Sunteți pe pagina 1din 22

Microbiota intestinală

The content of the present material represents the exclusive responsibility of the authors and the National Agency or the European Commission will not be
held responsible for the manner in which the content of the information is used.
O junglă de microbi locuiește în organismul nostru!!

Pielea și membranele mucoase ale cavităților orale, nazale


și genitale și ale tractului gastro- intestinal sunt populate de
comunități microbiene dense și diversificate, formate din
bacterii, protozoare, fungi și viruși.
Mai mulți oameni de știință din întreaga lume, prin
intermediul și proiectelor de cercetare realizate în consorții,
studiază aceste comunități microbiene și efectele acestora
asupra sănătății omului.

2
Omul este un "super-organism": - o compozitie de celule umane + microorganisme

human microbial

cells 10% 90%


genes 1% 99%

Suntem colecții de celule umane și microbiene


care funcționează împreună în simbioză. Acest
lucru face ca, corpul uman ca un adevărat
ecosistem.

3
Pe lângă diferitele zone ale corpului care sunt colonizate de bacterii, intestinul este cel care găzduiește
cea mai mare, cea mai densă și cea mai diversă comunitate microbiană din organismul uman.
În mod special, intestinul gros găzduiește unul dintre cele mai dense ecosisteme observată vreodată!!

Intestinul uman este populat de o vastă


comunitate microbiană, formată din 1014 celule
(de 10 ori mai numeroase decât celulele
corpului!!)

Bacteriile care colonizează mucoasa intestinală


cântăresc aproape 1.5 - 2 kg!!

Acest ecosistem este denumit


«microbiomul intestinal»

4
Numărul genelor microbiene găzduite (care
lucrează) de intestin este mult mai mare decât
numărul genelor umane!

Influență importantă
Genom uman asupra fiziologiei umane
30,000 gene
Microbiomul uman
3,000,000 gene

Această bogăție genetică permite microbiotei


intestinale să desfăşoare activităţi metabolice
diverse și utile, care nu sunt codificate în genomul
uman, precum transformarea (sinteza)
polizaharidelor din alimente.
5
Proiecte de cercetare axate pe caracterizarea microorganismelor umane și impactul acestora
asupra sănătății și bolilor umane

NIH Human Microbiome Project


https://hmpdacc.org/

Meta-HIT
http://www.metahit.eu/

MyNewGut
http://www.mynewgut.eu/

Există o conștientizare sporită a impactului puternic pe care microbii din intestin ii exercită asupra fiziologiei umane.
În consecință, mai multe studii științifice și proiecte de cercetare studiază microbiota gutului și relația sa cu sănătatea
umană. Această zonă de cercetare începe să ofere noi perspective asupra bolilor care nu au fost cunoscute anterior ca
având "contribuitori" microbieni și sugerează noi strategii de tratament și prevenire.
6
Guta este un loc foarte foarte aglomerat

4
Ce fel de relație este între om și microbiota intestinală?
Este o relație simbiotică care nu este doar una de tip comensalism (în care o specie
beneficiază de pe urma relației, iar cealaltă nu este nici afectată, nici ajutată), dar mai
degrabă o relație de mutualism.
În mutualism două (sau mai multe) specii diferite de
organisme trăiesc și lucrează împreună, fiecare
dintre acestea având un beneficiu de pe urma
relației.

De exemplu, oxpeckerii ajung pe partea superioară


a zebrei, unde se hrănesc cu căpușe și paraziți:
oxpeckerul primește mâncarea, în timp ce zebra
scapă de dăunători.

În același mod, oamenii oferă bacteriilor intestinale


adăpost, nutrienți și un mediu propice dezvoltării, în
timp ce bacteriile îndeplinesc un număr mare de
funcții utile pentru organismul-gazdă.

4
.
Compoziția și abundența microbiotei intestinale

Majoritatea bacteriilor se află în intestinul gros deoarece acest loc creează condiții blânde care favorizează
colonizarea microbiană, comparativ cu alte părți ale tractului gastro-intestinal (GIT) (în contrast cu nivelul
ridicat de aciditate din stomac)

Abordările bazate pe secvențele de AND au relevat că microbiota intestinală umană conține mai mult de
1000 tipuri principale, ce pot fi clasificate în șase grupuri bacteriene principale.
Bacteroidele și Firmicutes sunt cele predominante.

Microbial abundance
(cell numbers) Altele
Stomach
1 3
Proteobacteria
10 -10 cfu/mL
Actinobacteria

Duodenum
1 3
10 -10 cfu/mL
Firmicutes
Jeiunum/ileum
es
4 7
10 -10 cfu/mL

Colon
11 12
10 -10 cfu/mL
Bacteroidetes
• 9
În timp ce genomii umani sunt 99.9% identici de la o persoană la alta,
microbiomii pot fi de 10% mai puțin identici!

Compoziția bacteriilor (speciile, membrii și abundența) microbiotei


intestinale este asemănătoare cu cea a amprentei microbiologice: este
unică pentru fiecare persoană!

1
0
Factorii care influențează compoziția microbiotei intestinale & evoluția de la naștere până la vârsta
adultă

Starea de
sănătate

Vârsta

Stilul de viață și mediul Alăptarea

1
1
Compoziția microbiotei intestinale evoluează și variază odată cu vârsta.
Este mai variabilă și mai ușor influențată de factori externi în perioada copilăriei timpurii; tinde să se stabilizeze la vârsta
adultă Copilăria reprezintă o oportunitate de modulare a microbiotei intestinale. În afară de predispoziția genetică, în
această perioadă a vieții, anumiți factori de mediu pot predispune, în viitor, la constituirea unei microbiote sănătoase la
maturitate (eubioza) sau a unei microbiote dezechilibrate la adult (disbioza).

Naștere naturală (vaginală) Cezariană

Naștere la termen Naștere prematură

Lapte matern Lapte praf

Dietă sănătoasă Dietă nesănătoasă

Prebiotice? Antibiotice nenecesare

Probiotice?

Mediul familial
Eubioza Disbioză
condiții asociate
și riscurile asociate
stării de sănătate pentru sănătate
ADULT ADULT

9
DIETA și MICROBIOTA INTESTINALĂ
Alimentația obișnuită are un rol major în formarea compoziției microbiotei intestinale. Schimbările pe
termen scurt în regimul alimentar duc modificarea microbiotei, dar astfel de modificări sunt
inconstante.

Dieta bazata
Plant-based diet pe plante Dieta bazata
Animal-based Westernpe diet
carne
- Complex
↑ fibers, complexfibre, fructe , - Proteine
↑animal din carne
proteins
- carbohidrati
and fats
carbohydrates,
cereale raw cereals, ↑ simple carbohydrates
- and
fruits vegs
Proteine

↑animal
fibers,fatscomplex
and proteins

Prevalence of microbes carrying


Prevalence of microbes carrying
genes for degradation of non- Prevalenta microbilor
Prevalenta microbilor poarta gena genes for utilization of sugars,
digestable fibresnon digestive
degradarii fibrelor animoacids ad bile
(Prevotella, Ruminococcus, (Bacteroides, Alistipes, Bilophila)
Faecalibacterium, etc)

Metaboliti microbieni cu beneficii Metaboliții microbieni nedoriti


potențiale pentru sănătate pentru gazdă (TMAO, p-cresol, NOCs, DCAs)
(SCFA, equol, O-DMA)

Undesired micr
10
Dieta mediteraneană reprezintă, până în prezent, model de alimentație care se
bazează pe un consum ridicat de cereale, fructe, legume verzi și leguminoase.
Această dietă a fost asociată cu numeroase beneficii pentru microbiom în
profilurile metabolice.

11
Atunci când compoziția și activitatea microbiotei intestinale sunt alterate, acest dezechilibru
poartă numele de disbioză intestinală. Având în vedere funcțiile importante îndeplinite de
microbiomul intestinal în fiziologia organismului-gazdă, în mod nesurprinzător, disbioza intestinală
este asociată cu instalarea și dezvoltarea mai multor patologii.

Boala celiacă,
Obezitate și tulburări Alergii/intoleranțe alimentare
metabolice

Afecțiuni alergice Boli cardiovasculare,


hipertensiune
DISBIOZA MICROBIOTEI INTESTINALE

Diabetul de tip II

Cancer de colon
Sindromul
Artrita reumatoidă colonului
iritabil(IBD) Boala
Chron

13
Tulburări neuro-comportamentale posibil influențate de microbiota intestinală
Axa intestin-creier (un sistem de comunicare între intestin și creier, prin care se realizează
conexiunea microbiotei intestinale și a metaboliților cu creierul), subliniază posibilele asocieri
dintre disbioza microbiomului intestinal și tulburările neuro-comportamentale.
creier

funcții funcții anormale


sănătoase ale SNC
ale SNC

eubioza disbioza

funcții sănătoase funcții anormale ale


ale intestinului intestinului

intestin

14
Microbiota intestinală și obezitatea
Bacteriile intestinale are efecte asupra funcțiilor organismului-gazdă, acestea ducând la
dezvoltarea și menținerea obezității.

efecte
Microbiota intestinală • conservarea energiei
•consumul energetic și depozitarea
obezitate
grăsimilor
•obișnuiește organismul cu orarul deficitar
al meselor
• obezitatea este asociată unui grad scăzut
de inflamație și rezistenței la insulină
•permeabilitatea intestinului (endotoxemia
și bacteriemia)
• expresia genelor gazdă implicate în
partiționarea nutrienților și lipidelor

15
Legătura dintre microbiota intestinală și obezitatea: dovezile științifice
Compoziția diferită, genele și activitatea metabolică ale microbiotei intestinale fac deosebirea între persoane slabe și cele obeze, sugerând că
disbioza intestinală contribuie la dezvoltarea obezității și/sau a complicațiilor acestora.

Phylogenetic diversity
altele other
slab
Bacteroide
Firmicutes obez
Firmicutes
Bacteroide
slab obez
↑ raportul Firmicutes/Bacteroide
• ↓ diversitate
• microbiană
• ↑ capacitate crescută de conservare a energiei
• reprezentare alterată a genelor bacteriene și a căilor metabolice asociate
• creșteri ale agenților patogeni potențiali și oportuniști, reduceri ale
producătorilor selectivi de acizi grași (↓ specii de bacterii Bifidobacterium)

16
Gut microbiota and obesity: evidences from scientific studies
Colonizarea (prin transplant) intestinului unor șoareci fără microbiotă intestinală cu o 'microbiotă obeză'
determină creșterea de țesut adipos și duce la obezitate-asociată caracteristicilor metabolice.

Transplantul de microbiotă intestinală poate fi asociat


obezității

 microbiota intestinală este o cauză contributorie


a obezității

17
Gut microbiota and obesity: evidences from scientific studies

Experimente co-housing (șoarecii se pot


hrăni cu materiile fecale ale transfer
microbian)

 transfer uni-direcțional: microbii se


transferă de la șoarecii slabi la cei obezi, dar
nu și invers.
Probabil din cauză că densitatea scăzută a
microbiotei intestinale la șoarecii obezi
facilitează colonizarea din surse externe.

Totuși, o dietă cu conținut bogat în grăsimi,


dar scăzut în fibre previne transmisiterea
microbilor de la șoarecii slabi la cei obezi!!

 Importanța dietei: fibrele alimentare


sunt esențiale în menținerea unei greutăți
normale și contribuie la stimularea
«bacteriilor sănătoase»!!

18
Gut microbiota and obesity: evidences from scientific studies
Christensenellaceae (un grup de bacterii) sunt prezente într-un foarte mare la persoanele
slabe, pe când la cele obeze sunt mult mai puține.

Un microbiom asociat cu obezitatea


este modificat cu Christensenella
minuta, un membru al grupului
Christensenellaceae, și transplantat la
șoarecii fără bacterii.

 Modificarea cu C. minuta scade


creșterea în greutate și alterează
microbiomul șoarecilor beneficiari.

 Exemple de tulpini microbiene


“slabe” care ar putea fi dezvoltate într-
un probiotic având “proprietăți
împotriva obezității”!

19
20