vagetal in
autobasculanta
a. 12 mc x 1,4/mc = 16,8
b. 6,5 mc x 1,1/mc = 7,15 t 23.95
3. Transportul cu autobasculanta a pamantului din gropi, a pamantului vegetal 5km
mc 23.95
4. Extragerea pamantului vagetal necesar amenajarii spatiilor verzi mc 6.5
5. Sapatura mecanica cu buldozerul.
Calculul necesarului de pamant vegetal.
Peluze 2500mp x 0.1 m = 250
Gropi arbori cu balot 33 buc x 0.4 mc= 13.2
Gropi arbusti cu balot 62 buc x 0.32 mc= 19.84 mc 283.4
6. Transportul pamantului vegetal cu autobasculanta de la 10 km
6.5mc x 1.1 t = 7.15 t 7.15
7. Transport pamant cu roaba la 150m
6mc x 1.1t/mc (pamant vegetal) t 6.6
8. Mobilizarea manuala a solului, nivelarea si finisarea suprafetelor mp 10300
9. Asezarea uniforma a stratului de pamant vegetal pe teren in strat de 20 cm mp
10300
10. Semanarea gazonului mp 10300
11. Udarea suprafetelor cu furtunul de la hidranti de 10 ori
10300 mp – 0.2 mc apa/mp mc-apa 5000
12. Cosirea mecanizata a gazonului mp 10300
13. Udatul plantatiilor de 20 de ori cu furtunul
Arbori 33buc x 20 x 0,05 mc = 33
Arbusti 62buc x 20 x 0,02mc = 24.8 Mc 20.2
14. Plantat flori buc 400

4.4. LISTA CU PRETURI LA MATERIALUL SADITOR

Specia Nr. buc Cost / buc Total RON


Thuja occidentalis 5 59 295
Juniperus horizontalis 14 35 490
Taxodium distichum 1 90 90
Juniperus virginiana 1 46 46
Tamarix ramosisima 1 80 80
Albizzia julibrisin 3 90 270
Acer palmatum 16 80 1280
Magnolia stelata 8 20 1200
Betula pendula 4 18 72
Salix babilonica 3 11 33
Ulmus pumila 3 13 39
Chamaecyparis lawsoniana 1 27 27
Fagus silvatica 2 15 30
Acer pseudoplatanus 2 13 26
Cupresus sempervirens 1 30 30
Chamaecyparis pisifera’plumosa” 1 15 15
Syringa vulgaris 2 9 18
Tropaeolum majus 10 12 120
Spiraea x vanhouttei 400 16 6400
Buxus sempervirens var.arborescens 200 11 2200
Buxus sempervirens 200 5 1000
Lonicera japonica 40 1 40
Portulaca grandiflora 1 1 1

Cost material saditor = 13802 RON

Bibliografie:
1. Alexandru Moisuc, Claudia Plesa, Camelia Giuchici.
Gazonul - ştiinţa si arta. Editura AGROPRINT Timişoara 2001
2. Ana F. Iliescu, Gabriela Costea
Îndrumător pentru proiectarea in peisagistica. Bucureşti 1998
3. Dagmar Visoiu.
Nota curs de Arhitectura peisagera.
4. Gabriel Szechelzy.
Nota curs de Planificare peisagera.
5. Maria Bala,
Floricultura speciala. Editura TIMPOLIS, Timişoara 2001
6. Monografia Timisorii.

proiect scris la Arhitectura peisagera


CUPRINS
I. PIESE SCRISE:
Capitolul I - Conditii naturale ale zonei de amenajare 3
1.1. Amplasarea terenului 3
1.2. Conditii pedologice 4
1.3. Conditii climatice 4
1.4. Conditii hidrologice 11
1.5. Vegetatia existenta 11
Capitolul II - Conditii social-economice 14
Capitolul III - Memoriu justiftcativ 15
3.1. Prezentarea si justificarea solutiei generale de
amenajare 15
3.2. Principiile de compozitiei folosite la proiectare 16
3.3. Circulatia si functionalitatea ei 17
3.4. Vegetatia propusa 18
3.5. Apele si amenajarea lor 24
3.6. Analiza dotarilor utilitare si estetice 24
Capitolul IV - Calcule tehnico-economice 26
Bibliografle 35
II. PIESE DESENATE:
1. Plan de situatie
2. Plan general de amenajare
3. Plan de plantare
4. Plan general de amenajare colorat
5. Sectiuni
6. Detalii de plantare
7. Perspective
8. Detalii de mobilier
9. Axonometrie

2.1. PREZENTAREA SI JUSTIFICAREA SOLUTIEI GENERALE DE


AMENAJARE
La proiectarea spatiilor verzi se tine seama de anumite principii si legi si anume de
principiul armoniei si proporţiei, acestea constituind, de fapt, principiile care stau la baza
proiectării estetice a unitatii de spatii verzi.
In proiectarea spatiilor verzi s-a urmărit printre altele redarea, intr-o măsura cat mai mare,
a specificului local cum de altfel se poate vedea si in planul general.
Principiile care stau la baza proiectării sunt:
-principiul funcţionalităţii sau al proiectării organice a suprafeţelor si a formelor planului.
La efectuarea amenajării spaţiului verde am ţinut seama de teren, de clădirile existente,
de căile de acces si de speciile existente.
-principiul compatibilităţii funcţiei cu ambientul presupune alegerea acelor folosinţe ale
spatiilor verzi care sa se integreze in mediul înconjurător, aceasta realizându-se astfel
incat peisajul modificat obţinut sa fie plăcut si funcţional. Nu s-a păstrat vegetaţia
existenta, dar s-a realizat o amenajare specifica stilului mixt. Trasarea aleilor la stilul
mixt presupune o buna îmbinare a formelor geometrice cu cele libere, sinuoase. In
general, in afara desfasurarii pe mai multe axe a traseelor geometrice, cele mai multe alei
perimetrale, secundare si de legătura sunt proiectate geometric. Trasarea geometrica
presupune o lărgire mai mare a aleilor, uneori mai multe alei paralele si închiderea lor la
capete cu elemente care au o ornamentaţie bogata. Aleile trasate geometric sunt mai
înguste, mai variate ca traseu. Metodele compoziţionale folosite sunt: echivalenta sau
echilibrul si consecventa.

2.2. CONDITIILE NATURALE ALE ZONEI 2.2.1. DATE GEOGRAFICE


Structura geologica
Data fiind vârsta neozoica a Depresiunii Panonice, in structura de ansamblu a ariei care
corespunde sectorului sudic al acesteia, ca de altfel a întregii depresiuni, se deosebesc
doua etaje structurale: unul de fundament, alcătuit din depozite sedimentare pre terţiare,
şisturi cristaline si altul alcătuit din depozite terţiare, care reprezintă umplutura
depresiunii.
Fundamental Depresiunii Panonice este alcătuit din şisturi cristaline si masive eruptive,
ale căror metemorfism, tectonica si punere in loc s-au realizat in timpul cautarilor
prealpine.
Subasmentul cristalin al acestei depresiuni este compartimentat in blocuri denivelate,
după isteme de falii cere se întretaie aproape perpendicular. Pe aceste falii si-au făcut
apariţia intruziunile eruptive. In zona Timişoarei şisturile cristaline au fost interceptate la
adâncimi de peste 1742 m.
Formaţiunile depresiunii:
Depresiunea Panonica s-a individualizat in doua etape: prima, in paleogen, ca o
consecinţa a diatrofismului laramic, când s-a realizat separarea ariei depresionare de
zonele emerse ce se profilau ca structogene si a doua, începând din tortonian, când
întregul teritoriu devine zona submersa si evoluează ca arie de acumulare. Depozitele
paleogene se suprapun fundamentului neregenerat. Este insa îndoielnica prezenta
paleogenului in forajele din sectorul sudic al Depresiunii Panonice.
Umplutura propriu-zisa a depresiunii o formează neogenul si corespunde celei de a doua
etape de evoluţie. Forajele au stabilit existenta in zona Timişoarei a tortonianului
sarmatianului si pliocenului in facies panonic.
Tortonianul este constituit din argile marne gresii dure, nisipuri, pietrişuri. Formaţiunile
de vârsta sarmatoiana sunt alcătuite din marne, conglomerate, argile, nisipuri. Depozitele
pliocene au o larga extindere in zona Timişoarei.
Depresiunea Panonica; in alcătuirea pliocenului, intra in succesiunea de nisipuri argiloase
marne si argile, cărora li se subordonează pietrişurile si gresiile. Grosimea panonianului
variază intre 800 si 1600 m.
Cuatenarul acoperă in întregime formaţiunile neogene. Straturile cuaternare sunt
reprezentate prin plaistocenul mediu si superior si halogenul inferior si superior.
Pleistocenul mediu este constituit dintr-un complex nisipo-argilos, a cărui grosime
depaseste 60 m3; pleistocenului mediu ii aparţin si depozitele terasei vechi.
Pleistocenul superior este reprezentat prin depozitele terasei înalte, ale celei superioare,
ale terasei inferioare si prin depozitele loessoide. Depozitele terasei înalte au in alcătuire
pietrişuri, bolovănişuri si nisipuri in a căror alcătuire petrografica intra cuarţite, gnaise,
micasisturi,granodiorite, calcare, gresii; grosimea lor variază intre 4-6m.
Depozitele terasei superioare, cu grosimi de 5-7 m, cuprind pietrişuri si nisipuri. Argila
roşie, care aparţine pleistocenului superior, are o larga răspândire; in masa de argila roşie
sunt diseminate si elemente mai grosiere. Depozitele loessoide sunt reprezentante prin
prafuri nisipoase, nisipuri prăfoase, prafuri argiloase gălbui-cenuşii cu concreţiuni
calcaroase.
Holocenului inferior ii aparţin depozitele terasei joase, constituite din pietrişuri,
bolovănişuri si nisipuri cu grosimi de 5-8 cm., iar holocenului superior ii aparţin
aluviunile recente ale luncilor.
Din punct de vedere teoretic, Timişoara se afla pe o linie de falie orientata est-vest.
Aceasta falie este marcata in partea de nord, in prezenta vulcanului stins de la Sanovita-
Ludabara, in partea centrala de apele subterane mineralizate din arealul Buzias- Ivanda.
Excesul de apa se resimte si astăzi, deşi s-au efectuat ample lucrări de canalizare si
drenare. Pânza freatica fiind situata la mica adâncime, după ploi si după topirea zăpezilor
apa stagnează la suprafaţa terenului.
Mişcările seismice. Banatul este o regiune cu numeroase focare seismice proprii, grupate
in doua regiuni: sud-estul Banatului si împrejurimile oraşului Timişoara.
In nord-vestul Timişoarei se găseşte linia seismica Periam- Varias-Vinga, iar in sud-est
linia seismica Rudna -Parta-Sag. Un focar seismic secundar se afla sub vatra oraşului
Timişoara.
Cutremurele banatice sunt in majoritatea cazurilor, locale. Ele se caracterizează prin mica
adâncime (5-15km.), zona redusa de influenta in jurul epicentrului, miscari verticale si
orizontale de tip impuls cu durata scurta si perioade lungi de revenire in aceeaşi zona.
Relieful
Predomina relieful de câmpie, care acoperă trei sferturi din suprafaţa totala a judeţului,
reprezentat fiind de câmpia de vest. In partea de est se desfasoara Dealurile si podişul
Lipovei, iar in vest se afla ultimele prelungiri ale Munţilor Poiana Rusca (Vf. Padesu
1374m).
Luncile râurilor sunt largi, cu albii meandrate parasite, in trecut cu multe mlaştini.
Deşi câmpia este neteda, se observa totuşi unele diferenţe in aspectul reliefului din vatra
oraşului si din împrejurimi. Relieful lina slab de la est către vest. Microrelieful vetrei
oraşului este dat de numeroasele denivelări pozitive si negative, unele naturale si altele de
origine antropica. Denivelările naturale negative sunt reprezentate de braţele parasite ale
Begheiului, iar cele pozitive de grindurile aluvionare create de acest râu.
Frecvente sunt depresiunile antropice rezultate in urma extragerii argilei pentru fabricarea
cărămizilor. Întâlnim astfel de depresiuni la periferia oraşului. Unele micro forme
depresionare sunt insa, forme de tasare naturala, adâncite ulterior prin intervenţia omului.

Clima
Predomina un climat temperat de tranziţie, cu o medie anuala a temperaturilor ce
depaseste 11 grade Celsius in câmpie si 10 grade Celsius in Dealurile Lipovei.
Precipitaţiile medii anuale cresc de la vest spre est, înregistrând valori intre 500 §i 700
mm.
Rezervaţiile naturale din zona sunt: Movila Sisitak, Pădurea Cenad, Locul fusilier
Radmanesti, Mlaştinile Stachinez, Insula mare Cenad, Mlaştinile Murai, Saraturile
Dinias, Pajiştea cu narcise Batesti, Lacul Surduc, Beba Veche, Pădurea Bistra,
Arboretumul Bazos, Insula Igris.
2.2.2. CIRCULATIA ATMOSFEREI
Oraşul Timişoara se afla la interferenta maselor de aer maritim, de origine vestica, cu cele
continentale de origine estica, la care se adaugă invazia unor mase de aer cald ce
traversează Marea Mediterana si a unor mase de aer rece, polar, Influenta acestor mase de
aer imprima climei din zona un grad moderat de continentalism.
Circulaţia vestica persista atât in perioada calda cat si in cea rece a anului. Situaţiile de
circulaţie vestica determina ierni blânde, cu precipitaţii lichide; vara, acest tip de
circulaţie determina scăderea temperaturii aerului, precipitaţii relativ bogate si un grad
accentuat de instabilitate a vremii.
Circulaţia polara determina scăderi de temperatura, nebulozitate accentuata si precipitaţii
sub forma de averse. Iarna, ninsorile abundente sunt însoţite si intensificate de vânt.
Circulaţia tropicala, când se produce dinspre sud-vest aduce o cantitate însemnata de
vapori de apa. Iarna aerul cald din nordul Africii, transportat peste Marea Mediterana,
determina ierni blânde si cantitati însemnate de precipitaţii. Vara aerul maritim tropical
generează o vreme instabila, cu averse si descărcări electrice. Vara, când advecţia aerului
tropical se face dinspre sud-est, vremea este călduroasa si foarte secetoasa.

2.2.3. TEMPERATURA AERULUI


Temperatura medie multianuala a aerului la Timişoara este de 10,6° C. De-a lungul
anilor, temperatura medie anuala a aerului a prezentat variaţii neperiodice in funcţie de
frecventa si intensitatea maselor de aer.

Temperaturile medii lunare prezintă un mare ascendent in primele şapte luni ale anului
(tabel), înregistrând maxima in luna iulie (2I,l °C), când si radiaţia solara este cea mai
puternica; din luna August minima fiind atinsa , in luna ianuarie (-1,6°C). Pentru
perioadele analizate, cea mai ridicata valoare medie lunara înregistrata a fost de 25,1°C,
in iulie 1936 iar cea mai coborâta de -9,1 °C in ianuarie 1942.
Amplitudinea medie termica multianuala este de 22,7 °C, valoare ce arata un grad
moderat de continentalism.
Temperaturi medii lunare si multianuale (1880-1886; 1898-1918; 1922-2000)

1 2 3 4 5 6 i7 I 8 9 10 1 1 12
-1.6 U 5,8 11.2 16,3 | 19.4 21,1 ! 20.4 16.5 11,0 5,6 0,3

Cele mai ridicate amplitudini medii anuale s-au înregistrat in anii 1942 ; 1963; si 1964.
Amplitudinea medie anuala cea mai scăzuta s-a înregistrat in anul 1948 (15,9°) .
Temperaturi extreme
Cunoaşterea temperaturilor extreme este necesara pentru adoptarea unor masuri de
protecţie in diferite sectoare de activitate.
Temperatura maxima absoluta s-a înregistrat la 16 august 1962 si a fost de 40,0 °C.
Minima absoluta a fost de -35,3CC si s-a produs la 12 ianuarie 1963. Amplitudinea
termica absoluta este de 75,3 grade Celsius.
Frecventa zilelor cu diferite temperaturi caracteristice constituie, de asemeni un element
de analiza a structurii regimului termic care reprezintă interes pentru numeroase domenii
practice.
Numărul mediu al zilelor de îngheţ este de 91. In mod obişnuit, primul îngheţ se produce
la starsitul lunii Octombrie iar ultimul la jumătatea lunii Aprilie. Luna cu cel mai mare
număr mediu de zile cu îngheţ este ianuarie (25 zile ).
Numărul zilelor de iarna este relativ restrâns datorita influentei aerului maritim cald si
umed. Cele mai multe zile de iarna se înregistrează in luna ianuarie (In medie 10,5 zile.).
Numărul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 100, fiind caracteristice pentru
intervalul Aprilie - Octombrie.

Numărul mediu al zilelor tropicale in Timişoara este de 40; aceste zile sunt caracteristice
lunilor iulie si August, când durata de strălucire a soarelui este maxima.
Umezeala relativa.
Timişoara are o valoare medie multianuala de 78%. Iarna, din cauza advecţiei aerului
cald si umed de origine oceanica, valorile umezelii relative sunt ridicate, depăşind 85%
.In intervalul Aprilie-august umezeala relativa se menţine la valori scăzute (70-72%).
Umezeala relativa medie lunara si anuala (%) (1896-1915; 1926-2000)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Medie
87 85 77 71 72 72 70 72 75 79 85 89 78

Nebulozitatea in Timişoara are valori ridicate datorita poziţiei geografice a oraşului cat si
numeroaselor nuclee de condensare din atmosfera.
Valoarea medie multianuala a nebulozităţii este de 6,1, prezentând importante variaţii de
la o luna la alta.
Nebulozitatea minima se înregistrează in luna august când se intensifica activitatea
anticiclonica iar nebulozitatea maxima se produce in Decembrie, când este intensa
activitatea ciclonica dinspre Marea Mediterana.
Durata medie multianuala de strălucire a Soarelui la Timişoara este de 2128 ore. In cursul
unui an, cea mai mare durata de strălucire a Soarelui se înregistrează in lunile de vara,
când zilele sunt mai lungi si nebulozitatea redusa. Cele mai reduse valori se înregistrează
in anotimpul rece, când nebulozitatea are valori ridicate.
Durata de strălucire a Soarelui (ore si zecimi) (1951-2000)

I I2 I3 I4 i5 6 7 S I 9 10 111 1 12 Suma
75,8 i 83.7 i 156.9 j 184,8 : 240,2 263,8 297,4 276,4 ! 216 175,3 : 83.9
I 53,6 2128
In oraş durata de strălucire a Soarelui este puternic influenţata de activitatea industriala,
care prin praful si fumul pe care le degaja. produce o ecranare locala a cerului.
Presiunea atmosferica are la Timişoara o medie multianuala de I005;4mb. In cursul
anului, cele mai mari valori ale presiunii atmosferice se înregistrează in anotimpul rece,
când temperaturile sunt scăzute iar cele mai coborâte valori in lunile de vara.
Amplitudinea medie multianuala a presiunii atmosferice este de 6,0mb
Precipitaţiile atmosferice au la Timişoara o valoare medie multianuala de 501,9 mm. Anii
cu cele mai bogate precipitaţii au fost: 1915; 1954; 1974. Perioadele in care precipitaţiile
au fost mai mulţi ani consecutivi peste media multianuala sunt: 1937-1941, 1954-1956,
1979-1982, 1996-1998. Cantitati anuale de precipitaţii cu valori peste media multianuala
s-au înregistrat in 61 de ani (50,8%).
Cele mai reduse cantitati anuale de precipitaţii au fost in anii: 1984, 2000.
In cursul unui an, cele mai bogate precipitaţii cad in luna iunie, iar cele mai reduse in
Februarie.
Precipitaţii atmosferice. Cantitati medii lunare si multianuale (mm)
(2003-2005)

\ 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 An ul
39,3 36,0 36,7 43,7 46.6 76,1 63 49.8 40,3 38,9 48.2 49.S 591,9
Bogate in precipitaţii sunt si lunile mai si iulie, datorita atât frecventei ridicate a
fronturilor si maselor de aer din vest, cat si convecţiei termice intense. Din August
precipitaţiile încep sa scadă, astfel incat in luna Octornbrie produc minimal secundar. In
noiembrie si decembrie cantitatea de precipitaţii create din nou, datorita ciclonilor
mediteraneeni care in aceste luni, au frecventa mare. Începând din ianuarie, cantităţile de
precipitaţii încep sa scadă, in februarie înregistrându-se minimul principal. Din februarie
precipitaţiile cresc progresiv pana in iunie când se înregistrează maximal principal.
Cantitatea maxima lunara de precipitaţii înregistrata a fost de 195,1 mm(iunie 1965);
valorile minime au fost de 0,0mm si 0,2 mm. Anotimpul cel mai bogat in precipitaţii este
vara, cele mai reduse cantitati de precipitaţii cad iarna si toamna.
Precipiţiile solide cad mai ales iarna, când temperatura aerului coboară sub 0°. Numărul
mediu al zilelor cu ninsoare in Timişoara este de 20,8. Primele ninsori apar in noiembrie,
dar nu sunt de durata. In luna ianuarie se înregistrează cel mai mare număr de zile cu
precipitaţii solide.
Regimul eolian La Timişoara direcţia predominanta a vântului este cea nord-vestica,
urmata de cea vestica. Numărul mare al cazurilor de calm este explicat de structura
arealului constant. Cea mai scăzuta frecventa o au vanturile dinspre sud. care bat mai ales
in lunile aprilie si mai.
Viteza medie a vântului este redusa, 2,2 m/s. Cele mai mici valori se înregistrează in
lunile august si septembrie iar cele mai mari in lunile Martie si aprilie.
Cu toate ca vitezele medii lunare si anuale ale vântului sunt reduse, au fost si excepţii.
Ceata, fenomen meteorologic mai frecvent in nopţile senine, se produce mai des iarna, iar
in timpul zilei, dimineaţa. Ceata in oraş, formează împreuna cu particule de praf, cenuşe,
gaze toxice si smogul, un fenomen accidental de scurta durata.
Primăverile sunt relativ mai blânde decât in restul tarii. In lunile aprilie si mai pot sa
apară scurte perioade de îngheţ.
Verile sunt lungi, călduroase si relativ umede. Adesea vara se prelungeşte pana la
sfârşitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie. Deşi este anotimpul cel mai ploios,
vara se înregistrează frecvent si perioade de seceta.
Toamna, media lunara a temperaturii aerului se înscrie intre 5,6 51 15,4 °C. Au fost ani in
care temperatura medie a lunii octombrie a depăşit 15,0°c, dar si mai mici.
Toamnele sunt mai sărace in precipitaţii ca celelalte anotimpuri.
Impurificarea atmosferei este generata de factorii naturali si de cei antropici. Substanţele
poluate cu acţiune nociva sunt numeroase: compuşi ai sulfului, carbonatului si azotului;
poluanţi sub forma de particule solide in suspensie si poluanţi radioactivi; pulberi
sedimentabile; poluanţi organici.
Poluarea atmosferei se datorează in principal activităţii agenţilor economici, la care
ponderea echipamentelor industriale si a tehnologiilor învechite este mare, transporturilor
rutiere, precum 51 inexistentei unor stimulente pentru agenţii economici care promovează
activitati, sponsorizări sau investiţii in domeniul protecţiei mediului.

2.2.4. RESURSELE DE APA


Apele subterane
Acviferul freatic, format din nisipuri si pietrişuri mărunte, cuprins intre 2-3m. adâncime,
cuprinde 3 straturi acvifere separate prin argile nisipoase. Potenţialul acvifer este redus.
Râurile
Principalul curs de apa din Timişoara este Bega. La începutul secolului 19 încep
îndiguirile canalului.

Lacurile
Unele lacuri naturale, altele rezultate in urma activităţii antropice. Cele naturale sunt
situate fie in vechile meandre, fie in depresiunile de tasare. Sunt si lacuri formate in
excavaţii, rezultate din extrgrerea argilei necesara fabricilor de cărămida, precum si
bazinele amenajate pentru agrement.
Analiza posibilităţilor economice
Fondurile care stau la baza creării parcului nu au un plafon stabilit, astfel incat nu este
nevoie sa ne încadram intr-o limita, desigur se evita cheltuirea fondurilor in mod
nejustificat.

Capitolul III Memoriu justificativ.


3.1. Prezentarea si justificarea soluţiei generale de amenajare.
Spaţiul care urmează a fi amenajat este un scuar cu suprafaţa de 6 800 m având forma
unui poligon asemănător cu litera Z. Terenul este înconjurat pe doua laturi de străzi
(Lorena si Zurich), iar pe celelalte doua de clădiri (un hotel, blocuri, case si fosta vila a
familiei Kimmel. Scuarul este delimitat de gard din beton si gard metal.
Destinaţia prioritara a scuarului va fi cea de odihna si recreaţie a populaţiei.
Scuarul va îndeplini funcţia sanitara si cea decorativa.
Funcţia sanitara. Influenta vegetaţiei asupra sanatatii poate fi directa si indirecta. In acest
sens arborii aflaţi in grupuri, aliniamente vor reduce valoarea temperaturilor in zilele cu
temperaturi mari, oferă protecţie împotriva vântului, participa la curatarea atmosferei si
reduce zgomotul.
Funcţia decorativa. Amenajările peisajere imprima unui anumit teritoriu o deosebita
valoare decorativa, apreciata prin satisfacţia pe care o realizează omul fata de vegetaţie
care datorita componentelor (tulpini, ramuri, lujeri, flori, fructe, seminţe), dau impresia
unui lucru bine organizat; unui lucru compus in care partile se subordonează in mod
armonios pentru a pune in evidenta măsura inerenta a fiecărei compozitei ceea ce
înseamnă frumuseţe.

Ţinând cont de arhitectura vilei care a aparţinut familiei Kimmel, de clădirile din
vecinătate, de fluxul de oameni care vor traversa scuarul dar si de cartierul in care este
amplasat (un cartier mai mărginaş), am ales ca reamenajarea scuarului sa fie realizata
intr-un mod mai modest, abordând stilul mixt.
Prin urmare centrul compoziţiei este tratat in stil geometric cu bazin de apa. Aleile sunt
curbe si sinuase. Plantaţiile sunt dispuse diferenţiat: in centrul compoziţiei se va executa
o amenajare floristica mai bogata iar vegetaţia este mai scunda si se vor amplasa arbori
izolaţi deosebiţi de decorativi (Aesculus carnea, Albizziajulibrissin, Paulovnia
tomentosa).

3.2. Principiile de compoziţie folosite la proiectare.


Amenajarea se face ţinând seama de un anumit principal de compoziţie valabil pentru
toate stilurile:
- stabilirea proporţiei (principiul proportionalitatii) corespunzătoare
diferitelor parţi fata de ansamblu si a detaliilor fata de elementul dominant al
compoziţiei. Proporţia s-a realizat in plan orizontal, vertical folosind arbori de
diferite mărimi, arbustisi din punct de vedere al volumelor.
- centrului de compoziţie i se subordonează toate celelalte elemente ale
compoziţiei. Axa principala duce la centrul de compoziţie, axele secundare
întretaie axa principala sub anumite unghiuri si unele merg paralel cu aceasta.
- înlăturarea monotoniei cat si evitarea unei mari varietati de forme si
culoare. Tonurile deschise realizate prin plantarea florilor, Thuja occidentalis,
creează impresia unor elemente uşoare apropiindu-1.
- principiul functionalitatii. Acest principiu s-a realizat prin dispunerea
elementelor care corespund cerinţelor, funcţiilor intr-o compoziţie organica.
- principiul compatibilităţii. Pentru a fi compatibile cu locul unde este
amplasat scuarul dar si cu populaţia care va vizita scuarul s-a optat pentru
următoarele funcţii: accese pietonale, relaxare, odihna, jocuri statice, jocurile copiilor si
zona de interes decorativ.
- principiul unitatii. Acest principiu presupune o multitudine contopita bazata pe o
concepţie dominanta care realizează legătura intre partile componente intr-un întreg si in
acest mod se obţine in final unitate in diversitate. Elementele scuarului sunt legate unele
de altele, fiecare este subordonat la un altul si toate elementului principal, centrul
compoziţiei.
3.3. Circulaţia si funcţionalitatea ei.
Accesul in scuar se face prin doua intrări, una de pe strada Lorena iar cea de-a doua de pe
strada Zurich. Intrările sunt semipiatete, având si rol de ieşiri.
Aleile sunt curbe libere (traseul in linii curbe au deschideri variabile §i inflexiuni
succesive, curbele si contracurbele sunt racordate prin intermediul unei zone rectilinii),
sinuoase, rectilinii (au laturile paralele).
Racordurile aleilor se realizează in funcţie de unghiul acestora, astfel in cazul aleilor
aproape perpendiculare (exemplu intrarea din strada Lorena), avem racord cu arcuri de
cere cu aceeaşi raza corespunzând unghiului de 90 grade si alei curbe cu unghiuri ascuţite
si obtuze.
Intersecţiile sunt simple cu racordul laturilor aleilor
. Sunt alei care se bifurca unde racordurile s-au efectuat astfel meat axele aleilor sa aibă
acelaşi punct de origine; alei care se intersectează sub forma de cruce axele fiind continue
si pite cu forme adecvate tramei aleilor .
Dispoziţia planului nu se subordonează unei reguli stricte. Schema aleilor împarte terenul
in suprafeţe inegale.
Aleile au diferite latimi astfel: aleea principala care uneşte cele doua intrări are o latime
de 2,5m; următoarea care străbate centrul compoziţiei este de 2m, aleile secundare care
înconjoară scuarul au o latime de 1,5m iar potecile care fac legătura intre aleile principale
si secundare de 1m.
Materialul utilizat pentru realizarea (pavarea) aleilor este piatra.
Organigrama scuarului. Organigrama scuarului s-a realizat pentru a pune in evidenta
relaţiile funcţionale si vizuale intre diferite elemente si ierarhizarea importantei acestora.
Cerinte, functii Elementul corespondent
- accese pietonale intrări
- relaxare, odihna zone de staţionare pe bănci
- jocuri statice chioşc, mese şah
- jocurile copiilor tenis de masa, leagăne
- zona de interes decorativ centru compoziţional
Ierarhizarea importantei elementelor I - centru compoziţional II - intrări II - zone de
staţionare pe bănci
IV- loc de joaca pentru copiii
V- chioşc

3.4. Vegetaţia propusa


Plantele lemnoase alese reprezintă materialul principal de construire a peisajului vegetal.
Talia. Pentru amenajarea scuarului se vor folosi plante lemnoase de diferite talii: arbori
de talia I (Acer platanoides, Fraxinus excelsior);
arbori de talia II (Aesculus hippocastanum);
arbori de talia III (Albizzia julibrissin);
arbuşti înalţi (Forsythia intermedia);
arbuşti mijlocii (Chaenomeles japonica);
arbuşti mici si acoperitori de sol (Juniperus horizontalis).
Ritmul de creştere. La alegerea speciilor s-a ţinut cont si de ritmul de creştere a arborilor
si arbuştilor, ca urmare s-au ales specii repede crescătoare ca de exemplu Albizzia
julibrissin si specii cu o creştere mai înceata.
Asocierea si dispunerea plantelor lemnoase.
Exemplare solitare aparţin speciilor arborescente si arbustive mai intresante din
caracterele lor biologice care fac impresie puternica (Aesculus carnea, Albizzia
julibrissin, Paulownia tomentosa, Chaenomeles japonica). Arborii sunt amplasaţi pe
peluze.
Pe latura scuarului de pe strada Lorena avem un aliniament de arbori simplu - un singur
rând, realizat din Tilia tomentosa. De-a lungul aleii principale avem un mic aliniament
dublu si simplu din Acer platanoides.
Grupurile reunesc de la 2 - 7 exemplare cu repartiţia spaţiala neregulata. S-au proiectat
grupuri omogene - o singura specie (Catalpa bignonoides, Albizzia julibrissin si
majoritatea arbuştilor) si grupuri heterogene (grupuri rezultate din asocierea speciilor de
Juniperus horizontalis, Juniperus communis si Thuja occidentalis).
In apropierea casei care a aparţinut familiei Kimmel se afla un grup de arbori si arbuşti
care creează o forma piramidala dând impresie de stabilitate si exprima tendinţa spre
maltare. Grupurile realizate din arbori cu corona sferica, tabulara va inspira solemnitate si
va crea o senzaţie de calm, de protejare.
Grupurile sunt bine proporţionate după principiul asimetriei, si datorita percepţiei de
echilibru trezeşte senzaţia de satisfacţie. Grupurile compuse din speciile de mărimea intai
cum este cazul speciilor existente de Fraxinus excelsior, creează impresia de maretie si
intensifica dispoziţia, favorizează optimism.
Gardurile vii sunt in număr de doua, plasate in fata aliniamentului de Tilia tomentosa.
Sunt dense realizate din arbuşti foioşi pe doua rânduri 3,5buc/m, o singura specie - Spirea
vanhouttei.
Decoratiuni florale, se gasesc sub forma de rabate pe suprafete mai restranse in centrul
copmpozitiei. Plantele utilizate sunt perene si anuale. Pe langa pergole se vor planta
trandafiri agatatori.
Gazonul va fi realizat din plante rustice rezistente la calcat si care nu sunt pretentioase la
expozitie.
Plantele care vor alcatui peluza sunt:
- Festuca - planta perena care are o durata relativ mare de viata, rezistenta
medie la calcat si da un covor vegetal fin.
- Poa - planta perena care da un covor vegetal rezistent la calcare dar cu un
aspect mai grosier.
- Lolium - cu specia perenne — instalare si crestere rapida, rezistenta relativ
buna la calcare, da un covor destul de fin
Caracteristicile speciilor utilizate in amenajare. Specii lemnoase.
I. Arbori rasinosi.
1. Abies alba. Crestere inceata, maltime -50 m, culoare ace verde
Tnchis cu dungi albe de stomate pe dos. Cerinte: sol fertil, umed,
semi-umbra, rezistent la ger, rezistent la nocivitati.
2. Thuja occidentals - tuia. Crestere inceata, inaltime 20 m, culoare
verde. Cerinte: orice sol, semi-umbra, umbra, rezistent la ger,
rezistent la nocivitati.
II. Arbori foiosi.
1. Acer platanoides - paltin de camp, artar. Crestere inceta; inaltime
25 m; culoarea frunzelor vara-verde, toamna-galben roscat. Cerinte:
sol fertil, uscat; semi-umbra, lumina; rezistenta la ger.
2. Aesculus hippocastanum - catan porcesc. Crestere rapida; inaltime
20 m; culoarea funzelor vara-verde mchis, toamna galben brun;
culoarea florilor alb galbui cu pete roz; timpul de mflorire IV - V
Cerinte: sol fertil, uscat, umed; semi-umbra; rezistent la ger; nerezistent la
nocivitati.
3. Aesculus carnea - castan rosu. Crestere rapida; inaltime 15 m;
culoarea frunzelor vara-verde, toamna galben brun; culoarea
florilor roz inchis; inflorire V - VI. Cerinte: sol fertil, uscat, umed;
semi-umbra; rezistent la ger.
4. Albizziajulibrissis-
5. Catalpa bignonioides - catalpa. Crestre rapida; inaltime 15 m;
culoarea frunzelor verde deschis; culoarea florilor alb patat cu
galben si brun: inflorire VI - VII. Cerinte: sol fertil, uscat, umed;
lumina; rezistent la ger; rezistent la nocivitati.
6. Fraxinus excelsior — frasin comun. Crestere rapida; inaltime 30 m;
culoarea funzelor verde inchis-vara, glalben violet-toamna. Creinte:
sol fertil, umed, uscat; lumina; rezistent la ger; nerezistent la
nocivitati.
7. Paulownia tomentosa - paulovnie. Crestere rapida; inaltime 15m;
culoarea frunzelor verde inchis; culoarea florilor violet; inflorire V
- VI. Cerinte: orice sol, umede; lumina; nerezistent la ger.
8. Robinia pseudoacacia - salcam. Crestere rapida; inaltime 25 m;
culoarea frunzelor vara-verde, toamna verde galbui; culoarea
florilor alb; inflorire VI. Creinte: orice sol, uscat; lumina; rezistent
la ger; rezistent la nocivitati.
9. Tilia tomentosa - tei alb. Crestere: inceata; inaltime 30m; culoarea
frunzelor vara-verde argintiu, toamna galben; culoarea florilor
galbui; inflorire VI. Cerinte: sol fertil, uscat; semi-umbra, umbra;
rezistent la ger; rezistent la nocivitati.
III. Arbusti rasinosi.
1. Juniperus communis - ienupar. Crestere inceata; inaltime 6 m;
culoarea frunzelor verde cu dunga alba. Cerinte: orice sol: semi-
umbra, umbra; rezistent la ger; rezistent la nocivitati.
2. Juniperus horizontalis.
IV. Arbusti foiosi.
1. Berberis vulgaris - dracila. Crestere inceata; inaltime 2 m; culoarea
frunzelor vara-verde, toamna-purpurie; culoarea florilor galbena;
inflorire V- VII. Creinte; orice sol; lumina, semi-umbra; rezistent la
ger; nerezistent la nocivitati.
2. Chaenomeles japonica - gutui japonez. Crestere inceata; inaltime 2
m; culoarea frunzelor vara-verde inchis, toamna-galben; culoarea
florilor rosu, roz; inflorire IV. Creinte: sol fertil, umed; lumina;
rezistent la ger. Fructe decorative parfumate.
3. Forsythia intermedia — clopotei galbeni. Crestere rapida; inaltime
2,5 m; culoarea frunzelor var-verde, toamna-galben violet; culoarea
florilor galben inchis; inflorire IV. Cerinte: orice sol; lumina,
umbra; rezistent la ger; rezistent la nocivitati.
4. Loiseleuria procumbens. Specie taratoare; culoarea frunzelor verzi
lucitoare; culoarea florilor roz. Creinte: soluri nisipoase.
5. Mahonia aquifolium - mahonie. Crestere inceata; inaltime 1 m;
culoarea frunzelor verde lucitor-vara, roscat-toamna; culoarea
florilor galben; inflorire IV - V. Cerinte: sol fertil, uscat; lumina si
umbra; rezistenta la ger; rezistent la nocivitati.
6. Sambucus nigra - soc comun. Inaltime 10 m; culoarea frunzelor
verde; culorea florilor alb; inflorire VI - VII. Cerinte: sol fertil,
umed; lumina, umbra; rezistent la ger; rezistent la nocivitati.
7. culoarea frunzelor verde-vara, roşcat-toamna; culoarea florilor alb;
înflorire V Spiraea vanhouttei - zapejoara. Creştere rapida; inaltime 1,2 m;
- VI. Cerinţe: orice sol; lumina si semi-umbra; rezistent
la ger; rezistent la nocivitati.
8. Syringa vulgaris - liliac. Creştere înceata; inaltime 7 m; culoarea
frunzelor verde; culoarea florilor violet, alb; înflorire IV- V.
Cerinţe: sol fertil, umed; lumina; rezistent la ger; rezistent la
nocivitati.
A
9. Viburnum opulus - calin. Inaltime 4 m; culoarea frunzelor vara-
verde, toamna-purpurii; culoare florilor alb; înflorire V-VI.
Cerinţe: sol umed.
Plante floricole.
1. Ageratum mexicanum - pufulati. Planta anuala; inaltimea intre 15-60 cm;
frunzele cu marginea crenata; culoarea florilor alba sau roz; înflorire din
mai pana in toamna.
2. Begonia semperflorens ~ begonie, gheata. Planta anuala; inaltime intre
15-30 cm; frunze verzi sau rosjatice; flori albe, roz sau roşii; înflorire din
mai pana in octombrie.
3. Celosia cristata - creasta cocosului. Planta anuala; inaltime 40 - 50 cm;
inflorescenţa tip spic, realizând uneori o veritabila imitaţie a unei creste de
cocos..
A
4. Dahlia variabilis - dalie, gherghina. Inaltimea 1-2 m; culoare florilor
galbene in centru in rest un colorit variat.
5. Euphorbia polychroma.
6. Iris germanica - stanjenel. Inaltime 50-100 cm; culoarea florilor violet.
7. Trandafiri agatatori.

Bibliografie:
1. Alexandru Moisuc, Claudia Plesa, Camelia Giuchici.
Gazonul - ştiinţa si arta. Editura AGROPRINT Timişoara 2001
2. Ana F. Iliescu, Gabriela Costea
A
Îndrumător pentru proiectarea in peisagistica. Bucureşti 1998
3. Dagmar Visoiu.
Nota curs de Arhitectura peisagera.
4. Gabriel Szechelzy.
Nota curs de Planificare peisagera.
5. Maria Bala,
Floricultura speciala. Editura TIMPOLIS, Timişoara 2001
6. Monografia Timisorii.

Proiect. Propunere pentru reamenajarea strandului Termal

BORDEROU

1.1 TEMA DE PROIECTARE


1.2 MEMORIU JUSTIFICATIV
1.3 VEGETATIA EXISTENTA
2.1 CONDITII NATURALE ALE ZONEI AMENAJATE
2.2 DATE GEOGRAFICE: Structura geologica,Relieful ,Clima
2.3 CIRCULATIA ATMOSFEREI
2.4 TEMPERATURA AERULUI
2.5 RESURSELE DE APA
3.1 DEVIZ
3.2 LISTA CU MATERIAL SADITOR

1.1 TEMA DE PROIECTARE

Se propune prin tema de proiectare reamenajarea strandului Termal din Timisoara.


Datorita apelor termale si datorita pozitiei sale in oras strandul are o deosebita importanta
ca loc de agrement. Proiectul va pastra nemodificata pozitia actuala a bazinelor de inot si
a cladirilor existente.Vor fi reamenajate platformele de beton, dusurile si spatiile verzi din
cuprinsul strandului. Se vor amenaja de asemenea spatiile verzi din imediata vecinatata a
bazei de agrement pana la limita strazilor limitrofe.
Pentru amenajarea spatiilor verzi se va tine cont de functiunea diferitelor suprafete.
Se vor cauta speciile potrivite pentru fiecare din aceste zone din punct de vedere estetic.
Se va tine cont de corecta distributie a spatiilor umbrite si a celor neumbrite destinate
pentru plaja. Se vor evita speciile care pot avea un efect neplacut prin mirosul lor datorat
florilor sau prin fructele care murdaresc zonele invecinate.
Pentru amplasarea mobilierului se vor cauta variantele cele mai bune.

1.2 MEMORIU JUSTIFICATIV

Spatiul care urmeaza a fi amenajat este STRANDUL TERMAL care are o suprafata
de 9300 mp, avand forma unui dreptunghi. Terenul se afla amplasat pe partea stanga al
Canalului Bega, in partea de N-V este Podul Michelangelo, la V Bv.Michelangelo,P-ta
Leonardo se afla in partea S-V, iar la S-E Bv.Corneliu Coposu.
Destinatia prioritara a scuarului va fi cea de odihna, recreatie si relaxare a populatiei.
Scuarul va îndeplini functia sanitara si cea decorativa.
Functia sanitara. Influenta vegetatiei asupra sanatatii poate fi directa si indirecta. In
acest sens arborii aflati in grupuri, aliniamente vor reduce valoarea temperaturilor in
zilele cu temperaturi mari, ofera protectie împotriva vântului, participa la curatarea
atmosferei si reduce zgomotul.
Functia decorativa. Amenajarile peisajere imprima unui anumit teritoriu o deosebita
valoare decorativa, apreciata prin satisfactia pe care o realizeaza omul fata de vegetatie
care datorita componentelor (tulpini, ramuri, lujeri, flori, fructe, seminte), dau impresia
unui lucru bine organizat; unui lucru compus in care partile se subordoneaza in mod
armonios pentru a pune in evidenta masura inerenta a fiecarei compozitei ceea ce
înseamna frumusete.

Principiile de compozitie folosite la proiectare.


Amenajarea se face tinând seama de un anumit principiu de compozitie valabil pentru
toate stilurile:
- stabilirea proportiei (principiul proportionalitatii) corespunzatoare
diferitelor parti fata de ansamblu si a detaliilor fata de elementul dominant al
compozitiei. Proportia s-a realizat in plan orizontal, vertical folosind arbori de
diferite marimi, arbustisi din punct de vedere al volumelor.
- Axa principala porneste de la accesul in incinta strandului si duce cu ajutorul aleilor
secundare la elementele de baza a compozitiei.
S-a cautat înlaturarea monotoniei
- principiul unitatii. Acest principiu presupune o multitudine contopita bazata pe o
conceptie dominanta care realizează legatura intre partile componente intr-un întreg si in
acest mod se obtine in final unitate in diversitate. Elementele strandului sunt legate unele
de altele, fiecare este subordonat la un altul.
Circulatia si functionalitatea ei

Accesul strandului se face pe doua parti ambele de pe Bv Corneliu Coposu ,una dintre
are acces prin cladirea strandului.
Aleile sunt curbe libere (traseul in linii curbe au deschideri variabile §i inflexiuni
succesive, curbele si contracurbele sunt racordate prin intermediul unei zone rectilinii),
sinuoase.
Aleea principala porneste de la accesul in incinta strandului si duce cu ajutorul aleilor
secundare la elementele de baza a compozitiei.Materialul utilizat pentru realizarea aleilor
sunt dalele.
La intrarea in strand este amplasat pe aleea principala o statuie care prin pozitia ei
imbie populatia la destindere, distractie, miscare si relaxare.
Zona pentru copii este amplasata in apropierea bazinului mic. Pentru aceasta zona am
folosit culori vii, labirint, casuta in forma de ciuperca, obiect de catarat.
Tinand cont de faptul ca acest strand este in apropierea Complexului Studentesc si de
faptul ca perioada de expunere la soare este incepand cu 1 mai si pana la 15 septembrie
am optat pentru trei terase si un jacuzzi cu o capacitate mare, pentru ca acest strand sa
aiba o activitate buna si in restul lunilor.Pe aceste terase se pot instala si arbusti, flori in
ghivece, jardiniere, astfel incat vegetatia sa fie prezenta.
Jacuzzi este o inovatie superioara, care combina caldura, apa si aerul intr-un
masaj inviorator, ce ajuta la relaxare, deconectare, si nu in ultimul rand, la intinerire.

Pentru folosirea efectiva a spa-ului, temperatura apei trebuie sa fie cuprinsa inte 34-
37 grade C, temperatura ce poate fi obtinuta multumita unei surse de incalzire :
schimbator de caldura electric sau agent termic.

Un circuit inchis de apa si aer a carui putere este asigurata de pompe va asigura
masajul relaxant al intregului corp. Acest puternic jet apa - aer se obtine prin mijloace
fizice si mecanice : este necesar un compresor pentru producerea si sporirea presiunii
jetului de apa. In cadrul acestui proces este inclusa si pompa, necesara pentru trimiterea si
recircularea apei in cuva de jaccuzi prin duzele de insuflare obtinandu - se un jet de apa la
presiune relaxant si reconfortant.

Cuva propriu - zisa poate fi construita din beton sau poate fi prefabricata din acril.
Terasa rotunda de langa jacuzzi este inconjurata de un gard viu unde am folosit ca
specie Buxus sempervirens facand sa se simta puritatea aerului si amplitudinea mai mare
sau mai mica a valorilor de temperatura ,umbra generata de acest gard viu este benefic
asupra organismului . Aceasta terasa va fi acoperita in caz de vreme nefavorabila cu
copertina.
Terasa din mijlocul strandului este prevazuta cu acoperis sustinut de cinci
coloane.Aceste coloane ,la baza sunt inconjurate de ghivecein care sunt plante cataratoare
ce imbratiseaza coloanele dand un aer de armonie si bucurie.Iar terasa de langa restaurant
(aprovizionarea cu produse se face din restaurant) am prevazut-o cu doua mese de biliard.
Am propus instalarea gazonului, rezistent la calcat si zone cu nisip pentru o mai larga
satisfacere a preferintelor vizitatorilor.
Acest spatiu este ingradit de un gard viu din Buxus sempervirens,evitand astfel
privirea persoanelor care trec pe langa acest strand.

1.3 VEGETATIA EXISTENTA

Nr. Denumire material dendrologic


1 Populus tremula
2 Salix matsudana var. Tortuosa
3 Salix matsudana var. Tortuosa
4 Salix matsudana var. Tortuosa
5 Salix babylonica
6 Populus tremula
7 Salix babylonica
8 Ailanthus atissima
9 Morus alba
10 Populus tremula
11 Morus alba
12 Acer negundo
13 Salix matsudana var. Tortuosa
14 Populus tremula
15 Aesculus hippocastanum
16 Salix babylonica
17 Populus tremula
18 Aesculus hippocastanum
19 Populus tremula
20 Acer negundo
21 Salix babylonica
22 Acer negundo
23 Populus nigra
24 Salix babylonica
25 Ligustrum vulgare
26 Ligustrum vulgare
27 Betula pendula
28 Fraxinus excelsior
29 Fraxinus excelsior
30 Pinus nigra
31 Liriodendron tulipifera
32 Pinus nigra
33 Ulmus montana
34 Juniperus virginiana
35 Ginkgo biloba
36 Ulmus montana
37 Ulmus montana
38 Ulmus Montana
39 Acer platanoides
40 Fraxinus excelsior
41 Acer negundo
42 Prunus cerasifera
43 Forsythia suspense
44 Juglans regia
45 Taxus baccata
46 Berberis vulgaris
47 Pyracantha coccinea
48 Populus tremula
49 Aesculus hippocastanum
50 Viburnum opulus
51 Ulmus laevis
52 Fraxinus excelsior
53 Aesculus hippocastanum
54 Aesculus hippocastanum
55 Chaenomeles japonica
56 Prunus mahaleb
57 Acer platanoides
58 Crataegus monogyna
59 Fraxinus excelsior
60 Pyracantha coccinea
61 Fraxinus excelsior
62 Sambucus nigra
63 Sambucus nigra
64 Prunus persica
65 Prunus persica
66 Aesculus hippocastanum
67 Taxus baccata
68 Prunus mahaleb
69 Prunus mahaleb
70 Prunus mahaleb
71 Prunus mahaleb
72 Sambucus nigra
73 Chaenomeles japonica
74 Paulownia tomentosa
75 Aesculus hippocastanum
76 Aesculus hippocastanum
77 Aesculus hippocastanum
78 Pinus nigra
79 Populus nigra
80 Populus nigra
81 Quercus robur
82 Populus nigra
83 Tilia platyphillos
84 Prunus cerasifera
85 Pinus nigra
86 Prunus cerasifera var. Pisardi
87 Prunus cerasifera var. Pisardi
88 Tilia tomentosa
89 Prunus mahaleb
90 Aesculus hippocastanum
91 Magnolia kobus
92 Tilia tomentosa
93 Salix matsudana var. Tortuosa
94 Ulmus laevis
95 Salix matsudana var. Tortuosa
96 Fraxinus excelsior
97 Acer negundo
98 Fraxinus excelsior
99 Ulmus montana var. Pendula
100 Buxus sempervirens
101 Ulmus minor
102 Ulmus montana var. Pendula
103 Ligustrum vulgare
104 Ulmus minor
105 Acer campestre
106 Picea abies
107 Ulmus montana var. Pendula
108 Ulmus montana var. Pendula
109 Thuja occidentalis
110 Buxus sempervirens
111 Ligustrum vulgare
112 Ligustrum vulgare
113 Buxus sempervirens
114 Ulmus montana
115 Taxodium distichum
116 Juglans regia
117 Ulmus montana var. Pendula
118 Ligustrum vulgare
119 Ligustrum vulgare
120 Ulmus montana var. Pendula
121 Ailanthus altissima
122 Ailanthus altissima
123 Ulmus montana var. Pendula
124 Prunus cerasifera var. Pisardi
125 Prunus cerasifera var. Pisardi
126 Prunus cerasifera var. Pisardi
127 Prunus cerasifera var. Pisardi
128 Prunus cerasifera var. Pisardi
129 Prunus cerasifera var. Pisardi
130 Prunus cerasifera var. Pisardi
131 Prunus cerasifera var. Pisardi
132 Prunus cerasifera var. Pisardi
133 Prunus cerasifera var. Pisardi
134 Prunus cerasifera var. Pisardi
135 Prunus cerasifera var. Pisardi
136 Prunus cerasifera var. Pisardi
137 Prunus cerasifera var. Pisardi
138 Prunus cerasifera var. Pisardi
139 Prunus cerasifera var. Pisardi
140 Prunus cerasifera var. Pisardi
141 Prunus cerasifera var. Pisardi
142 Prunus cerasifera var. Pisardi
143 Prunus cerasifera var. Pisardi
144 Prunus cerasifera var. Pisardi
145 Prunus cerasifera var. Pisardi
146 Prunus cerasifera var. Pisardi
147 Prunus cerasifera var. Pisardi
148 Prunus cerasifera var. Pisardi
149 Prunus cerasifera var. Pisardi
150 Prunus cerasifera var. Pisardi
151 Prunus cerasifera var. Pisardi
152 Prunus cerasifera var. Pisardi
153 Prunus cerasifera var. Pisardi
154 Ailanthus altissima
155 Thuja occidentalis
156 Fraxinus excelsior
157 Juglans regia
158 Thuja occidentalis
159 Acer negundo
160 Prunus cerasifera
161 Catalpa bignonioides
162 Populus alba
163 Juglans regia
164 Acer pseudoplatanus
165 Prunus cerasifera
166 Fraxinus excelsior
167 Morus alba
168 Thuja occidentalis
169 Thuja occidentalis
170 Thuja occidentalis
171 Thuja occidentalis
172 Thuja occidentalis
173 Thuja occidentalis
174 Thuja occidentalis
175 Thuja occidentalis

2.1 CONDITII NATURALE ALE ZONEI AMENAJATE

2.2.GEOGRAFICE
Structura geologica
Data fiind vârsta neozoica a Depresiunii Panonice, in structura de ansamblu a ariei care
corespunde sectorului sudic al acesteia, ca de altfel a întregii depresiuni, se deosebesc
doua etaje structurale: unul de fundament, alcătuit din depozite sedimentare pre terţiare,
şisturi cristaline si altul alcătuit din depozite terţiare, care reprezintă umplutura
depresiunii.
Fundamental Depresiunii Panonice este alcatuit din sisturi cristaline si masive eruptive,
ale caror metemorfism, tectonica si punere in loc s-au realizat in timpul cautarilor
prealpine.
Subasmentul cristalin al acestei depresiuni este compartimentat in blocuri denivelate,
dupa isteme de falii cere se întretaie aproape perpendicular. Pe aceste falii si-au facut
aparitia intruziunile eruptive. In zona Timisoarei sisturile cristaline au fost interceptate la
adâncimi de peste 1742 m.
Formatiunile depresiunii:
Depresiunea Panonica s-a individualizat in doua etape: prima, in paleogen, ca o
consecinta a diatrofismului laramic, când s-a realizat separarea ariei depresionare de
zonele emerse ce se profilau ca structogene si a doua, începând din tortonian, când
întregul teritoriu devine zona submersa si evolueaza ca arie de acumulare. Depozitele
paleogene se suprapun fundamentului neregenerat. Este insa îndoielnica prezenta
paleogenului in forajele din sectorul sudic al Depresiunii Panonice.
Umplutura propriu-zisa a depresiunii o formeaza neogenul si corespunde celei de a doua
etape de evolutie. Forajele au stabilit existenta in zona Timisoarei a tortonianului
sarmatianului si pliocenului in facies panonic.
Tortonianul este constituit din argile marne gresii dure, nisipuri, pietrisuri. Formatiunile
de vârsta sarmatoiana sunt alcatuite din marne, conglomerate, argile, nisipuri. Depozitele
pliocene au o larga extindere in zona Timisoarei.
Depresiunea Panonica; in alcatuirea pliocenului, intra in succesiunea de nisipuri argiloase
marne si argile, carora li se subordoneaza pietrisurile si gresiile. Grosimea panonianului
variaza intre 800 si 1600 m.
Cuatenarul acopera in întregime formatiunile neogene. Straturile cuaternare sunt
reprezentate prin plaistocenul mediu si superior si halogenul inferior si superior.
Pleistocenul mediu este constituit dintr-un complex nisipo-argilos, a carui grosime
depaseste 60 m3; pleistocenului mediu ii apartin si depozitele terasei vechi.
Pleistocenul superior este reprezentat prin depozitele terasei înalte, ale celei superioare,
ale terasei inferioare si prin depozitele loessoide. Depozitele terasei înalte au in alcatuire
pietrisuri, bolovanisuri si nisipuri in a caror alcatuire petrografica intra cuartite, gnaise,
micasisturi, granodiorite, calcare, gresii; grosimea lor variaza intre 4-6m.
Depozitele terasei superioare, cu grosimi de 5-7 m, cuprind pietrisuri si nisipuri. Argila
rosie, care apartine pleistocenului superior, are o larga raspândire; in masa de argila rosie
sunt diseminate si elemente mai grosiere. Depozitele loessoide sunt reprezentante prin
prafuri nisipoase, nisipuri prafoase, prafuri argiloase galbui-cenusii cu concretiuni
calcaroase.
Holocenului inferior ii apartin depozitele terasei joase, constituite din pietrisuri,
bolovanisuri si nisipuri cu grosimi de 5-8 cm., iar holocenului superior ii apartin
aluviunile recente ale luncilor.
Din punct de vedere teoretic, Timisoara se afla pe o linie de falie orientata est-vest.
Aceasta falie este marcata in partea de nord, in prezenta vulcanului stins de la Sanovita-
Ludabara, in partea centrala de apele subterane mineralizate din arealul Buzias- Ivanda.
Excesul de apa se resimte si astazi, desi s-au efectuat ample lucrari de canalizare si
drenare. Pânza freatica fiind situata la mica adâncime, dupa ploi si dupa topirea zapezilor
apa stagneaza la suprafata terenului.
Miscarile seismice. Banatul este o regiune cu numeroase focare seismice proprii, grupate
in doua regiuni: sud-estul Banatului si împrejurimile orasului Timisoara.
In nord-vestul Timisoarei se gaseste linia seismica Periam- Varias-Vinga, iar in sud-est
linia seismica Rudna -Parta-Sag. Un focar seismic secundar se afla sub vatra orasului
Timisoara.
Cutremurele banatice sunt in majoritatea cazurilor, locale. Ele se caracterizeaza prin mica
adâncime (5-15km.), zona redusa de influenta in jurul epicentrului, miscari verticale si
orizontale de tip impuls cu durata scurta si perioade lungi de revenire in aceeasi zona.

Relieful
Predomina relieful de câmpie, care acopera trei sferturi din suprafata totala a judetului,
reprezentat fiind de câmpia de vest. In partea de est se desfasoara Dealurile si podisul
Lipovei, iar in vest se afla ultimele prelungiri ale Muntilor Poiana Rusca (Vf. Padesu
1374m).
Luncile râurilor sunt largi, cu albii meandrate parasite, in trecut cu multe mlastini.
Desi câmpia este neteda, se observa totusi unele diferente in aspectul reliefului din vatra
orasului si din împrejurimi. Relieful lina slab de la est catre vest. Microrelieful vetrei
orasului este dat de numeroasele denivelari pozitive si negative, unele naturale si altele de
origine antropica. Denivelarile naturale negative sunt reprezentate de bratele parasite ale
Begheiului, iar cele pozitive de grindurile aluvionare create de acest râu.
Frecvente sunt depresiunile antropice rezultate in urma extragerii argilei pentru fabricarea
caramizilor. Întâlnim astfel de depresiuni la periferia orasului. Unele micro forme
depresionare sunt insa, forme de tasare naturala, adâncite ulterior prin interventia omului.

Clima
Predomina un climat temperat de tranzitie, cu o medie anuala a temperaturilor ce
depaseste 11 grade Celsius in câmpie si 10 grade Celsius in Dealurile Lipovei.
Precipitatiile medii anuale cresc de la vest spre est, înregistrând valori intre 500 si 700
mm.
Rezervatiile naturale din zona sunt: Movila Sisitak, Padurea Cenad, Locul fusilier
Radmanesti, Mlastinile Stachinez, Insula mare Cenad, Mlastinile Murai, Saraturile
Dinias, Pajiştea cu narcise Batesti, Lacul Surduc, Beba Veche, Padurea Bistra,
Arboretumul Bazos, Insula Igris.

2.3. CIRCULATIA ATMOSFEREI


Orasul Timisoara se afla la interferenta maselor de aer maritim, de origine vestica, cu cele
continentale de origine estica, la care se adauga invazia unor mase de aer cald ce
traverseaza Marea Mediterana si a unor mase de aer rece, polar, Influenta acestor mase de
aer imprima climei din zona un grad moderat de continentalism.
Circulatia vestica persista atât in perioada calda cat si in cea rece a anului. Situatiile de
circulatie vestica determina ierni blânde, cu precipitatii lichide; vara, acest tip de
circulatie determina scaderea temperaturii aerului, precipitatii relativ bogate si un grad
accentuat de instabilitate a vremii.
Circulatia polara determina scaderi de temperatura, nebulozitate accentuata si precipitatii
sub forma de averse. Iarna, ninsorile abundente sunt însotite si intensificate de vânt.
Circulatia tropicala, când se produce dinspre sud-vest aduce o cantitate însemnata de
vapori de apa. Iarna aerul cald din nordul Africii, transportat peste Marea Mediterana,
determina ierni blânde si cantitati însemnate de precipitatii. Vara aerul maritim tropical
genereaza o vreme instabila, cu averse si descarcari electrice. Vara, când advectia aerului
tropical se face dinspre sud-est, vremea este calduroasa si foarte secetoasa.

2.4. TEMPERATURA AERULUI


Temperatura medie multianuala a aerului la Timisoara este de 10,6° C. De-a lungul
anilor, temperatura medie anuala a aerului a prezentat variatii neperiodice in functie de
frecventa si intensitatea maselor de aer.
Temperaturile medii lunare prezinta un mare ascendent in primele sapte luni ale anului
(tabel), înregistrând maxima in luna iulie (2I,l °C), când si radiatia solara este cea mai
puternica; din luna August minima fiind atinsa , in luna ianuarie (-1,6°C). Pentru
perioadele analizate, cea mai ridicata valoare medie lunara înregistrata a fost de 25,1°C,
in iulie 1936 iar cea mai coborâta de -9,1 °C in ianuarie 1942.
Amplitudinea medie termica multianuala este de 22,7 °C, valoare ce arata un grad
moderat de continentalism.
Temperaturi medii lunare si multianuale (1880-1886; 1898-1918; 1922-2000)
1 2 3 4 5 6 i7 I 8 9 10 1 1 12
-1.6 U 5,8 11.2 16,3 | 19.4 21,1 ! 20.4 16.5 11,0 5,6 0,3
Cele mai ridicate amplitudini medii anuale s-au înregistrat in anii 1942 ; 1963; si 1964.
Amplitudinea medie anuala cea mai scazuta s-a înregistrat in anul 1948 (15,9°) .
Temperaturi extreme
Cunoasterea temperaturilor extreme este necesara pentru adoptarea unor masuri de
protectie in diferite sectoare de activitate.
Temperatura maxima absoluta s-a înregistrat la 16 august 1962 si a fost de 40,0 °C.
Minima absoluta a fost de -35,3CC si s-a produs la 12 ianuarie 1963. Amplitudinea
termica absoluta este de 75,3 grade Celsius.
Frecventa zilelor cu diferite temperaturi caracteristice constituie, de asemeni un element
de analiza a structurii regimului termic care reprezinta interes pentru numeroase domenii
practice.
Numarul mediu al zilelor de înghet este de 91. In mod obisnuit, primul înghet se produce
la starsitul lunii Octombrie iar ultimul la jumatatea lunii Aprilie. Luna cu cel mai mare
numar mediu de zile cu înghet este ianuarie (25 zile ).
Numarul zilelor de iarna este relativ restrâns datorita influentei aerului maritim cald si
umed. Cele mai multe zile de iarna se înregistreaza in luna ianuarie (In medie 10,5 zile.).
Numarul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 100, fiind caracteristice pentru
intervalul Aprilie - Octombrie.
Numarul mediu al zilelor tropicale in Timisoara este de 40; aceste zile sunt caracteristice
lunilor iulie si August, când durata de stralucire a soarelui este maxima.
Umezeala relativa.
Timisoara are o valoare medie multianuala de 78%. Iarna, din cauza advectiei aerului
cald si umed de origine oceanica, valorile umezelii relative sunt ridicate, depasind 85%
.In intervalul Aprilie-august umezeala relativa se mentine la valori scazute (70-72%).
Umezeala relativa medie lunara si anuala (%) (1896-1915; 1926-2000)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Medie
87 85 77 71 72 72 70 72 75 79 85 89 78
Nebulozitatea in Timisoara are valori ridicate datorita pozitiei geografice a orasului cat si
numeroaselor nuclee de condensare din atmosfera.
Valoarea medie multianuala a nebulozitatii este de 6,1, prezentând importante variatii de
la o luna la alta.
Nebulozitatea minima se înregistreaza in luna august când se intensifica activitatea
anticiclonica iar nebulozitatea maxima se produce in Decembrie, când este intensa
activitatea ciclonica dinspre Marea Mediterana.
Durata medie multianuala de stralucire a Soarelui la Timisoara este de 2128 ore. In cursul
unui an, cea mai mare durata de stralucire a Soarelui se înregistreaza in lunile de vara,
când zilele sunt mai lungi si nebulozitatea redusa. Cele mai reduse valori se înregistreaza
in anotimpul rece, când nebulozitatea are valori ridicate.
Durata de stralucire a Soarelui (ore si zecimi) (1951-2000)
I I2 I3 I4 i5 6 7 S I 9 10 111 1 12 Suma
75,8 i 83.7 i 156.9 j 184,8 : 240,2 263,8 297,4 276,4 ! 216 175,3 : 83.9
I 53,6 2128

In oras durata de stralucire a Soarelui este puternic influentata de activitatea industriala,


care prin praful si fumul pe care le degaja. produce o ecranare locala a cerului.
Presiunea atmosferica are la Timisoara o medie multianuala de I005;4mb. In cursul
anului, cele mai mari valori ale presiunii atmosferice se înregistreaza in anotimpul rece,
când temperaturile sunt scazute iar cele mai coborâte valori in lunile de vara.
Amplitudinea medie multianuala a presiunii atmosferice este de 6,0mb
Precipitatiile atmosferice au la Timisoara o valoare medie multianuala de 501,9 mm. Anii
cu cele mai bogate precipitatii au fost: 1915; 1954; 1974. Perioadele in care precipitatiile
au fost mai mulţi ani consecutivi peste media multianuala sunt: 1937-1941, 1954-1956,
1979-1982, 1996-1998. Cantitati anuale de precipitatii cu valori peste media multianuala
s-au înregistrat in 61 de ani (50,8%).
Cele mai reduse cantitati anuale de precipitaţii au fost in anii: 1984, 2000.
In cursul unui an, cele mai bogate precipitatii cad in luna iunie, iar cele mai reduse in
Februarie.
Precipitatii atmosferice. Cantitati medii lunare si multianuale (mm)
(2003-2005)

\ 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 An ul
39,3 36,0 36,7 43,7 46.6 76,1 63 49.8 40,3 38,9 48.2 49.S 591,9
Bogate in precipitatii sunt si lunile mai si iulie, datorita atât frecventei ridicate a
fronturilor si maselor de aer din vest, cat si convectiei termice intense. Din August
precipitatiile încep sa scada, astfel incat in luna Octornbrie produc minimal secundar. In
noiembrie si decembrie cantitatea de precipitatii create din nou, datorita ciclonilor
mediteraneeni care in aceste luni, au frecventa mare. Începând din ianuarie, cantitatile de
precipitatii încep sa scada, in februarie înregistrându-se minimul principal. Din februarie
precipitatiile cresc progresiv pana in iunie când se înregistreaza maximal principal.
Cantitatea maxima lunara de precipitatii înregistrata a fost de 195,1 mm(iunie 1965);
valorile minime au fost de 0,0mm si 0,2 mm. Anotimpul cel mai bogat in precipitatii este
vara, cele mai reduse cantitati de precipitatii cad iarna si toamna.
Precipitiile solide cad mai ales iarna, când temperatura aerului coboara sub 0°. Numarul
mediu al zilelor cu ninsoare in Timisoara este de 20,8. Primele ninsori apar in noiembrie,
dar nu sunt de durata. In luna ianuarie se înregistreaza cel mai mare numar de zile cu
precipitatii solide.
Regimul eolian La Timisoara directia predominanta a vântului este cea nord-vestica,
urmata de cea vestica. Numarul mare al cazurilor de calm este explicat de structura
arealului constant. Cea mai scăzuta frecventa o au vanturile dinspre sud. care bat mai ales
in lunile aprilie si mai. Viteza medie a vântului este redusa, 2,2 m/s. Cele mai mici
valori se înregistreaza in lunile august si septembrie iar cele mai mari in lunile Martie si
aprilie.
Cu toate ca vitezele medii lunare si anuale ale vântului sunt reduse, au fost si exceptii.
Ceata, fenomen meteorologic mai frecvent in noptile senine, se produce mai des iarna, iar
in timpul zilei, dimineata. Ceata in oras, formeaza împreuna cu particule de praf, cenuse,
gaze toxice si smogul, un fenomen accidental de scurta durata.
Primaverile sunt relativ mai blânde decât in restul tarii. In lunile aprilie si mai pot sa
apara scurte perioade de înghet.
Verile sunt lungi, calduroase si relativ umede. Adesea vara se prelungeste pana la
sfârsitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie. Desi este anotimpul cel mai ploios,
vara se înregistreaza frecvent si perioade de seceta.
Toamna, media lunara a temperaturii aerului se înscrie intre 5,6 si 15,4 °C. Au fost ani in
care temperatura medie a lunii octombrie a depasit 15,0°C, dar si mai mici.
Toamnele sunt mai sarace in precipitaţii ca celelalte anotimpuri.
Impurificarea atmosferei este generata de factorii naturali si de cei antropici. Substantele
poluate cu actiune nociva sunt numeroase: compusi ai sulfului, carbonatului si azotului;
poluanti sub forma de particule solide in suspensie si poluanti radioactivi; pulberi
sedimentabile; poluanti organici.
Poluarea atmosferei se datoreaza in principal activitatii agentilor economici, la care
ponderea echipamentelor industriale si a tehnologiilor învechite este mare, transporturilor
rutiere, precum si inexistentei unor stimulente pentru agentii economici care promoveaza
activitati, sponsorizari sau investitii in domeniul protectiei mediului.

2.5. RESURSELE DE APA


Apele subterane

Acviferul freatic, format din nisipuri si pietrisuri marunte, cuprins intre 2-3m. adâncime,
cuprinde 3 straturi acvifere separate prin argile nisipoase. Potentialul acvifer este redus.

Râurile

Principalul curs de apa din Timisoara este Bega. La începutul secolului 19 încep
îndiguirile canalului.

Lacurile

Unele lacuri naturale, altele rezultate in urma activitatii antropice. Cele naturale sunt
situate fie in vechile meandre, fie in depresiunile de tasare. Sunt si lacuri formate in
excavatii, rezultate din extrgrerea argilei necesara fabricilor de caramida, precum si
bazinele amenajate pentru agrement.
Analiza posibilitatilor economice
Fondurile care stau la baza crearii parcului nu au un plafon stabilit, astfel incat nu este
nevoie sa ne încadram intr-o limita, desigur se evita cheltuirea fondurilor in mod
nejustificat.

NR.CRT ARTICOLE DE CALCULATIE PU LEI/UM CANT(UM) COST


TOTAL/ART
1. Curatat teren 5000/mp 9.300mp
46.500.000
2. Plantare gard viu 200.000/mp 350/mp
70.000.000
3. Sapat groapa pt.jacuzzi 50.000/mp 40mp
2.000.000
4. Curatarea arborilor
si arbustilor 100.000/buc 175buc
17.500.000
5. Semanarea gazonului 450.000kg 22x4000mp
39.400.000
6. Ingrasaminte organice
din mranita 20.000kg 400x4000mp
32.000.00
0
7. Azotat de amoniu 50.000kg 400x4000mp
80.000.000
8. Arbustii plantati in
ghivece 5.000.000/buc 10 buc
50.000.000
9. ghivece 800.000/buc 10 buc
8.000.000
10. Terasa de langa jacuzzi
(se folosesc dale) 3000/buc
20buc/mp 40mp
2.400.00
0
11. Terasa centrala
(se folosesc dale) 3000/buc
20buc/mp 40mp
2.400.000
12. Terasa de langa
restaurant
(se folosesc dale) 3000/buc
20buc/mp 30mp
1.800.000
13. Alee cu dale 3000/buc
20buc/mp 300mp
18.000.000
14. pergola 300.000/buc 2 buc
600.000
15. Acoperis terasa centrala
Si coloanele 40.000.000 1buc
40.000.000
16. casuta 8.000.000 1buc
8.000.000
17. Labirint (realizat din
placi din tabla zincata) 300.000 buc 10 buc
3.000.000
18. sezlong 2.500.000/buc 50buc
125.000.000
19. Mese 1.000.000/buc 30buc
30.000.000
20. scaune 600.000/buc 120buc
72.000
21. Obiect de catarat 450.000/buc 1buc
450.000
22. Cosuri pt. gunoi 350.000/buc 6buc
2.100.000
23. Saci cu ciment 150.000/sac 20buc
3.000.000
24. Ghivece cu Ficus 1.200.000/buc 20buc
24.000.000

TOTAL
678.150.000LEI

3.2 LISTA CU MATERIAL SADITOR

1. Ficus australis-20 buc


2. Trachycarpus fortunei-5buc
3. Phdenix dactylifera(curmal)-5buc
4. Gard viu-buxus sempervirens

Bibliografie:
1. Alexandru Moisuc, Claudia Plesa, Camelia Giuchici.
Gazonul - ştiinţa si arta. Editura AGROPRINT Timişoara 2001
2. Ana F. Iliescu, Gabriela Costea
A
Îndrumător pentru proiectarea in peisagistica. Bucureşti 1998
3. Dagmar Visoiu.
Nota curs de Arhitectura peisagera.
4. Gabriel Szekely.
Nota curs de Planificare peisagera.
5. Maria Bala,
Floricultura speciala. Editura TIMPOLIS, Timişoara 2001
6. Monografia Timisorii.

http://amenajarepeisaj.blogspot.com/

http://urbangreentm.blogspot.com/
-andrei condoros
Valoare
Nr. Denumire Nr. Preţ unitar
Specia totală
crt. populară exemplare (lei)
(lei)
I. ARBORI ŞI ARBUŞTI
A
Acer campestre Jugastru 120.000
Acer
3.200.000
monspessulanum
Arţar
Acer negundo 900.000
american
Arţar
Acer palmatum 550.000
japonez
Acer Paltin de
150.000
pseudoplatanus munte
Acer rubrum Arţar roşu 4.400.000
Paltin
Acer saccharinum 400.000
argintiu
Arţar
Acer tataricum 120.000
tataresc
Aesculus
Castan 500.000
hippocastanum
Ailanthus
cenuşar 450.000
altissima
Alnus glutinosa anin 220.000
Brad
Abies concolor 1.350.000
argintiu
Paltin de
Acer platanoides 155.625
câmp
Acer rubra Paltin roşu 335.000
Abies sp. Brad 1368000
B
Buddleia davidii budleie 260.000
Buxus
Buxus 300.000
sempervirens
Betula pendula Mesteacăn 131.250
Berberis vulgaris Dracilă 118.000
Berberis Dracilă
150.800
thunbergii japoneză
C
Campsis radicans Trâmbiţă 350.000
Caragana
Caragană 150.000
arborescens
Carpinus
Carpen 120.000
betulus
Cercis Arborele
1.000.000
siliquastrum iudei
Chaenomeles Gutui
120.000
japonica japonez
Clematis sp. Curpen 300.000
Colutea
Băşicoasă 150.000
arborescens
Cornus alba Corn 120.000
Cornus
Sânger 120.000
sanguinea
Corylus avellana Alun 120.000
Cotinus lutea Scumpie 500.000
Cotoneaster
Cotoneaster 200.000
horizontalis
Crataegus
Păducel 200.000
coccinea
Mătura
Cytisus praecosa 200.000
verde
Catalpa Stejar roşu
320.000
bignonioides american
Cercis Arborele
650.000
siliquastrum Iudei
Cotinus
Scumpie 521.250
coggygria
Cotoneaster
Cotoneaster 118.500
horizontalis
Chamaecyparis Chiparos de
1.972.200
lawsoniana California
D
Deutzia hybrida Deuţie 220.000
E
Elaeagnus
Salcioară 250.000
angustifolia
Euonymus Salba
200.000
europaeus moale
F
Fraxinus
Frasin 150.000
excelsior
Fagus sylvatica fag 150.000
Forsythia
forsitie 150.000
intermedia
G
Ginkgo biloba Gingo 566200
Gleditsia
gladiţă 750.000
triacanthos
H
Hibiscus syriacus Hibiscus 338.750
Hippophae Cătina de
118.500
rhamnoides râu
Hidrangea
hortensie 400.000
arborescens
I
Ilex aquifolium Ilex 900.000
J
Juniperus Ienupăr
487.500
horizontalis orizontal
Juniperus sp. Ienuperi 722.000
K
Kerria japonica Kerie 250.000
L
Laburnum Salcâm
155.625
anagyroides galben
Larix deciduas Larice 524.400
Ligustrum Lemn
75.000
ovalifolium câinesc
Liriodendron Arborea
550.000
tulipifera lalea
Lonicera sp. Lonicera 260.000
M
Magnolia Magnolia
787.500
acuminate mare
Magnolia kobus Magnolie 800.000
Magnolia
Magnolie 1.000.000
soulangiana
Mahonia
Mahonie 150.000
aquifolium
P
Paulownia
Paulovnie 8.000.000
tomentosa
Philadelphus sp. Iasomie 200.000
Platanus sp. Platan 400.000
Pseudotsuga
Duglas 722000
menziesii
Pinus nigra Pin negru 665000
Pinus mugo Jneapăn 494000
Pinus cembra Zîmbru 722000
Molid
Picea pungens 457900
argintiu
Molid
Picea glauca 482600
canadian
Picea abies Molid 444600
Pinus strobes Pin neted 592.500
Pin de
Pinus sylvestris 641.250
pădure
Molid
Picea pungens 1503.750
argintiu
Pyracantha
Piracantă 233.600
coccinea
Populus sp. Plop negru 350.000
Q
Quercus sp. Stejar 300.000
R
Rhus typhina Oţetar 120.000
Rosa spp. Trandafiri 55.000
Robinia sp. Salcâm
S
Salix sp. Salcie 250.000
Sambucus sp. Soc 150.000
Sophora japonica Soforă 3.000.000
Salcie
Salix matsudana 517.500
japoneză
Syringa vulgaris Liliac 150.000
Spiraea
Spiree 150.000
vanhouttei
Sequiadendron Arborele
1.800.000
giganteum mamut
Sorbus sp. Sorb 500.000
Symphoricarpus
Cârmâz 100.000
sp.
T
Tilia tomentosa Tei argintiu 243.750
Tuie
Thuja plicata 1.038.750
gigantică
Thuja Tuie
476.250
occidentalis ocidentală
Tamarix
Cătina roşie 162.500
ramosissima
Tsuga canadensis Tsuga 300.000
Thuja orientalis Tuie 1.166.600
orientală
Taxus baccata Tisa 302.100
Thuja Tuia
277.400
occidentalis occidentală
Taxodium Chiparos de
1.200.000
distichum baltă
U
Ulmus sp. Ulm 120.000
V
Viburnum sp. Dârmoz 120.000
W
Wisteria sinensis Glicina 756200
TOTAL LEI

Pinus strobesPin neted592.500


Acer palmatumArţar japonez550.000
Acer pseudoplatanusPaltin de munte150.000
Acer platanoidesPaltin de câmp155.625
Betula pendulaMesteacăn131.250
Carpinus betulusCarpen120.000
Chaenomeles japonicaGutui japonez120.000
Cornus sanguineaSânger 120.000
Cornus albaCorn 120.000
Euonymus europaeus Salba moale200.000
Forsythia intermediaforsitie150.000
Fagus sylvaticafag150.000
Juniperus horizontalisIenupăr orizontal487.500
Pinus mugoJneapăn494000
Symphoricarpus sp.Cârmâz100.000

5.16. ÎNTOCMIREA DEVIZELOR

5.16.1. DEVIZ DE LUCRĂRI PENTRU INFIINŢAREA PELUZELOR


ŞI PLANTAŢIILOR DE ARBORI ŞI ARBUŞTI

Valoare Valoa
Unitate
Simbol Denumirea manoperă Cantit re
de
de preţ articolului / . Totală
măsură
UM (lei) (lei)
A. PELUZE
Mobilizarea manuală a
m.p
TSH04D1 solului în teren tare, 5320
nivelare şi finisare
Aşternerea uniformă a
stratului de pământ
m.p
TSH05B1 vegetal pe teren 3958
orizontal în strat de 20
cm
Administrat
tona
TSH13B1 îngrăşăminte chimice 2120884
300 kg/ha
Semănat gazon pe
100m.p.
TSH09A1 suprafeţe orizontale sau 127195
2
pantă <30% (40 g/m )
Semănat gazon pe
100m.p.
TSH12A1 suprafeţe orizontale cu 137223
2
pantă >30% (40 g/m )
Udarea suprafeţelor cu
100 m.p.
TSH14A1 furtunul de la hidranţi 17311
(20 ori)
Cosirea gazonului cu 100 m.p.
TSH14A2 6597
motocositoare
B. PLANTAŢII
m.c.
TSH17C1 Săpat gropi poligonale 72649
buc.
TSH124C1 Plantat arbori foioşi 27893
buc.
TSH24A1 Plantat arbuşti foioşi 9421
buc.
TSH24 Plantat arbori răşinoşi 181292
buc.
TSH25B1 Plantat arbuşti răşinoşi 39056
Udat plantaţii cu m.c.
TSH27A1 26389
furtunul (20 ori)
buc.
TSH24B1 Plantat trandafiri 135090
Plantat flori de talie 100 buc.
TSH30A1 66738
mică
Plantat flori cu 100 buc.
TSH30B1 104843
înălţimea >15 cm
Plantat flori perene cu 100 buc.
TSH30C1 101545
balot
Udat suprafeţe floricole
m.p.
TSH12A1 şi trandafiri (cu 17311
furtunul, de la hidranţi)
-
TOTAL -
5.16.2. DEVIZ PENTRU LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE
Simbol Denumirea Unitatea Preţ Valoa
de preţ articolului de unitar Cantit re
măsură total . Totală
(lei) (lei)
1. 2. 3. 4.
Sv C1 Administrarea
a1 îngrăşămintelor
b1 chimice: ha
în teren lucrat 138900
manual 112300
Sv C3 Administrarea
a1 substanţelor chimice pe
b1 peluze şi rabate
folosind aparate de
mână. ar
Se adaugă costul
substanţei.
prin prăfuire 9700
prin stropire 8650
Sv C4 Plivirea gazonului. ar 38500
Sv C5 Plivirea şi săpălugirea ar 135800
rabatelor de flori.
Sv C6 Cosirea manuală a
peluzelor când terenul
este neacoperit de
plantaţii, în teren ar
a1 orizontal sau pe:
pante până la 15° 13950
Sv C9 Tunderea bordurilor m 950
sau chenarelor din
Buxus
Sv C10 Tunderea ornamentală 550
2
a gardurilor vii din m
arbuşti şi a
aliniamentelor din
arbori
Sv C12 Tăierea de corecţie la
arbori şi arbuşti:
a1 până la vârsta de 10 ani buc. 11200
b1 peste vârsta de 10 ani 15200