Sunteți pe pagina 1din 62

Nr.

4 (27), 2013
Înaintașii noștri
Anatol Corobceanu,
omul care a făcut istorie
Printre personalităţile deosebite care au activat în sistemul nostru de justiţie a fost și
Anatol Corobceanu, numit viceministru al justiţiei în 1970. Puţini cunosc acest lucru,
deoarece responsabilii de atunci ai regimului communist l-au trecut în funcţia respec-
Prin lumina sărbătorilor de iarnă tivă ca într-o celulă de pedeapsă pentru faptul că a îndrăznit să promoveze principiile
naţionale în viaţa social-politică și spirituală a societăţii. Autorităţile - în primul rând,
şi a speranţelor care încălzesc începutul unui An Nou, Ivan Bodiul, șeful Partidului Comunist din acea perioadă a Moldovei sovietice - au
vrut să-i șteargă numele în întregime din memoria poporului. Astfel, cu greu a reușit
Institutul Naţional al Justiţiei doar cercetătorul știinţific Veaceslav Andrievshi să-i pomenească numele în „Sovets-
kaia Moldavia. Kratkaia-Enţiklopedia”, apărută în 1982, anul în care Anatol Corobcea-
Vă urează sănătate ca în vremi străbune nu era déjà în lumea celor drepţi...
După destrămarea imperiului, au scris cu dragoste despre Corobceanu prietenul său Leonid Cemârtan, apoi Anton Moraru, profesor
şi Vă colindă spor în cele bune. universitar, și publicistul Vasile Stici.

Fie ca taina sfântă a Naşterii Domnului Anatol Corobceanu s-a născut la 10 ianuarie 1922 în orașul Soroca. A absolvit gimnaziul din localitate, apoi, în 1940 – liceul din
Bender, unde trecuseră cu traiul părinţii săi. În același an, când Basarabia a fost ocupată de trupele sovietice, susţine admiterea la
să Vă găsească împăcaţi în casă Facultatea de fizică și matematică a Institutului Pedagogic din Chișinău. Degrabă a început războiul, institutul a fost evacuat în Bugu-
ruslan, iar Corobceanu – mobilizat pe front, unde, grav rănit, i-a salvat viaţa asistenta medicală Zoia, cu care, mai târziu, s-a căsătorit.
şi cu pâine pe masă. După demobilizare din Armata Roșie, în 1945, a lucrat la redacţia „Tinerimea Moldovei”, apoi - redactor în sectorul de traduceri al
Institutului de Istorie a Partidului de pe lângă CC al PCM, studiind în același timp, prin corespondenţă, la Institutul Juridic Unional
Sărbători fericite, succese în muncă alături din Harkov. După moartea lui Stalin, este numit viceministru al Culturii din RSSM, iar din 1960 trece la muncă de partid în Comitetul
Orășenesc Chișinău, apoi la Comitetul Central. Din aprilie 1963 și până în noiembrie 1970, Corobceanu este prim-locţiitor al preșe-
de cei dragi şi în 2014! dintelui Consiliului de Miniștri al RSSM, responsabil de probleme sociale și culturale. A fost membru al CC al PCM, deputat în Sovie-
tul Suprem al RSSM, decorat cu ordinul Drapelul Roșu de Muncă.
Anatol Corobceanu, înţelegând că R. Moldova a rămas fără intelectualitate - mulţi moldoveni au fost deportaţi în Siberia, alţii s-au

Să trăiţi şi să ’nfloriţi refugiat peste Prut – și-a mobilizat toate capacităţile de promovare a culturii naţionale cu scopul de a forma o nouă intelectualitate. Pe
parcursul a două decenii, din iniţiativa și cu susţinerea sa, prin localităţile republicii au apărut școli de muzică și de artă plastică, librării
„Luminiţa”, la Chișinău - Teatrul de Operă și Balet, Teatrul „Luceafărul”, Studioul cinematografic „Moldova-Film”, Academia de
Știinţe, la Bălţi - Teatrul „Vasile Alecsandri”.
Anume cu concursul lui Anatol Corobceanu a fost inaugurată Aleea Clasicilor în Grădina Publică din capitală, dumnealui indicând
chiar și locul amplasării acesteia... A promovat ansamblurile „Joc”, „Fluieraș” și corala „Doina”. Un rol aparte l-a avut la dezvoltarea
muzeelor. De numele lui ţine apariţia Muzeului de Istorie din Cahul, a Conacului familiei Ralli din Dolna, Muzeul Republican de
Literatură, Casa memorială „Alexei Mateevici”, „Orheiul Vechi” ș.a.
Scriitorul Ion Druţă: „Pe la mijlocul secolului trecut, mândria societăţii noastre era Anatol Corobceanu. Deștept, chipeș, inventiv,
ajuns la unul dintre cele mai importante posturi la care putea râvni basarabeanul la acea vreme. Dirija cultura, medicina și știinţa în
guvern, fiind unul dintre viceprim-miniștri. Nu era însă deloc istovit de greutatea propriei importanţe, deseori umbla pe jos, te oprea
în plină stradă, salutându-te zgomotos, fără să-i pese prea mult de reacţia celor din jur...”. Iar poetul-academician Andrei Lupan:
„Alături de cei care concentrau, deschis sau nedeclarat, dar concentrau nădejdile și voinţa de mai bine a celor mai buni, era, în primul
rând, Anatol Corobceanu”.
Profesorul Anton Moraru scria că Teofana, sora lui Anatol Corobceanu, profesoară la Timișoara, își amintea: „În 1940, când sovieticii
au ocupat Basarabia, fratele Anatol a construit o ladă metalică, a adunat în ea volumele de proză ale lui Constantin Stere și cele de
versuri ale lui Octavian Goga și a îngropat-o în grădină, pe strada Gogol din Chișinău”. Să îngropi pentru păstrare lucruri pe care le
crezi sfinte atunci când cotropitorii ţi le interzic erau gesturi caracteristice lui Anatol Corobceanu.
La începutul anilor ’70 ai secolului trecut a fost lansată o campanie de luptă cu… naţionaliștii. Atunci, grangurii comuniști, mai ales
Ivan Bodiul, vrând să blocheze ascensiunea acestui lider al intelectualităţii basarabene, personalitate integră și luptătoare, i-au înaintat
învinuiri dure, precum că „nu a ripostat elementelor naţionaliste”.
Lovitura dată în demnitatea unui om cu viaţă zbuciumată a fost prea mare și Anatol Corobceanu se stinge la doar 54 ani de viaţă, în 1976.

Gheorghe Budeanu
R evista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i nr.4, 2013

La O aniversare

Colind pentru Preşedintele Republicii

Pe 22 decembrie, a avut loc un eveniment care a


fost marcat sub semnul modestiei caracteristice pro-
tagonistului său – 65 de ani de la naşterea actualului
Preşedinte al Republicii Moldova, Nicolae Timofti.
Puţine popoare se pot mândri cu faptul că au în
fruntea ţării un magistrat. Domnul Timofti este re-
prezentant de onoare al sistemului justiţiei, în care
a lucrat peste 35 de ani, activitatea sa de judecător
fiind apreciată în repetate rânduri, printre importan-
tele menţiuni numărându-se ordinul „Gloria Muncii”
şi titlul de „Om emerit”.
S-a născut în 1948 la Ciutuleşti, raionul Floreşti,
în familia lui Vasile şi Elena Timofti. La 6 iulie 1949,
bunicul său, Tudor Timofti, cu soţia şi patru copii, au
fost deportaţi în Siberia. dovadă de caracter şi verticalitate mai ales în cadrul
A absolvit Facultatea de Drept a Universităţii de istoricelor evenimente din acest an. Într-un interviu
Stat în 1972, după care a făcut serviciul militar în pentru publicaţia austriacă „Die Presse”, a subliniat
Germania de Est, de unde s-a demobilizat în grad de următoarele: „Nu mă tem de opinii contradictorii.
locotenent major. Trebuie să-i convingem pe cei care sunt de o altă pă-
La întoarcere, timp de doi ani, a lucrat în cali- rere că integrarea europeană constituie ideea noas-
tate de consultant superior la Ministerul Justiţiei. tră naţională”.
În 1976 este ales judecător în actualul sector Bui- ...Mult stimate Domnule Preşedinte Nicolae Ti-
ucani al Chişinăului şi, doar după trei ani de activi- mofti, Institutul Naţional al Justiţiei are deosebita
tate în această funcţie, este transferat ca judecător plăcere să Vă adreseze sincere felicitări cu ocazia fru-
la Judecătoria Supremă, unde, în 1990, avea să mosului jubileu pe care îl sărbătoriţi în aceste zile.
fie ales vicepreşedinte, îndeplinind totodată şi Apreciem, Domnule Preşedinte, caracterul in-
funcţia de preşedinte al Colegiului Penal. Va lucra sistent, dar cumpătat, al Dumneavoastră, pe care îl
apoi ca Preşedinte al Curţii de Apel Chişinău, ca folosiţi la edificarea statului de drept, precum şi la
judecător al Curţii Supreme de Justiţie, membru diminuarea baricadelor politice din interiorul socie-
al Consiliului Superior al Magistraturii, mai mulţi tăţii noastre.
ani fiind şi Preşedinte al Asociaţiei Judecătorilor Vă dorim perseverenţă la promovarea intereselor
din Republica Moldova. În martie 2011 a fost ales întregului popor, ca, împreună, să realizăm cele por-
Preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. nite cu succes în anul 2013 – integrarea Republicii
Nicolae Timofti a participat la elaborarea proiec- Moldova în Uniunea Europeană.
telor de lege care au stat la baza noului sistem Şi precum acest jubileu frumos al Dumneavoas-
judecătoresc, la promovarea reformei de drept şi a tră are loc chiar în pragul sărbătorilor de iarnă, Vă
celei judecătoreşti. sunăm din zurgălăi:
La 16 martie 2012, Nicolae Timofti este ales în
funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, ceea Cu colinde de Crăciun,
ce-l face să depună eforturi şi să caute soluţii de Vă dorim un an mai bun.
compromis la reconstituirea Alianţei pentru Inte- Şi cu dragoste creştină -
grare Europeană. Să primiţi în dar lumină.
În calitate de şef al statului, Nicolae Timofti a de- Mult noroc s-aveţi în toate:
monstrat că posedă un simţ acut al realităţilor, a reu- La mulţi ani, cu sănătate!
şit să capteze respectul şi simpatia cetăţenilor, a dat

Institutul Naţional al Justiţiei 1 1


R ev ista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i n r.4, 2013

La O aniversare

Juristul care şi-a obţinut respectul


şi dragostea prin muncă...
i-a dedicat muncii în organele de drept. Este cunos-
cută ca un jurist de o înaltă măiestrie profesională,
bun organizator, lucrător conştiincios şi cu spirit de
iniţiativă.
Statul i-a apreciat activitatea în nenumărate rân-
duri, dintre care menţionăm următoarele distincţii:
medalia „Pentru muncă cu abnegaţie în Marele Răz-
boi pentru Apărarea Patriei (1945), medalia „Pentru
muncă asiduă” (1960), titlul de onoare „Jurist eme-
rit”(1967), ordinul „Drapelul Roşu de Muncă”(1971),
ordinul „Prietenia Popoarelor” (1981), medalia „Ve-
teran al muncii”(1983), ordinul Republicii Moldova
„Gloria Muncii”(2002).
Cu ocazia zilei de naştere, Institutul Naţional al
Justiţiei i-a adresat următoarea felicitare:
Mult stimată Doamnă Vera Meleca!
În numele Institutului Naţional al Justiţiei, am deosebita
plăcere să marchez un eveniment admirabil - 90 de ani de
la naşterea unuia dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai
sistemului justiţiei din Republica Moldova. Acest om sunteţi
Dumneavoastră, omul pentru care am rezervat în inimile
noastre locul de simbol al dreptăţii şi corectitudinii, precum i
se potriveşte unui decan de vârstă în sistemul judecătoresc şi
Vera Casian Meleca, judecător în demisie onora- în cel al procuraturii, unui îndrumător al mai multor generaţii
bilă al Curţii Supreme de Justiţie, şi-a sărbătorit la angajate astăzi în sistemul de drept al statului nostru.
16 decembrie, curent, un jubileu de cristal – 90 de Încă din anul 1967, Dumneavoastră purtaţi cu demnitate
ani de la naştere. Doamna Meleca este un simbol al titlul onorific de Jurist Emerit al Republicii Moldova. El va
lucrătorului în organele de drept ale Republicii Mol- rămâne titlul de blazon al activităţii Dumneavoastră, care
dova. Biografia sa pare un pom cu ramuri doldora constituie mai mult de 40 de ani în organele de drept, în
de roadă. special – în funcţiile de şef de secţie la Procuratura Generală,
S-a născut în anul 1923, la Coşniţa, raionul Dubă-
de vicepreşedinte şi de Preşedinte al Judecătoriei Supreme din
sari, în stânga Nistrului. În timpul războiului, a fost
RSS Moldovenească.
evacuată în regiunea Stalingrad, unde, la vârsta de
Statul V-a onorat activitatea cu multe mari distincţii, dar
18 ani, în 1941, lucrează ca infirmieră la un punct
cea mai importantă apreciere rămâne, totuşi, respectul şi
medical, apoi ca muncitoare la o uzină. În 1944 a
dragostea din partea celor care V-au cunoscut pe parcursul
absolvit cursuri de instruire juridică, după care, fără
vieţii. Vă asigur că meritaţi această dragoste şi asta mă face să
frecvenţă, filiala din Chişinău a Institutului Unional
Vă urez cu o deosebită plăcere sănătate, căldură sufletească
de Drept. Între 1944 şi 1953 a lucrat ca anchetator
la Procuratura raionului Bălţi, la Procuratura din din partea celor apropiaţi şi locul potrivit pe frontispiciul
oraşul Bălţi şi la cea din Chişinău. Din 1953 până în imaginar al statului de drept din Republica Moldova.
1967 exercită funcţii de procuror, de şef de secţie la La mulţi ani!
Procuratura din RSS Moldovenească, după care îşi
va dedica toată activitatea, până în anul 1984, în ca-
drul Judecătoriei Supreme a RSS Moldoveneşti, mai
întâi în funcţia de vicepreşedinte, apoi – în cea de Anastasia PASCARI
Preşedinte. Astfel, mai bine de 40 de ani din viaţa sa Director executiv

2 Institutul Naţional al Justiţiei


R evista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i nr.4, 2013

Invitatul nostru
Harald Ciarlo, şeful Misiunii NORLAM în Republica Moldova, avocat:

„Cea mai sigură modalitate de creare a


unei democraţii veritabile este asigurarea
supremaţiei legii”
- Dle Harald Ciarlo, Misiunea tori, procurori, avocaţi. În special,
Norvegiană de Experţi pentru Pro- încurajăm judecătorii şi procurorii
movarea Supremaţiei Legii în Mol- să aplice atât Convenţia europeană
dova (NORLAM) activează la noi a drepturilor omului, cât şi jurispru-
din 2007. Atunci, la 3 mai, a fost denţa Curţii europene a drepturilor
semnat un Memorandum de Înţele- omului (CtEDO). Dacă procurorul
gere prin care Guvernul Regatului desfăşoară sau conduce urmărirea
Norvegiei se angaja să contribuie penală, ţinând cont de prevederile
la consolidarea statului de drept pe Convenţiei europene, acest lucru
calea integrării europene a Republi- va determina micşorarea număru-
cii Moldova. Faptul că la Summit-ul lui de cereri depuse la CtEDO şi, re-
de la Vilnius al Parteneriatului Es- spectiv - micşorarea numărului de
tic, Moldova a parafat Acordul de condamnări ale Republicii Moldo-
asociere RM-UE este un succes şi al va de către această instanţă. Pentru
Misiunii NORLAM. Acum, dacă e mine, ca avocat, este foarte impor-
să facem o retrospectivă, care au fost tant să încurajăm şi avocaţii să in-
principalele proiecte implementate voce prevederile Convenţiei euro-
până în prezent cu suportul NOR- pene la o etapă cât mai timpurie a
LAM în domeniul consolidării supremaţiei legii şi pro- procesului penal. Dacă toţi cei implicaţi în înfăptuirea
movării drepturilor omului în R. Moldova? actului justiţiei ar aplica prevederile Convenţiei euro-
- Printre realizările mai semnificative ale Misiunii pene la nivel naţional, prestaţia Moldovei la CtEDO s-ar
NORLAM în Moldova aş vrea să menţionez, în primul îmbunătăţi.
rând, procesul de umanizare a politicii penale. În primii Misiunea NORLAM cooperează activ şi cu Departa-
ani, ne-am străduit să acordăm o atenţie mai mare pro- mentul Instituţiilor Penitenciare. Astfel, în cooperare cu
cesului de umanizare a pedepselor penale, astfel încât Departamentul Instituţiilor Penitenciare, am organizat
acestea să fie ajustate la nivelul mediu european. numeroase seminare pentru personalul penitenciare-
Un alt aspect important al activităţii noastre ţine de lor privind respectarea Regulilor Penitenciare Europe-
domeniul aplicării arestării preventive. Astfel, cu diferite ne. La moment, susţinem penitenciarele în desfăşu-
ocazii, am împărtăşit din experienţa Norvegiei în acest rarea instruirii profesionale a deţinuţilor şi antrenarea
domeniu. Un rezultat mai concret al eforturilor noastre lor în diferite activităţi utile şi creative. Drept exemplu
îl reprezintă elaborarea, în parteneriat cu Procuratura poate servi atelierul de olărit şi ceramică din Peniten-
Generală a Republicii Moldova, a unor formulare tipiza- ciarul nr. 4 Cricova, unde NORLAM susţine activitatea
te de demersuri pentru solicitarea aplicării arestării pre- profesorului şi pune la dispoziţie diferite materiale ne-
ventive. Suntem bucuroşi să constatăm că, în prezent, cesare acestui meşteşug. De asemenea, sprijinim des-
procurorii utilizează anume aceste demersuri. făşurarea orelor de chitară şi acordeon în penitenciarul
În altă ordine de idei, NORLAM depune eforturi dat, dar şi lecţiile de limbă engleză. Aceste activităţi
pentru a încuraja specialiştii din domeniul dreptului contribuie la cultivarea atitudinii de implicare în viaţa
să utilizeze la nivel naţional Convenţia pentru apăra- societăţii, micşorarea influenţei subculturii, dar şi la di-
rea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În minuarea sentimentului de depresie pe durata aflării în
consecinţă, o parte semnificativă a activităţilor noastre penitenciar. Recent, am participat la un eveniment fes-
în Moldova o constituie desfăşurarea seminarelor de tiv unde am văzut rezultatele activităţilor menţionate.
instruire continuă în parteneriat cu Institutul Naţional Sunt paşi mici, dar concreţi de asigurare a reabilitării
al Justiţiei. Participanţi la aceste seminare sunt judecă- persoanelor deţinute.

Institutul Naţional al Justiţiei 3 3


R ev ista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i n r.4, 2013

O activitate de importanţă majoră pentru NORLAM - Proiectele Misiunii Norvegiene de Experţi la Chişi-
o reprezintă proiectul-pilot „Crearea unui penitenciar nău sunt administrate de către Ministerul Afacerilor Ex-
model pentru minori conform standardelor europene” terne al Regatului Norvegiei. Deci, vorbim de un suport
implementat de Departamentul Instituţiilor Penitencia- oferit de către toţi contribuabilii norvegieni? Înseamnă
re în Penitenciarul nr. 10 Goian. Scopul acestui proiect, asta că întregul popor norvegian susţine calea europea-
pe lângă renovarea fostului penitenciar din Goian şi nă a Republicii Moldova?
transferul minorilor din Lipcani, a fost implementarea - Pe parcursul ultimei mii de ani (adică, de după pe-
de practici noi de lucru cu deţinuţii, cum ar fi abordarea rioada vikingilor), Norvegia nu a avut niciodată aspiraţii
individualizată şi aplicarea programelor cognitive în ve- imperialiste. Întotdeauna am avut o flotă mare, popula-
derea reabilitării şi resocializării minorilor. ţia a călătorit mult, ceea ce a contribuit la formarea unui
În ceea ce priveşte cooperarea noastră cu Oficiul caracter extrovert, expus diferitor culturi şi popoare. Si-
Central de Probaţiune, aceasta datează din anul 2007, tuaţia nu s-a schimbat pe parcursul tranziţiei Norvegiei
an în care a fost creată această instituţie. În perioada de la o ţară săracă la o ţară destul de înstărită. Mentalita-
2008-2009, am contribuit la consolidarea cunoştinţelor tea norvegienilor de a împărtăşi ceea ce au cu ceilalţi a
şi capacităţilor angajaţilor acestei instituţii prin instru-
rămas aceeaşi. În prezent, Guvernul Norvegiei alocă un
irea unui grup de formatori în domeniul probaţiunii.
procent din bugetul naţional pentru a ajuta mai multe
Serviciul probaţiunii există în Norvegia de peste o sută
ţări prin intermediul unor programe sau proiecte. Nor-
de ani, şi experienţa acumulată poate fi utilă pentru co-
vegia a avut frontieră cu Uniunea Sovietică şi a ştiut ce
legii noştri din Moldova.
a însemnat Războiul Rece, de aceea acum consideră că
Misiunea NORLAM este implicată şi în procesul de
procesul de integrare europeană trebuie să continue,
perfecţionare a cadrului legislativ al Republicii Moldova.
astfel încât să cuprindă cât mai multe state ex-sovietice.
În acest sens, cooperăm cu Ministerul Justiţiei la capito-
Ţara noastră nu este membră a Uniunii Europene şi nu
lul elaborării diferitor proiecte de legi. Printre ultimele
ne referim aici la integrarea în UE, ci la o integrare euro-
contribuţii de acest gen putem menţiona comentariul
peană în sens mai larg.
experţilor noştri asupra proiectului de lege privind tes-
Pacea şi abordarea umanistă sunt două principii
tarea integrităţii profesionale şi nota informativă cu pri-
vire la unele aspecte legate de îmbogăţirea ilicită. foarte importante pe care le promovează Norvegia.
Pentru o mai bună respectare a drepturilor garan- Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei finanţează
tate de Convenţia europeană, precum şi îmbunătăţirea Misiunea NORLAM, iar Ministerul Justiţiei şi Securită-
cunoştinţelor teoretice şi abilităţilor practice în dome- ţii Publice al Norvegiei îi administrează activitatea. În
niul aplicării directe pe plan naţional a soluţiilor oferite consecinţă, resursele financiare alocate în acest sens
de Curtea europeană, în parteneriat cu Institutul Naţi- provin de la contribuabilii norvegieni. Pentru a vă ofe-
onal al Justiţiei şi ABA ROLI Moldova, am iniţiat crearea ri un răspuns exact la această întrebare ar trebui să in-
unui grup mixt de specialişti – judecători, procurori, tervievăm fiecare contribuabil norvegian în parte. Însă,
avocaţi. Membrii acestui grup sunt instruiţi în calitate Norvegia este o democraţie, ceea ce înseamnă că majo-
de formatori pentru a promova activ valorile Conven- ritatea populaţiei sprijină activităţi de tipul celor opera-
ţiei europene. te de Misiunea NORLAM. Republica Moldova, la fel, este
Punând accent pe protejarea categoriilor vulnerabi- un stat democratic, ceea ce presupune că majoritatea
le de justiţiabili, am venit cu ideea creării unui centru populaţiei susţine calea aleasă de guvernare.
pentru audierea minorilor victime şi martori ai trafi-
cului de copii, abuzului sexual şi violenţei în familie în - NORLAM oferă asistenţă instituţiilor din cadrul
condiţii speciale. Importanţa acestei instituţii constă în Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Interne,
asigurarea unui mediu prietenos copilului în vederea Procuraturii Generale şi întregului sistem judecătoresc.
evitării re-victimizării acestuia. Astfel, pe lângă audierea Care dintre aceste segmente ale sectorului justiţiei Vi se
propriu-zisă, ca acţiune de urmărire penală, minorul va pare mai problematic şi de ce?
putea fi supus examinării medico-legale în scopul co- - Misiunea NORLAM cooperează cu reprezentan-
lectării şi fixării probelor, şi va beneficia de o abordare ţii mai multor profesii din domeniul juridic, deoarece
multidisciplinară oferită într-o singură locaţie. înfăptuirea actului justiţiei este un fenomen complex.
Pe lângă cooperarea noastră cu instituţiile de stat, Însă, nu consider că vreun segment este mai proble-
suntem implicaţi în activităţi comune cu un număr de matic decât celelalte. Pare să fie o chestiune de meto-
organizaţii internaţionale şi non-guvernamentale, cum dologie. Sistemul de drept al Republicii Moldova este
ar fi Consiliul Europei, OSCE, PNUD, UNICEF, ABA ROLI unul continental şi mai conţine anumite reminiscenţe
Moldova, Fundaţia Soros-Moldova, Ambasada Dreptu- din timpurile sovietice. Pe când Norvegia are un sistem
rilor Omului, Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului mixt, care cuprinde elemente de drept comun şi drept
faţă de Copii, Centrul Internaţional La Strada ş.a. continental, bazându-se foarte mult pe precedente.

4 Institutul Naţional al Justiţiei


R evista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i nr.4, 2013

Cred că în Moldova lucrurile au început să ia aceeaşi mod neîntrerupt. Acesta reprezintă un principiu foarte
direcţie. De fapt, utilizarea precedentului duce la spo- important şi sperăm că se va reuşi implementarea unei
rirea încrederii în justiţie, care, la rândul său, garantează practici similare în Moldova.
o anumită siguranţă, deoarece judecătorii, procurorii şi
avocaţii pot să apeleze la cauze anterioare, pentru a în- - Privind de pe poziţii de expert străin, cum explicaţi
ţelege care sunt tendinţele într-un anumit domeniu. Şi lipsa de încredere a societăţii în sistemul moldovenesc de
orice cetăţean care are o problemă juridică, consultând justiţie?
cazuri anterioare, poate să prevadă, într-o oarecare mă- - Republica Moldova a făcut parte din Uniunea
sură, cum vor evolua lucrurile, ceea ce, din nou, garan- Sovietică, stat care nu a fost democratic. Regimurile
tează siguranţă şi predictibilitate. nedemocratice nu se bucură de încredere din partea
populaţiei. Probabil, la moment, mai există anumite
- Câţiva dintre experţii NORLAM au susţinut mereu reminiscenţe din acele timpuri, ceea ce face ca socie-
instruirea continuă în cadrul Institutului Naţional al tatea să aibă mai puţină încredere în justiţie. Mai mult,
Justiţiei. În prezent, lucrul acesta îl fac domnii Torolv în Republica Moldova libertatea exprimării este bine
Groseth, judecător, şi Bjørn Larsen, procuror. Dacă dezvoltată, presa este critică în adresa justiţiei, în speci-
cunoaşteţi, puteţi aprecia capacitatea magistraţilor şi al atunci când relatează despre fenomenul corupţiei, iar
procurorilor moldoveni de a se ralia la jurisprudenţa societatea urmăreşte cu interes ceea ce se publică. Este
europeană? vorba de un proces, deşi dureros, un fel de catharsis, dar
absolut inevitabil, prin care trebuie să treacă orice naţi-
- Pe lângă experţii menţionaţi de dvs., aş putea adă- une aflată în tranziţie, care se îndepărtează de un sistem
uga că la instruirile de la INJ mai participă dna procuror totalitar şi se îndreaptă spre o adevărată democraţie.
Marit Evjemo şi eu, Harald Ciarlo. De la începutul activi- Recent, s-a anunţat că, în conformitate cu Strategia de
tăţii misiunii noastre în Moldova, întotdeauna am avut reformare a sectorului justiţiei, se prevede majorarea
câte şase experţi norvegieni, reprezentanţi ai diferitor considerabilă a salariilor judecătorilor în următorii ani.
profesii: un judecător, doi procurori, un avocat, un ex- Credem că este un pas corect, care va diminua tentaţiile
pert în probaţiune şi un expert în domeniul sistemului unora de a se implica în acte de corupţie.
penitenciar. Din echipa noastră mai fac parte şi cei pa-
tru consultanţi locali. - Termenul de implementare a Strategiei de reforma-
Pe parcursul a doi ani, de când mă aflu aici, am ob- re a sectorului justiţiei din R. Moldova este anul 2016.
servat o sporire a nivelului de înţelegere de către spe- NORLAM va activa până atunci?, se va retrage mai de-
cialişti a importanţei armonizării practicii naţionale la vreme? sau va susţine „cimentarea” transformărilor în
standardele europene. O dovadă în acest sens este dia- domeniul dat şi după 2016?
logul foarte reuşit pe care îl avem în cadrul seminarelor - Acest lucru ţine de domeniul politicii externe a
noastre cu profesioniştii din Moldova. Norvegiei. Cu câteva luni în urmă, în Norvegia au avut
loc alegeri parlamentare în urma cărora s-a produs o
- Cum credeţi, ce ne lipseşte nouă pentru eficientiza- tranziţie de la un guvern laburist social-democrat spre
rea instituţiilor care garantează statul de drept şi respec- unul conservator, însă politica externă a Norvegiei nu se
tarea drepturilor omului în conformitate cu angajamen- va schimba peste noapte. Putem presupune că activita-
tele şi obiectivele de integrare europeană a Republicii tea Misiunii NORLAM va dura pe parcursul implementă-
Moldova? rii Strategiei de reformare a sectorului justiţiei, adică, cel
puţin - până la sfârşitul anului 2016.
- Pentru a asigura respectarea drepturilor omului şi
Cu câteva zile în urmă, la Chişinău, a avut loc vizita
supremaţia legii, specialiştii din Republica Moldova tre-
oficială a Ambasadorului recent acreditat al Regatului
buie să asigure aplicarea acestor principii în activitatea
Norvegiei în România şi Republica Moldova, cu sediul
lor, începând cu cele mai timpurii etape ale procesului la Bucureşti, Excelenţa Sa Tove Bruvik Westberg, cu care
penal. Utilizarea în practică a noilor cunoştinţe obţinute am avut o discuţie foarte interesantă. Doamna Amba-
în cadrul seminarelor, de asemenea, va duce la spori- sador şi-a exprimat opinia că nu ar exista niciun motiv
rea eficienţei activităţii instituţiilor din sectorul justi- ca Misiunea NORLAM să nu-şi continue activitatea în
ţiei. În opinia mea, ar fi foarte benefic dacă procesele componenţa sa numerică actuală până la sfârşitul anu-
de judecată din Moldova s-ar desfăşura cu respectarea lui 2016.
principiului continuităţii, evitând amânările frecven-
te ale şedinţelor. Cu câţiva ani în urmă, am lansat un - Se spune că Norvegia are o experienţă bogată de
proiect-pilot în acest sens. În Norvegia, de exemplu, se cooperare internaţională în domeniul supremaţiei legii.
respectă o disciplină foarte strictă: toţi participanţii la Prin ce se explică buna calificare a experţilor norvegi-
proces trebuie să asigure ca procesul de judecată să fie eni? În care ţări din lume mai activează acum misiuni
cât mai eficient, cât mai rapid şi să se desfăşoare într-un ca NORLAM?

Institutul Naţional al Justiţiei 5 5


R ev ista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i n r.4, 2013

- Într-adevăr, Norvegia are o experienţă bogată în - De fapt, ideea acestui interviu ne-a sugerat-o ştirea
susţinerea proiectelor de acest gen. La Tbilisi, Georgia, despre încheierea mandatului Dumneavoastră de şef al
există un proiect similar Misiunii NORLAM - NORLAG. Misiunii Norvegiene de Experţi în Republica Moldova în
Anterior, a mai existat un proiect asemănător în Afga- luna februarie 2014. Cu ce sentimente o să plecaţi din
nistan - NORLAF. Pe lângă proiecte bilaterale, Norvegia ţara noastră? Aţi reuşit s-o cunoaşteţi în afara progra-
are o experienţă bogată de delegare a reprezentanţilor melor NORLAM?
săi în diferite organizaţii internaţionale. De exemplu, - Nu doresc să plec, dar sunt nevoit s-o fac, deoare-
pe parcursul anilor 2009-2010, eu am activat în cadrul ce am anumite obligaţii în Norvegia. Trebuie să revin la
OSCE în Azerbaidjan ca expert în domeniul supremaţiei practica mea de avocat, mai am şi o familie care doreş-
legii. Dl Torolv Groseth a lucrat în Afganistan, dl Bjørn te să mă vadă şi acasă, căci în ultimii patru ani m-am
Larsen a mai fost în Moldova timp de aproape trei ani, aflat mai mult în străinătate. E trist să părăsesc Moldova
iar dl Hans Inge Jørstad a lucrat ceva timp în Bosnia şi şi oamenii pe care i-am cunoscut aici. Desigur că voi
Herţegovina, Liberia şi Azerbaidjan... Noi, toţi membrii mai reveni la Chişinău, în ospeţie, la fel cum o fac foarte
echipei NORLAM, suntem recrutaţi în baza unei liste mulţi foşti membri ai echipei NORLAM. Am reuşit să că-
speciale care actualmente cuprinde 108 reprezentanţi lătoresc pe întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv
ai diferitor profesii juridice. Această bază de date a fost în regiunea transnistreană. Aveţi o ţară minunată, m-am
creată pentru prima dată în 2004, oferind posibilitatea simţit în siguranţă aici şi cred că multă vreme voi duce
persoanelor interesate să activeze în cadrul unor astfel dorul bucatelor şi vinului moldovenesc.
de tipuri de misiuni. Durata mandatului experţilor nor- În plus, sunt uimit şi plăcut surprins de deschiderea
vegieni care lucrează în Moldova depăşeşte, de multe şi disponibilitatea reprezentanţilor autorităţilor de stat
ori, un an sau chiar doi, unii dintre ei revenind inclusiv din Republica Moldova. De exemplu, pentru a iniţia un
pentru un al doilea mandat. Aceasta înseamnă că avem dialog de cooperare cu înalţi funcţionari din Azerbai-
posibilitatea de a ne familiariza în detaliu cu sistemul djan, ai nevoie de luni de zile, în timp ce la Chişinău poţi
de drept al Republicii Moldova, de a stabili şi menţine stabili o întâlnire şi prin intermediul telefonului. Auto-
relaţii de cooperare cu mai multe instituţii, cu profesio- rităţile sunt receptive şi cooperante, ceea ce ne încura-
jează enorm în activitatea noastră.
nişti locali, ceea ce contribuie la crearea unui sentiment
Ca Moldova să devină atractivă pentru investiţi-
de încredere.
ile străine, este crucial ca investitorii să aibă încredere
- Membrii Misiunii Norvegiene de Experţi pentru în sistemul justiţiei, care trebuie să fie unul previzibil,
Promovarea Supremaţiei Legii în Moldova au rămas echitabil, fără fenomene de corupţie ş.a.m.d. Sunt ferm
aceiaşi de la lansarea Misiunii la Chişinău? convins că cea mai sigură modalitate de creare a unei
democraţii veritabile este asigurarea supremaţiei legii.
- Misiunea NORLAM este o echipă a cărei compo-
nenţă este în continuă schimbare. Începând cu anul - Vă mulţumim, domnule Harald Ciarlo, şi Vă urăm
2007, în Misiunea NORLAM au activat peste 20 de ex- în prag de Revelion moldovenescul La mulţi ani!
perţi norvegieni. Mai
mult, trei din cei pa-
tru consultanţi locali
activează în cadrul
Misiunii din momen-
tul creării acesteia şi
reprezintă, de fapt,
memoria instituţiona-
lă şi baza noastră de
date. Aportul acestor
consultanţi locali con-
stituie o precondiţie
pentru activitatea
noastră şi suntem bu-
curoşi că am reuşit să
angajăm un personal
foarte bun, care, sunt
convins, va contribui
la dezvoltarea Repu-
blicii Moldova.

6 Institutul Naţional al Justiţiei


R evista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i nr.4, 2013

VIAŢA INJ: CRONICA EVENIMENTELOR

Rolul instanţelor judecătoreşti în procesul electoral din R. Moldova

Filiala din Chişinău a Insti-


29.10.2013
tutului internaţional pentru
monitorizarea dezvoltării de-
mocraţiei, parlamentarismului şi respectării dreptu-
rilor electorale ale cetăţenilor statelor-membre ale
Adunării Interparlamentare CSI (IIMDD AIP CSI), îm-
preună cu Comisia Electorală Centrală (CEC), Institu-
tul de Cercetări Juridice şi Politice al Academiei de
Ştiinţe a Moldovei şi Institutul Naţional al Justiţiei, a va, Anastasia Pascari, director executiv al INJ, Valeriu
organizat conferinţa internaţională ştiinţifico-prac- Cuşnir, director al Institutului de Cercetări Juridice şi
tică privind rolul instanţelor judecătoreşti în proce- Politice al AŞM.
sul electoral din Republica Moldova. Conferinţa a inclus prezentarea a cinci rapoarte
La eveniment au participat reprezentanţi ai Cur- cu privire la studiile efectuate de experţi naţionali,
ţii Constituţionale, Consiliului Superior al Magis- după care discuţiile s-au axat şi pe subiecte ce ţin de
traturii, Curţii Supreme de Justiţie şi ai Procuraturii interacţiunea CEC-ului cu instanţele judecătoreşti în
Generale, precum şi experţi ai IIMDD AIP CSI din Fe- procesul electoral, perspective etico-normative şi
deraţia Rusă. politologice asupra proceselor electorale, instituţia
Audienţa a fost salutată de către Eugeniu Ştirbu, observatorilor internaţionali în procesul electoral,
director al Filialei Chişinău a IIMDD AIP CSI, Alexan- căile de diminuare a abstenţionismului sociologic
dru Stoianoglo, preşedintele Comisiei parlamentare în R. Moldova, experienţa activităţii instanţelor ju-
pentru securitatea naţională, apărare şi ordine pu- decătoreşti în procesul electoral din statele-mem-
blică, Ştefan Urîtu, vicepreşedinte al CEC a R. Moldo- bre ale AIP CSI etc.

UNICEF – partener de incredere al INJ


pe segmentul justiţiei juvenile

Institutul Naţional al Jus- cic, care a subliniat că „INJ este un partener-cheie în


14.11.2013
tiţiei a fost vizitat de Dejan ceea ce priveşte dezvoltarea capacităţilor profesi-
Mincic, reprezentant adjunct oniştilor în domeniul justiţiei, iar UNICEF ar dori să
al Fondului Naţiunilor Unite pentru Moldova, însoţit investească nu doar în livrarea instruirilor pentru
de Frauke de Kort şi Stella Cotorcea - şefa şi respec- judecători, procurori etc., dar şi în aspecte de mana-
tiv coordonatorul Programului Protecţia Copilului, gement al diferitor iniţiative şi proiecte”.
UNICEF. Domniile lor au avut o discuţie cu conduce-
rea INJ la care au participat Anastasia Pascari, direc-
torul executiv, Ecaterina Popa, şefa Secţiei instruire
continuă, Valeria Şterbeţ, şefa Secţiei didactico-me-
todică şi cercetări, şi Eugenia Kistruga, şefa Secţiei
formare formatori şi relaţii internaţionale.
Cooperarea între ambele organizaţii a fost su-
biectul principal al întrevederii, dna Pascari men-
ţionând că INJ, chiar de la începutul înfiinţării sale,
s-a bucurat de o colaborare fructuoasă cu UNICEF.
Acest fapt a fost confirmat şi de către dl Dejan Min-

Institutul Naţional al Justiţiei 7 7


R ev ista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i n r.4, 2013

Conferinţa internaţională: „Asigurarea independenţei justiţiei...”

Pe 14 şi 15 noiembrie, la Scopul conferinţei a fost de a discuta constructiv


14-15.11.2013
Curtea Supremă de Justiţie, despre independenţa judecătorească în legislaţia
şi-a desfăşurat lucrările con- şi practica naţională, despre selectarea şi evaluarea
ferinţa internaţională „Asigurarea independenţei judecătorilor, răspunderea lor disciplinară, autoad-
justiţiei, autoadministrarea judecătorească, justiţia ministrarea judecătorească, dar şi despre stabilirea
şi mass-media”. Invitaţi au fost judecători ai instan- unor modalităţi efective de comunicare între justi-
ţelor judecătoreşti şi reprezentanţi ai mediilor de ţie şi instituţiile mass-media.
informare publică.
Evenimentul a avut loc graţie colaborării între
instituţiile din cadrul sistemului de justiţie al Repu-
blicii Moldova (Curtea Supremă de Justiţie, Institu-
tul Naţional al Justiţiei, Asociaţia Judecătorilor din
R. Moldova) şi parteneri externi (Fundaţia Germană
pentru Cooperare Juridică Internaţională).
Audienţa a fost salutată de către Mihai Poale-
lungi, preşedintele CSJ, Oleg Efrim, ministrul Jus-
tiţiei, Nichifor Corochii, preşedintele Consiliului
Superior al Magistraturii, Ion Druţă, preşedintele
Asociaţiei Judecătorilor din Moldova, Excelenţa Sa
Matthias Meyer, Ambasadorul Republicii Federative
Germania în RM, şi Stefan Hülshörster, director exe-
cutiv adjunct al Fundaţiei IRZ.

INJ propune o concepţie reformată


de formare iniţială

Institutul Naţional al Justi- justiţiei, inclusiv prin îmbunătăţirea condiţiilor de


27.11.2013
ţiei a organizat, în cadrul unei studii şi modernizarea procesului de formare iniţia-
mese rotunde, discuţii pe mar- lă, cu extinderea rolului Institutului Naţional al Jus-
ginea noului proiect de concepţie a formării iniţiale tiţiei în domeniul formării viitorilor profesionişti din
a candidaţilor la funcţiile de judecător şi procuror, sectorul justiţiei.
precum şi a altor profesionişti din sectorul justiţiei. Experţii contactaţi de ROLISP au fost Liliana Ro-
La discuţii au participat reprezentanţi ai mai multor taru, doctor, conferenţiar, şefa Secţiei managemen-
instituţii din sectorul justiţiei, cărora INJ le-a trans- tul calităţii, dezvoltare curriculară şi evaluare de la
mis în prealabil spre analiză proiectul noii concepţii.
În cuvântul său, dna Anastasia Pas-
cari, directorul executiv al INJ, a mul-
ţumit reprezentanţilor ROLISP pentru
reacţia pozitivă de care au dat dova-
dă la solicitarea de a pune la dispozi-
ţia INJ un consultant naţional şi unul
internaţional, necesari la crearea noii
concepţii în contextul implementă-
rii Strategiei de reformă a sectorului
justiţiei pentru anii 2011-2016, care
prevede ridicarea profesionalismului
persoanelor implicate în efectuarea

8 Institutul Naţional al Justiţiei


R evista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i nr.4, 2013

Universitatea de Stat din Moldova, şi Diana Ungu- să contribuie la consolidarea încrederii societăţii
reanu, doctor în drept, formator la Institutul Naţio- în actul de justiţie.
nal al Magistraturii din România. Discuţiile pe marginea Concepţiei au fost de-
Proiectul Concepţiei a fost prezentat de că- clanşate de către reprezentantul Consiliului Su-
tre Olga Pisarenco, consilier al directorului exe- perior al Procurorilor şi al Procuraturii Generale,
cutiv al INJ. Dumneaei a făcut explicaţii asupra Valentin Covali, şi cel al Uniunii Notarilor, Maria
scopului şi obiectivelor Concepţiei, menţionând Mardari. Şi-au expus opiniile şi au făcut propu-
neri de completare a Concepţiei Constantin
că aceasta urmăreşte modificarea legislaţiei
Bragoi, Preşedintele Departamentului de Admi-
în domeniu şi eficientizarea formării iniţiale a nistrare Judecătorească, Eduard Ababei, vicepre-
profesioniştilor, care să asigure justiţiei naţionale şedinte al Curţii de Apel Bălţi, Iurie Perevoznic,
independenţă, transparenţă, eficienţă, accesibi- şef de secţie la Procuratura Generală ş.a.
litate şi responsabilitate faţă de societate, să co- Concepţia va fi pusă în discuţie şi la o şedinţă a
respundă standardelor europene, să asigure su- donatorilor INJ, după care, va fi propusă spre apro-
premaţia legii, respectarea drepturilor omului şi bare Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei.

Magistraţi bulgari au făcut o vizită la INJ

La Institutul Naţional al şi procurorilor, Galea Gheorghieva menţionând că


25.11.2013
Justiţiei s-au aflat într-o vizită reformarea sistemului justiţiei este imposibilă fără
de lucru doi reprezentanţi ai o renovare a concepţiei de instruire a specialiştilor
Consiliului Superior al Magistraturii din Bulgaria – din domeniu. Oaspeţii au vorbit despre instruirile
Galea Gheorghieva, judecător detaşat la Curtea de din sistemul bulgăresc al justiţiei, specificând ase-
Apel Plovdiv, şi Dmitr Uzunov, judecător detaşat la o mănările cu cele din sistemul moldovenesc.
judecătorie raională din această ţară. Ei s-au aflat în La discuţia cu magistraţii bulgari, din partea In-
ţara noastră pentru semnarea unui memorandum stitutului Naţional al Justiţiei au participat Anastasia
de colaborare cu Consiliul Superior al Magistraturii Pascari, director executiv, Mariana Pitic, şefa Direcţi-
din Republica Moldova. ei instruire şi cercetare, şefii de secţii Valeria Şterbeţ,
La INJ, membrii CSM de la Sofia s-au interesat Ecaterina Popa, Eugenia Kistruga, Iulia Gorbatenco
despre instruirea iniţială şi continuă a judecătorilor şi Gheorghe Budeanu.

Institutul Naţional al Justiţiei 9 9


R ev ista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i n r.4, 2013

Activitatea Consiliului INJ


A fost aprobat Planul de formare continuă pentru anul 2014

Ședinţa ordinară a Consi- conform domeniilor prioritare, care rezultă din


1.11.2013
liului Institutului Naţional al documentele strategice de reformare a sistemului
Justiţiei, condusă de Eduard justiţiei, din propunerile instituţiilor interesate,
Ababei, preşedintele Consiliului, vicepreşedinte al precum şi din solicitările beneficiarilor.
Curţii de Apel Bălţi. Proiectul planului a fost coordonat cu Consiliul
O informaţie amplă despre desfăşurarea exame- Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Pro-
nelor de capacitate ale şefilor secretariatelor instan- curorilor, Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei,
ţelor judecătoreşti şi ale consilierilor de probaţiune Oficiul Central de Probaţiune şi Consiliul Naţional
a prezentat Mariana Pitic, şefa Direcţiei instruire şi pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat.
cercetare a INJ, preşedintele Comisiei de examina- La aceeaşi şedinţă a fost susţinută propunerea
re. Examenele de capacitate ale şefilor secretari- Misiunii NORLAM, în comun cu Asociaţia ABA/ROLI,
atelor instanţelor judecătoreşti s-au desfăşurat la de a organiza un seminar de trei zile pentru forma-
12.10.2013 pentru grupa I, fiind examinate 19 per- rea a 19 formatori în domeniul „Jurisprudenţa CtE-
soane, iar pe 24.10.2013 - pentru grupa II, fiind exa- DO pe anumite aspecte ale art. 6 şi 8 ale Convenţiei
minate 22 persoane. Comisia a examinat o singură Europene a Drepturilor Omului”.
contestaţie, care a fost respinsă ca fiind depusă tar-
div. Iar examenele de capacitate pentru consilierii
de probaţiune, la care au participat 19 consilieri, au
avut loc la 2 august 2013, fără a fi depusă vreo con-
testaţie. Cursurile de instruire au fost organizate de
către INJ cu suportul financiar al Oficiului Central de
Probaţiune şi al USAID/ROLISP.
Consiliul a aprobat lista şefilor secretariatelor in-
stanţelor judecătoreşti şi cea a consilierilor de pro-
baţiune care au susţinut examenele de capacitate.
În urma mai multor discuţii, a fost aprobat şi
Planul de formare continuă în anul 2014, elaborat

FORMARE INIŢIALĂ
Şefii secretariatelor instanţelor judecătoreşti
au susţinut examenele de capacitate

După absolvirea cursu- Membri: Vladislav Clima, judecător la Ju-


01.07-16.08.2013
rilor, şefii secretariatelor, in- decătoria sectorului Ciocana, mun. Chişinău,
struiţi în perioada 8.04.2013– formator INJ, Constantin Bragoi, directorul De-
14.06.2013 şi 7.10.2013–18.10.2013, au susţinut partamentului de administrare judecătoreas-
examenul de capacitate pe 24 octombrie curent, că, formator INJ, Viorica Verdeş, şefa Direcţiei
în incinta judecătoriei Botanica, iar cei instruiţi în metodologie, asistenţă şi evaluarea calităţii la
perioada 25.03.2013–31.05.2013 şi 23.09.2013– Curtea de Conturi, formator INJ, Ioana Chiro-
4.10.2013 l-au susţinut pe 12 octombrie 2013, în neţ, şefa Secretariatului Consiliului Superior al
incinta Institutului Naţional al Justiţiei. Magistraturii;
Examenul s-a desfăşurat verbal, în faţa Comisiei Secretar: Natalia Visternicean, consultant în
pentru examenul de capacitate a şefilor secretariatelor Secţia instruire iniţială a INJ.
instanţelor judecătoreşti în următoarea componenţă: Examenul de capacitate a fost monitorizat
Preşedinte: Mariana Pitic, şefa Direcţiei instruire de un reprezentant al Programului ROLISP – Na-
şi cercetare a INJ; dejda Plămădeală, asistent de program.

10 Institutul Naţional al Justiţiei


R evista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i nr.4, 2013

Formare formatori
A doua sesiune a grupului de formatori în domeniul drepturilor omului

Institutul Naţional al Justiţi- cum ar fi independenţa şi imparţialitatea instanţei ju-


29.11.2013
ei, în parteneriat cu NORLAM şi decătoreşti, egalitatea de arme, separarea funcţiilor
ABA ROLI, a reunit judecători, procesuale privind urmărirea penală, apărarea şi jude-
procurori şi avocaţi în cadrul celei de a doua etape a carea cauzelor, care trebuie să fie efectuate de diferite
cursului de instruire pentru formatori în domeniul im- organe şi persoane, dreptul acuzării şi al apărării de a
plementării la nivel naţional a prevederilor Convenţiei prezenta cauza independent la judecarea procesului
pentru drepturile omului şi a libertăţilor fundamentale, penal. Potrivit principiului non bis in idem, o faptă săvâr-
cu accent pe articolul 6 al CEDO. Importanţa aplicării şită cu vinovăţie de către o persoană nu poate fi sancţi-
corecte de către instanţele naţionale a jurisprudenţei onată de două ori, totuşi, această restricţie nu se aplică,
CtEDO este evidentă, deoarece, prin aceasta, se asigură dacă au apărut fapte noi.
respectarea drepturilor omului, respectiv – reducerea Subiectele incluse în agendă au fost: „Respectarea
numărului de plângeri depuse la Curtea de la Strasbo- principiilor contradictorialităţii, nemijlocirii şi egalităţii
urg de către cetăţenii Republicii Moldova. armelor cu ocazia administrării probelor”,„Probele – ac-
Prezentările au fost realizate de mai mulţi experţi, cesul avocatului şi competenţele în urmărirea penală.
atât străini - Daniel Linhardt, director regional ABA ROLI Administrarea probelor şi rolul avocatului la colectarea
Moldova, fost procuror federal al SUA, şi reprezentanţii şi prezentarea acestora”, „Procesul penal şi urmărirea
Misiunii NORLAM: Bjorn Larsen, procuror, şi Torolv Gro- penală. Delimitarea procesului penal de urmărirea pe-
seth, judecător, din Norvegia –, cât şi naţionali: Ghena- nală. Acţiuni procesuale care sunt posibile de a fi efec-
die Nicolaev, judecător al Curţii Supreme de Justiţie, tuate până la pornirea urmăririi penale” etc.
Angela Revenco, judecător la Curtea de Apel Bălţi, şi Amintim că prima etapă a instruirii aceluiaşi grup de
Alexandru Cebanaş, avocat. formatori s-a desfăşurat pe 10 şi 11 septembrie curent.
Sesiunea a început cu un joc de rol, care a avut ca
obiectiv evidenţierea importanţei comunicării, a lu-
crului în echipă, precum şi a interacţiunii dintre diferite
profesii. În continuare, discuţiile s-au concentrat asupra
valorilor supreme ale unui stat democratic şi asupra
unor principii de drept, printre care principiul contra-
dictorialităţii şi principiul non bis in idem (nu de două
ori pe acelaşi).
Contradictorialitatea contribuie direct la protecţia
juridică a drepturilor omului, fiind un principiu care
prevede anumite garanţii pentru un proces echitabil,

A 6-a Conferinţă internaţională IOJT

În perioada 3-7 noiembrie curent, la Washington, (NCSC), membrii căreia au participat activ la desfă-
SUA, a avut loc a 6-a Conferinţă a Organizaţiei inter- şurarea evenimentului menţionat.
naţionale de formare profesională judiciară (IOJT) la Conferinţa a fost deschisă de către Eliezer Rivlin,
care a participat şi Institutul Naţional al Justiţiei din Preşedintele IOJT, Mary C. McQueen, Preşedintele
RM, reprezentat fiind de către dna Anastasia Pascari, NCSC, şi Michael G. Neavican, preşedintele Curţii
Director executiv al INJ, Mircea Roşioru, procuror la Supreme de Justiţie din statul Nebraska, SUA.
Procuratura Generală, Ludmila Avtutova, consilier al Agenda programului a prevăzut subiecte ce ţin
Ambasadei SUA în R. Moldova, şi Eugenia Kistruga, de liderism şi educaţie judiciară. Au fost abordate
şefa Secţiei formare formatori şi relaţii internaţiona- subiecte privind abilităţile de lider pentru judecă-
le a INJ. tori şi cadre didactice, privind anumite direcţii de
Organizarea Conferinţei a fost susţinută de dezvoltare şi subiecte ce ţin de gestionarea institu-
Centrul Naţional pentru Instanţele Judecătoreşti ţiilor de instruire judiciară.

Institutul Naţional al Justiţiei 11 11


R ev ista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i n r.4, 2013

Formare continuă

Implementarea eficientă a Legii privind asigurarea egalităţii

Pe 3 şi 4 octombrie, la In-
3-4.10.2013
stitutul Naţional al Jusţiţi-
ei s-a desfăşurat seminarul
„Standarde internaţionale, noţiuni cheie pentru
implementarea eficientă a Legii privind asigurarea
egalităţii. Exemple din jurisprudenţa comparată”.
Instruirea în domeniul antidiscriminării, realizată în
cooperare cu ABA/ROLI în cadrul programului „Par-
teneriatul Naţional pentru Egalitate”, a fost organi-
zată pentru judecători şi procurori.
Scopul trainingului a fost de a explica implemen- tăşit experienţa şi jurisprudenţa deja creată de mai
tarea eficientă a Legii nr. 121/2013, care stabileşte bine de 12 ani în acest domeniu, oferind noţiuni-
reguli cu privire la prevenirea şi combaterea discri- cheie precum: diferenţele şi abordările discirminării
minării, şi asigurarea egalităţii de tratament tuturor directe şi indirecte, discriminarea prin asociere,
persoanelor în toate sferele vieţii. hărţuirea, victimizarea şi criteriile protejate.
În calitate de formatori au fost invitaţi experţi Toate sesiunile au avut ca suport practic lucrul în
în domeniul antidiscriminării din România – Istvan grupuri pe studii de caz, fiind utilizate speţe modi-
Haller şi Romaniţa Iordache. Dumnealor şi-au împăr- ficate ale unor cazuri reale soluţionate în România.

Delimitarea competenţelor de serviciu

Pe 1 noiembrie, Institutul Evenimentul cu genericul „Delimitarea compe-


1.11.2013
Naţional al Justiţiei, în parte- tenţelor de serviciu ale şefilor secretariatelor in-
neriat cu Programul USAID de stanţelor judecătoreşti de cele ale preşedinţilor şi
Consolidare a Instituţiilor Statului de Drept (USAID contabililor din instanţe” a fost moderat de către
ROLISP), Consiliul Superior al Magistraturii şi Minis- Ioana Chironeţ, şefa Aparatului Consiliului Superior
terul Justiţiei, a organizat un atelier de lucru pentru al Magistraturii, şi Constantin Bragoi, directorul De-
preşedinţii, şefii secretariatelor şi contabilii instan- partamentului de Administrare Judecătorească.
ţelor de judecată. Ordinea zilei a inclus prezentarea şi discutarea
proiectului Regulamentului-cadru cu privire la or-
ganizarea şi funcţionarea secretariatului judecă-
toriilor şi curţilor de apel (cu evidenţierea compe-
tenţelor de serviciu ale şefilor secretariatelor) şi a
prevederilor Ghidului privind administrarea eficien-
tă a instanţelor de judecată, elaborat de către Do-
nald Cinnamond, expert din SUA, şi USAID ROLISP.
Regulamentul va stabili statutul juridic, misiunea,
funcţiile şi drepturile secretariatului judecătoriilor şi
curţilor de apel, precum şi modul de organizare a
activităţii acestora, fiind realizat în vederea asigură-
rii executării de către judecătorii şi curţile de apel a
funcţiilor lor.
Ateliere de acest fel au mai avut loc pe 23 octom-
brie la Curtea de Apel Comrat şi pe 25 octombrie la
Curtea de Apel Bălţi.

12 Institutul Naţional al Justiţiei


R evista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i nr.4, 2013

Medierea în domeniul proprietăţii intelectuale

La 10 octombrie curent prezentarea studiilor de caz, ajustate la necesită-


10.10.2013
a avut loc cursul de instruire ţile Centrului de Arbitraj şi Mediere al Organizaţiei
„Medierea în domeniul pro- Mondiale a Proprietăţii Intelectuale, cât şi ale ofici-
prietăţii intelectuale”, organizat de către Agenţia de ilor de proprietate intelectuală. S-a pus accent pe
Stat pentru Proprietatea Intelectuală a R. Moldova rolul mediatorului în procesul de mediere.
(AGEPI), în cooperare cu Organizaţia Mondială a
Proprietăţii Intelectuale (OMPI), Ministerul Justiţiei
şi Institutul Naţional al Justiţiei.
Seminarul şi-a deschis lucrările cu discursurile
rostite de Lilia Bolocan, Directorul general AGEPI,
Oleg Efrim, Ministrul Justiţiei al R. Moldova, Anasta-
sia Pascari, Directorul executiv al INJ, Tatiana Ciaglic,
Preşedintele Consiliului de Mediere, şi Heike Woll-
gast, expert principal la Centrul de Arbitraj şi Medi-
ere din cadrul Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii
Intelectuale din Geneva (OMPI).
În cadrul sesiunii de instruire au fost aborda-
te aspectele teoretice şi practice ale procesului de
mediere, au fost demonstrate tehnicile de mediere
a litigiilor în domeniul proprietăţii intelectuale cu

Procedura de insolvabilitate

Întrucât în anul 2012 jude- datoriilor în alte state (abordarea londoneză, legă-
10-11.10.2013
cătoriile economice au fost li- tura cu procedurile accelerate de restructurare) etc.
chidate, iar procesele de insol- În calitate de experţi au evoluat Václav Hrabak,
vabilitate au trecut în competenţa curţilor de apel, avocat la Wolf Theiss din Praga, Nicolae Clima, ju-
a apărut necesitatea instruirii la acest capitol a ju- decător la Curtea Supremă de Justiţie a R. Moldo-
decătorilor din instanţele respective. Astfel, pe 10 şi va, şi Veronica Bradăuţanu, avocat la AICI Partners,
11 decembrie, în incinta Institutului Naţional al Jus- consultant independent pentru Banca Mondială şi
tiţiei, s-a desfăşurat seminarul „Procedura de insol- BERD.
vabilitate (insolvabilitatea societăţilor comerciale)”. Menţionăm că un alt grup de judecători au audi-
Cursul face parte din Programul de restructurare şi at cursul dat în zilele de 12 şi 13 decembrie curent.
recalificare a judecătoriilor comerciale, program im-
plementat de Banca Europeană pentru Reconstruc-
ţie şi Dezvoltare (BERD), Wolf Theiss (Praga) şi ACI
Partners, cu sprijinul Guvernului Republicii Cehe.
Un mesaj de salut cu ocazia lansării cursului a
rostit Svetlana Filincova, vicepreşedintele Curţii Su-
preme de Justiţie, preşedintele Colegiului civil, co-
mercial şi de contencios administrativ al CSJ, preşe-
dintele Colegiului de selecţie de pe lângă Consiliul
Superior al Magistraturii.
Scopul instruirii a constat în familiarizarea parti-
cipanţilor cu noua Lege a insolvabilităţii, intrată în
vigoare anul acesta, în cunoaşterea de către audi- Nota redacției
enţi a importanţei institutului insolvabilităţii pentru Pe parcursul lunilor octombrie-decembrie, Institutul
economia Moldovei, mai cu seamă a reglementărilor Național al Justiției, în colaborare cu partenerii săi, a organizat
privind insolvabilitatea pentru antreprenori, precum și desfășurat peste 50 de seminare de instruire a judecătorilor,
procurorilor și altor categorii de specialiști din sistemul justiției.
şi a mecanismelor extrajudiciare de restructurare a Despre ele puteți citi pe pagina web a INJ – www. inj. md.

Institutul Naţional al Justiţiei 13 13


R ev ista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i n r.4, 2013

tribuna cu opinii

Sistemul nostru de asistenţă juridică garantată de


stat poate servi ca model pentru alte ţări
deoarece are o abordare destul de incluzivă. Noi
n-am mers pe versiunea ca doar avocaţii să acorde
asistenţă juridică garantată de stat, am creat pârghii
pentru a implica şi alţi prestatori de servicii. Implica-
rea avocaţilor costă scump, dar uneori avem nevoie
Victor Zaharia, de servicii mult mai simple – la nivel de consultanţi,
Preşedintele Consiliului Naţional oferire de informaţii - şi ele pot fi prestate de speci-
pentru Asistenţă Juridică alişti din clinicile juridice ori din partea unor ONG-
Garantată de Stat uri specializate. Mai mult, la nivel de localităţi rurale,
acolo unde accesul la servicii juridice este o proble-
Un sistem de justiţie echitabil şi eficient trebuie mă, am creat o reţea de parajurişti. Sigur că, deo-
să fie şi accesibil. Deci, toate categoriile de populaţie camdată, numărul parajuriştilor este mic, nu-i avem
trebuie să aibă posibilitate oricând de a beneficia de în toate localităţile, dar acolo unde ei activează se
protecţie din partea sistemului de justiţie, adică şi simte un impact deosebit asupra dezvoltării comu-
cetăţenii care nu-şi pot permite serviciile unui avo- nităţii. Bunăoară, parajuriştii informează populaţia
cat din considerente de natură financiară. Nu toţi au despre importanţa întocmirii unui testament sau
posibilitatea să achite costurile legale pe care le im- importanţa semnării unui contract în cazul transmi-
plică sistemul de justiţie, inclusiv serviciile juridice. terii cotelor de teren altui cetăţean etc. Astfel, omul
Din aceste considerente, în 2007, a fost aproba- simplu află ce acte trebuie să ia cu el atunci când
tă Legea cu privire la asistenţa juridică garantată merge în instanţă sau atunci când solicită serviciile
de stat, iar în iulie 2008 a intrat în vigoare, institu- unui avocat. Misiunea parajuriştilor este de a ghi-
ţionalizând un nou sistem de acordare a asistenţei da persoana cu probleme juridice către autoritatea
juridice garantate de stat. Scopul acestui sistem competentă. E o formă de a facilita accesul popula-
este ca orice persoană care are nevoie de serviciile ţiei la justiţie.
unui avocat, dar nu le poate plăti, să beneficieze de Totuşi, marea majoritate a beneficiarilor siste-
ele în mod gratuit. Administrarea sistemului este mului nostru se bucură de asistenţă din partea avo-
efectuată de Consiliul naţional pentru asistenţă caţilor. Numărul beneficiarilor creşte. În 2012, au
juridică garantată de stat, compus din doi repre- beneficiat de asistenţă juridică garantată de stat 34
zentanţi ai Ministerului Justiţiei, doi reprezentanţi mii de persoane. Azi, în sistem activează peste 500
ai Uniunii Avocaţilor, un reprezentant al Consiliului de avocaţi. Marea lor majoritate îşi îndeplinesc cu
Superior al Magistraturii, unul al Ministerului Fi- cinste profesia, dar avem şi unele abateri, ceea ce
nanţelor şi unul din partea mediului academic şi ne face ca pe acei care le comit să-i excludem din
societăţii civile. sistem.
Consiliul este organul care administrează activi- Acum mizăm mult pe acţiunile incluse în Strate-
tatea cotidiană a sistemului dat. În teritoriu, realizea- gia de reformă a sectorului justiţiei. În pilonul III al
ză interacţiunea beneficiarilor cu avocaţii din oficiile Strategiei avem un compartiment special destinat
teritoriale ale Consiliului – cinci la număr, câte unul sistemului de asistenţă juridică garantată de stat
în fiecare circumscripţie de curte de apel: Chişinău, şi, în general, avocaturii. Sigur, este greu să vorbim
Bălţi, Cahul, Comrat şi Căuşeni. Sarcina acestor ofi- despre calitatea serviciilor unui avocat, dacă nu ai
cii este de a recepţiona solicitările de asistenţă ju- la ce face referinţă. Activitatea avocăţească presu-
ridică garantată de stat; de a identifica şi desemna pune abordări diferite în contexte diferite şi-i pro-
avocatul care va presta serviciile juridice; de a primi blematic să elaborezi un set rigid de standarde pro-
rapoartele de activitate ale avocatului şi de a-l re- fesionale în domeniu. Meseria şi tactica avocatului
munera cu bani publici pentru serviciile prestate. depinde de o multitudine de circumstanţe, totuşi
Sistemul nostru de asistenţă juridică garanta- pot fi prescrise unele acţiuni recomandabile în anu-
tă de stat poate servi ca model şi pentru alte ţări, mite contexte. În sensul acesta, Strategia prevede

14 Institutul Naţional al Justiţiei


R evista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i nr.4, 2013

elaborarea unui set de recomandări profesionale în aspecte, precum este avizul Uniunii Avocaţilor pri-
avocatură, dar şi cursuri de instruire continuă a avo- vind admiterea în sistem sau faptul dacă are sau nu
caţilor. Din păcate, sistemul de instruire continuă a are avocatul sancţiuni disciplinare. Dacă unul din-
avocaţilor, la moment, nu este unul perfect, dar ne tre ei are sancţiuni disciplinare, asta nu înseamnă
străduim să-l îmbunătăţim cu implicarea unor par- că el va fi respins, dar va obţine un punctaj mai mic
teneri de dezvoltare cu care colaborăm: OSCE Mol- şi asta va influenţa rezultatul la concursul pentru
dova, FSM, NORLAM, PNUD, UNICEF, ABA ROLI, IPR admitere în sistem. Totodată, există avocaţi care
şi unele ONG-uri locale. Aceşti parteneri ne oferă in- acceptă să acorde asistenţă juridică de urgenţă, in-
struiri, dar ele ţin de mandatul concret al organiza- clusiv noaptea, pentru care lucru îi oferim puncte
ţiei. Părerea mea e că, în cazul instituţiei avocaturii, în plus, ceea ce influenţează pozitiv la selectarea
diferenţa dintre ce avem şi ce trebuie să avem e ne- candidaţilor pentru asistenţă juridică garantată de
cesar s-o completăm cu ajutorul instruirii continue, stat.
pentru că această instruire trebuie să pornească de Este adevărat că majoritatea avocaţilor din sis-
la necesităţile avocaţilor, nu de la ceea ce pot oferi tem sunt tineri, dar asta nu se răsfrânge negativ
partenerii de dezvoltare. În sensul acesta, Uniunea asupra calităţii serviciilor oferite. Pentru a spori
avocaţilor şi Consiliul Naţional pentru asistenţă juri- competiţia între prestatorii de asistenţă garantată
dică garantată de stat trebuie să-şi asume un rol mai de stat, vrem chiar să limităm numărul avocaţilor
activ. Noi, membrii Consiliul Naţional, chiar acum fi- într-un sector. Spre exemplu, avem 100 de solici-
nalizăm un studiu privind sistemul de instruire ini- tanţi, dar le vom oferi dreptul doar la 50, cei mai
ţială şi continuă a avocaţilor care acordă asistenţă
buni, în funcţie de punctajul obţinut la selectare.
juridică garantată de stat. La instruirile oferite de
Totuşi, vom urmări ca opţiunea dată să nu-i defa-
CNAJGS e necesar de clarificat conform căror crite-
vorizeze pe acei care au obţinut recent licenţa de
rii şi principii sunt desemnaţi avocaţii; cum se face
avocat. Activitatea lor în sistemul nostru este şi o
evidenţa asistenţei juridice, care sunt drepturile şi
acumulare de experienţă, iar în felul acesta vrem
obligaţiile avocatului în raport cu sistemul de asis-
să consolidăm instituţia avocaturii, în general.
tenţă juridică garantată de stat. Anumite chestiuni
Are şi sistemul nostru problemele sale. Nu le voi
de interacţiune cu oficiile teritoriale e necesar să fie
menţiona pe cele de natură tehnică, de personal
studiate şi clarificate chiar la faza de admitere în sis-
temul de asistenţă juridică garantată de stat. sau de salariu, mă refer la altele: populaţia nu este
Conform legii, fiecare avocat trebuie să acumu- informată privind asistenţa juridică în cauze non-
leze, anual, 40 ore de instruire continuă, dar avocaţii penale; calitatea asistenţei – încercăm să identi-
incluşi în sistemul asistenţei juridice garantată de ficăm avocaţii care lucrează rău, ca să-i excludem
stat oferă servicii şi în bază de contract cu clienţi din sistem, dar asta nu depinde numai de noi, de-
privaţi, ceea ce înseamnă că sistemul de asistenţă pinde şi de beneficiar, care trebuie să înţeleagă că
juridică garantată de stat va oferi susţinere doar la o serviciul garantat de stat nu-i unul gratuit, el este
parte din volumul de instruire continuă, iar celelalte plătit din banii publici; atitudinea unor instituţii
ore de instruire poate să le ofere Uniunea Avocaţi- din sistemul juridic faţă de avocat, în general, care
lor. Considerăm că majoritatea instruirilor ar putea continuă să fie privit drept o instituţie slabă, ca în
fi efectuate prin intermediul Institutului Naţional al timpurile sovietice… Dar timpurile s-au schimbat
Justiţiei în colaborare cu partenerii noştri de dezvol- şi legislaţia îi oferă avocatului rolul pe care trebuie
tare. Bunăoară, în lunile iulie-august, împreună cu să-l aibă într-un stat de drept.
INJ, am realizat instruirea unui număr de 200 avo- Am avut ocazia să cunoaştem şi experienţa altor
caţi, fiecare - câte 24 ore de instruire. state privind acordarea asistenţei juridice garanta-
Până în iulie 2013, dacă un avocat solicita admi- te de stat. Sistemul nostru este unul foarte deschis,
terea în sistemul de asistenţă garantată de stat, era cu o largă diversitate a categoriilor de servicii şi a
suficient ca el să depună cererea şi copia unor acte, spectrului de prestatori de servicii. Unii chiar s-au
inclusiv a licenţei de avocat, deoarece se considera inspirat de la modelul nostru, care, la sigur, este
că, în momentul în care a fost admis deja ca avo- în perfecţionare. Apar noi posibilităţi de diversifi-
cat, i-a fost recunoscută competenţa profesională care a metodelor de acordare a asistenţei juridice
şi noi îi admiteam în sistem, pentru a încheia con- garantate de stat, precum este folosirea reţelelor
tracte de acordare a asistenţei juridice garantate internet: e-mail, pagini web, skype... Avantajul
de stat. În anul curent, a fost modificată procedura nostru este că noi am folosit şi vom putea folosi în
de selectare: am încercat să luăm în calcul şi alte continuare experienţa unor sisteme mai avansate.

Institutul Naţional al Justiţiei 15 15


R ev ista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i n r.4, 2013

doctrina

OBLIGAŢIA JURIDICĂ DE INFORMARE

gaţiei de informare precontractuale este o faptă ili-


cită, de natură delictuală. Aşadar, în situaţia în care,
printr-o asemenea faptă ilicită săvârşită prin omisiu-
ne, se cauzează un prejudiciu partenerului contrac-
tual, acesta trebuie să fie reparat integral; prejudiciul
constă cel mai adesea din dezavantajele şi pierderile
Dorin CIMIL, înregistrate de către partenerul contractual prin în-
doctor în drept, cheierea contractului în poziţia de parte contractan-
conferenţiar universitar tă mai slabă, din cauza lipsei de informaţii, pe care
cealaltă parte avea obligaţia să i le furnizeze.
Nu trebuie însă ignorat faptul că obligaţia de in-
Rezumat formare are ca scop principal asigurarea protecţiei
Consumatorii trebuie să primească toate informaţiile ne-
integrităţii consimţământului partenerilor contrac-
cesare pentru o utilizare corespunzătoare, potrivit destinaţiei
iniţiale, a bunurilor. Obligaţia de informare presupune comu- tuali, care trebuie să încheie contractele în deplină
nicarea către contractant a tuturor cunoştinţelor ce îi sunt cunoştinţă de cauză asupra obiectului, conţinutului
necesare exprimării unui consimţământ valabil la încheierea şi, uneori, identităţii cocontractanţilor. Aşa se face
contractului, precum şi la executarea corespunzătoare a obli- că neîndeplinirea acestei obligaţii poate fi de mul-
gaţiilor asumate. te ori absorbită de un viciu de consimţământ, adică
Cuvinte-cheie: încheierea contractului, informare, de eroare sau de dol. În alţi termeni, neîndeplinirea
consumator, obligaţii juridice, agenţie de vânzare.
obligaţiei de informare constituie în acelaşi timp şi
Summary viciu de consimţământ. Atunci când neîndeplini-
The consumers have to receive all necessary information rea obligaţiei de informare este absorbită de un vi-
for an adequate, according to the initial destination, usage of ciu de consimţământ (eroare sau dol), victima care
goods. The obligation of informing presumes communicating şi-a dat consimţământul la încheierea acelui con-
to the contracting party of all knowledge necessary to express tract are un drept de opţiune. Astfel, în primul rând,
a valid consent for clenching a contract, as well as for carrying poate introduce o acţiune în anularea contractului
out corresponding undertaken commitments.
pentru eroare sau, după caz, pentru dol, cu toate
Key-words: clenching acontract, informing, consummer, le- consecinţele pe care le antrenează admiterea aces-
gal obligation, sales agency. teia, iar în al doilea rând are posibilitatea să aleagă
soluţia păstrării fiinţei contractului şi promovarea
(Continuare din numărul trecut) unei acţiuni în răspundere civilă delictuală pentru
obligarea cocontractantului la repararea prin
Consecinţele de drept privat ale neîndeplinirii despăgubiri băneşti a prejudiciului cauzat de faptul
obligaţiei de informare în general că nu şi-a îndeplinit obligaţia de informare. În cazul
Referitor la obligaţia generală de informare a par- în care se optează pentru cea de a doua soluţie, în
tenerilor contractuali, precum şi în situaţia unor obli- vederea admiterii acţiunii în răspundere civilă delic-
gaţii speciale de informare prevăzute de lege, fără a tuală, este suficient ca victima să dovedească faptul
fi stabilită explicit o sancţiune de drept privat pentru că, prin neîndeplinirea obligaţiei de informare, i-a
nerespectarea lor, este necesar să încercăm decela- fost cauzat un prejudiciu şi întinderea acelui preju-
rea consecinţelor pe care le poate produce faptul ne- diciu. Culpa pârâtului credem că nu trebuie dovedi-
îndeplinirii acestora. În acest scop, trebuie mai întâi tă, deoarece obligaţia de informare, privită ca înda-
să subliniem faptul că atât art. 572 alin.(2) CC RM, în torire de a furniza creditorului datele şi informaţiile
care este exprimat principiul bunei-credinţe şi care necesare, este o obligaţie de rezultat; neîndeplinirea
este temeiul legal al obligaţiei generale de informare obligaţiilor de rezultat angajează răspunderea civilă
a partenerilor contractuali, cât şi dispoziţiile legale obiectivă, fără culpă a debitorului. 1
care instituie obligaţii speciale de informare sunt 1
L. Pop, Tratat de drept civil. Obligaţiile.Vol. II. Contractul, Ed. Uni-
norme juridice operative. De aceea, încălcarea obli- versul juridic, Bucureşti 2009, pag. 298

16 Institutul Naţional al Justiţiei


R evista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i nr.4, 2013

În continuare vom analiza care au fost consecin- cu prestări servicii expediţionale de transport și
ţele neîndeplinirii dreptului la informare în practica agenţia de vânzare a biletelor de avion trebuia să
naţională: îndeplinească obligaţiile juridice informative ale că-
În vara anului 2010, familia Sigal a decis să răuşului, care a delegat împuternicirile respective
procure de la SC „Aerotour Moldova” SRL bilete de vânzare a biletelor de avion în baza contractelor
de avion tur-retur din mun. Chişinău în or. Puerto de comision. Obligaţiile juridice informative ale
Vaiarta cu rutele şi în condiţiile următoare: agenţiei de vânzare a biletelor rezultă din preve-
Zborul Tur: Chişinău- Frankfurt, Frankfurt- Me- derile art. 516 CC RM, care stipulează că „Raportul
xico City, Mexico City- Puerto Vaiarta. obligaţional poate da naştere unui drept la informare,
Zborul Retur: Puerto Vaiarta- Mexico City, Mexi- fără ca acesta să fie stipulat în mod expres.... Dreptul
co City- Chicago, Chicago- Frankfurt; Frankfurt- Chi- la informare se naşte îndeosebi atunci când infor-
şinău. marea este semnificativă pentru determinarea con-
La 22 august 2010, reclamanţii au decolat din ţinutului obligaţiei şi poate fi făcută de cel căruia i se
Chişinău şi au ajuns în Vaiarta fără careva incomodi- cere, fără ca prin aceasta să-i fie afectate drepturile”.
tăţi, dar la întoarcere, la 29 august 2010, apropiindu- Agenţia de vânzare a biletor se poziţionează în acest
se de operatorul Companiei Avia „Mexicana” din ae- caz ca un comisionar (subcomisionar) al companii-
roportul Puerto Vaiarta pentru a se înregistra la zbor, lor aeriene, în speţă „Mexicana”, şi poartă întreaga
companie cu care urmau să zboare până la Mexico răspundere pentru calitatea serviciului prestat, mai
City, iar apoi până la Chicago, au fost anunţaţi că din ales celui informativ, calitatea căruia se contestă. În
28 august 2010 această companie şi-a sistat activi- baza art. 1061 alin.(2) CC RM, actul juridic încheiat de
tatea şi a încetat orice zboruri în orice direcţie, fiin- comisionar cu un terţ dă naştere unor drepturi şi obli-
du-le prezentată informaţia respectivă redactată în gaţii numai pentru comisionar, chiar şi în cazul în care
limba engleză. Ei susţin că, la fel, colaboratorii com- comitentul este numit sau a participat la executarea
paniei „Mexicana” i-au informat că în momentul în actului juridic.
care compania şi-a întrerupt activitatea, toate com- În cazul dat, Agenţia de vânzare a biletor a acţi-
paniile cu care a avut relaţii contractual-turistice au onat ca comisionar al companiilor de transport ae-
fost anunţate prin reţeaua electronică automatizată rian care au efectuat transportarea aeriană propriu-
globală despre ziua în care compania îşi va înceta zisă, iar toate efectele care rezultă din vânzările de
temporar activitatea şi, respectiv, agenţiile turistice bilete se răsfrâng asupra persoanei Agenţiei de vân-
cu care au contractat urmau să-i informeze în mod zare a biletor şi nu, nemijlocit, asupra companiilor
obligatoriu şi să întreprindă careva măsuri în acest de transport. Călătorii, contractând agenţia au avut
sens. intenţia de a dobândi dreptul de proprietate asupra
Cu toate acestea, reclamanţii nu au fost anunţaţi biletelor de călătorie, doar pentru a fi transportaţi
despre acest fapt, deşi, la momentul în care au pro- tur-retur, beneficiind în acelaşi timp şi de serviciile
curat biletele şi rezervările de bilete la avion de la corespunzătoare, care urmau să fie prestate calita-
SC „Aerotur Moldova” SRL, colaboratorul ultimului a tiv. Remarcăm că, conform alin. (1) art. 986 CC RM,
solicitat să completeze careva formulare, în care a „Contractul de transport de persoane se confirmă (se
cerut să indice şi telefonul de contact la care puteau documentează) printr-un bilet (titlu de călătorie).
fi găsiţi, telefon conectat la „roaming”. Argumentul invocat de Agenţie, apreciat pozitiv
Instanţa care a soluţionat fondul cauzei a mo- de către instanţă, precum că ultima n-a fost informa-
tivat că agenţia de vânzare a biletelor are atribuţii tă la timp de către Companiile de transport aerian
ce se limitează doar la perfectarea, vânzarea, rezer- sau de către agenţii acesteia despre anularea cur-
varea, primirea, înlocuirea biletelor de avion, astfel sei, nu poate fi recunoscut ca relevant pentru cauza
că aceasta nu are obligaţii de informare a clienţilor dată, deoarece responsabilă, din punct de vedere
despre suspendarea rutei în procesul returului, ne- juridic, în faţa călătorilor pentru serviciile necalita-
având calitate juridică de cărăuş. Instanţa a conchis tiv prestate se face Agenţia de vânzare a biletelor,
că anume compania aeriană „Mexicana” a anulat care a acţionat în calitate de comisionar, indiferent
cursa retur şi anume ea este răspunzătoare pentru de faptul că a fost sau nu informată la timp, este sau
prejudiciul cauzat pasagerilor prin neinformarea nu prestatoare nemijlocită a serviciului de transport
despre anularea acestei rute. pasageri.2
Considerăm că instanţa a calificat greșit rapor-
tul contractual, acesta reprezentând, de fapt, un
2
Hotărîrea Judecătoriei sec. Centru, mun. Chişinău, din
contract complex de vânzare-cumpărare conjugat
15.02.2011 pe dosarul nr. 2-922/11

Institutul Naţional al Justiţiei 17 17


R ev ista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i n r.4, 2013

Un alt caz evidenţiază problema discutată din Prin Hotărârea judecătorească din 21 decem-
perspectiva profesionistului, nu a consumatorului: brie 2011 şi decizia Curţii de Apel Chişinău din
La data de 25 iulie 2009, reclamanta a încheiat 22.05.2012, a fost respinsă cererea de chemare în
cu „Valcan-Tur” SRL contractul turistic nr. 055, prin judecată şi, ulterior, cererea de apel depusă de că-
care SRL „Valcan-Tur” s-a obligat să realizeze bene- tre reclamantă/apelantă împotriva SC „Valcan Tur”
ficiarilor, pe perioada 29 iulie 2009 - 5 august 2009, SRL privind repararea prejudiciului material şi moral
un sejur în Turcia într-un hotel de clasa 5. Întru pentru executarea necorespunzătoare a prevederi-
argumentarea acţiunii sale, reclamanta invocă fap- lor contractului turistic nr. 055 din 25.07.2009, solu-
tul că nu a fost anunţată despre ora exactă a plecă- ţie cu care suntem de acord.3
rii, că a fost informată despre aceasta cu o zi înainte
de plecare, precum şi că nu i s-a oferit informaţia Obligaţia de informare a pacientului
despre hotelul în care a fost cazată . Protecţia pacienţilor de riscul activităţilor profe-
Din conţinutul programului privind sejurul, care sionale desfăşurate de persoane specializate şi avi-
vine să explice contractul nr. 055, rezultă că recla- zate priveşte şi informarea lor corectă asupra con-
manta a fost informată pe deplin asupra faptului că ţinutului şi condiţiilor actului medical. Astfel, una
ora plecării spre aeroportul din Odessa se va stabili dintre obligaţiile profesionale ale medicului constă
înainte de plecare. Aşadar, SRL „Valcan Tur” şi-a ono- în informarea corectă, completă şi pe înţelesul paci-
rat obligaţiile de informare descrise de art. 1133 din entului ori, la cererea lui expresă, pe membrii famili-
Codul Civil. Mai mult ca atât, la încheierea contrac- ei sale sau o altă persoană desemnată, asupra stării
tului, reclamanta cunoştea data plecării și nu poate sale de sănătate, cu referire la diagnostic, a investi-
fi invocat faptul că, prin acţiunile sale, prestabilite gaţiilor, pronosticului şi, în special, asupra riscurilor
din timp între reclamantă şi reprezentanţii compa- care pot surveni în cazul aplicării unui anumit trata-
niei „Valcan Tur”, reclamantei i-au fost aduse careva ment sau efectuării unei intervenţii chirurgicale, cu
inconveniente, deoarece ultima a cunoscut data recomandarea îngrijirilor medicale considerate a fi
plecării şi a fost de acord cu aceasta, indiferent de necesare.
ora la care va avea loc pornirea. Dreptului pacientului de a lua o hotărâre vitală
Invocarea de către reclamant a faptului că pre- pentru viaţa şi sănătatea sa îi corespunde obliga-
statorul de servicii turistice nu și-a onorat obligaţiile ţia corelativă a medicului de a-l informa complet şi
cu privire la informarea turistului despre hotelul în competent, pentru evitarea tuturor riscurilor posi-
care urmează a fi cazat este lipsită de temeinicie din bile. Această obligaţie este de natură profesională şi
motivul că, la încheierea contractului, reclamanta a are în vedere transparenţa deciziei medicale, nevoia
fost de acord să procure pachetul de servicii turis- de loialitate şi bună-credinţă a părţilor raportului ju-
tice ce includea în sine produsul existent pe piaţa ridic în vederea realizării obiectivului propus -vinde-
turistică „Tez Expres”, noţiune ce reprezintă o formu- carea bolnavului. Informarea corectă a pacientului
lă de confirmare a rezervării la o categorie limitativ este condiţionată de informarea medicului asupra
definită de hotel, dar în care nu se individualizează stării sănătăţii acestuia. Orice informaţie eronată
hotelul. Conform acestui pachet, turistul primeşte de sau lipsa unei informaţii esenţiale pentru stabilirea
la reprezentantul TEZ TUR informaţii la sosirea sa la tratamentului poate avea efecte nefaste, tocmai de
aeroport, inclusiv denumirea hotelului la care a fost
aceea se consideră că există o obligaţie de informa-
repartizat, în funcţie de disponibilitatea acestora în
re reciprocă a medicului şi a pacientului.
sistemul TEZ TUR. Reiese că reclamanta conştient a
Acordul pacientului reprezintă o decizie privind
acceptat prestarea serviciilor în formula dată, fapt ce
viaţa şi integritatea sa corporală, prin stabilirea co-
confirmă că reclamanta a primit un serviciu corespun-
rectă a unui diagnostic, prin alegerea tratamentului
zător aşteptărilor sale, întrucât i-a fost acordată caza-
sau a intervenţiei adecvate refacerii şi însănătoşirii
rea într-un hotel corespunzător clasei solicitate – de
sale. Datorită semnificaţiei sale deosebite, acest
cinci stele, în condiţii UAI. Iar obligaţia pârâtului de a
acord trebuie să se bazeze pe o informaţie compe-
informa reclamanta despre faptul perceperii plăţilor
tentă pe care trebuie să o facă medicul.4
suplimentare pentru anumite servicii anterior sosirii
Informarea pe care medicul o face pacientului
la hotel este imposibilă, deoarece contractul a fost
încheiat în condiţiile ofertei TEZ EXPRES, conform său se circumscrie următoarelor aspecte: prezen-
căreia nici turistul, nici agenţia de turism nu cunosc
hotelul în care urmează să fie plasat turistul până la 3
Decizia Curţii de Apel Chişinău din 22.05.2012 pe dosarul nr. 2a-
1118/12
momentul aterizării în aeroport. 4
L.R. Boila, Noul Cod Civil. Perspective privind răspunderea civilă
delictuală, Ed. C.H.Beck, Bucureşti 2012, pag.341

18 Institutul Naţional al Justiţiei


R evista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i nr.4, 2013

tarea stării actuale de sănătate, cu precizarea dia- tă cu privire la asumarea acestor riscuri, în ipoteza
gnosticului, indicarea tratamentului de care acesta producerii rezultatului vătămător, există o legătură
are nevoie şi a condiţiilor în care poate fi efectuat, de cauzalitate, astfel că răspunderea medicului va fi
riscurile în situaţia în care nu va urma recomandări- deplină.
le primite. Informaţiile adresate pacientului trebuie Pentru a înţelege mai bine, simplificăm cele con-
să fie simple, clare, pe înţelesul său, adaptate nive- semnate prin examinarea unui caz din practica ju-
lului dezvoltării sale intelectuale şi socio-culturale, diciară:
competente profesional şi complete, temeinic ar- Pe 22.02.2010, reclamanta a fost internată în
gumentate. După primirea acestor informaţii, paci- IMSP Spitalul Clinic de Traumatologie şi Ortopedie
entul îşi exprimă consimţământul - denumit „acord pentru a fi spitalizată şi operată în baza îndreptării
informat” - cu privire la îngrijirile medicale sau inter- medicului traumatolog din IMSP SR Făleşti, cu dia-
venţia la care va fi supus. gnoza osteomie consolidată de tibie picior drept
Dovada îndeplinirii obligaţiei de informare este şi artroză gr. III a articulaţiei talocroral stânga, fiind
în sarcina medicului, care va prezenta documentul necesară efectuarea unei intervenţii chirurgicale.
semnat de pacient, prin care i-a adus la cunoştinţă Intervenţia chirurgicală a fost efectuată de către
toate informaţiile necesare. Forma scrisă a actului pârât cu respectarea prevederilor legale în acest do-
oferă posibilitatea demonstrării condiţiilor şi conţi- meniu – Legea RM nr. 263 din  27.10.2005 „Cu pri-
nutului informării, în caz de litigiu, aspecte cu privi- vire la drepturile şi responsabilităţile pacientului”,
re la care pot fi administrate şi alte mijloace de pro- stipulate în art. 13 alin (2) privind consimţământul
bă, în cazul producerii evenimentului prejudiciabil, şi modul de perfectare a acordului informat la inter-
pacientul va dovedi legătura de cauzalitate dintre venţia chirurgicală, precum şi a prevederilor Legii
lipsa de informare şi consecinţele păgubitoare care RM nr. 264 din 27.10.2005 „Cu privire la exercitarea
s-au produs, pentru a obţine obligarea medicului la profesiunii de medic”, în acest fel întocmindu-se şi
plata despăgubirilor. Pe de altă parte, refuzul paci- semnându-se acordul informat la intervenţia chi-
entului de a urma tratamentul recomandat trebuie rurgicală pe data 22.02.2010, contrasemnat şi de
să fie consemnat în scris, ca dovadă în ipoteza agra- medicul curant, împreună cu anestezistul, în modul
vării stării sale de sănătate şi prejudicierii sale din stabilit de lege. Astfel, prin acordul informat men-
cauza propriei fapte. ţionat anterior, pacienta şi-a manifestat dorinţa de
Cu toate că, direct şi nemijlocit, prejudicierea e a fi operată de către medicii indicaţi şi a convenit
din cauza activităţii medicului de diagnosticare, tra- asupra dreptului acestora „să execute proceduri di-
tament şi îngrijire, trebuie acceptată ideea potrivit agnostice şi terapeutice considerate necesare”.
căreia este posibilă prejudicierea pacientului şi pen- Reclamanta afirmă că, din neglijenţă, i-a fost
tru pierderea şansei de a evita riscul vătămător, fie operat alt picior decât cel indicat în acordul pre-
prin alegerea îngrijirilor medicale necesare, fie prin operator.
refuzul aplicării unui anumit tratament ori efectu- Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, din 01 iulie
area intervenţiei periculoase care i-a fost propusă 2011, acţiunea recurentei a fost respinsă integral.
de medic. Neacordarea îngrijirilor medicale e şi din La 14 noiembrie 2012, Colegiul Civil al Curţii de
cauza faptului că pacientul nu a cunoscut posibilita- Apel Chişinău a admis apelul recurentei, a dispus
tea de a se supune unor tratamente sau intervenţii casarea în partea în care a fost respinsă acţiunea pri-
care ar fi putut să-i amelioreze starea de sănătate, vind recuperarea prejudiciului moral şi a dispus în-
din cauza lipsei sale de informaţie.5 casarea din contul intimatului a prejudiciului moral
Privită prin prisma acestor argumente, conside- în sumă de 100.000 lei. În rest, hotărârea instanţei
răm că obligaţia de informare este o obligaţie „de de fond a fost menţinută.
rezultat”, a cărei încălcare poate atrage răspunde- Curtea de Apel a statuat cu privire la ilegalitatea
rea medicului pe temei obiectiv, respectiv - cel al intervenţiei chirurgicale efectuate de medicul chi-
riscului exercitării profesiunii sale. Între omisiunea rurg, concluzionând şi asupra faptului că, în pofi-
medicului de a aduce la cunoştinţa pacientului său da efectuării expertizei în cadrul dosarului, totuşi
eventualitatea producerii unor complicaţii posto- aceasta n-a confirmat riscul la care putea fi supusă
peratorii sau pericolul decesului său şi imposibilita- recurenta în cazul în care medicul nu schimba tacti-
tea acestuia de a lua o hotărâre pe deplin conştien- ca de tratament.
Menţionăm că, pe parcursul examinării pricinii
în apel, a fost numită expertiza medico-legală pen-
5
L.R. Boila, Noul Cod Civil. Perspective privind răspunderea civilă
tru a stabili dacă medicul era în drept să efectueze
delictuală, Ed. C.H.Beck, Bucureşti 2012, pag.348

Institutul Naţional al Justiţiei 19 19


R ev ista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i n r.4, 2013

intervenţia chirurgicală şi la piciorul stâng. Potrivit Legea privind comerţul electronic, nr. 284-
raportului de expertiză medico-legală, s-a constat XV din 22.07.2004, consemnează că agentul co-
că medicul a schimbat tactica de tratament în teme- merţului electronic este obligat să asigure celorlalţi
iul acordului informat, decizia lui fiind îndreptăţită. subiecţi ai comerţului electronic e) datele privind
De menţionat este şi faptul că tactica de tratament condiţiile expedierii, precum şi preţurile bunuri-
poate şi urmează a fi schimbată de către medicul lor destinate vânzării, tarifele serviciilor ce vor fi
curant în sala de operaţie în cazul constatării unor prestate. Alin. (2) al articolului menţionat prevede
circumstanţe de care depinde nemijlocit viaţa şi să- că ofertele sau informaţiile cu privire la bunurile,
nătatea persoanei, în urma unui studiu, cu cercetări lucrările sau serviciile propuse de agentul comer-
minuţioase şi întemeiate, care ulterior ar putea fi ar- ţului electronic trebuie să fie prezentate în formă
gumentată. electronică în aşa fel încât să permită reproduce-
La momentul internării, bolnava a fost consulta- rea informaţiei fără denaturări şi formarea unei
tă în secţia consultativă a SCTO. I-au fost efectuate imagini clare despre agentul comerţului electro-
rentghenogramele ce au confirmat necesitatea in- nic, precum şi despre bunurile, lucrările şi serviciile
tervenţiilor chirurgicale la ambele picioare, cu care propuse de acesta, preţurile, tarifele lor şi condiţi-
pacienta a luat cunoştinţă şi, mai mult ca atât, şi-a ile de vânzare, executare sau prestare. Articolul 17
dat acordul la operaţie prin semnarea „acordului in- alin (2) din aceeaşi lege consemnează următoarele:
format la intervenţia chirurgicală”. comunicările comerciale trebuie să respecte cel pu-
Chiar şi pct. 1.3 ale acordului informat menţio- ţin următoarele cerinţe: a) să fie clar identificabile.
nează că pacientul autorizează executarea proce-
Pe plan internaţional, în afara programului
durilor diagnostice şi terapeutice considerate ne-
preliminar din 1975 privind informarea şi protecţia
cesare, că în cursul intervenţiei pot apărea situaţii
consumatorilor, există un număr important de re-
neprevăzute care necesită proceduri diferite de cele
gulamente şi directive, multe amendate ulterior, dar
preconizate şi consimte la proceduri şi intervenţii
şi de recomandări, rezoluţii, decizii. Dintre acestea
pe care medicii le consideră necesare.
pot fi menţionate următoarele:
Considerăm că acţiunile medicului au fost per-
fect legale, neîncălcându-se în nici un fel drepturile - Recomandarea Comisiei nr. 88/41/EEC din 10
pacientului, mai cu seamă dreptul la informare, fapt decembrie 1987 privind implicarea şi îmbunătăţirea
dovedit prin existenţa acordului informat, semnat participării consumatorilor la standardizare şi Re-
de pacientă.6 zoluţia Consiliului din 4 noiembrie 1988 privind
În final, menţionăm că, în plan naţional, exis- îmbunătăţirea participării consumatorilor la stan-
tă un şir de reglementări în domeniul dreptului la dardizare;
informare a consumatorului. Spre exemplu, Legea - Rezoluţia Consiliului din 4 noiembrie 1988 pri-
privind protecţia consumatorilor nr. 105-XV din vind protecţia consumatorilor prin indicarea preţu-
13.03.2003, art. 24 prevede că consumatorii au rilor produselor alimentare şi nealimentare;
dreptul de a fi informaţi, în mod complet, corect - Directiva Consiliului nr. 90/496/EEC din 24 sep-
şi precis, asupra caracteristicilor produselor şi tembrie 1990 privind etichetarea nutritivă a alimen-
serviciilor oferite de către agenţii economici ast- telor;
fel încât să aibă posibilitatea de a face o alegere - Regulamentul Comisiei nr.1014/90 din 24 apri-
raţională, în conformitate cu interesele lor, între lie 1990 (amendat) de stabilire a regulilor detaliate
produsele şi serviciile oferite şi să fie în măsură să de definire, descriere şi prezentare a băuturilor al-
le utilizeze, potrivit destinaţiei acestora, în deplină coolice etc.
securitate. Protecţia drepturilor consumatorilor la informa-
Prevederile art. 25 alin. (1) şi (5) stipulează că ţie comparativă se referă îndeosebi la etichetarea
textul informaţiei va fi lizibil, imprimat cu litere şi afişarea preţurilor şi tarifelor la mărfuri şi servicii.
şi caractere distincte pentru consumator. Vânză- Legislaţia comunitară referitoare la etichetare vizea-
torii şi prestatorii de servicii trebuie să informeze ză (în afară de siguranţa produselor) informarea co-
consumatorii despre preţul de vânzare al produ- rectă a consumatorilor în ceea ce priveşte preţurile,
sului şi preţul pe unitatea de măsură a produsu- alte calităţi sau caracteristici ale produselor. Afişarea
lui (când este aplicabil) sau despre tariful serviciului preţului de vânzare /unitatea de măsură (kg, l, m)
prestat, să ofere toate informaţiile care trebuie să este obligatorie pentru produsele preambalate în
însoţească produsul ori serviciul. cantităţi variabile sau vândute în vrac, cu excepţia
câtorva produse preambalate/vândute în cantităţi
6
Decizia Curţii de Apel Chişinău din 14.11.2012, pe dosarul 2a-
prestabilite. Afişarea obligatorie a preţurilor pentru
4679/11

20 Institutul Naţional al Justiţiei


R evista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i nr.4, 2013

toate produsele de consum curent ajută consuma- Bibliografie:


torii să facă comparaţii între produse. 1. Codul Civil al R.M. nr. 1107 din  06.06.2002, pu-
Pentru evitarea oricărei confuzii, legislaţia comu- blicat la 22.06.2002 în Monitorul Oficial nr. 82-86.
nitară a stabilit denumirile de origine şi indicaţiile 2. Legea privind protecţia consumatorilor nr.
geografice de origine protejate, care sunt menţio- 105-XV din 13.03.2003.
nate pe etichetele produselor alimentare sau în ma- 3. Legea privind comerţul electronic nr. 284-XV
terialele publicitare referitoare la acestea. din 22.07.2004.
Pentru o informare mai bună a consumatorilor 4. I. Adam, Drept civil. Obligaţiile. Contractul., Ed.
s-a înfiinţat Centrul European al Consumatorilor (Eu- C.H. Beck 2011.
ropean Consumer Centre) de la Dublin, care asigură 5. L.R. Boila, Noul Cod Civil. Perspective privind
informarea gratuită şi oferă servicii de consultanţă răspunderea civilă delictuală, Ed. C.H. Beck, Bucu-
privind drepturile consumatorilor. Acesta reprezin- reşti 2012.
tă o parte importantă a vastei reţele de centre ale 6. D. Cimil, Calificarea raporturilor contractuale,
consumatorilor şi oferă asistenţă pentru rezolvarea Ed. GrafemaLibris 2013.
directă a disputelor din alte state membre, iar în caz 7. A.N. Gheorghe, C. Spasici, D.S. Arjoca, Dreptul
de nereuşită – subiectul este înaintat unei organiza- consumaţiei, Ed. Farmagiu, 2012.
ţii alternative de rezolvare a disputelor din statele 8. L. Pop, Tratat de drept civil. Obligaţiile. Vol. II.
membre. Centrul este finanţat în comun de Oficiul Contractul, Ed. Universul juridic, Bucureşti 2009.
Directoratului Afacerilor Consumatorilor din Irlanda 9. V. Stoica, Revista Drept comercial, Nr. 7-8, Ed.
şi de Comisia Europeană. Lumina Lex, Bucureşti, 2013.
Cu toate că există un şir de norme menite să re- 10. Decizia Curţii de Apel Chişinău din 22.05.2012
glementeze asigurarea consumatorilor cu informa- pe dosarul nr. 2a-1118/12.
ţia necesară, aplicarea normelor privind protecţia 11. Hotărârea Judecătoriei sec. Centru, mun. Chi-
consumatorului este departe de a fi satisfăcătoare. şinău, din 15.02.2011 pe dosarul nr. 2-922/11.
Aceasta, în opinia noastră, e din cauza lipsei educa- 12. Decizia Curţii de Apel Chişinău din 14.11.2012,
ţiei consumeriste a populaţiei, care nu este suficient pe dosarul 2a-4679/11.
de pregătită şi nici conştientă de drepturile şi mijloa- 13. Hotărârea Judecătoriei sect. Botanica din
cele juridice deosebit de eficace oferite de dreptul 03.06.2013, pe dosarul 2-961/13.
pozitiv pentru a-şi promova şi apăra interesele. Asi-
gurarea şi controlul respectării exigenţelor pe care
trebuie să le îndeplinească informaţiile datorate
profanilor de către profesionişti în perioada precon-
tractuală ar trebui să fie realizată prin intermediul
formalismului specific, numit formalism informativ.
Prin formalism informativ se înţelege obligaţia unor
contractanţi de a oferi informaţiile pe care le dato-
rează prin lege partenerilor contractuali într-o anu-
mită formă şi cu respectarea condiţiilor prevăzute
de reglementările legale în vigoare. Nerespectarea
cerinţelor formalismului informativ trebuie să atra-
gă aplicarea unor sancţiuni contravenţionale şi de
drept privat.
Formalismul informativ se înscrie în contextul
obligaţiei generale precontractuale de informa-
re, care, în unele contracte, mai ales în cele dintre
profesionişti şi consumatori, beneficiază de o regle-
mentare şi mai exigentă. Scopul său principal con-
stă în atenţionarea - într-o anumită formă, de regulă
în scris - a consumatorilor asupra obiectului, con-
ţinutului şi condiţiilor de încheiere a contractului,
asigurându-se astfel protecţia integrităţii consimţă-
mântului părţii contractante mai slabe şi „sanitariză-
rii” spaţiului precontractual.

Institutul Naţional al Justiţiei 21 21


R ev ista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i n r.4, 2013

ABORDAREA JURIDICĂ A CAUZALITĂŢII ŞI


DIVERGENŢELOR DE DIAGNOSTIC ÎN MALPRAXIS

ceperea aspectelor ce ţin de diagnosticare, evoluţie a


Gheorghe BACIU, proceselor patologice şi selectare adecvată a metodelor
profesor universitar, d.h.m.
de tratament. De pe poziţiile principiilor dezvoltării şi
Andrei PĂDURE,
degradării în natură, cauzalitatea poate fi determinată în
conferenţiar universitar, d.m.
Anatol BONDAREV, felul următor: orice modificare ce condiţionează o cali-
asistent universitar, tate nouă are cauză şi consecinţe. Deci, cauzalitatea este
Catedra Medicina legală a USMF o problemă filozofică bazată în general pe principiul le-
„Nicolae Testemiţanu”, de Medi- găturii universale. Cu toate că stabilirea unor relaţii de
cină Legală al MS cauzalitate dintre diferite fenomene ce au loc în natură
este un proces dificil şi anevoios, el este totuşi posibil.
Sumar Problema cauzalităţii în medicină a fost profund stu-
În articol sunt prezentate părerile autorilor şi explicaţiile şti- diată de renumitul patolog rus I. V. Davîdovski care, într-
inţifice ale problemei de cauzalitate în medicină. Este eviden- o lucrare fundamentală încă din 1962, scria următoa-
ţiată importanţa medico-legală a stabilirii legăturii de cauzali- rele: „Aprecierea legăturii de cauzalitate este o formă
tate între traumă şi consecinţele ei. Sunt discutate posibilităţile de determinare a proceselor ce au loc în natură. Aceste
de estimare a legăturii de cauzalitate dintre asistenţa medicală
legături permit a înţelege de ce procesul evoluează într-
defectuoasă şi consecinţele ei.
Cuvinte-cheie: importanţa medico-legală, traumă, conse- o anumită direcţie, de ce dintre multitudinea posibilită-
cinţe, asistenţa medicală ţilor real existente se manifestă anume aceasta”.
Etiopatogenia bolilor, scria Davîdovski, nu poate fi
Summary studiată fără a se delimita trei dintre cele mai principale
Juridical aspects of causality and diagnosis discrepancies forme de cauzalitate, care adesea sunt atât de corelate,
in malpraxis încât este dificil a le diviza. Din ele fac parte: a) legătura
Opinion of the authors and scientific explaining of causa-
lity problem in medicine is presented. Medico-legal importan-
dintre condiţiile specifice ale mediului, care contribuie
ce of causality relation between trauma and its consequences la apariţia patologiei şi instalarea unei forme nosologice
is pointed out. Possibilities of estimation of causality relation a bolii; b) legătura dintre cauza şi consecinţa intranoso-
between deficient medical assistance and consequences are logică; c) legătura de cauzalitate internosologică.
discussed. Condiţiile specifice ale mediului contribuie întot-
Key-words: medico-legal importance, trauma, con- deauna la apariţia fiecărei unităţi nosologice şi se află cu
sequences, medical assistance
aceasta într-o legătură de cauzalitate. Ele pun în acţiune
factorii etiologici. Noţiunea de „condiţii specifice ale me-
diului” include şi particularităţile individuale ale organis-
Potrivit Codului de Procedură Penală (art.142) şi Le- mului, dar nu în calitate de unitate nosologică separată
gii cu privire la expertiza judiciară, constatările tehnico- care contribuie la apariţia unei boli concrete. Totodată,
ştiinţifice şi medico-legale (art.12) expertiza este dispusă chiar şi cele mai agravante condiţii specifice ale mediu-
de către organul de urmărire penală şi instanţa de jude- lui nu provoacă o anumită boală, dacă lipseşte factorul
cată atunci când „...pentru constatarea circumstanţelor etiologic, care poate fi provocat prin acţiunea acestor
ce pot avea importanţă probatorie pentru cauza penală condiţii specifice în calitate de mecanism declanşator.
sunt necesare cunoştinţe speciale în domeniul ştiinţei, Spre exemplu, dacă nu ar exista arma de foc, nu s-ar pro-
tehnicii, artei sau meşteşugului”. Scopul principal al ex- duce şi plaga împuşcată, dacă n-ar exista omul să apese
pertizei medico-legale constă în analiza informaţiilor cu pe trăgaci, iarăşi nu s-ar fi produs această leziune.
caracter medico-biologic şi prezentarea lor într-o formă Determinarea factorului etiopatogenetic în practica
accesibilă pentru Organul de urmărire penală şi adapta- medicinii legale are o importanţă deosebită. Spre exem-
tă necesităţilor dreptului penal, administrativ sau civil. plu, prin identificarea obiectului vulnerant sau a mijloa-
Una dintre importantele probleme pentru desfăşu- celor prin care s-a produs infracţiunea, în calitate de fac-
rarea corectă a urmăririi penale şi luarea deciziilor jude- tor etiologic, se poate concretiza modalitatea producerii
cătoreşti este aprecierea legăturii dintre cauză şi efect. şi persoana care a comis crima şi astfel să se contribuie la
Legătura de cauzalitate în teoria şi practica medicală rezolvarea problemelor de ordin juridic. Spre regret, şti-
este o problemă specifică şi de mare valoare întru per- inţa medicală contemporană nu dispune de informaţii

22 Institutul Naţional al Justiţiei


R evista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i nr.4, 2013

depline despre mulţi factori etiologici, acţiunea cărora Prof. Gh. Scripcaru şi colaboratorii (1979) menţi-
poate declanşa anumite stări patologice sau boli. onează că într-un fenomen biologic cauza va fi întot-
În viziunea lui V. Panaitescu (1995), sindromul ta- deauna factorul fără de care efectul nu apare chiar în
natogenerator este o asociaţie de semne şi simptome prezenţa unor condiţii favorabile, deoarece ea trebu-
clinice, cu substrat lezional specific, având etiologie ie să imprime întotdeauna efectului biologic, tabloul
diversă, corespunzând insuficienţei unui organ; prin principal, specificul calitativ, să preceadă şi genereze
evoluţia spre ireversibil sindroamele tanatogenera- efectul, să aibă caracter necesar. Condiţia va fi elemen-
toare pot duce la moarte. Studiile finale ale acestor tul ce conferă particularităţi suplimentare cauzei, cum
sindroame corespund practic stărilor terminale. Utili- ar fi, de exemplu, determinarea momentului apariţiei
zarea termenului de ireversibil trebuie făcută cu multă efectului. Cauza este deci elementul obligatoriu, hotă-
prudenţă, deoarece această etichetare, oricât ar fi de râtor, necesar, iar condiţiile sunt elementele secunda-
argumentată cu datele clinice şi paraclinice, poate fi in- re întâmplătoare. Condiţia nu poate niciodată genera
completă (organismul dispunând de rezerve şi meca- izolat efectul. Astfel, va exista o legătură cauzală chiar
nisme de apărare ale căror obiectivare nu se realizează de nu s-a acordat un ajutor medical prompt şi calificat
totdeauna) şi nu exclude continuarea perseverentă a sau victima avea o stare fizică precară, deoarece, atari
tratamentului până la declararea morţii cerebrale. factori cu valoare de condiţie se alătură cauzei iniţiale
Autorul defineşte că prin stabilirea cauzei tanato- în producerea efectului biologic şi mai ales juridic.
generatoare şi a condiţiilor în care aceasta a acţionat, Interrelaţia cauzelor externe cu condiţiile interne
expertul formulează concluzii referitoare la felul morţii. pune expertizei cele mai dificile probleme de cauzali-
Cele mai multe sindroame tanatogeneratoare sunt co- tate biologică, deoarece frecvent o cauză externă nu
mune atât morţii violente, cât şi celei neviolente, diferă acţionează la fel asupra diferitelor organisme, iar un
prin mecanismul lor de producere şi particularităţile lor efect poate deveni ulterior cauza unor noi raporturi
evolutive. patologice în organism, condiţionate de factori de me-
V. T. Dragomirescu (1995) consideră că, pentru te- diu intern.
oria şi practica medico-legală, categoria filozofică de De menţionat că rolul cauzei sau condiţiilor nu poa-
cauzalitate reprezintă atât un principiu fundamental te fi absolutizat în cadrul expertizei medico-legale, de-
legat de necesitatea de transpunere a determinismului oarece într-un caz factorul determinant al morţii poate
concret al fenomenelor biomedicale şi psihologice la fi condiţia, în timp ce în altul – numai factorul extern
viaţa socială, în general şi în mod particular de rapor- (cauza). Deci, medicina legală stabileşte legătura de
tare la cauzalitatea social-juridică, cât şi o metodă de cauzalitate dintre fenomenele biologice, iar organele
soluţionare a obiectelor principalelor categorii de ex- de drept şi justiţia apreciază cauzalitatea socio-juridi-
pertize, precum şi de obiectivare (argumentată) a con- că. Evident, medicina legală apreciază şi rolul cauzelor
cluziilor acestor lucrări. Cauzalitatea nu se confundă concuratoare, a concursului de cauze indivizibile în
nici cu etiologia şi etiopatogenia, după cum cauza nu efectul produs, atunci când moartea (efectul) se ex-
trebuie confundată cu agentul etiologic. plică prin leziuni multiple, concomitente şi de aceeaşi
Autorul subliniază: cauza trebuie înţeleasă drept o gravitate.
interacţiune pe plan individual între fondul bio-psiho- V. T. Dragomirescu atenţionează că în stabilirea co-
organogen şi condiţiile permanente pe care le implică. relaţiilor dintre traumă şi prejudiciul fizic (morfo-func-
Condiţia reprezintă situaţia sau împrejurarea de care ţional) sau moarte, se vorbeşte în mod curent despre o
depinde apariţia unui fenomen sau care influenţează legătură directă, imediată sau necondiţionată, şi des-
acţiunea unei cauze, putând-o stimula sau frâna. Efec- pre o legătură directă, mediată sau condiţionată, am-
tul se poate defini ca fiind fenomenul care rezultă din bele situaţii fiind raportate la o cauzalitate „primară”. Se
interacţiunea cauzelor, condiţiilor şi circumstanţelor şi distinge şi o legătură indirectă, în determinarea preju-
care este determinat în mod necesar de cauza însăşi. diciului fizic sau a morţii, situaţie raportată la cauzalita-
În special, se accentuează că criteriologia, care se utili- te denumită „secundară”, deoarece între cauză şi efect
zează sau care trebuie utilizată în soluţionarea medico- intervine o nouă verigă reprezentată de o complicaţie
legală a cauzalităţii din orice domeniu (traumatogene- legată de traumatismul însuşi, precum şi de particulari-
za, tanatogeneza etc.), trebuie să fie exclusiv medicală, tăţile de evoluţie individuală.
chiar dacă este vorba de o cauzalitate complexă. Totodată, autorul arată că valoarea sistematizării
În acest context, Gh. Scripcaru şi Th. Ciornea (1979) legăturii de cauzalitate prezentate este numai orien-
scriu: „ca operaţie logică de epistemologie medico-le- tativă, întrucât diversitatea situaţiilor de traumatizare,
gală, cauzalitatea necesită o apreciere concretă, bazată precum şi particularităţile individuale de reactivitate a
pe o analiză riguroasă a materialului faptic dintr-o mul- organismului impun o multitudine de factori de condi-
titudine de investigaţii. Cauzalitatea exprimă relaţia de ţionare endo- sau exogenă şi că terminologia de „cau-
legătură dintre un eveniment cu valoare de cauză şi al- zalitate condiţionată” are mai mult un caracter arbitrar,
tul cu valoare de efect”. deoarece această condiţionare există permanent.

Institutul Naţional al Justiţiei 23 23


R ev ista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i n r.4, 2013

Abordând problema de cauzalitate în aspect medi- a transformării posibilităţii în realitate, a unui fapt ipo-
cal, juridic şi filozofic, Iu. A. Hrustaliov (2006) recoman- tetic în tetic, a unei prezumţii în adevăr.
dă a se utiliza în practica medico-legală două noţiuni: Cercetând problema interacţiunii dintre trauma-
tipul legăturii şi nivelul legăturii. Tipul legăturii poate tism şi afecţiunile preexistente sau concomitente, Gh.
fi: direct şi indirect; după raport – nemijlocit şi inter- Baciu (1971) şi Vl. Beliş (1995) recomandă ca în apre-
mediar; simplu şi compus; provocat de un factor sau cierea finală a unui caz şi în precizarea raportului de
plurifactorial. Nivelul legăturii dintre leziune şi moarte cauzalitate să fie luaţi în consideraţie toţi factorii care
poate fi: minim, moderat, intensiv şi funcţional. Autorul au putut produce abateri de la evoluţia fiziologică a
consideră că interpretarea corectă a tipului şi nivelului unei leziuni traumatice, obligaţia expertului fiind acea
de raporturi va facilita calitatea răspunsurilor la între- de a preciza condiţiile agravante şi de aprecia conse-
bările adresate în privinţa legăturii de cauzalitate în cinţele reale imediate sau îndepărtate ale unui trauma-
problemele medicale. tism. Totodată, se va ţine seama şi de promptitudinea
Gh. Scripcaru, T. Ciornea, N. Ianovci (1979) conside- şi corectitudinea tratamentului aplicat, precum şi de
ră că aprecierea medicală a unui raport de cauzalitate cooperarea traumatizantului. În această ordine de idei
nu este incompatibilă cu punctul de vedere juridic asu- Constanţa Naneş (1995) subliniază că, uneori, înlănţu-
pra cauzalităţii şi nu constituie o imixtiune în aspectele irea cauzală dintre factorul agresional extern şi efectul
judiciare ale speţei. Medicul apreciază anumite laturi final se poate prelungi în timp sau în legătură cu afecţi-
ale legăturii cauzale, impuse gândirii sale de mişcarea uni concuratoare preexistente sau intercurente.
biologică a materiei, aspectele cauzalităţii în întregime, Nu întotdeauna este uşor de a aprecia legătura
în raport de mişcarea socială a materiei, revenindu-i de cauzalitate dintre traumă şi dereglarea sănătăţii la
juristului. În cauzalitatea juridică, privită ca trăsătură a persoanele agresate în cazul când diagnosticul clinic
laturii obiective a infracţiunii, se include deci şi cauza- inclus în documentele medicale este întocmit incorect
litatea biologică. Cauzalitatea biologică contribuie la din punct de vedere etiopatogenetic sau se bazează pe
aprecierea cauzalităţii juridice, plecând de la studiul un set de simptoame (sindroame) cu caracter subiec-
interrelaţiei juridice. Pornind de la studiul interrela- tiv. Evident, un diagnostic clinic fără obiectivizare etio-
ţiei dintre cauză şi efect ca şi al condiţiilor ce intervin patogenetică suficientă nu permite a se stabili adecvat
în această relaţie, din multiplii factori implicaţi într-un legătura de cauzalitate, induce o apreciere incorectă a
efect, medicul va izola pe cei cu semnificaţie cauzal-bi- gravităţii medico-legale a vătămării corporale şi, în ulti-
ologică în rezultatul produs şi prin aceasta, implicit, cu
mă instanţă, poate servi drept temei pentru o calificare
semnificaţie de conduită antisocială, ilicită.
juridică greşită.
Autorii nominalizaţi apreciază că în medicina legală
Necorespunderea diagnosticului clinic și cel me-
cauzalitatea este mai amplă decât în drept sau medi-
dico-legal reprezintă o divergență. După opinia mai
cină, în general, şi este întâlnită sub forme mai variate,
multor autori, nu este suficientă doar constatarea di-
deoarece etapa biologică de mişcare a materiei este
vergenţelor, însă este necesară analiza şi aprecierea
infinită şi, prin aceasta, mai concretă faţă de etapa sa
expertală a lor, deoarece valoarea ştiinţifică şi practică
social-juridică, unde intervine abstractizarea gândirii
o au cauzele apariţiei diagnosticului eronat, care sunt
noastre ce esenţializează diversitatea şi, în continuare,
divizate în două grupe mari: obiective şi subiective. La
consideră că „medicina fiind complexă, aşa cum însăşi
natura este infinită, nu este o greşeală din partea ex- cauzele obiective se atribuie: durata scurtă a spitalizării
pertului dacă se referă la toate aspectele unei cauze, – după standardele în vigoare diagnosticul clinic trebu-
inclusiv acelea care nu decurg din problematica medi- ie să fie stabilit în primele 72 ore de la internare; starea
co-legală, dar implică definirea unei infracţiuni, cum ar gravă a pacientului, ce nu permite efectuarea unor pro-
fi cauzalitatea juridică”. ceduri diagnostice; dificultatea diagnosticării procesu-
Caracterul esenţial aplicativ, pragmatic al cercetării lui patologic – a fost utilizat întreg spectrul metodelor
şi interpretării cauzalităţii în medicina legală, arată V.T. de diagnosticare, însă posibilităţile instituţiei medico-
Dragomirescu, impune necesitatea delimitării precise, sanitare concrete, tabloul clinic atipic, manifestarea
în sensul statuării noţiunilor cu care se operează. Ac- atenuată a maladiei, prezenţa stărilor mascante sau a
tivitatea de expertiză implică o activitate permanentă unei boli rar întâlnite nu au permis stabilirea corectă a
de cercetare şi interpretare pe baza şi prin intermediul diagnosticul clinic. Cauzele subiective includ mai mul-
studiului cauzalităţii, având ca trăsătură specifică înce- te: examinarea insuficientă a bolnavului; subestimarea
perea cercetării de la analiza efectului pentru a ajunge sau supraestimarea datelor anamnezei, colectarea ei
la stabilirea cauzelor acestuia în procesul de determi- insuficientă; subestimarea datelor examenului clinic,
nare reconstitutivă, însă totodată în virtutea unei ex- interpretarea lor greşită; subestimarea sau supraesti-
perienţe câştigate în domeniu, tinzând spre o antici- marea datelor investigaţiilor paraclinice; subestimarea
pare a desfăşurării fenomenelor într-o etapă ulterioară sau supraestimarea concluziilor consultantului; formu-
(predicţie). Însăşi predicţia se bazează pe postdicţie şi larea incorectă a diagnosticului clinic (după etiopato-
ajută la cunoaşterea şi interpretarea pe baze ştiinţifice genie, lipsa rubricării etc.).

24 Institutul Naţional al Justiţiei


R evista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i nr.4, 2013

Scopul principal al expertizei medico-legale în ca- calitatea documentaţiei medicale. Spre regret, docu-
drul cercetării cadavrelor constă în analiza informaţii- mentele medicale adeseori nu conţin informaţii obiec-
lor de cauzalitate obţinute şi prezentarea rezultatelor tive depline cu privire la patologia constatată la bolnav
într-o formă accesibilă pentru organele de drept. Con- sau leziunile real existente la acesta, din care motiv
cluziile expertului trebuie să corespundă întotdeauna poate fi conchis că şi ajutorul medical nu s-a prestat
setului de întrebări adresate pentru soluţionare. În în volumul deplin şi strict necesar. În astfel de situaţii
procesul stabilirii diagnosticului şi identificării unităţii medicii legişti nu pot rezolva corect multe probleme
nosologice principale medicul legist apreciază legătu- ridicate de către organele de drept. În primul rând
ra de cauzalitate dintre toate procesele patologice de- această afirmaţie se referă la aprecierea legăturii de
pistate şi deces, astfel fiind elucidat lanţul tanatogene- cauzalitate dintre traumă (boală) şi deces, dintre defici-
rator. În funcţie de legătura obţinută sunt identificate enţele în acordarea asistenţei medicale şi prejudiciului
maladia (trauma) de bază şi cele concomitente. Astfel, adus pacientului sau consecinţele agravante. În acelaşi
între cauza decesului şi maladia sau trauma de bază timp, până în prezent nu sunt elaborate acte norma-
trebuie să existe o legătură directă de cauzalitate. Din tive care să stipuleze formele legăturilor de cauzali-
cele relatate rezultă că, chiar dacă Organul de urmărire tate şi consecinţele ajutorului medical inadecvat. Din
penală nu ridică în faţa expertizei medico-legale pro- aceste considerente, medicii legişti prezintă, de obicei,
blema legăturii de cauzalitate, aceasta este soluţionată răspunsuri la întrebările adresate de către organele de
de către medic odată cu stabilirea diagnosticului şi ta- drept ţinând cont de cunoştinţele medicale obţinute în
natogenezei. cadrul studiilor universitare şi, adeseori, prin cunoaşte-
Problema aprecierii cauzalităţii se complică uneori rea intuitivă a problemelor respective. Situaţia dată se
atunci când între cauză şi efect se interpune intervenţia răsfrânge prin apariţia unor dificultăţi şi a deficienţe-
medicului, mai ales dacă intervenţia este una deficien- lor în elaborarea răspunsurilor categorice la întrebările
tă. Identificarea legăturii de cauzalitate în atare situaţii care necesită soluţionare în aspect juridic.
mai este complicată şi de imposibilitatea prognozării Iu. A. Hrustaliov (2006) menţionează că în Federaţia
certe a cursului evolutiv al procesului patologic sau Rusă deficienţele în activitatea lucrătorilor medicali se
traumatic chiar cu condiţia acordării unei asistenţe me- analizează de către o comisie specială din care fac parte
dicale corecte şi depline. Problematica abordată a de- medicii. Aceste comisii, formate conform specialităţilor
venit foarte actuală pentru serviciul medico-legal din respective, sunt împuternicite primar să stabilească
ţară, odată cu creşterea semnificativă în ultimii ani a in- prezenţa şi categoriile legăturilor de cauzalitate şi să se
cidenţei expertizelor medico-legale în comisie cu privi- pronunţe asupra fiecărui caz în parte. Totodată, auto-
re la calitatea asistenţei medicale acordate populaţiei. rul evidenţiază că până în prezent la disciplinele clinice
În această ordine de idei, A. P. Gromov (1970) men- lipsesc elaborări metodice certe şi recomandări, care ar
ţionează că cercetarea cazurilor de atragere la răspun- permite aprecierea legăturilor de cauzalitate dintre ac-
dere a lucrătorilor medicali pentru deficienţele admise ţiunile lucrătorilor medicali şi consecinţele intervenite.
în activitatea profesională este foarte dificilă. În primul S. B. Saprîkin şi M. G. Proţenkov (2007) afirmă argu-
rând acest fapt se datorează lipsei de cunoştinţe din mentat că prevenirea instalării morţii după acordarea
domeniul jurisprudenţei la medici, după cum şi insufi- ajutorului medical pacientului nu înlătură pericolul
cienţei de cunoştinţe speciale medicale la colaborato- pentru viaţă în calitate de criteriu de apreciere a gravi-
rii organelor de drept. Astfel, completând părerea lui tăţii vătămării corporale.
A. P. Gromov, putem afirma că lipseşte o verigă impor- Conform „Regulamentului de apreciere medico-
tantă în lanţul „medic – legist – jurist”, ce determină în legală a gradului de leziuni corporale” (1978) folosit
final imposibilitatea obiectivizării (sau obiectivizarea ne- în Federaţia Rusă şi care a fost în vigoare în Republica
corespunzătoare) a tuturor circumstanţelor şi condiţiilor Moldova până în 2003 se stipulează: „în cazul morţii de
necesare pentru calificarea juridică corectă a acţiunilor/ pe urma leziunilor corporale medicul legist în concluzi-
inacţiunilor personalului medical în procesul exercită- ile sale, concomitent cu rezolvarea altor probleme, este
rii obligaţiilor sale profesionale. O soluţionare reuşită a obligat să evidenţieze şi să argumenteze prezenţa sau
acestei discontinuităţi poate fi realizată, după părerea lipsa legăturii de cauzalitate dintre leziuni şi deces”.
noastră, prin colaborarea intensă dintre Organul de ur- Actualmente, stabilirea prezenţei şi tipului legăturii
mărire penală şi medicul legist în faza premergătoare de cauzalitate dintre deficienţele admise în cadrul ser-
dispunerii expertizei medico-legale, întru elucidarea viciilor medicale prestate şi consecinţele lor (inclusiv
tuturor aspectelor (medicale şi juridice) necesare spre instalarea morţii pacientului) nu sunt standardizate.
clarificare. Totodată, elaborarea unor indicaţii metodice Mai frecvent se vehiculează următoarele definiţii prin-
interdisciplinare cu antrenarea specialiştilor din medici- cipale ale legăturilor de cauzalitate:
na legală şi dreptul penal şi abordarea tuturor aspecte- a) dacă deficienţa este cauza de bază a morţii;
lor medicale şi juridice va putea să înlăture vidul creat. b) dacă deficienţa a contribuit la declanşarea conse-
O problemă separată cu impact asupra posibilităţii cinţei letale;
aprecierii corecte a nivelului serviciilor medicale este c) dacă deficienţa nu a influenţat decesul.

Institutul Naţional al Justiţiei 25 25


R ev ista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i n r.4, 2013

Este evident, în realitate întrebările adresate de că- tare a diagnosticului medico-legal (anatomopatolo-
tre organele de drept spre soluţionarea expertizei me- gic). În acest caz, nu contează dacă s-a confirmat sau
dico-legale în comisie în cazuri atât de specifice sunt nu boala care a necesitat intervenţia chirurgicală sau
cu mult mai diversificate şi complexe, decât cele expu- tratamentul medical.
se anterior. Cu atât mai mult că, în condiţiile asigurării
medicale obligatorii a populaţiei, legii despre dreptu- Bibliografie
rile pacientului şi conştientizarea eventualei recom- 1. Baciu Gh. Role of psychoemotional trauama in
pense – profit financiar de la medici – unele persoane sudden death // The 5th Congress of the Balkan
înaintează organelor de drept diverse plângeri asupra Academy of Forensic Sciences. Ohrid, Republic of
calităţii asistenţei medicale acordate. Macedonia, 2007. p.183.
O altă problemă o reprezintă calificarea aşa-numite- 2. Beliş Vl. Interacţiunea dintre traumatism şi
lor „boli iatrogene” în aspectul cerinţelor contempora- afecţiunile preexistente sau concomitente.
ne. În literatura de specialitate „iatrogenia” este definită Complicaţii. Tratat de medicină legală. Bucureşti,
diferit. Astfel, V. N. Volkov şi A.V. Datii (2000) consideră 1995. Vol. I. p.309-310.
iatrogenia drept stare psihică produsă pe cale psiho- 3. Dragomirescu V.T. Cauzalitatea în teoria şi
genă de către acţiunile şi cuvintele personalului medi- practica medico-legală. Tratat de medicină legală.
cal, cauza fiind lipsa experienţei, atenţiei şi a tactului. S. Bucureşti, 1995. Vol. II. p.828-834.
Ungurean (2001) înţelege prin boli iatrogene maladiile, 4. Naneş C. Obiectivism şi subiectivism în practica
procesele şi stările patologice datorate activităţii pro- medico-legală traumatologică. Tratat de medicină
fesionale a medicului. Aşadar, pe lângă alterarea stării legală. Bucureşti, 1995. Vol. I. p.383-389.
psihice a pacientului, drept iatrogenie este considera- 5. Panaitescu V. Sindroame tanatogeneratoare.
tă şi modificarea stării somatice a acestuia. Suntem de Tratat de medicină legală. Bucureşti, 1995. Vol. I.
părerea că drept iatrogenie într-adevăr poate fi con- p.150-154.
siderată şi dereglarea stării somatice a pacientului cu
6. Scripcaru Gh., Ciornea T. Deontologia medicală.
condiţia că acţiunile personalului medical au fost din
Iaşi: Ed. Junimea, 1979.
punct de vedere tehnic şi tactic incorecte. Dacă me-
7. Scripcaru Gh., Ciornea T., Ianovici N. Medicina şi
dicul a acţionat tactico-tehnic corect şi conform indi-
drept. Iaşi: Ed. Junimea. 1979. p.207.
caţiilor, consecinţele apărute pot fi considerate drept
8. Ungurean S. Deficienţe medicale: cauze şi
complicaţii.
consecinţe. Chişinău: Centrul Ed. Poligrafic
În acest context, apare o întrebare logică: care este
locul iatrogeniei în diagnosticul medico-legal şi în ta- „Medicina”, 2001. 122p.
natogeneză? 9. Алиев М.Н. «Болезни от лечения» и иные
În viziunea noastră, locul maladiilor iatrogene (de заболевания (повреждения). Методические
tratament) în diagnosticul medico-legal (morfologic) рекомендации. Благовещенск, 1989. ч.3. 44с.
rezultă din morfotanatogeneza fiecărui caz în parte de 10. Бачу Г.С. Судебно-медицинская экспертиза
cercetare a cadavrului, în special în caz de moarte vio- насильственной смерти у лиц с
lentă, în acest sens fiind, totodată, necesară o abordare предшествующими заболеваниями. Кишинев:
individuală. Картя Молдовеняскэ, 1971. 88с.
M. N. Aliev (1989) consideră că „maladiile tratamen- 11. Волков В.Н., Датий А.В. Судебная медицина.
tului” necesită a fi introduse în diagnosticul medico-le- Москва, 2000. 639c.
gal (morfopatologic) în calitate de boală asociată (con- 12. Громов А.П. Курс лекций по судебной
comitentă) în cazurile în care intervenţia medicală se медицине. Москва, 1970.
apreciază drept condiţie particulară, care, pozitiv sau 13. Давыдовский И.В. Проблемы причинности в
negativ, a influenţat asupra legăturii de cauzalitate cu медицине (этиология). Москва, 1962.
unitatea nosologică de bază. Autorul arată, că „maladii- 14. Сапрыкин С.Б., Проценков М.Г. Некоторые
le de tratament” pot fi apreciate şi drept cauză de bază особенности установления причинно-
a morţii doar atunci când acestea devin unitate nosolo- следственных связей между повреждениями и
gică de sine stătătoare. Totodată, rolul lor în tanatoge- их последствиями при оказании пострадавшим
neză nu poate fi exclus, dacă maladia care a necesitat медицинской помощи // Суд.мед.экспертиза.
intervenţia chirurgicală nu s-a confirmat. Москва, 2007. №2. c.43-44.
Susţinând în privinţa dată părerea autorului, noi de 15. Хрусталев Ю.А. Причинно-следственные связи
asemenea considerăm că „maladiile de tratament” pot в медицине // Акт.пробл.судебной медицины.
fi calificate drept cauză nemijlocită a decesului, numai Москва, 2006. c.17-18.
în cazul dacă acest „tratament” devine unitate nosolo- 16. Хрусталев Ю.А. Установление причинно-
gică de sine stătătoare şi a condiţionat moartea la fi- следственной связи в судебно-медицинской
nele legăturilor de cauzalitate intranosologice. Acesta практике // Акт.пробл.судебной медицины.
poate fi unicul criteriu ştiinţific argumentat de perfec- Москва, 2006. c.18-19.

26 Institutul Naţional al Justiţiei


R evista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i nr.4, 2013

Apărarea în procesul civil

printr-un sistem de principii şi anume: independenţa


judecătorilor, inamovibilitatea, colegialitatea, egalitatea,
gratuitatea.
Organizarea ierarhică a instanţelor judecătoreşti pre-
supune că partea nemulţumită de hotărârea pronunţată
de prima instanţă are dreptul de a-şi exercita dreptul de
apel, iar ulterior ţinând cont de rigorile legii – dreptul la
Cozma Maria, declararea unui recurs.
magistru în drept, În Constituţie3 accesul liber la justiţie este conceput
candidat la funcţia de judecător ca drept al oricărei persoane de a se putea adresa justi-
ţiei pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor
sale legitime, garantându-se faptul că exercitarea acestui
Sumar drept nu poate fi îngrădit prin nicio lege.
Dreptul la apărare este garantat şi reprezintă posibilitatea Pe parcursul procesului civil subiecţii îşi exercită şi va-
justiţiabilului de a-şi determina garanţiile şi drepturile proce- lorifică anumite drepturi subiective, însă în acelaşi timp
suale întru apărarea intereselor legitime prin intermediul unei îşi onorează şi obligaţii de acelaşi gen. Astfel, existând
persoane împuternicite, fapt ce duce la examinarea cauzei în un conflict, subiectul face uz atât de normele materia-
mod echitabil şi rezonabil. Dreptul la apărare trebuie să fie de le, cât şi de cele procesuale prin intermediul dreptului la
bună-credinţă şi nu un abuz de drept. apărare. Exercitându-ţi un drept la apărare poţi fi sigur
Cuvinte-cheie: proces civil, probă, apărător, instanţa de că drepturile şi interesele legitime îţi pot fi protejate da-
judecată. torită asistenţei acordate din partea unei persoane com-
petente.
Summary Codul de procedură civilă în art. 6 prevede modalităţi-
The right to defense is guaranteed and represents le de apărare a drepturilor, libertăţilor şi intereselor legiti-
litigant’s possibility to determ his procedural guarantees me şi anume că instanţa judecătorească exercită apărarea
and rights to defend the legitimate interests by a person acestor drepturi, libertăţi şi interese legitime prin somarea
empowered which leads to examinate the case fair and re- la executare a unor obligaţii, prin declararea existenţei sau
asonable. The right of defense must be good faith and not inexistenţei unui raport juridic, prin constatarea unui fapt
an abuse of rights. care are valoare juridică şi prin alte modalităţi stabilite de
Key-words: civil lawsuit, probation, attorney, court. lege. În procedura contenciosului administrativ mai întâl-
nim: anularea actului administrativ, recunoaşterea drep-
tului pretins şi repararea pagubei (prejudiciului).
Procesul civil constituie o activitate complexă a in- Existând modalităţi de apărare, este necesar pentru
stanţelor de judecată în vederea înfăptuirii justiţiei pe a le implementa prin anumite mijloace procedurale prin
cauzele civile. care cetăţenii pot accede la justiţie şi anume: cererea de
În literatura de specialitate, procesul civil este un an- chemare în judecată (art.166 CPC) şi căile ordinare şi ex-
samblu de acţiuni procesuale şi raporturi juridice legate traordinare de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti:
de acestea, reglementate de normele dreptului procesu- apelul (art. 357-396 Cod de procedură civilă), recursul
al civil întreprinse de către instanţa de judecată şi partici- (art. 423-445 Cod de procedură civilă); revizuirea hotărâ-
panţii la proces în legătură cu examinarea şi soluţionarea rilor judecătoreşti (art. 446-453 Cod de procedură civilă).
cauzelor civile şi executarea hotărârilor judecătoreşti. Aceste căi procedurale asigură persoanelor interesate ac-
Autorii români1 menţionează că procesul civil este cesul la o instanţă de judecată căreia i s-a stabilit prin lege
activitatea desfăşurată de organele de stat competente, competenţa de a hotărî în materie civilă.
cu participarea părţilor interesate în vederea soluţionării Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului con-
conflictelor de interese apărute în circuitul civil. sfinţeşte dreptul omului la un proces echitabil care în-
Conceptul de proces2 desemnează cadrul formal în seamnă posibilitatea rezonabilă a oricărei părţi de a ex-
care se soluţionează diferendul dintre părţi, astfel încât pune cauza sa în instanţa de judecată, în condiţii în care
procesul este destinat pentru a contribui la realizarea să nu o dezavantajeze faţă de partea adversă, ceea ce se
dreptului. realizează prin asigurarea dreptului său la apărare4 .
Pentru realizarea dreptului este necesar ca fiecare să Dreptul la apărare este consfinţit şi de către Constitu-
poată avea acces liber la justiţie. Accesul liber la justiţie ţia RM5, care este garantat de către stat.
este consacrat ca drept fundamental atât prin art. 20 din Dreptul la apărare prezintă 2 accepţiuni: una materială
Constituţie, cât şi prin art. 6 pct. 1 din Convenţia Europea- şi alta formală6. Prin dreptul la apărare în sens material se
nă pentru Drepturile Omului, prin art. 10 din Declaraţia desemnează ansamblul prerogativelor recunoscute de
Universală a drepturilor omului, precum şi art. 14 pct. 1 din lege părţilor în scopul susţinerilor intereselor sale. Părţile
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice. pot lua cunoştinţă cu toate actele la dosar, pot formula
Totodată realizarea dreptului de apărare prin modul cereri, pot solicita probe, pot exercita căile de atac, pot
de organizare şi funcţionare a instanţelor se efectuează recuza judecători etc.

Institutul Naţional al Justiţiei 27 27


R ev ista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i n r.4, 2013

Dreptul la apărare în sens formal se desemnează po- Obiectul apărării poate consta în combaterea în fond
sibilitatea recunoscută de lege părţilor de a-şi angaja un a pretenţiilor reclamantului, dar şi în combaterea modali-
apărător care să le asigure o apărare calificată. tăţilor în care reclamantul îşi înfăţişează pretenţiile.
În sistemul procesual român, părţile nu au obligaţia Instanţa de judecată este obligată să permită fiecărei
de a-şi angaja un apărător, ele sunt libere să aprecieze părţi a procesului să se apere, să combată, să discută, să
cum pot fi mai bine apărate interesele sale legitime7. Exis- susţină argumentat punctul său de avere asupra perti-
tă anumite legislaţii procesuale care impun angajarea nenţei, concludenţei, temeiniciei sau netemeinicii mijloa-
unui avocat. celor de apărare.
Constituţia, prin art. 26 alin. 3, stipulează că „în tot În cadrul şedinţei de judecată părţile au obligaţia ca în
cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un orice moment să fie pregătite să prezinte explicaţii orale
avocat ales sau numit din oficiu”. O garanţie importantă a sau în scris şi să-şi expună părerea cu privire la orice îm-
dreptului la apărare o constituie şi asistenţa juridică gra- prejurări de drept ori de fapt privitoare la cauză.
tuită asigurată de către stat în cazul în care partea doreşte Oralitatea dezbaterilor judiciare este temelia contra-
să beneficieze de acest serviciu. dictualităţii efective şi garantează apărarea deplină a păr-
Apărător este persoana care are calificare profesio- ţilor în condiţii de egalitate a acestora. Partea are acces
nală şi cunoştinţe de specialitate şi are dreptul să acorde la toate actele procesuale ale cauzei, are dreptul de a fi
asistenţă juridică sau să reprezinte părţile în proces. De informată şi de a lua cunoştinţă de actele procesuale la
regulă, apărătorul este un avocat. Acesta exercită toate a căror îndeplinire nu a participat direct, precum şi drep-
drepturile părţii pe care o asistă. El trebuie să stabilească tul de a participa la toate dezbaterile ce au loc cu privire
o psihologie mobilă, capacitate şi probabilitate profesi- la cauză. După ce instanţa de judecată a ascultat pe acei
onistă, pledoaria să fie analitică, echitabilă şi demnă, în cărora li s-a oferit cuvântul, judecătorul sau completul de
concordanţă cu probele existente în cauză8. judecată se retrage în camera de deliberare pentru emi-
Realizarea dreptului la apărare este asigurat şi prin terea hotărârii şi pronunţarea acesteia părţilor. Părţile au
modul de organizare şi funcţionare a instanţelor judecă- dreptul la apărare şi asupra căilor de atac: apelul, recursul
toreşti, la baza căreia stau principiile: legalităţii, egalităţii şi revizuirea hotărârilor.
părţilor, colegialităţii, publicităţii, controlului judiciar şi Observăm că scopul procesului civil este realizarea
rolului activ al instanţei. sau stabilirea drepturilor şi intereselor civile deduse jude-
căţii şi executării silite a hotărârilor judecătoreşti sau a al-
Legalitatea semnifică înfăptuirea justiţiei în numele
tor titluri judecătoreşti conform procedurii prevăzute de
legii de către instanţele judecătoreşti prevăzute de lege,
lege11 şi nu poate fi realizat decât prin respectarea efecti-
în limita competenţelor ce le-au fost conferite de către
vă a principiului dreptului la apărare.
legiuitor, precum şi supunerea judecătorilor numai în
faţa legii; egalitatea părţilor semnifică egalitatea acestora Recenzent:
în raporturile procesuale cu instanţa, dar şi în raporturile
dintre ele, prin recunoaşterea aceloraşi drepturi proce- Igor Coban,
suale şi impunerea aceloraşi obligaţii. Controlul judiciar doctor în drept, lector superior
înseamnă posibilitatea verificării de către o instanţă supe-
rioară în grad a legalităţii şi temeiniciei hotărârii pronun- Note:
ţate de instanţa inferioară. Şedinţele de judecată sunt pu- 1 Ioan Leş, Ion Deleanu.
blice cu excepţia celor ce ţin de protejarea unei informaţii 2 „Tratat de Drept Procesual Civil” - Ioan Leş, pag. 8,
ce constituie secret de stat, taină comercială ori a unei Bucureşti, 2005.
alte informaţii a cărei divulgare este interzisă prin lege. 3 Vezi art.20 Constituţia RM.
Rolul activ al instanţei reprezintă o garanţie a respectării 4 „Dreptul la un proces echitabil şi în termeni re-
drepturilor şi realizării intereselor acestora, deoarece are
zonabili” - judecători ai Curţii de Apel Bucureşti:
ca scop unic – aflarea adevărului a unei cauze concrete.
Asistenţa juridică constă în apărarea, asistarea şi re- Raluca Moglan Culea şi Nina Ecaterina Grigoraş.
prezentarea persoanelor de către avocat în raporturile 5 Vezi art. 26 Constituţia RM.
acestora cu alte subiecte de drept, în faţa instituţiilor şi 6 „Drept Procesual Civil” - I. Stoenescu, S. Zilberste-
autorităţilor publice. Apărarea presupune susţinerea in, pag.107-108
părţii de către un avocat. Asistarea juridică în proces se 7 În alte legislaţii regula prezintă apărarea inte-
realizează şi prin reprezentarea judiciară, aceasta constă reselor în justiţie printr-un avocat .Ca exemplu,
în exercitarea drepturilor procesuale ale unei părţi, în nu- Constituţia Columbiei stipulează că există anu-
mele şi în interesul acesteia de către avocat. Reprezenta- mite legi care ne indică cazurile în care accesul la
rea judiciară este o formă a reprezentării civile9. justiţie poate avea loc şi fără reprezentarea părţi-
Apărarea este constituită prin mijloace şi procedee
lor printr-un avocat.
prin care se iniţiază, se conduce şi se finalizează atacul
reclamantului în proces sau „reacţia” pârâtului împotriva 8 Vezi „Dicţionar de termeni uzuali” - Emil Derşi-
atacului pornit asupra sa. dan, Bucureşti, 2005.
Legea organizează apărarea tuturor părţilor din pro- 9 „Drept Procesual Civil Român” - I. Stoenescu, Gh.
ces. Părţile și alţi participanţi la proces au dreptul să fie Porumb, pag.138-160, Bucureşti, 1966.
asistaţi în judecată de către un avocat ales ori numit de 10 Alin.1 art.8 CPC.
instanţa de judecată, în cazurile prevăzute de Codul de 11 „Tratat de Procedură Civilă” - Ion Deleanu, vol. I ,
procedură civilă sau de un alt reprezentant10. pag 24-25, Bucureşti 2005.

28 Institutul Naţional al Justiţiei


R evista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i nr.4, 2013

ÎNTREPRINDEREA ÎN DREPTUL CONCURENŢEI.


O PERSPECTIVĂ EUROPEANĂ ŞI DE DREPT COMPARAT

1. Consideraţii generale cu privire la noţiunea


de întreprindere
Deşi controversată în multe alte ramuri de drept2,
noţiunea de întreprindere este esenţială în dreptul
concurenţei.
Diana UNGUREANU, Art. 3 alin. (2)-(3) C. Civ. românesc3 defineşte
doctor în drept, profesionistul ca fiind cel ce exploatează o între-
formator la Institutul Naţional al prindere, exploatarea întreprinderii fiind exerciţiul
Magistraturii din Bucureşti1 sistematic al oricărui tip de activitate ce constă în
producerea, administrarea ori înstrăinarea de bu-
Sumar nuri sau prestarea de servicii, cu sau fără scop „lu-
Dreptul european al concurenţei vizează activităţile între- crativ”.
prinderilor. Deşi tratatul nu defineşte noţiunea de întreprin- Această definiţie nu slujeşte decât în mică măsu-
dere, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunţat în ră scopului aplicării regulilor de concurenţă.
mod repetat, în sensul că trebuie să fie calificată drept între-
Definirea domeniului art.5 din Legea română a
prindere orice entitate în care exercită o activitate econo-
mică, independent de forma sa juridică şi de modul său de concurenţei nr.21/19964 şi a art. 101 TFUE, care re-
finanţare. Reprezintă o activitate economică orice activitate glementează ambele înţelegerile anticoncurenţiale,
care constă în a oferi bunuri sau servicii pe o anumită piaţă. presupune printre elementele sale existenţa acor-
Potrivit jurisprudenţei Curţii, nu prezintă un caracter eco- dului, deciziei sau practicii concertate între două
nomic, care să justifice aplicarea normelor privind concuren- sau mai multe întreprinderi.
ţa din tratat, activităţile legate de exercitare a prerogativelor În mod similar, Legea concurenţei din Republica
de autoritate publică.
Moldova nr. 183/20125 prevede în art.2, reglemen-
Cuvinte-cheie: concurenţă, înţelegeri anticoncurenţiale,
întreprindere, teoria unităţii economice, principiul continui-
tând sfera de aplicare a legii, că aceasta se aplică
tăţii economice „faptelor acţiuni de concurenţă neloială, care sînt
săvîrşite de:
Sumary a) întreprinderi înregistrate în Republica Moldova
European competition law refers to the activities of under- sau în alte state, precum şi de persoane fizice;
takings. Although the Treaty does not define the concept of b) autorităţi ale administraţiei publice centrale
an undertaking, the European Court of Justice has consistently sau locale, în măsura în care acestea, prin deciziile
held that any entity engaged in an economic activity, irrespec-
emise sau prin actele adoptate, intervin pe piaţă,
tive of its legal form and the way in which it is financed, must
be categorised as an undertaking. Any activity consisting in influenţînd direct sau indirect concurenţa, cu
offering goods or services on a given market is an economic excepţia situaţiilor cînd asemenea măsuri sînt luate
activity. în aplicarea altor legi sau pentru apărarea unui
According to the case law of the Court of Justice, activiti- interes public major.”
es which fall within the exercise of public powers are not of an Sub incidenţa Legii concurenţei din Republica
economic nature justifying the application of the Treaty rules Moldova nr.183/2012 cad şi persoanele asimilate
of competition. autorităţilor publice care exercită atribuţii de pu-
Key-words: competition, anticompetitive agreements,
tere publică sau utilizează domeniul public, fiind
undertaking, the theory of economic unity, the principle of
economic continuity 2
A se vedea Gh. Piperea, Profesionistul şi întreprinderea sa, Cu-
rierul Judiciar nr. 1/2012; Gh. Piperea, Drept commercial. În-
treprinderea, Ed. C.H. Beck, 2011; P. Didier, “Une définition de
l’entreprise”, în Le droit privé français à la fin du XXème siècle,
Etudes offertes à P. Catala, Paris, Litec, 2001, p. 849.
3
Legea nr.287/2009, M.Of. 505/15.07.2011.
4
Publicată in M.OF. nr. 88 din 30 aprilie 1996, republicată în baza
Legii nr. 538/2004, modificată prin Ordonanţa de Urgenţă a Gu-
vernului nr. 75/2010 şi prin Legea nr. 149/2011.
1
Autoarea este judecător, lector univ.dr. la Universitatea Creştină 5
Publicat : 14.09.2012 în Monitorul Oficial Nr. 193-197 art Nr : 667
Dimitrie Cantemir şi formator la Institutul Naţional al Magistra- Data intrarii in vigoare : 14.09.2012, modificată prin LP174 din
turii din Bucureşti. 12.07.13, MO167-172/02.08.13 art. 536.

Institutul Naţional al Justiţiei 29 29


R ev ista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i n r.4, 2013

împuternicite prin lege să presteze un serviciu de a fost dezvoltată într-o jurisprudenţă bogată şi
interes public. De asemenea, întreprinderile cărora consecventă.
li s-a atribuit sarcina de a gestiona serviciile de inte- Această definiţie pleacă fie de la obiectul între-
res economic general şi întreprinderile care prezin- prinderii - desfăşurarea unei activităţi economice,
tă caracter de monopol fiscal se supun prevederilor fie de la structura sa - o unitate cu autonomie de
Legii concurenţei şi, în special, regulilor de concu- decizie.9
renţă în măsura în care aplicarea acestor prevederi
nu împiedică, în drept sau în fapt, îndeplinirea misi- 2. Irelevanţa formei juridice pentru noţiunea
unii speciale care le-a fost încredinţată. de întreprindere
De esenţa art.5 din Legea concurenţei din Re- Forma juridică este prea puţin relevantă pentru
publica Moldova nr.183/2012, identic în redactare noţiunea de întreprindere. Astfel, noţiunea de în-
cu art.5 din Legea română nr.21/1996, precum şi a treprindere cuprinde nu numai societăţile comer-
art.101 TFUE (spre deosebire de abuzul de poziţie ciale, ci şi comercianţii persoane fizice. 10
dominantă reglementat de art.10 din Legea concu- În mod similar, Legea concurenţei din Republica
renţei din Republica Moldova nr.183/2012 şi art.6 Moldova nr.183/201211 prevede în art.2, reglemen-
din Legea română nr. 21/1996, şi art.102 TFUE) este tând sfera de aplicare a legii, că aceasta se aplică
existenţa a minimum doi agenţi economici. Astfel, întreprinderilor înregistrate în Republica Moldo-
art.5 din Legea nr.183/2012, respectiv din Legea va sau în alte state, precum şi persoanelor fizice.
21/1996 şi art.101 TFUE6, sancţionează comporta- În cauza C-35/96, Comisia contra Italia12, guvernul
mentul concertat, consensual consimţit, a două sau italian a susţinut, pentru a contracara argumentul
mai multe întreprinderi, manifestat prin înţelegeri, Comisiei, că tarifele instituite de agenţii vamali nu
decizii ale asociaţiilor de întreprinderi sau practici intră sub incidenţa art.85 din Tratat13 (actualmente
concertate, în timp ce art.10 din Legea nr.183/2012, art.101 TFUE), că aceştia sunt, ca şi avocaţii, exper-
respectiv art.6 din Legea 21/1996 şi art.102 TFUE, ţii sau interpreţii, o profesiune liberală, astfel încât
este consacrat comportamentului unilateral al unei nu constituie o întreprindere în sensul art.85, de-
întreprinderi aflate în poziţie dominantă. oarece serviciile pe care le furnizează sunt de natu-
Prin urmare, definirea noţiunii de întreprindere ră intelectuală, iar practicarea profesiei lor impune
este la fel de importantă şi în analiza art.10 din Le- autorizarea şi stricta respectare a anumitor condi-
gea nr.183/2012, respectiv art.6 din Legea 21/1996 ţii. Mai mult, a susţinut guvernul italian, Tratatul
şi a art.102 TFUE, pentru a stabili care este între- face o distincţie între lucrătorii independenţi şi
prinderea la care se raportează poziţia dominantă. întreprinderi, astfel încât nu orice activitate desfă-
Probleme similare pot apărea şi atunci când este în şurată ca angajat propriu este în mod necesar des-
discuţie controlul concentrărilor economice. făşurată în regim de întreprindere. În plus, lipseşte
Mai mult, conceptul de întreprindere dobân- factorul organizaţional indispensabil, aşa-numita
deşte semnificaţii deosebite atunci când este vorba combinaţie a resurselor umane, materiale şi ne-
despre aplicarea regulilor de concurenţă şi de aju- materiale afectate cu caracter permanent urmăririi
toare de stat. unui scop economic.14
Suntem, prin urmare, în prezenţa unei noţiuni
funcţionale7 care serveşte unei finalităţi precise: fie
de a stabili domeniul de aplicare al unei reguli, fie
de a califica un anumit comportament pe piaţă, fie
de a stabili persoana/entitatea responsabilă pentru
aceasta. 9
N. Charbit, Le droit de la concurrence et le secteur public, Paris,
Noţiunea de întreprindere este însă înţeleasă L’Harmattan, 2002, p. 17.
într-o accepţiune autonomă în contextul drep-
10
Decizia Comisiei 79/86/EEC, Vaessen/Morris, 10 ianuarie 1979, J.
Of. Nr. L19/1979.
tului european al concurenţei. Curtea de Justiţie 11
Publicat : 14.09.2012 în Monitorul Oficial Nr. 193-197 art Nr : 667
a Uniunii Europene8 a reţinut o definiţie extinsă a Data intrarii in vigoare : 14.09.2012, modificată prin LP174 din
noţiunii, care nu este definită în Tratat, dar care 12.07.13, MO167-172/02.08.13 art.536.
12
CJCE, hotărîrea din 18.06.1998, cauza C-35/96, Comisia contra
Italia, 1998 I-03851.
6
Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, J.Of. C83/47 din 13
Treaty establishing a European Community, J.Of.C224, vol.35,
30.03.2010. din 31.08.1992.
7
L. Idot, The concept of undertaking in competition law, E-con- 14
Poillot-Peruzzetto, Sylvaine: Droit européen des affaires, Revue
currence, no.1/2004. trimestrielle de droit commercial et de droit économique 1998
8
în continuare CJUE. p.984-986.

30 Institutul Naţional al Justiţiei


R evista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i nr.4, 2013

Curtea a reţinut, reamintind jurisprudenţa con- Prin urmare, limita noţiunii de întreprindere o re-
sacrată15, că noţiunea de întreprindere circumscrie prezintă „activitatea non-economică”. Interpretarea
orice entitate implicată în activităţi economice, extensivă a noţiunii de întreprindere a condus către
indiferent de statutul juridic al acestei entităţi o interpretare din ce în ce mai largă a acestei noţiuni
şi de modul în care este finanţată şi că orice activitate de „implicare în activităţi economice”.
constând în oferirea de bunuri şi servicii pe o anumită Neexistând o definiţie a noţiunii de „activitate
piaţă este o activitate economică.16 Aceşti agenţi economică”, aceasta a fost dezvoltată în jurispru-
oferă, contra cost, servicii constând în îndeplinirea denţă printr-un raţionament „per a contrario”, fiind
formalităţilor vamale, cu privire în special la impor- definite anumite categorii de activităţi care sunt
tul, exportul şi tranzitul bunurilor, ca şi alte servicii excluse din sfera noţiunii de „activitate economică”,
complementare, cum ar fi servicii în domeniul mo- rămânând ca aceasta să fie definită prin excluderea
netar, comercial şi fiscal. Mai mult, ei îşi asumă ris- din domeniul său a ceea ce este „activitatea non-
curile financiare implicate de exercitarea unei astfel economică”.
de activităţi.17 Dacă există o diferenţă între ceea ce Astfel, în cauza C- 41/90, Hofner şi Elser contra
s-a expediat şi ceea ce s-a primit, agentul vamal este Macrotron20, pârâtul în procedura principală şi Gu-
ţinut să suporte deficitul el însuşi. În aceste condi- vernul german au invocat faptul că activitatea unei
ţii, faptul că serviciile pe care le furnizează sunt de agenţii de plasare a forţei de muncă (Bundesan-
natură intelectuală şi necesită o autorizaţie, precum stalt) nu face obiectul regulilor de concurenţă, dacă
şi faptul că activitatea poate fi desfăşurată în lipsa această activitate este desfăşurată de o întreprinde-
unei combinaţii a resurselor umane, materiale şi ne- re publică.21 Guvernul german a argumentat că o
materiale afectate cu caracter permanent urmăririi astfel de agenţie publică nu poate fi calificată drept
unui scop economic nu este de natură să le excludă o întreprindere în sensul fostului art.86 din Tratat
din sfera de aplicare a art.85 şi 86 din Tratat.18 (actualul art.102 TFUE), de vreme ce serviciile sale
Decizia Comisiei Europene nr. 96/438/EC FENEX sunt prestate gratuit. În opinia sa, faptul că aceste
este reprezentativă pentru conceptul de „asociaţie servicii sunt finanţate de contribuţiile angajaţilor şi
de întreprinderi.” Indiferent de denumirea pe care angajatorilor nu însemna că acestea nu sunt gra-
FENEX a purtat-o (federaţie, apoi asociaţie), Comisia tuite, de vreme ce aceste contribuţii erau genera-
a considerat că aceasta este o „asociaţie de între- le şi nu aveau nicio legătură cu serviciul prestat.22
prinderi”, în sensul art.85 din Tratat, întrucât obiec- Pentru a stabili dacă o agenţie publică de plasare a
tul său era acela de a reprezenta interesele comune forţei de muncă (ca Bundesanstalt) poate fi conside-
ale membrilor săi. rată o întreprindere în sensul fostelor art.85 şi art.86
din Tratat (actualele art.101, art.102 TFUE), Curtea
3. Implicarea entităţii în activităţi economice. a statuat că în dreptul concurenţei, în primul rând,
Interpretarea extensivă a noţiunii de „implicare în noţiunea de întreprindere circumscrie orice enti-
activităţi economice” tate implicată în activităţi economice, indiferent
În interpretarea constantă a Curţii de Justiţie a de statutul juridic al acestei entităţi şi de modul în
Uniunii Europene, noţiunea de întreprindere nu care este finanţată şi, în al doilea rând, plasarea
poate fi limitată la o singură entitate legală. Singura forţei de muncă este o activitate economică.23
condiţie este implicarea entităţii respective în ac- În opinia Curţii, faptul că plasarea forţei de muncă
tivităţi economice.19 este de regulă încredinţată agenţiilor publice
nu poate afecta natura economică a unei astfel
de activităţi. Plasarea forţei de muncă nu a fost
15  
Cauza C-41/90 Höfner şi Elser [1991] ECR I-1979, par. 21; Cau- întotdeauna şi nu este, în mod necesar, făcută de
za C-244/94 Fédération Française des Sociétés d’Assurances şi
alţii contra Ministère de l’Agriculture et de la Pêche [1995] ECR 20
CJCE, Hotărârea din 23.04.1991, cauza C-41/90, Hofner şi Elser
I-4013, par. 14; şi cauza C-55/96 Job Centre [1997] ECR I-7119, contra Macrotron.
par. 21. 21
Pentru un rezumat al cauzei a se vedea Hermitte, Marie-Angèle:
16  
Cauza 118/85 Comisia contra Italia [1987] ECR 2599, par. 7. Chronique de jurisprudence de la Cour de justice des Commu-
17  
Cauzele reunite 40/73 - 48/73, 50/73, 54/73 - 56/73, 111/73, nautés européennes. Concurrence, Journal du droit internatio-
113/73 şi 114/73 Suiker Unie şi alţii contra Comisia [1975] ECR nal 1992, p.467-470.
1663, par. 541. 22
Lasok, K.P.E.: When is an Undertaking not an Undertaking?, Eu-
18
Neergaard, Ulla B.: State Action and European Competition Ru- ropean Competition Law Review 2004 p.383-385.
les: A New Path?, Maastricht Journal of European and Compara- 23
Taylor, Simon M.: Article 90 and Telecommunications Mono-
tive Law 1999 p.380-396. polies, European Competition Law Review 1994, p.322-334 şi
19
CJCE, Hotărârea din 23.04.1991, cauza C-41/90, Hofner şi Elser Shaw, Josephine: Captains of Industry, the Labour Market and
contra Macrotron, (1991) ECR I – 1979. the Competition Rules, European Law Review 1991, p.501-506.

Institutul Naţional al Justiţiei 31 31


R ev ista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i n r.4, 2013

către entităţi publice. Aceste considerente se aplică În Hotărârea SAT Fluggesellschaft27, Curtea, fără
în special recrutărilor de personal executiv. Curtea a se pronunța în mod special cu privire la activitatea
a concluzionat că o astfel de agenţie de plasare de asistență în favoarea administrațiilor naționale
a forţei de muncă poate fi calificată ca fiind o exercitată de Eurocontrol, a considerat că, luate în
întreprindere în scopul aplicării regulilor europene ansamblu, activitățile Eurocontrol, prin natura lor,
de concurenţă. prin obiectul acestora și prin normele pe care tre-
Au fost însă excluse din sfera noţiunii de „acti- buie să le respecte, au legătură cu exercitarea de
vitate economică” activităţile îndeplinind strict o prerogative privind controlul și poliția spațiului
funcţie socială sau cele îndeplinite în exercitarea aerian, care sunt, în mod specific, prerogative de
prerogativelor de putere publică. autoritate publică și nu prezintă caracter econo-
a) Noţiunea de „activitate non-economică”. mic. În consecință, Curtea a statuat că articolele 86
Funcţii exclusiv sociale și 90 din tratat28 trebuie interpretate în sensul că o
În cauzele reunite C-159 şi 160/91, Poucet şi organizație internațională precum Eurocontrol nu
Pistre contra Cancava24, Curtea a analizat dacă no- reprezintă o întreprindere în sensul acestor articole.
ţiunea de întreprindere, în sensul articolelor 85 si Ulterior, în cauza C-113/07 P, Selex Sistemi In-
86 din tratat, include organisme responsabile cu tegrati/Comisia Concurență29, CJUE a stabilit că
gestiunea sistemelor de securitate socială, pre- Tribunalul a săvârșit o eroare de drept, calificând
cum cele menţionate de instanţa naţională. activitatea Eurocontrol de asistență în favoarea
În acest sens, Curtea a reamintit că, din administrațiilor naționale drept activitate econo-
jurisprudenţa constantă a Curţii25, reiese că, în contex- mică și considerând că, în exercitarea respectivei
tul dreptului concurenţei, noţiunea de întreprindere activități, Eurocontrol era întreprindere în sensul
include orice entitate care desfăşoară o activitate eco- articolului 82 CE.30 În acest sens, Curtea a reţinut
nomică, independent de statutul juridic al respectivei că, din Convenția pentru siguranța navigației ae-
entităţi si de modul de finanţare al acesteia. riene rezultă că această activitate de asistență re-
Însă, fondurile de sănătate sau organismele prezintă unul dintre instrumentele de cooperare
care sunt implicate în gestiunea sistemului public încredințate Eurocontrol de convenția respectivă
de securitate socială îndeplinesc o funcţie exclusiv și participă în mod direct la realizarea obiectivului
socială. De fapt, această activitate se întemeiază de armonizare și de integrare tehnice în domeniul
pe principiul solidarităţii naţionale si este lipsită traficului aerian, care este urmărit pentru a con-
de orice scop lucrativ. Prestaţiile efectuate tribui la menținerea și la ameliorarea securității
sunt prestaţii legale si independente de suma navigației aeriene.31 Luând, printre altele, forma
cotizaţiilor. Prin urmare, această activitate nu este unei asistențe oferite administrațiilor naționale cu
una economică si, astfel, organismele responsabile ocazia implementării unor proceduri de cerere de
nu sunt întreprinderi în sensul articolului 85 si 86 ofertă pentru achiziționarea de echipamente și de
din tratat. sisteme de management al traficului aerian, respec-
b) Noţiunea de „activitate non-economică”. tiva activitate urmărește integrarea în caietele de
Exercitarea prerogativelor de putere publică sarcini referitoare la aceste proceduri a normelor și
Potrivit jurisprudenței Curții, nu prezintă un carac- a specificațiilor tehnice comune elaborate și adop-
ter economic, care să justifice aplicarea normelor tate de Eurocontrol în vederea realizării unui sistem
privind concurența din tratat, activitățile legate de european armonizat de gestiune a circulației aeri-
exercitarea prerogativelor de autoritate publică.26 ene. Astfel, aceasta este strâns legată de misiunea

27
CEJ, Hotărârea Curții din 19 ianuarie 1994, SAT Fluggesellschaft
24
CJCE, hotărârea din 17.02.1993,   cauzele conexate C-159/91 si (C364/92, Rec., p. I43), punctul 30.
C-160/91 Christian Poucet împotriva Assurances Générales de 28
Devenite articolele 82 CE și 86 CE şi ulterior art.102 şi art.106
France (AGF) si Caisse Mutuelle Régionale du Languedoc-Ro- TFUE
ussillon (Camulrac), si Daniel Pistre împotriva Caisse Autonome 29
Svetlicinii, Alexandr: Back to the Basics: Concepts of Under-
Nationale de Compensation de l’Assurance Vieillesse des Arti- taking and Economic Activity in the SELEX Judgment, European
sans (Cancava), 1993 I-00637. Law Reporter 2009, p.422-427.
25 Î
n special, Hotărârea din 23 aprilie 1991, Hoefner si Elser, cauza 30
CJUE, Hotărâre din 26.03.2009, cauza C-113/07 P Selex Sistemi
C-41/90, Rec. p.I-1979, considerentul 21. Integrati/Comisia , par.80.
26
A se vedea în acest sens Hotărârea din 11 iulie 1985, Comisia/ 31
Potvin-Solis, Laurence: Pour une conception communautaire
Germania, 107/84, Rec., p.  2655, punctele 14 și 15, Hotărârea cohérente de la puissance publique. L’arrêt de la CJCE du 26
Curții din 19 ianuarie 1994, SAT Fluggesellschaft (C364/92, Rec., mars 2009, SELEX Sistemi Integrati SPA c./Commission et Euro-
p. I43), punctul 30, precum și Hotărârea din 1 iulie 2008, MOTOE, control, aff. C-113/07 P, Revue du marché commun et de l’Union
C49/07, punctul 24. européenne 2009, p.464-471.

32 Institutul Naţional al Justiţiei


R evista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i nr.4, 2013

de normalizare tehnică încredințată Eurocontrol de supravegherii anti-poluare cu care un organism de


părțile contractante în cadrul unei cooperări între drept privat a fost însărcinat de către autorităţile
state, vizând menținerea și dezvoltarea siguranței portuare petroliere ale unui stat membru, chiar dacă
navigației aeriene, astfel încât are legătură cu exer- utilizatorii portului trebuie să plătească un tarif pentru
citarea unor prerogative de autoritate publică.32 finanţarea acestei activităţi.38
În cauza C-343/95 Diego Calì şi Figli contra c) Asociaţie fără scop lucrativ
Servizi Ecologici del Porto di Genova33, Curtea Cauza C49/07, Motosykletistiki Omospondia
a reţinut că SEPG desfăşura o activitate de supra- Ellados NPID (MOTOE)39, aduce precizări impor-
veghere anti-poluare, ca urmare a unei concesi- tante în definirea noţiunii de întreprindere, în ceea
uni exclusive acordate de o autoritate publică. ce priveşte posibilitatea ca o asociaţie fără scop lu-
Curtea a arătat că, în ceea ce priveşte aplicarea re- crativ să fie considerată întreprindere din punctul
gulilor de concurenţă din Tratat, o distincţie trebuie de vedere al dreptului european al concurenţei.
făcută între situaţia în care statul acţionează în vir- În acest sens, Curtea a reţinut că o persoană
tutea autorităţii sale oficiale şi aceea în care desfă- juridică ale cărei activități constau în a organiza
şoară activităţi de natură industrială sau comercială competiții sportive și în a încheia în acest context
prin oferirea de bunuri sau servicii pe piaţă. 34 Sub contracte de sponsorizare, de publicitate și de asi-
acest aspect, nu are relevanţă dacă statul acţionea- gurare, destinate să exploateze din punct de vedere
ză direct prin intermediul unui organ parte a admi- comercial aceste competiții, și care constituie pen-
nistraţiei de stat sau prin intermediul unui organ tru această entitate o sursă de venituri trebuie
căruia i-a oferit drepturi exclusive. 35 Pentru a face calificată drept întreprindere în sensul dreptului co-
această distincţie, trebuie luată în considerare natu- munitar al concurenței. Împrejurarea că o activitate
ra activităţilor desfăşurate de întreprinderea publică economică are o legătură cu sportul nu împiedică
sau organ căruia statul i-a oferit drepturi exclusive. aplicarea normelor tratatului, printre care cele care
Curtea a stabilit că supravegherea anti-poluare pen- reglementează dreptul concurenței.40
tru care SEPG era răspunzătoare în portul petrolier În opinia Curţii, această concluzie nu este
din Geno este o sarcină de interes public – parte a repusă în discuție de faptul că entitatea dispune de
funcţiilor esenţiale ale statului în ceea ce priveşte competența de a emite un aviz conform cu privire
protecţia mediului în zonele maritime. O astfel de la cererile de autorizare prezentate autorităților
supraveghere este legată, prin natura, scopul şi re- publice în vederea organizării competițiilor, întrucât
gulile al căror subiect este cu exercitarea puterilor trebuie să se facă distincție între participarea
referitoare la protejarea mediului, care sunt în respectivei entități la procesul decizional al acestor
mod tipic acelea ale unei autorităţi publice. Nu este autorități și activitățile economice pe care aceasta
de natură economică, astfel încât să justifice aplica- le exercită, precum organizarea și exploatarea
rea regulilor de concurenţă din Tratat. 36 Perceperea comercială a competițiilor. Nici împrejurarea că
unui tarif de către SEPG pentru supravegherea anti- aceasta nu urmărește un scop lucrativ, în condițiile
poluare preventivă este o parte integrală a activităţii în care oferta sa de bunuri și de servicii se află în
sale de supraveghere în zona maritimă a portului şi concurență cu aceea a altor operatori, nu se opune
nu poate afecta statutul juridic al acestei activităţi. 37
Mai mult, tarifele percepute de SEPG erau aprobate 38
Bonassies, Pierre: Le droit maritime français 1997 p.539-541.
de autorităţile publice. 39
CJUE, Hotărâre din 1 iulie 2008, 1998 I-03851, pentru comen-
În lumina acestor consideraţii, Curtea a răspuns că tariul cauzei a se vedea E, Broussy; F. Donnat; C. Lambert:
art.86 din Tratat trebuie interpretat ca nefiind aplicabil Chronique de jurisprudence communautaire. Droit de la con-
currence - Abus de position dominante, L’actualité juridique;
droit administratif 2008, p.1538-1539; L. Idot, Application des
32
Idot, Laurence: Champ d’application des règles, Europe 2009 règles à l᾽organisation de compétitions sportives, Europe 2008
Mai Comm. nº 198, p.23-25. Août-Septembre Comm. nº 276, p.28-29 A-L.Sibony: Chroniqu-
33
CEJ, hotărârea din 18 martie 1997, cauza C-343/95 Diego es. Pratiques unilatérales, Concurrences: revue des droits de la
Calì şi Figli contra Servizi Ecologici del Porto di Genova, 1997 concurrence 2008, nº 4 p.87-89; J. Zylberstein, Gazette du Pa-
I-01547,  par.14-24. lais 2009, nº 81-83 I Jur. p.22-24; F. Chaltiel; C. J. Berr; S. Francq;
34
CEJ, Hotărârea din 16 iunie 1987, cauza 118/85 Comisia contra C. Prieto: Chronique de jurisprudence du Tribunal et de la Cour
Italia [1987] ECR 2599, par. 7. de justice des Communautés européennes. Concurrence, Jour-
35
CEJ, Hotărârea din 16 iunie 1987, cauza 118/85 Comisia contra nal du droit international 2009, p.693-694; J. Philippe; M. Tra-
Italia [1987] ECR 2599, par. 8. bucchi, Jurisprudence de la Cour de justice des Communautés
36
Hotărârea Curții din 19 ianuarie 1994, cauza C-364/92, SAT européennes, Gazette du Palais 2009 nº 315-318 I Jur. p.21-22.
Fluggesellschaft contra Eurocontrol [1994] ECR I-43, par. 30. 40
Idot, Laurence: Application des règles à l’organisation de
37
Hotărârea Curții din 19 ianuarie 1994, cauza C-364/92 SAT compétitions sportives, Europe 2008 Août-Septembre Comm.
Fluggesellschaft contra Eurocontrol [1994] ECR I-43, par. 28. nº 276, p.28-29.

Institutul Naţional al Justiţiei 33 33


R ev ista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i n r.4, 2013

acestei concluzii. În această privință, asociații fără şi dacă acordurile sau practicile concertate privesc
scop lucrativ, care oferă bunuri sau servicii pe o mai degrabă distribuirea internă a sarcinilor între
anumită piață, pot să se afle reciproc în poziție întreprinderi.
de concurență. Astfel, succesul sau supraviețuirea Teoria unităţii economice a fost reluată în cauza
economică a unor astfel de asociații depinde, pe ter- T-102/92, Viho contra Comisia, Curtea precizând că
men lung, de capacitatea acestora de a impune, pe discriminarea la care se referă lit.d a art.85 trebuie să
piața respectivă, prestațiile pe care le oferă în detri- fie rezultatul unui acord între întreprinderi distincte
mentul celor pe care le propun ceilalți operatori. 41 şi autonome din punct de vedere economic, iar nu
al unui comportament unilateral al unei singure în-
4. Teoria unităţii economice treprinderi.
Potrivit art.5 alin.(4) din Legea Republicii Mol- În cauza C97/08 P, Akzo Nobel NV44, recurentele
dova nr.183/2012: „Acordurile încheiate între între- erau cinci societăţi care aparţin grupului Akzo No-
prinderile dependente nu se califică drept acorduri bel şi fac parte din producătorii de clorură de coli-
anticoncurenţiale”. nă. Pe perioada acoperită de investigaţia Comisiei,
Acest text este aplicarea a ceea ce, la nivel eu- Akzo Nobel, societatea-mamă a grupului deţinea
ropean, este expresia aşa-numitei teorii a unităţii direct sau indirect 100 % din capitalul celorlalte re-
economice. curente. Astfel, aceasta deţinea 100 % din capitalul
Evoluţia jurisprudenţei europene cu privire la filialelor sale Akzo Nobel Nederland şi Akzo Nobel
noţiunea de întreprindere în dreptul concurenţei a Chemicals International. Akzo Nobel Nederland era
condus la dezvoltarea acestei teorii în cazul agenţi- proprietară a 100  % din capitalul filialei sale Akzo
lor economici între care există legături foarte strân- Nobel Chemicals, care deţinea ea însăşi întregul ca-
se. pital al Akzo Nobel Functional Chemicals.
Astfel, în cazul unui acord între o societate şi fili- Cauza a oferit Curţii prilejul de a face o sinteză a
ala sa, chiar dacă formal acestea sunt entităţi cu per- jurisprudenţei Curţii cu privire la conceptul de uni-
sonalitate juridică distinctă, unitatea de comporta- tate economică.45
ment poate exclude aplicabilitatea art. 101 TFUE, În acest sens, Curtea a arătat că comportamentul
ele fiind considerate un singur agent economic.42 unei filiale poate fi imputat societăţii-mamă atun-
Acesta este şi cazul grupurilor de agenţi economici ci când, deşi are personalitate juridică distinctă,
în cadrul cărora unul dintre aceştia deţine controlul această filială nu îşi stabileşte în mod autonom
asupra celorlalţi, ceea ce face ca grupul să acţioneze comportamentul pe piaţă, ci aplică, în esenţă,
ca un singur agent, fără a fi vorba de o înţelegere instrucţiunile care îi sunt date de societatea-mamă,
sau practică concertată. Cu toate acestea, practica ţinând seama în special de legăturile economice,
anticoncurenţială a grupului respectiv poate intra organizatorice şi juridice care unesc aceste două
sub incidenţa art. 102 TFUE, dacă sunt întrunite con- entităţi juridice. Situaţia se prezintă astfel deoarece,
diţiile abuzului de poziţie dominantă. întrun asemenea caz, societatea-mamă şi filiala sa
În cauza 15/74 Centrafarm contra Sterling Drug43, fac parte din aceeaşi unitate economică şi, prin
Curtea a statuat că art.85 nu este aplicabil acordurilor urmare, formează o singură întreprindere, ceea ce
sau practicilor concertate între întreprinderi aparţi- permite Comisiei să adreseze o decizie prin care să
nând aceluiaşi concern şi având statut de societate aplice amenzi societăţii-mamă, fără să fie necesară
mamă şi filială, dacă întreprinderile formează o uni- stabilirea implicării personale a acesteia din urmă în
tate economică în cadrul căreia filiala nu are nicio cadrul încălcării.46
libertate reală de a-şi determina conduita pe piaţă

41
Punctele 22, 23 și 26-28. 44
Pentru un comentariu al cauzei a se vedea L.Idot, Groupe de
42
Pentru o opinie critică asupra acestei teorii a se vedea C. sociétés et responsabilité personnelle, Europe 2009 Novembre
Townley, The Concept of an „Undertaking”: The Boundaries of Comm. nº 427 p.35-36 - Galante, R.: La jurisprudence de la Cour
the Corporation- a discussion of agency, employees and subsi- de justice et du Tribunal de première instance. Chronique des
diaries”, disponibil la adresa http://www.academia.edu/235333/ arrêts. Arrêt “Akzo Nobel NV c/ Commission”, Revue du droit de
The_Concept_of_an_Undertaking_The_Boundaries_of_the_ l’Union européenne 2009 nº 3 p.559-565 şi M.Debroux, Chro-
Corporation_-_a_discussion_of_agency_employees_and_ sub- niques. Ententes, Concurrences: revue des droits de la concur-
sidiaries. rence 2009 nº 4 p.93-94 - Einhaus, Stefan: Parent Liability: Col-
43
Hotărârea Curții din data de 31 octombrie 1974, Centrafarm BV lective Responsibility Returns, European Law Reporter 2009,
și Adriaan de Peijper împotriva Sterling Drug Inc., Cerere având p.374-382.
ca obiect pronunțarea unei hotărâri preliminare: Hoge Raad - 45
Idot, Laurence: Groupe de sociétés et responsabilité personnel-
Țările de Jos., culegerea de jurisprudenţă a Curţii Europene a le, Europe 2009 Novembre Comm. nº 427, p.35-36.
Justiţiei 1974, pag. 1147. 46
Par.53-59 din hotărârea sus-citată.

34 Institutul Naţional al Justiţiei


R evista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i nr.4, 2013

Curtea a precizat că noţiunea de întreprindere, comportamentului filialei sale. 52 În aceste condiţii,


plasată în acest context, trebuie să fie înţeleasă în este suficient să dovedească de către Comisie că
sensul că desemnează o unitate economică, chiar întregul capital al unei filiale este deţinut de soci-
dacă, din punct de vedere juridic, această unitate etatea sa mamă pentru a prezuma că aceasta din
economică este constituită din mai multe per- urmă exercită o influenţă decisivă asupra politicii
soane fizice sau juridice47. În cazul în care o astfel comerciale a acestei filiale53. Prin urmare, Comisia
de entitate economică încalcă normele privind va fi în măsură să considere societatea-mamă răs-
concurenţa, răspunderea pentru această încălcare punzătoare în solidar pentru plata amenzii apli-
revine entităţii respective, potrivit principiului cate filialei sale, cu excepţia cazului în care aceas-
răspunderii personale48. Curtea a reamintit că, din- tă societate-mamă, căreia îi revine obligaţia de a
tro jurisprudenţă constantă rezultă că un comporta- răsturna această prezumţie, nu prezintă elemente
ment al unei filiale poate fi imputat societăţii-mamă de probă suficiente de natură să demonstreze că
în special atunci când, deşi are personalitate juridică filiala sa se comportă în mod autonom pe piaţă.
distinctă, această filială nu îşi decide în mod au- Comportamentul filialei pe piaţă nu poate constitui
tonom comportamentul pe piaţă, ci aplică în esenţă singurul element care permite angajarea răspunde-
instrucţiunile care îi sunt date de societatea-mamă49, rii societăţii-mamă, ci este numai unul dintre semne-
având în vedere, mai ales, legăturile organizatorice, le existenţei unei unităţi economice. Pentru a stabili
economice şi juridice care unesc cele două entităţi dacă o filială îşi stabileşte în mod autonom compor-
juridice50. Întradevăr, aceasta este situaţia, deoarece tamentul pe piaţă, trebuie să se ia în considerare an-
întrun asemenea caz societatea-mamă şi filiala sa samblul elementelor relevante referitoare la legătu-
fac parte din aceeaşi unitate economică şi, prin rile economice, organizatorice şi juridice care unesc
urmare, formează o singură întreprindere. Astfel, această filială cu societatea-mamă, legături care pot
faptul că o societate-mamă şi filiala sa constituie o varia în funcţie de fiecare caz în parte şi, în consecin-
singură întreprindere, în sensul articolului 81 CE (ac- ţă, nu pot face obiectul unei enumerări exhaustive.
tualul art.101 TFUE), permite Comisiei să adreseze Dreptul european al concurenţei se întemeiază pe
o decizie care să se aplice amenzi societăţii-mamă, principiul răspunderii personale a entităţii econo-
fără să fie necesară stabilirea implicării personale a mice care a săvârşit încălcarea. Or, dacă o societa-
acesteia din urmă în cadrul încălcării. te-mamă face parte dintro unitate economică care
În situaţia în care societatea-mamă deţine poate fi constituită din mai multe persoane juridice,
100  % din capitalul filialei sale care a săvârşit o se consideră că această societate-mamă răspunde
încălcare a normelor comunitare de concurenţă, în solidar cu celelalte persoane juridice care con-
există o prezumţie relativă de influenţare a com- stituie această unitate pentru încălcările dreptului
portamentului filialei. În acest caz particular51, pe concurenţei. Astfel, chiar dacă societateamamă nu
de o parte, această societate-mamă poate exerci- participă direct la încălcare, întro astfel de ipoteză,
ta o influenţă decisivă asupra comportamentului aceasta exercită o influenţă decisivă asupra filialelor
acestei filiale şi, pe de altă parte, există o prezumţie care au participat la încălcarea respectivă. De aici
relativă potrivit căreia respectiva societate-mamă rezultă că, în acest context, răspunderea societă-
exercită în mod efectiv o influenţă decisivă asupra ţii-mamă nu poate fi considerată o răspundere
independentă de culpă. Definiţia dată conceptului
47
Hotărârea din 14 decembrie 2006, Confederación Española de de „întreprindere” prin prisma teoriei unităţii econo-
Empresarios de Estaciones de Servicio, C217/05, Rec., p. I11987, mice are multiple consecinţe asupra aplicării regu-
punctul 40.
lilor de concurenţă, respectiv a modului în care este
48
A se vedea în acest sens Hotărârea din 8 iulie 1999, Comisia/
Anic Partecipazioni, C49/92  P, Rec., p.  I4125, punctul 145, Ho- calculată cifra de afaceri, cota de piaţă pentru apli-
tărârea din 16 noiembrie 2000, Cascades/Comisia, C279/98  P, carea art.102 TFUE54 sau pentru aplicarea regulilor
Rec., p. I9693, punctul 78, precum şi Hotărârea din 11 decembrie
2007, ETI şi alţii, C280/06, Rep., p. I10893, punctul 39.
49
A se vedea în acest sens Hotărârea Imperial Chemical Industries/
Comisia, citată anterior, punctele 132 şi 133, Hotărârea Geigy/
Comisia, citată anterior, punctul 44, Hotărârea din 21 februarie
1973, Europemballage şi Continental Can/Comisia, 6/72, Rec., 52
A se vedea în acest sens Hotărârile AEGTelefunken/Comisia, ci-
p. 215, punctul 15, precum şi Hotărârea Stora, punctul 26. tată anterior, punctul 50, şi Stora, punctul 29.
50
A se vedea, prin analogie, Hotãrârea Dansk Rørindustri şi alţii/ 53  
Par.60-64 din cauza Akzo.
Comisia, punctul 117, precum şi Hotărârea ETI şi alţii, citată an- 54
Comunicarea Comisiei — Orientări privind prioritățile Comisiei
terior, punctul 49. în aplicarea articolului 82 din Tratatul CE la practicile de exclu-
51
A se vedea în acest sens Hotărârea Imperial Chemical Indus- dere abuzivă ale întreprinderilor dominante (2009/C 45/02),
tries/Comisia, citată anterior, punctele 136 şi 137. J.Of. C 045 , 24/02/2009, p. 0007 - 0020.

Institutul Naţional al Justiţiei 35 35


R ev ista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i n r.4, 2013

de minimis55, precum şi pentru calcularea şi imputa- entitate care a săvârșit o încălcare a normelor de
rea amenzilor.56 Dacă în cele de mai sus explicam că concurență face obiectul unei modificări juridice
dreptul european al concurenţei vizează activitatea sau organizaționale, această modificare nu are ne-
“întreprinderilor”, noţiune economică fără un statut apărat ca efect crearea unei noi întreprinderi exo-
juridic bine definit, tot la fel de adevărat este că, nerate de răspunderea pentru comportamentele
vorbind despre sancţiuni, ele nu se pot aplica contrare normelor de concurență ale entității pre-
decât persoanelor, fizice sau juridice. Prin urmare, cedente în cazul în care, din punct de vedere eco-
decizia Comisiei nu se va aplica “întreprinderilor”, nomic, există o identitate între cele două entități.60
ci persoanelor responsabile de încălcare, adică Potrivit acestei jurisprudențe, forma juridică a
unor entităţi cu personalitate juridică.57 Din această entității care a săvârșit o încălcare și, respectiv, cea
perspectivă, faptul că societatea-mamă răspunde a succesorului său sunt fără relevanță. Aplicarea
pentru încălcarea de către o filială sau un alt dez- sancțiunii pentru încălcare acestui succesor nu poa-
membrământ a regulilor de concurenţă devine te fi, așadar, exclusă din simplul motiv că, la fel ca
importantă nu doar din perspectiva solvabilităţii în acțiunile principale, acesta are un alt statut juri-
în vederea plăţii amenzii, ci şi sub aspectul cuantu- dic și operează în alt mod decât entitatea al cărei
mului însuşi al amenzii, care poate creşte substanţi- succesor este.61 Cauza T161/05 Hoechst GmbH62
al având în vedere că acesta se va raporta la criterii este reprezentativă pentru jurisprudenţa Curţii
cum ar fi cifra de afaceri, cota de piaţă etc.58 cu privire la problema răspunderii pentru încălca-
rea normelor europene de concurenţă în situaţia
5. Principiul continuităţii economice modificării identităţii întreprinderilor în urma re-
O altă problemă pe care o ridică noţiunea de structurărilor, a cesiunilor sau a altor schimbări juri-
întreprindere este legată de situaţia modificării dice sau organizaţionale.63 Potenţialul conflict între
identităţii întreprinderilor în urma restructurărilor, a principiul răspunderii personale care guvernează
cesiunilor sau a altor schimbări juridice sau organi- răspunderea în materia dreptului concurenţei şi
zaţionale, mai ales în situaţia încălcărilor care aco- criteriul continuităţii economice este rezolvat de
peră o perioadă foarte lungă de timp. această cauză în favoarea celui dintâi.
Curtea a arătat că, “dacă nu ar fi prevăzută nicio În această cauză, Curtea a arătat că revine, în
altă posibilitate de aplicare a sancțiunii unei alte principiu, persoanei fizice sau juridice care conducea
entități decât cea care a săvârșit încălcarea, între- întreprinderea vizată la momentul comiterii
prinderile ar putea eluda sancțiunile prin simplul încălcării normelor comunitare de concurenţă
fapt al modificării identității lor în urma restructu- să aibă răspunderea pentru aceasta, chiar dacă,
rărilor, a cesiunilor sau a altor schimbări juridice, sau la momentul adoptării deciziei de constatare a
organizaționale. Ar fi astfel compromis obiectivul încălcării, desfășurarea activităţii întreprinderii a
de a reprima comportamentele contrare norme- fost plasată sub răspunderea unei alte persoane. 64
lor de concurență și de a preveni repetarea aces- În scopul aplicării eficiente a normelor de
tora prin intermediul unor sancțiuni dissuasive.”59
Prin urmare, Curtea a apreciat că, atunci când o 60
A se vedea în acest sens Hotărârea din 28 martie 1984, Com-
pagnie royale asturienne des mines și Rheinzink/Comisia, 29/83
55
Comunicarea Comisiei privind acordurile de importanță minoră și 30/83, Rec., p. 1679, punctul 9, precum și Hotărârea Aalborg
care nu restrâng în mod semnificativ concurența în sensul ar- Portland și alții/Comisia, citată anterior, punctul 59
ticolului 81 alineatul (1) din Tratatul de instituire a Comunității 61
C280/06, Autorità Garante della Concorrenza e del Mercato îm-
Europene (de minimis) (2001/C 368/07), J.Of. C 368 , 22/12/2001, potriva Ente tabacchi italiani – ETI SpA ş.a, par.43
p. 0013 - 0015. 62
Pentru un comentariu al cauzei a se vedea L. Idot, Entente
56
Orientări privind calcularea amenzilor aplicate în temeiul artico- horizontale, Europe 2009 Novembre Comm. nº 426 p.34-35  ;
lului 23 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 C.Sarrazin, Chroniques. Ententes, Concurrences : revue des dro-
(2006/C 210/02), J. Of. C 210 , 01/09/2006, p. 0002 - 0005. its de la concurrence 2009 nº 4, p.95-96.
57
TPICE, 20 avril 1999, aff. jointes T-305/94, T-306/94, T-307/94, 63
În speţă, Hoechst fabrica AMCA prin intermediul unităţii chimi-
T-313/94, T- 314/94, T-315/94, T-316/94, T-318/94, T-325/94, ce până la 30 mai 1997. Această unitate, precum și altele, a fost
T-328/94, T-329/94 et T-335/94, (PVC), Rec. p. II-00931, point 978. transferate către Virteon, o filială a Hoechst deţinută 100 % de
58
Michel Debroux,  Sanctioning cartels under EC law: Definition aceasta din urmă, la 30 mai 1997. La 30 iunie 1997, prin vânza-
and consequences of group liability,  Concurrences N° 1-2008, rea totalităţii acţiunilor întreprinderii Virteon, Hoechst a cesio-
n°15215, pp. 42-51. nat ansamblul activităţilor sale din sectorul AMCA întreprinderii
59
A se vedea în acest sens Hotărârea din 15 iulie 1970, ACF Che- Clariant AG.
miefarma/Comisia, 41/69, Rec., p.  661, punctul 173, Hotărâ- 64
Hotărârea Curții din 16 noiembrie 2000, Stora Kopparbergs
rea din 29 iunie 2006, Showa Denko/Comisia, C289/04 P, Rec., Bergslags/Comisia, C286/98 P, Rec., p. I9925, punctul 37, și Hotă-
p.  I5859, punctul 61, precum și Hotărârea din 7 iunie 2007, rârea Curții Cascades/Comisia, C279/98 P, Rec., p. 9693, punctul
Britannia Alloys & Chemicals/Comisia, C76/06 P, Rep., p. I4405, 78, Hotărârea Tribunalului din 20 martie 2002, HFB și alții/Comi-
punctul 22. sia, T9/99, Rec., p. II1487, punctul 103.

36 Institutul Naţional al Justiţiei


R evista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i nr.4, 2013

concurenţă, poate fi totuși necesară imputarea în ţinutul acestui principiu, răspunzând unei întrebări
mod excepţional a unei înţelegeri noului operator, preliminare trimise de Consiglio di Stato (Italia).70 În
iar nu operatorului iniţial al întreprinderii implicate, această cauză, Curtea a statuat că: “articolul 81 CE
în ipoteza în care noul operator poate fi întradevăr și următoarele trebuie interpretate în sensul că, în
considerat succesor al operatorului iniţial, ceea ce cazul unor entități care depind de aceeași autoritate
înseamnă că acesta exploatează în continuare în- publică, atunci când un comportament care consti-
treprinderea care a participat la înţelegere. 65 Ast- tuie o singură încălcare a normelor de concurență
fel, dacă nu ar fi prevăzută nicio altă posibilitate de a fost pus în aplicare de o entitate și apoi continuat
aplicare a sancţiunii unei alte entităţi decât cea care până la încetarea sa de o altă entitate, succesoare
a săvârșit încălcarea, întreprinderile ar putea eluda a celei dintâi, care nu a încetat să existe, această a
sancţiunile prin simplul fapt al modificării identităţii doua entitate poate fi sancționată pentru întreaga
lor în urma restructurărilor, a cesiunilor sau a altor încălcare, dacă se stabilește că aceste două entități
schimbări juridice sau organizaţionale. 66 Criteriul au fost sub tutela respectivei autorități”.71 Mai mult,
continuităţii economice nu se aplică decât în ca- Curtea a apreciat că: “Este de asemenea lipsită de
zul în care persoana juridică ce are răspunderea relevanță împrejurarea că un transfer de activități
pentru exploatarea întreprinderii ar fi încetat să este hotărât nu de către particulari, ci de legiuitor,
existe, din punct de vedere juridic, după comite- în perspectiva unei privatizări. Întradevăr, măsurile
rea încălcării67 sau în cazul restructurărilor interne de restructurare sau de reorganizare a unei între-
ale unei întreprinderi, atunci când operatorul iniţi- prinderi adoptate de autoritățile unui stat membru
al nu încetează în mod necesar să existe din punct nu pot avea în mod legal drept consecință com-
de vedere juridic, însă nu mai exercită o activitate promiterea efectului util al dreptului comunitar al
economică pe piaţa relevantă, și cu luarea în con- concurenței.”
siderare a legăturilor structurale dintre operatorul
iniţial și noul operator al întreprinderii. 68 Curtea a 6. Concluzii
statuat că principiul răspunderii personale nu Noţiunea de întreprindere în dreptul concuren-
poate fi repus în discuţie prin invocarea princi- ţei are multiple faţete, fiind un instrument al ordinii
piului continuităţii economice în cazurile în care concurenţiale.72
o întreprindere implicată întro înţelegere a cesionat Definirea acestui concept prin prisma jurispru-
o parte din activităţile sale unui terţ independent denţei CJUE reflectă în egală măsură tendinţele po-
și nu există legături structurale între fostul operator liticii europene de concurenţă. Liberalizarea pieţei,
și noul operator.69 Imputarea către noul operator chiar şi în sectoare de interes sau utilitate publică,
a unei încălcări comise de un fost operator este o presupune cu necesitate aplicarea regulilor de con-
posibilitate recunoscută Comisiei în anumite îm- curenţă şi conduce la interpretarea extensivă a noţi-
prejurări, iar nu o obligaţie, în special în cazurile în unii de întreprindere.
care operatorul iniţial, autor al încălcării, continuă Dezvoltarea jurisprudenţială a noţiunii de în-
să existe din punct de vedere juridic și economic. În treprindere se reflectă şi în deciziile autorităţilor
cauza C280/06, Autorità Garante della Concorrenza naţionale de concurenţă, fie că este vorba despre
e del Mercato împotriva Ente tabacchi italiani – ETI Consiliului Concurenţei din România, fie că este
SpA ş.a, Curtea a explicat în mod cuprinzător con- vorba despre Consiliului Concurenţei din Republica
Moldova, conducând la aplicarea regulilor de con-
curenţă în cele mai diverse domenii, de la cluburi de
65
As e vedea în acest sens Concluziile avocatului general Kokott în fotbal73 până la executori judecătoreşti.74
cauza în care sa pronunțat Hotărârea ETI și alții, citată anterior,
punctele 75 și 76.
66
A se vedea în acest sens Hotărârea ETI și alții, citată anterior, 70
Idot, Laurence: Imputabilité de l’infraction dans un groupe éta-
punctul 41. tique, Europe 2008 Février Comm. nº 59, p.27-28.
67
Hotărârea Comisia/Anic Partecipazioni, citată anterior, punctul 71
Arcelin, Linda: Bien mal acquis ne profite jamais?, Revue Lamy
145, și Hotărârea HFB și alții/Comisia, citată anterior, punctul de la Concurrence : droit, économie, régulation 2008 nº 14 p.33
104. 72
L. Idot, The concept of undertaking in competition law, E-con-
68
A se vedea în acest sens Hotărârea Curții din 7 ianuarie 2004, Aal- currence, no.1/2004.
borg Portland și alții/Comisia, C204/00 P, C205/00 P, C211/00 P, 73
A se vedea Decizia nr.13/2011 de acceptare a angajamentelor
C213/00 P, C217/00 P și C219/00 P, Rec., p. I123, punctul 359, și asumate de Federaţia Românã de Fotbal şi Liga Profesionistã
Hotărârea ETI și alții, citată anterior, punctul 41. de Fotbal în cadrul investigaţiei declanşate prin Ordinul nr.
69
Sarrazin, Cyril: La Cour fait prévaloir l’effet utile du droit commu- 119/2009 emis de Preşedintele Consiliului Concurenţei, dispo-
nautaire de la concurrence dans l’application du principe de la nibilă pe www.consiliulconcurentei.ro
responsabilité personnelle, Concurrences : revue des droits de 74
Comunicat de presă din 30.09.2012, www.consiliulconcurentei.
la concurrence 2008 nº 1, p.105-106. ro.

Institutul Naţional al Justiţiei 37 37


R ev ista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i n r.4, 2013

ИСТОРИЯ УГОЛОВНО-ПРАВОВОГО РЕГУЛИРОВАНИЯ ПРАВ


НЕСОВЕРШЕННОЛЕТНИХ В УКРАИНЕ

стандартам, а также значительные изменения в об-


щественно-политической жизни и экономическом
развитии Украины, требуют совершенствования
существующих общественных отношений. В пер-
вую очередь это относится к сфере защиты прав
Инна АРТЕМЕНКО,
ведущий специалист
несовершеннолетних, обеспечивающих их личную
организационного отдела, безопасность, защиту их жизни, здоровья, личных
Национальная Академия прав и свобод, как того требует Конституция Укра-
Прокуратуры Украины ины [1].
Как известно, социальная защита членов обще-
ства, в том числе несовершеннолетних, являясь не-
Резюме
отъемлемым элементом развития любого социума,
Автором представлен историко-правовой аспект уго-
ловно-правового регулирования прав детей в рамках из- выступает конкретно-исторической категорией,
учения становления и развития законодательства, регу- отражающей характер взаимоотношений между
лирующего охрану прав несовершеннолетних в Украине. обществом и государством на определенной сту-
Анализируется законодательная деятельность органов пени их развития. В связи с этим представляется
власти в обеспечении соблюдения прав ребенка, рассма- целесообразным выделить и проанализировать
триваются проблемы уголовно-правовой защиты семьи и ряд этапов развития законодательства о защите
несовершеннолетних, принимая во внимание тот факт, что прав несовершеннолетних, в рамках которых ме-
нормативно-правовое регулирование в этой сфере в зна-
нялся правовой статус ребенка, степень защиты
чительной мере является декларативным.
Ключевые слова: ребенок, несовершеннолетний, пра- его личных и имущественных прав.
ва и обязанности родителей, охрана. Вопросами исторического развития прав и сво-
бод ребенка, а также их обеспечение государствен-
Summary ными органами исследовались в работах таких со-
ветских и современных украинских ученых, как С.
Inna Artemenko Алексеев, Ю. Буров, А. Вингловская, М. Витрук, Л.
Senior specialist of the Depart- Волынец, В. Денисов, Л. Заблоцкая, С. Киренко, М.
ment of the National Prosecution Козюбра, В. Колесник, В. Копейчиков, С. Каталейчук,
Academy of Ukraine С. Лысенков, Е. Мельников, Г. Нелип, В. Нерсесянц,
Г. Омельяненко, А. Пелешко, П. Рабинович, М. Сви-
The author provides historical and legal aspects of the cri-
minal-legal regulation of the children’s rights in the study of стельников, А. Сытник, Н. Юзикова и др.
the formation and development of legislation governing the Исследуя исторические корни возникновения и
protection of minor’s rights in Ukraine. Analyses the legislati- распространения правовых норм по охране прав
ve activity of the authorities in ensuring that the rights of the детей и их защите, мы приходим к выводу, что как
child addresses the problems of criminal-legal protection of в период дохристианский, так и во времена пре-
the family and minors, taking into account the fact that the бывания Украины в составе Российской империи
legal regulation in this area is largely rhetorical. (до1917 г.) специальных норм законодательства по
Key-words: child, minor, the rights and duties of parents,
правовой защите прав ребенка, предусматриваю-
protection.
щих ответственность за нарушение прав детей, не
было. Данный период характеризовался неограни-
ченной родительской властью [2, 54]; семья была
«Европейская конвенция об осуществлении патриархальной во главе с отцом семейства, в ко-
прав детей», подписанная в Страсбурге 25 января торую входили «дети, рабы, и принятые в семью
1996 года, определила защиту прав ребенка в ка- (приемыши) из чужой семьи» [3, 318]; абсолютным
честве одной из приоритетных задач государства, подчинением ребенка воле родителей [4, 472]; вос-
поскольку отношение к детям, к их правам и сво- питанием детей в строгом соблюдении языческих
бодам, уважение к их человеческому достоинству обычаев и традиций [2, 508]; полным отсутствием
очень точно отражают уровень гуманности и ци- прав у ребенка.
вилизованности общества. Необходимость приве- Первые шаги законодательной регламентации
дения законодательства Украины к европейским по правовой защите прав детей были сделаны во

38 Institutul Naţional al Justiţiei


R evista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i nr.4, 2013

времена правления Ярослава Мудрого и Влади- бенок не умер, то все права на его жизнь принад-
мира Мономаха. В этот период появляются нор- лежали лицу, его воспитавшему, и такой ребенок
мы и церковного, и обычного права, которыми становился его законным рабом.
регулируется правовое положение детей. Первой Другим выдающимся памятником духовного на-
древнерусской памяткой, в которой отражались следия прошлого является «Домострой» (XVI в.). В
обычаи XI–XIV веков по защите прав ребенка, ста- этом правовом источнике государство попыталось
ла «Русская Правда». Составителем акта был Ярос- урегулировать защиту прав детей, что прослежи-
лав Мудрый. Документ состоял из нескольких ча- вается в нескольких основных тенденциях. Первая
стей. Первая относится к VII–VIII векам, вторая – к тенденция – послушание и любовь к родителям, о
середине XI века, а третья является результатом чем свидетельствует заповедь: «любите отца свое-
деятельности Владимира Мономаха. Последняя го и мать свою и слушайтесь их, и повинуйтесь им
редакция содержит больше упоминаний о правах по Боге во всем, и старость их чтите, и немощь их
детей. Так, в статье 106 «Русской Правды» уже под- и скорбь всякую от всей души на себя возложите,
робно идет речь о детях как о наследниках, за мате- и благо вам будет, и долголетними пребудете на
рью предусматривается право оставлять все свое земле.... Вы же, чада, делом и словом угождайте ро-
имущество по завещанию без ограничения любо- дителям своим во всяком благом совете, да благо-
му из детей, сыну или дочери, как от первого, так и словенны ими будете».
второго брака, это зависело только от отношения к Другая тенденция заключается в том, что «До-
ней детей. Статья 101 «Русской Правды» возлагала мострой» позволяет родителям строго наказывать
обязанность на вдову с малолетними детьми обе- своих детей – «и не ослабит бия младенца, а что так
регать семейное имущество для передачи его де- жезлом бияшы его, то ни умрет, но здраве будет: ты
тям, а также обязанность выплатить детям все то, так бия его по телу, душу его избавляешь от смер-
что было потеряно. ти».
После крещения Руси на смену языческим пред- Третья тенденция позволяет с некоторой на-
писаниям пришли церковные [5, 75] и в «Русскую тяжкой говорить о началах зарождения правового
Правду» были внесены изменения по разделу де- института лишения родительских прав как недопу-
тей на рожденных законно и незаконнорожден- стимость «пренебрежения» родителей к своим де-
ных. Исследования показали, что в глубокой древ- тям. Такое «пренебрежение» рассматривалось как
ности к правовому положению детей, рожденных грех, за который «ответ дать им самим за дети своя
от «рабов», относились снисходительно и для них в день страшного суда».
не был закрыт путь даже к великокняжескому пре- В 1551 году государственное регулирование в
столу [6, 3]. сфере защиты прав детей находит свое отражение
Раннехристианский период отмечался двой- в Российском Соборном своде законов [8, с. 46–47],
ственным характером регулирования отношений, которым определялся высокий авторитет родите-
связанных с детьми. Правовая защита прав детей лей. Специальный раздел документа «О наказании
регулировалась языческими обычаями и церков- детей своих» регламентировал следующие поло-
ным правом. В те времена ребенок подчинялся жения: «Также и чада их родителей своих почита-
воле родителей. Христианская семейная мораль ли бы и слушали во всем по священным правилам.
также оказала большое влияние на права ребенка. Иже чтет родителя своя, то оцыстится от грех своих
В частности, в «Кормчей книге» содержались нор- и от бога прославится. Также и юных детей своих
мы византийского права, регулирующие вопросы приказывайте и учите страха божию, чтоб жили в
заключения брака, защиты прав супругов и опре- чистоте и в покаянии и в прочих добродетелях. А
делялись положение и права детей. В тот период скверносложие бы и предисловие никогда не име-
церковь брала жизнь детей под защиту своих за- новалося».
конов. В вопросах семейного воспитания детей, Кроме того, в этом документе содержались со-
церковь придерживалась своей постоянной запо- веты для родителей по воспитанию детей, кото-
веди: «дети учить, ать чтят родитель своих » [7, 12]. рые, по сравнению с другими законами тех времен,
Церковь осуждала продажу (дарение) родителями были довольно жестоки: «Казны сына своего от
своих детей приезжему гостю по причине голода. юности его и покоится я на старость твою, и дает
Мать могла продать ребенка по нужде и тогда на красоту душе твоей... Не ослабляйте битья ребенка:
нее накладывалось церковное наказание – покая- если жезлом удариша его, не умрет, но здоровее
ние. «Аще да не Имея (то есть средств) продаст» то будет... ». «Стоглаве».
назначали 6 лет подобного рода наказания. Поли- Как и в Киевской Руси, так и в Галицко-Волын-
тика Руси предусматривала гуманное отношение к ском княжестве широко применялось канони-
детям, особенно покинутым. Если брошенный ре- ческое (церковное) право. Церковные суды тра-

Institutul Naţional al Justiţiei 39 39


R ev ista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i n r.4, 2013

диционно рассматривали все брачно-семейные дать, и сверх того тюрмой и церковным покаянием
вопросы.  Уставы 1529, 1566 и 1588 годов Великого имеет быть наказан, разве что он потом на ней же-
княжества Литовского характеризовали социаль- нится, и возьмет ее за сущую жену, и в таком случае
ные, экономические и политические отношения их не штрафовать».
общественного и государственного строя, судеб- Во времена правления Екатерины II формиру-
ной системы, отраслевых норм права, сложивши- ется новая государственная политика, которая
еся в государстве, в том числе и на входивших в заключается в воспитании детей, обеспечении их
его состав украинских землях. В названных выше прав и является основой для правовой защиты
Уставах брачные и семейные отношения регули- прав детей и их социальной защиты. В частности,
ровались нормами, сложившимися еще во време- законодательством установлены правила воспита-
на Киевской Руси и впоследствии перенесенными ния детей для блага государства, ограничивается
в соответствующие разделы уставов: раздел 4 «О родительская власть над детьми, создаются при-
наследования женщинами и об издании девушек юты, воспитательные дома, дети отдаются в семьи
замуж» и раздел 5 «Об опекунах», в которых пред- на содержание. Опека рассматривалась на законо-
усматривалась ответственность женщин, девушек, дательном уровне, отсутствует лишение родитель-
детей, опекунов. К преступлениям против морали и ских прав, за исключением случаев, когда родите-
семьи принадлежали: похищение чужого ребенка, ли воспитывали детей в другой вере.
оскорбление детьми родителей, изнасилования, Но, как и раньше, родители могли наказы-
двоеженство и т.д. [9]. В результате кодификации вать своих детей. Кроме того, могли и отпра-
права 1743 года, проведенной с целью сближения вить их в «смирительные дома», которые стали
правовых систем Украины и Российской империи, создавать с 1775 года в соответствии со ст. 391
был выпущен сборник норм феодально-крепост- Указа «Учреждения для управления губерний».
ного права первой половины XVІІІ столетия – «Пра- В годы царствования Екатерины II значитель-
ва по которым судится малороссийский народ». ное внимание уделяется административно-ор-
Регулированию указанной сферы правоотноше- ганизационным изменениям в устройстве де-
ний была посвящена глава 10 «О заключении бра- тей-сирот, а принцип сословности приобретает
ка, приданом, выкупе, наследовании мужем после более четкие очертание. Так, для одного сосло-
смерти жены и женой после смерти мужа, о раз- вия требования о воспитании были одни, а для
воде» и глава 11 «Об опекунах и их над сиротами другого – другие. Например, на дворянскую опеку
опеках, также в нераздельном имении братьев и возлагалась обязанность воспитывать подрастаю-
сестер дорослых с недорослыми и о поделе между щего дворянина так, чтобы он мог «вести жизнь по-
ними» [10]. рядочную, сходную с достатком, бесхлопотную от
Начиная с 1771 года, Указами Петра I родитель- заимодавцев и безмятежную от домашнего беспо-
ская власть над детьми ограничивалась. Так, в апре- рядка, удаленную от траты». Что касается горожан
ле 1721 года был издан именной указ: «Обычай был и купцов, то в 305 Указа «Учреждения для управле-
в России, который и ныне есть, что крестьян и де- ния губерний» были другие правила воспитания:
ловых и дворовых людей мелкое шляхетство про- «чтобы мог воспитываться в знании приличного
дает врознь, кто похочет купить, как скотов, чего во его состоянию промысла или ремесла. Содержа-
всем свете не водится, а наипаче от семей, от отца ние же малолетнего расположить по его имуще-
или от матери дочь или сына помещик продает, от- ству без излишества и без роскошных прихотей,
чего немалый вопль бывает; и его царское величе- чтобы малолетний от самой юности был склонен
ство указал оную продажу людям пресечь; а ежели к большей уверенности, и поэтому приготовился,
невозможно того будет вовсе пресечь, то б хотя по в каком состоянии быть не случилось, вести жизнь
нужде и продавали целыми фамилиями или семья- порядочную, трудолюбивую, умеренную и уда-
ми, а не порознь». Кроме этого, Петр I в Указе «О ленную от плутовства и всякого рода непорядков
порядке наследования» в 1714 году установил воз- и неистовств, что кроме недоверия друг к другу в
раст для вступления в брак для невесты – 17 лет, промыслах, торгах и ремеслах всякого ода ничего
для жениха – 20 лет. А в 1724 году «повелел родите- не производят, от недоверия же бывает падение
лей приводить к присяге, чтобы они не понуждали промысла, торга и ремесла, а доверие или кредит
своих детей к браку». последствия честности и порядочного ведения
В 1715 году Петр I формулирует также в «Артику- дел, промысла, торговли и ремесла». Таким обра-
ле 176 Устава воинского» следующее предписание: зом, можно сделать вывод, что принцип сослов-
«ежели холостой человек пребудет с девками, и ности только укрепил защиту осиротевших детей.
она от него родит, то оный для содержания матери Что же касается опеки у крестьян, то «на старост и
и младенца, по состоянию его, и платы нечто имеет старшин возлагалась обязанность для пропитания

40 Institutul Naţional al Justiţiei


R evista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i nr.4, 2013

малолетних и они должны были отдавать беспо- яниях против прав семейных» не были внесены та-
мощных сирот самостоятельным односельчанам кие преступления как похищение чужого ребенка
во двор, с тем, чтобы они кормили их, а в награду в возрасте до 14 лет, подмена такого ребенка или
пользовались, до совершеннолетия, их трудами». его невозвращение: они принадлежали к престу-
Во времена правления Екатерины II также были плениям против личной свободы.
созданы специальные учреждения для детей, Советское уголовное законодательство не вы-
оставшихся без семьи. Так, 1 сентября 1763 года деляло самостоятельного раздела в Особенной ча-
по ее указу был издан Манифест об “Учреждении сти Уголовного кодекса (далее УК) и вообще отказа-
Московского Воспитательного дома” с особым го- лось от криминализации многих вышеупомянутых
спиталем для бедных рожениц. Задача таких до- деяний.      В первом Уголовном кодексе УССР 1922
мов заключалась в сохранении жизни незаконно- года о них фактически не упоминалось, если не
рожденных детей. В этой связи предписывалось учитывать статью об ответственности за «неуплату
«учинить нарочные богоданные дома для невоз- алиментов и оставление родителями несовершен-
бранного зазорных детей приему, где богоданные нолетних детей без надлежащей поддержки», кото-
старушки могли бы за ними ходить вместо матерей рая появилась в 1924 году и была отнесена к главе
или бабок». «Оставление в опасности».   УК Украины 1927 года
Источниками уголовного права в Украине в на- в разделе «О преступлениях против жизни, здо-
чале XIX века были третий Устав и нормы Магде- ровья, свободы и достоинства личности» предус-
бургского права, а с 1840 года – 15-й том Свода За- матривал ответственность за более широкий круг
конов Российской империи и принятое в 1845 году деяний: «Злостное, несмотря на имеющуюся к тому
«Уложение о наказании уголовных и исправитель- возможность, уклонение от уплаты присужденных
ных» [4, 254]. Именно при подготовке «Уложения о по решению суда средств на содержание детей» и
наказании уголовных и исправительных» получили «оставление родителями малолетних детей без ка-
развитие нормы, направленные на защиту семьи кой-либо поддержки, а равно принуждение детей
и несовершеннолетних и было признано необхо- к занятию попрошайничеством» (в редакции 1937
димым посвятить указанным деяниям отдельный года: «Злостная неуплата средств на содержание
раздел «О преступлениях против прав семейных», детей, а равно оставление родителями несовер-
который включал в себя несколько глав [11]. Во шеннолетних детей без какой-либо поддержки»).
второй главе указанного источника «О злоупотре- Аналогичная тенденция сохранилась и в УК УССР
блениях родительской властью и о преступлени- 1960 года, где с учетом специфики субъекта престу-
ях детей против родителей» содержались нормы, пления были предусмотрены статьи об ответствен-
предусматривающие ответственность родителей ности родителей (уклонение от уплаты алиментов
за принуждение детей к браку, вовлечение несо- или от содержания детей), детей (злостное уклоне-
вершеннолетних в преступную деятельность или ние от оказания помощи нетрудоспособным роди-
их развращение, присвоение и растрата принад- телям), опекунов (злоупотребление опекунскими
лежащего детям имущества. В свою очередь дети обязанностями), других лиц (похищение или под-
должны были нести ответственность за следующие мена ребенка, в редакции 1993 года – подмена ре-
преступления: нанесения родителями (одним из бенка) [3, 252].
родителей) телесных повреждений или упорное За период с 1991 года и по настоящее время в
неповиновение родительской власти, развращен- Украине немало внимания было уделено форми-
ная жизнь и другие пороки. Отдельная глава была рованию и реализации принципиально новой по-
посвящена ответственности за злоупотребление литики в сфере уголовно-правовой защиты прав
властью со стороны опекунов и попечителей. ребенка. В частности была разработана система
Исключив из числа преступлений кровосме- мероприятий по охране детства в Украине, кото-
шение, Уголовное Уложение 1903 года внесло не- рой предусматривается определение основных
которые изменения в классификацию составов правовых, экономических, организационных, куль-
преступлений [12], предусмотрев возможность турных и социальных основ по охране детства, со-
привлечения к ответственности родителей (опеку- вершенствование законодательства о правовой и
нов и попечителей) за такие деяния, как жестокое социальной защите детей, приведение его в соот-
обращение с несовершеннолетними; вовлечение ветствие с международными правовыми нормами
их в попрошайничество или другие аморальные в этой сфере; обеспечение надлежащих условий
деяния; принуждение к вступлению в брак; остав- для охраны здоровья, обучения, воспитания, фи-
ление несовершеннолетнего без присмотра, если зического, психического, социального, духовного
это привело к совершению им преступления. Вме- и интеллектуального развития детей, их социаль-
сте с тем в главу под названием «О преступных де- но-психологической адаптации и активной жиз-

Institutul Naţional al Justiţiei 41 41


R ev ista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i n r.4, 2013

недеятельности, роста в семейном окружении в циальной хартии, Европейскую конвенцию об усы-


атмосфере мира, достоинства, взаимоуважения, новлении детей, Конвенции о юрисдикции, праве,
свободы и равенства; проведение государствен- которое применяется, признании, исполнении и
ной политики, направленной на реализацию целе- сотрудничестве относительно родительской от-
вых программ по охране детства, предоставление ветственности и мер защиты детей, Конвенцию о
детям льгот, преимуществ и социальных гарантий в контакте с детьми.
процессе воспитания, обучения, подготовки к тру- Основные принципы по охране детства и госу-
довой деятельности, поощрение научных исследо- дарственную политику в этой сфере определены
ваний по актуальным проблемам детства, установ- Верховной Радой Украины путем утверждения со-
ление ответственности юридических и физических ответствующих общегосударственных программ.
лиц (должностных лиц и граждан) за нарушение На сегодня такой общегосударственной програм-
прав и законных интересов ребенка, причинение мой является «Национальный план действий по ре-
ему вреда. ализации Конвенции ООН о правах ребенка» [15]
Правовые принципы реализации социальной на период до 2016 года, утвержденный Верховной
функции Украинского государства в отношении Радой Украины 5 марта 2009 года. Она произведе-
детей заложены в Конституции Украины (ст.51), За- на на основе Итогового документа Специальной
конах Украины «Об охране детства», «Об органах сессии в интересах детей Генеральной Ассамблеи
и службах по делам детей и специальных учреж- ООН «Мир, пригодный для жизни детей» (подписан
дениях для детей», «О предупреждении насилия в Украиной 10 мая 2002 г.). Программой определены
семье», указах Президента Украины «О мерах по следующие основные направления реализации
обеспечению защиты прав и законных интересов Конвенции ООН о правах ребенка: 1) охрана здо-
детей», «О первоочередных мерах по защите прав ровья и формирования здорового образа жизни
детей», «О дополнительных мерах по защите прав детей; 2) образование; 3) культурное и духовное
и законных интересов детей», «О концепции разви- развитие ребенка; 4) защита прав детей разных
тия уголовной юстиции в отношении несовершен- категорий; 5) повышение роли территориальной
нолетних в Украине», «О национальной стратегии общины в решении вопросов защиты прав и раз-
профилактики социального сиротства на период вития детей; 6) участие детей в жизни общества; 7)
до 2020 года», «О вопросах по обеспечению реа- международное сотрудничество.
лизации прав детей в Украине», «О комиссии по Указом Президента Украины «О Национальной
вопросам предупреждения пыток», поручениях стратегии профилактики социального сиротства
Президента Украины «Об улучшении защиты прав на период до 2020 года» предусмотрено обеспече-
и законных интересов детей», «Об обеспечении ние права каждого ребенка на воспитание в семье,
организации и проведения с участием президента в безопасном семейном окружении, повышение
Украины всеукраинского совещания по вопросам эффективности работы государственных органов
защиты прав ребенка», постановлениях Кабине- и органов местного самоуправления по предот-
та Министров Украины «Об утверждении порядка вращению социального сиротства, совершенство-
осуществления деятельности по усыновлению и вания системы предоставления социальных услуг
осуществлению надзора за соблюдением прав усы- детям и семьям с детьми.
новленных детей», «Вопросы деятельности орга- Правовая защита детей и право ребенка на
нов опеки и попечительства, связанные с защитой надлежащее родительское воспитание обеспечи-
прав ребенка» [14]. вается системой государственного контроля. Так,
Кроме того, проведен ряд мероприятий для приказом Генерального прокурора от 1 ноября
усовершенствования нормативно-правовой базы 2012 № 16 гн «Об организации деятельности орга-
по охране детства в Украине путем имплементации нов прокуратуры по защите прав и свобод детей»
норм международного права. Результатом этой защита личных и социально-экономических прав
деятельности является то, что на сегодня Украина детей признано приоритетным направлением ра-
является участницей целого ряда международных боты, и осуществляется путем комплексного ис-
документов в сфере обеспечения прав ребенка. В пользования функций прокуратуры по надзору за
частности, принято обязательство по неуклонно- соблюдением и применением законов, предста-
му соблюдению международных правовых стан- вительства интересов детей и государства в суде,
дартов в этой сфере, которые формировались на надзора за соблюдением законов при проведении
протяжении многих десятилетий и закреплены в оперативно-розыскной деятельности, дознания
важных международных документах. Так, Украина и досудебного следствия, поддержание государ-
ратифицировала Конвенцию ООН о правах ребен- ственного обвинения в суде, надзора за соблюде-
ка, Конвенцию о правах ребенка Европейской со- нием законов при исполнении судебных решений

42 Institutul Naţional al Justiţiei


R evista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i nr.4, 2013

по уголовным делам и при применении других 6. Загоровский А. И. О внебрачных детях по но-


мер принудительного характера в соответствии с вому закону / А. И. Загоровский - Одесса: «Экономи-
требованиями отраслевых приказов Генерального ческая типография», 1903. - 85 с.
прокурора Украины, а ответственность за органи- 7. Кормчая. Напечатана с оригинала патриар-
зацию работы по вопросам защиты прав и свобод ха Иосифа: в 2-х т. // Церковь: приложение, 1912. -
детей возложена лично на первых руководителей 1476 с.
прокуратур областного и районного уровней. 8. Иванова А. Н. Уголовная ответственность
Подытоживая, следует сделать вывод о том, что за незаконный оборот драгоценных металлов и
защита прав несовершеннолетних, как в прошлом, камней: автореферат диссертации на соискание
так и в настоящее время, вызывает повышенный ученой степени кандидата юридических наук: спе-
общественный интерес, поскольку по своей сути циальность 12.00.08 “Уголовное право и кримино-
касается проблем воспитания нового здорового логия; уголовно-­исполнительное право” / Алексан-
поколения. Пройдя путь от непризнания прав не- дра Николаевна Иванова. - М., 2000. - 25 с.
совершеннолетних до их законодательного закре- 9. Статути Великого князівства Литовського. У 3
пления, воплотилась в жизнь важнейшая задача т. Т. 1. Статут Великого князівства Литовського 1529
государства – обеспечение прав ребенка в полном року / за ред. С. Кивалова, П. Музиченка, А. Панько-
объеме, его физическое, интеллектуальное, духов- ва. — О. : Юрид. л-ра, 2002. — 464 с.
ное, нравственное и социальное развитие и гаран- 10. Права, за якими судиться малоросійський
тия их надлежащей правовой защиты. Однако при народ: 1743 / відп. ред. Ю. С. Шемшученко ; упо-ряд.
достаточно интенсивной законодательной дея- К. А. Вислобоков. — К. : Ін-т держави та права ім. Ко-
тельности в области защиты прав ребенка, многие рецького,1997.
положения, касающиеся уголовно-правовой защи- 11.Шимановский В. М. Преступные деяния по
ты прав несовершеннолетних, являются деклара- Уложению о наказаниях уголовных и исправитель-
тивными. ных и Уставу о наказаниях, налагаемых Мировыми
В уголовном законодательстве Украины суще- Судьями, статьям Уголовного уложения 1903 г. — О.
ствуют и иные пробелы в охране прав несовер- : Тип. Акц. Южно-Рус. О-ва Печат. дела, 1910. — 648 с.
шеннолетних, поэтому актуальным остается во- 12. Уголовное право. Особенная часть: учеб. для
прос углубленного изучения проблем правовой вузов / отв. ред.: И. Я. Козаченко, 3. А. Незнамова, Г.
ответственности за нарушение прав детей с целью П. Новоселов. — М., 1997. — Гл. 8.
усовершенствования отечественного законода- 13. Таганцев Н. С. Лекции по русскому уголовно-
тельства, направленного на защиту прав несовер- му праву. Часть общая. Вып. 3. — СПб., 1980.
шеннолетних и их эффективное применение на 14. Нормативно-правовые акты по вопросам
практике, которые, безусловно, требуют дальней- защиты прав ребенка – официальное Интернет-
шего научного исследования. представительство президента Украины Виктора
Януковича http://www.president.gov.ua/content/
Список использованной литературы: upd_zakonodavstvo.html
1. Конституция Украины: принятая на пятой сес- 15. Конвенция ООН «Про права дитини» – офи-
сии Верховной Рады Украины 28 июня 1996 / / Рос- циальний веб-портал Верховного Совета Украи-
сийская юстиция. - 1996 . - № 30. ны – http://zakon2.rada.gov.ua/laws/show/995_021
2. Сергеевич В. И. Лекции и исследования
по древней истории русского права / В. И. Сер-
геевич. - СПб.: Типография М. М. Стасюлевича,
1910. - 227 с.
3. Неволин К. С. История российских граждан-
ских законов / К. С. Неволин. - СПб.: Типография им-
ператорской Академии наук, 1851. - 536 с.
4. Владимирский-Буданов М. Ф. Обзор истории
русского права / М. Ф. Владимирский - Буданов. -
4-е изд., доп. - СПб., К.: Изд. Н. Я. Оглоблина, 1905.
- 694 с.
5. Владимирский-Буданов М. Ф. Обзор истории
русского права / М. Ф. Владимирский - Буданов. -
4-е изд., доп. - СПб., К.: Изд. Н. Я. Оглоблина, 1905.
- 694 с.

Institutul Naţional al Justiţiei 43 43


R ev ista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i n r.4, 2013

Premise şi repere ştiinţifice în configurarea


„dreptului discreţionar”

decizie în limitele competenţei, împuternicirilor de care


dispun în hotarele dreptului care se cere aplicat.
Atunci când legea impune sau permite alegerea de-
ciziei într-un caz concret, luarea deciziei este lăsată la
discreţia organului de aplicare a normei juridice. Este
un drept al acestui organ de a alege decizia în cadrul
legii aplicabile. Decizia luată poate fi legală; poate fi le-
Dumitru POSTOVAN,
doctor în drept,
gală şi temeinică; poate fi legală, temeinică şi echitabilă;
competitor USM poate fi doar formal legală, dar neechitabilă; poate fi
ilegală, abuzivă; cazul concret poate fi, în general, lăsat
nesoluţionat din lipsa normei exprese, care trebuie să-l
Sumar reglementeze.
Legislaţia Republicii Moldova, în corespundere cu dreptul Varietatea acestor decizii depinde de un şir întreg de
internaţional, lărgeşte consecvent aria discreţionară la apli-
factori, atât de ordin obiectiv, cât şi de ordin subiectiv.
carea normelor de drept – un instrument benefic statului şi
societaţii în întregime. Iată de ce este necesar ca acest instru- Organele statale, în limitele competenţei şi împuter-
ment – ,,dreptul discreţionar” – să fie profund studiat, suficient nicirilor de care dispun la soluţionarea cazurilor concre-
reglementat şi corect aplicat. te, trebuie să ia o decizie nu doar legală şi temeinică,
Anume aspectul ştiinţific al dreptului discreţionar este ana- ci să corespundă finalităţii legii, scopului urmărit de
lizat în articolul de mai jos. această lege, iar, în esenţă, această decizie, reieşind din
Cuvinte-cheie: dreptul discreţionar, precedent judiciar, sis- circumstanţele concrete ale cauzei, trebuie să fie corec-
temul continental de drept, colaborare internaţională, princi- tă, rezonabilă, înţeleasă şi susţinută de societate. Aceas-
piul legalităţii, norme de drept generale. ta din urmă se evidenţiază şi în Constituţia Republicii
Moldova. Astfel, conform pct.3) art.1 al Constituţiei,
Sumary
The moldovan legislation in line with the international
Republica Moldova este un stat de drept, democratic,
law consistently expands the discretionary area of the law en- în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui,
forcement - a beneficial tool of the state and whole society. libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi
For this reason the tool above mentioned is necesary to be pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt ga-
deeply studied, sufficiently regulated and correctly enforced. rantate [1, p.6].
Namely the scientific aspect of the discretionary right is anali- Cererea de a se face dreptate este una constituţio-
zed in the article below. nală, fundamentală, firească. Pentru ca oferta să cores-
Key-words: discretionary right, judicial precedent, conti- pundă cererii, sunt necesare mai multe condiţii şi po-
nental system of law, international cooperation, the principle sibilităţi juridice, atât materiale, cât şi procesuale. Una
of legality, the general rules of law.
dintre ele constituie utilizarea „dreptului discreţionar”,
care, din punctul de vedere al teoriei dreptului, este un
concept juridic.
Dreptul de a alege îl însoţeşte pe om toată viaţa sa Din punct de vedere practic, „dreptul discreţionar”
conştientă: pentru a soluţiona o problemă, pentru a lua este o realitate juridică cotidiană care nu-i contestată
o decizie într-o situaţie concretă. El caută varianta op- nici de teoreticieni, nici de practicieni, nici de omul sim-
timă şi justă dintre toate alternativele existente, dintre plu. Din contra, omul simplu revendică dreptatea, iar ea
toate variantele posibile. Chiar şi atunci când se pare că poate fi oferită, în cele mai dese cazuri, doar prin inter-
nu are de unde alege, găseşte, în cele din urmă, formula mediul „dreptului discreţionar”.
cea mai potrivită, mai raţională. Este pus în situaţia să o Conceptul „dreptul discreţionar” îşi are originea în
găsească. sistemul de drept anglo-saxon. În ţările care practică
La fel şi organele de aplicare a normelor de drept, acest sistem de drept, savanţii studiază „dreptul discre-
la soluţionarea unui caz concret au obligaţiunea să ia o ţionar” - în primul rând, discreţia judiciară - detaliat, sub
decizie nu numai legală şi temeinică, ci şi justă, dreaptă, toate aspectele, adesea controversate. La baza studierii
cea mai potrivită, adecvată situaţiei. Dacă au libertatea acestei doctrine se află precedentul judiciar, ca rezultat
de a alege, ele, de asemenea, caută, selectează varian- al discreţiei judecătoreşti, prin intermediul căreia se cre-
ta unei decizii echitabile, dar, spre deosebire de omul ează noi reguli, chiar şi norme de drept. În fiecare dintre
simplu, căruia îi este permis totul ce nu-i interzis, orga- aceste ţări practica aplicării discreţiei îşi are particula-
nele de aplicare a dreptului trebuie să caute, să aleagă o

44 Institutul Naţional al Justiţiei


R evista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i nr.4, 2013

rităţile sale. Spre exemplu, precedentul judiciar în SUA În primul rând, deoarece acest un fenomen, încetăţenit
nu este atât de constant, precum este în Anglia. În SUA în practică, iar la nivel teoretic nu este studiat sub toate
el poate fi modificat sau chiar să nu se ţină cont de el, aspectele. În al doilea rând, acest fenomen, răspândit
creându-se altul. deja pe larg în practică, în lipsa unei noţiuni, fie şi ge-
Deşi în ultima perioadă în ţările „dreptului comun” se nerale, a unor principii de realizare şi reglementări ele-
intensifică procesul de codificare a legislaţiei şi, ca rezul- mentare de aplicare, adesea are consecinţe negative nu
tat, creşte rolul legii, precedentul domină în continuare doar pentru participantul la proces şi pentru stat, dar şi
la luarea deciziilor. pentru societate în întregime, subiecţii de drept făcând
În Anglia contemporană există aproximativ 800 mii abuz de împuternicirile lor discreţionare fie cu rea-voin-
de precedente, lor li se adaugă anual câte 20 de mii [2, ţă, fie din neglijenţă, fie din necunoaşterea particulari-
p.49]. tăţilor utilizării „dreptului discreţionar”.
Sistemul continental de drept este caracterizat prin Problema constă în faptul că acest aspect al activită-
nivelul înalt de codificare a legislaţiei, de unde - discre- ţii în procesul de realizare a dreptului nu este suficient
ţia este considerabil restrânsă, deşi, în ultimii ani, aria reglementat în actele normative, iar ştiinţa juridică nu
de aplicare a ei se lărgeşte. Are loc apropierea celor i-a acordat atenţia pe care conceptul juridic dat o me-
două sisteme de drept în multe aspecte, în primul rând, rită. Din această cauză, în multe cazuri, împuternicirile
datorită normelor materiale (principiilor dreptului in- discreţionare sunt utilizate în detrimentul dreptului, în
ternaţional), dar şi procesuale la luarea deciziilor, care defavoarea omului, deciziile fiind ilegale şi abuzive.
încet, dar ferm, trec la o nouă etapă – cea de integrare Savanţii din diferite ţări studiază şi problemele dis-
[3, p.37-48]. creţiei în activitatea organelor procuraturii, având în
Totuşi, cercetătorii în domeniu compară de pe mai acest sens opinii diferite, în funcţie de practica existen-
multe poziţii aceste două sisteme fundamentale de tă, de volumul împuternicirilor discreţionare. În SUA, de
drept şi constată în continuare deosebiri esenţiale (în exemplu, se consideră că procurorii, în faza urmăririi pe-
primul rând, în procesul de realizare a dreptului, în for- nale, au împuterniciri discreţionare absolute, deciziile
ma de aplicare a lui), care influenţează aplicarea discre- luate fiind practic necontrolate, fapt îngrijorător. Savan-
ţionară la luarea deciziilor. Dar tendinţa de apropiere a ţii critică această practică şi cer revizuirea ei, limitarea
lor în viitor se va răsfrânge şi asupra „dreptului discreţi- împuternicirilor date cu înăsprirea controlului.
onar” [4, p.23-25]. În sistemul continental avem două principii de care
„Dreptul discreţionar” se aplică de către toate statele procurorii se conduc în faza urmăririi penale: cel al
lumii, în majoritatea statelor fiind recunoscut ca instru- oportunităţii – care oferă luarea deciziilor discreţionare
ment esenţial în procesul de efectuare a justiţiei, regle- şi cel al legalităţii – când procurorii nu au astfel de îm-
mentat de către legislator. puterniciri. În practică, însă, discreţia se aplică. În ultima
„Împuternicirile discreţionare” reprezintă dreptul, perioadă, nivelul discreţionar la nivel legislativ creşte,
libertatea discreţionară a posesorului lor ca să procede- procurorii dispunând de o marjă mai largă la luarea de-
ze, într-un mod sau altul, în scopul atingerii cu succes şi ciziilor.
efectiv a obiectivelor sale. Datorită colaborării internaţionale în problemele
Libertatea de a alege o decizie sau alta, prevederea combaterii criminalităţii, în sistemul continental sunt
formelor alternative la luarea deciziilor, aplicarea dis- recepţionate mai multe prevederi din sistemul anglo-
creţionară a normei de drept la soluţionarea cazurilor saxon referitor la funcţiile şi împuternicirile procuroru-
concrete, în scopul adoptării unei decizii echitabile de lui, inclusiv ale celor discreţionare. Acest aspect va fi
către subiecţii de drept, este proprie tuturor organelor ilustrat în capitolele următoare.
statale, inclusiv organelor de drept şi judiciare. Juris- „Dreptul discreţionar” îşi ocupă locul său şi în acti-
prudenţa (practica judiciară) este de neimaginat, fără o vitatea organelor procuraturii în ce priveşte probleme-
anumită marjă de libertate a judecătorului la aprecierea le combaterii criminalităţii, inclusiv a celei organizate,
circumstanţelor cauzei, calificarea raporturilor juridice transnaţionale. Procurorii dispun de împuterniciri dis-
şi adoptarea deciziei într-un caz concret. creţionare în faza urmăririi penale, dar şi în alte faze ale
Legea, constată teoreticienii, ar fi una tiranică, dacă procesului penal. Aria discreţionară se lărgeşte. Şi aceas-
nu ar permite această libertate [5, p. 106]. De aceea, ta - datorită politicii statului în materia penală, ca rezul-
normele juridice dintr-un act normativ, în majoritatea tat al realizării principiului umanismului, iar pe de altă
lor, au caracter de dispoziţie, sunt permisive, supletive, parte – din cauza creşterii ratei criminalităţii organizate,
iar subiecţii de drept competent au împuternicirile co- internaţionale, terorismului, traficului de fiinţe umane,
respunzătoare, discreţionare în a le aplica în mod dis- a substanţelor narcotice, spălării banilor, corupţiei ş. a.
creţionar. Organele procuraturii Republicii Moldova, pentru
Şi dacă-i aşa, atunci de ce este nevoie ca acest a face faţă cerinţelor, intensifică colaborarea internaţi-
fenomen juridic – „dreptul discreţionar” – să fie studiat? onală. La rezolvarea mai multor probleme, ele trebuie

Institutul Naţional al Justiţiei 45 45


R ev ista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i n r.4, 2013

sa dispună de mai multe împuterniciri discreţionare, la vinovăţie. La exercitarea acestei împuterniciri, autori-
asemănătoare cu cele ale altor ţări, care se confruntă cu tatea competentă ar trebui sa se inspire, în sensul legis-
aceleaşi probleme. laţiei, din principiul general al egalităţii tuturor în faţa
„Dreptul discreţionar” în activitatea organelor pro- legii şi individualizarea justiţiei penale. Acest aspect al
curaturii îşi are particularităţile sale, inclusiv în ceea ce problemei a devenit obiectul de studiu al profesorului
priveşte controlul deciziilor discreţionare. de drept la Universitatea din Nijmegen (Olanda) Peter
„Dreptul discreţionar” în problemele combaterii cri- Tak „La întretăierea vestului cu estul” – aspectele acu-
minalităţii, inclusiv a celei organizate, transnaţionale, zării în ţările aflate în tranziţie. Este un rezultat al unor
este astăzi o prioritate în politica penală a statelor lumii. investigaţii profunde de proporţii, bazate pe surse ştiin-
Pentru a face faţă cerinţelor în această luptă, pentru a ţifice, acte normative şi aspecte practice din majoritatea
preveni mai multe pericole şi pentru a stăvili numeroase ţărilor europene [9, p.79-96].
tendinţe negative în viaţa reală, sunt impuse mai mul- Se cere de subliniat că procuratura şi tribunalele în-
te derogări de la mai multe principii penale. În primul deplinesc funcţii diferite faţă de unele şi aceleaşi per-
rând, se face o derogare de la principiul inevitabilităţii soane în unele şi aceleaşi împrejurări. Se prezumă că tri-
răspunderii penale pentru săvârşirea infracţiunilor şi nu bunalul aplică legea la un caz concret, luând cu atenţie în
doar a celor uşoare sau mai puţin grave, ci, în cazuri ex- consideraţie toate particularităţile cazului concret, în timp
cepţionale, chiar şi a celor deosebit de grave. În aceste ce procuratura are obligaţiunea de a apăra ordinea publi-
situaţii, se aplică tot mai pe larg principiul colaborării or- că, interesele societăţii, acţionând de pe poziţiile luptei cu
ganelor de urmărire penală cu infractorul, cu eliberarea criminalitatea.
lui ulterioară de răspundere penală, atribuind procuro- Pentru a determina rolul „dreptului discreţionar” în
rului, în acest sens, împuterniciri discreţionare. procesul de realizare a dreptului, aplicarea lui corectă la
Nu numai în fosta URSS şi statele de Est ale Europei, soluţionarea cazurilor concrete, alegerea variantei opti-
dar şi în statele Europei Occidentale s-au desfăşurat şi me corespunzătoare scopului urmărit conform finalită-
se mai desfăşoară reforme de drept şi constituţional, ce ţii actului normativ, principiilor generale ale dreptului,
au adus schimbări majore în sistemele de drept penal, sensului legislaţiei în vigoare, se cere a da definiţia lui
în structura de bază a procesului penal. Aceste reforme la nivel teoretic, înţelegerea univocă a acestui fenomen
au influenţat considerabil serviciul procuraturii, locul al realităţii juridice, a elabora criteriile, condiţiile şi ho-
său ca instituţie juridică şi funcţiile sale în procesul pe- tarele aplicării sale, însemnătatea practică a acestei ca-
nal, rolul procuraturii în respectivele sisteme de justiţie tegorii juridice, interacţiunea sa cu alte categorii şi con-
penală. cepte juridice ca factor important la efectuarea justiţiei,
Ca rezultat al acestor reforme, se observă şi extinde- apărării drepturilor şi libertăţilor omului. S-a constatat
rea discreţiei procurorilor în procesul de urmărire penală. că „dreptul discreţionar” este propriu sistemului juridic
„În perioada actuală , cei care aplică legea sunt des- în întregime, oricărei ramuri de drept, oricărei activităţi
cătuşaţi de „directivele de beton” şi „şabloane”, atunci juridice.
când constată încălcări ale legislaţiei. Însuşi rolul legii se Cunoscând caracteristicile generale ale acestui
schimbă de la un mecanism de interzicere la unul regu- ,,drept”, va fi mai uşor la aplicarea lui într-o ramură de
latoriu, stimulatoriu” [6, p.390]. drept aparte, în activitatea oricărui organ statal, ţinân-
Aplicarea discreţionară de către procurori în faza ur- du-se cont de scopul, sarcinile şi competenţele acestui
măririi penale a combaterii criminalităţii este recoman- organ.
dată ţărilor-membre de către Consiliul Europei şi de În legislaţia în vigoare lipseşte termenul „drept
către alte organizaţii internaţionale. Astfel, în pct.3) al discreţionar”, precum şi expresiile „discreţie juridică” sau
Recomandării (2000)19 este prevăzut dreptul procuro- „aplicarea discreţionară a normei de drept”, dar sensul
rului de a decide asupra aplicării metodelor alternative lor se întâlneşte, practic, în toate actele normative, in-
urmăririi penale şi se face referinţă în materia examina- clusiv în Constituţia Republicii Moldova (a se vedea art.
tă [7, p.400-411] la Recomandarea nr. R (87)18 cu privire 55 din Constituţie).
la simplificarea justiţiei penale şi, în special, la capitolul Una din cauzele apariţiei şi aplicării „dreptului dis-
urmăririi penale discreţionare [8, p. 199]. creţionar” este tocmai prezenţa în actele normative de
Conform prevederilor Recomandării nr. R (87)18, toate nivelele a conceptelor juridice nedeterminate,
principiul oportunităţii urmăririi penale, adică împuter- relativ-determinate, normelor de drept generale, im-
nicirea de a renunţa la pornirea urmăririi sau la încetarea personale, ambigue, aflate în coliziune, defectuoase.
ei pentru motive de oportunitate, ar trebui sa fie prevăzu- Cauzele fixării normative a acestor concepte şi norme
tă de legea statelor-membre. defectuoase sunt diferite, unele dintre ele nu pot fi evi-
Decizia de a renunţa la urmărire, în virtutea acestui tate, de aceea este necesară elaborarea mecanismelor
principiu, nu poate sa intervină decât atunci când auto- de aplicare discreţionară corectă a lor, în aşa fel încât
ritatea de urmărire dispune de indici suficienţi cu privire deciziile luate să corespundă finalităţii legii.

46 Institutul Naţional al Justiţiei


R evista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i nr.4, 2013

Vorbind despre mecanismele de reglementare a primul rând, în activitatea organelor de drept şi judicia-
,,dreptului discreţionar”, de procedeele de aplicare a re, la înfăptuirea actului de justiţie.
lui la soluţionarea problemelor şi luarea deciziilor, este La elaborarea acestei politici trebuie să contribuie
necesar de specificat că aceste mecanisme şi procedee savanţii în domeniul dreptului, care vor elucida acest
depind de caracterul normei materiale puse în aplica- concept, precum şi legislatorii, societatea juriştilor, în-
re: caracterul ei general şi impersonal, gradul de clari- deosebi judecătorii, procurorii, avocaţii, dar şi societa-
tate, de ambiguitate; norma de dispoziţie, relativ-de- tea civilă în întregime.
terminată, permisivă, supletivă, norma cu alte defecte; A face dreptate este o necesitate firească. Statul,
coliziunea normelor, analogia legii sau a dreptului ş.a. cu organele sale, şi societatea civilă sunt datori să facă
Problemele în situaţiile în care se constată că o lege nu dreptatea cu adevărat reală, indiferent de apartenen-
este dreaptă şi se aplică direct Constituţia sau principii- ţa la un sistem de drept sau altul. Cerinţa de a se face
le fundamentale ale dreptului şi dreptului internaţional dreptate reiese şi din principiile dreptului internaţional,
se soluţionează prin alte mecanisme şi procedee. convenţiile cu privire la drepturile omului, recomandă-
Cu totul alte mecanisme şi procedee (de ordin logic, rile Consiliului Europei în această materie. Se observă
moral, al interesului public, general) se aplică atunci desfăşurarea procesului de armonizare a legislaţiei naţi-
când la luarea deciziei trebuie să se ţină cont de prin- onale a statelor cu aceste principii şi recomandări.
cipiul oportunităţii. În aceste situaţii norma este clară şi Jurisprudenţa CteDO, practica judiciară denotă
poate fi aplicată fără dificultăţi, dar cei care aplică legea faptul că „dreptul discreţionar” îşi lărgeşte aria de apli-
se conduc de raţionamentele de oportunitate. care. În contextul „dreptului discreţionar”, dacă norma
Procesul de realizare a „dreptului discreţionar” îşi are materială permite sau impune discreţia, atunci se cer
formele sale specifice pentru fiecare organ ce dispune elaborate şi anumite proceduri de aplicare a ei în mod
de puterea discreţionară: legislativ, executiv, judiciar, discreţionar.
pentru fiecare organ statal în parte, ţinându-se cont de Doctrina juridică acordă o atenţie sporită proble-
sarcinile, atribuţiile şi competenţele lor, scopul urmărit, mei realizării dreptului, îndeosebi aplicării dreptului ca
de aria discreţionară în activitatea lor, de statutul juridic o formă aparte de realizare a sa, ce ţine de competen-
al subiecţilor. ţa statului, ca subiect special al acestui proces. Pentru
Desigur, în toate aceste cazuri, ei se vor conduce de Republica Moldova abordarea acestei probleme are o
reglementările stabilite pentru instituţiile de interpreta- importanţă deosebită. În condiţiile regimului totalitar,
re a normei, de aplicare a analogiei, de depăşire a coli- dreptul, ca instrument regulatoriu în relaţiile sociale,
ziunilor, de limitările existente, inclusiv de a nu părăsi avea rolul cenuşăresei. Problemele de drept se soluţi-
câmpul juridic, în aşa fel încât aceste decizii sa cores- onau nu prin intermediul mecanismelor juridice, ci prin
pundă principiului legalităţii. cele administrative de comandă. Deşi la nivel constituţi-
„Dreptul discreţionar” va fi utilizat pentru a atinge onal erau declarate mai multe drepturi şi libertaţi, omul
scopul urmărit – finalitatea legii –, nu va contraveni simplu nu le putea obţine, realiza, nu se putea proteja.
principiilor echităţii, moralităţii, bunei credinţe, va fi în Nu puteau face acest lucru nici organele competente.
favoarea participanţilor la proces, nu va înrăutăţi poziţia Astăzi, când la nivel constituţional sunt consfinţite
nimănui şi va fi în beneficiul întregii societăţi. statul de drept democratic, principiile echităţii, egali-
Teoria generală a dreptului face parte din ştiinţele tăţii, supremaţiei legii, drepturile şi libertăţile funda-
fundamentale care elaborează procedee de reglemen- mentale ale omului, sunt create organe independente,
tare şi dirijare a proceselor sociale la diferite etape de competente să protejeze aceste drepturi şi libertăţi,
dezvoltare a statului şi a societăţii în ansamblu. prevederile constituţionale, precum şi ale altor legi na-
Astăzi, în prim-plan, ca o necesitate vitală, au apărut ţionale. Ele se cer realizate ori de câte ori apare necesi-
aspectele umanitare, culturale şi spirituale, precum şi tatea.
cele legate de asigurarea drepturilor şi libertăţilor oa- Aşadar, astăzi omul nu numai că dispune de drep-
menilor. Această tendinţă este caracteristică, în primul turi declarate, el mai are posibilitatea să le realizeze, să
rând, pentru ţările din fostul lagăr socialist, din fosta se folosească de ele şi sa le protejeze.
Uniune Sovietică, inclusiv Republica Moldova, aflate în Principiile dreptului internaţional, referitoare la
perioada de tranziţie de la metoda administrativă de drepturile omului, au ca fundament dreptul natural.
comandă la economia de piaţă, la o societate democra- Republica Moldova a aderat sau a ratificat convenţiile
tică, la un stat de drept. Aceste transformări cer modi- internaţionale în speţă, aceste din urmă devenind parte
ficări atât în domeniul guvernării, cât şi în cel al regle- integrantă a legislaţiei naţionale. Având o legislaţie care
mentării sociale. corespunde dreptului internaţional, există mai multe
Este necesar ca acest „drept discreţionar” sa devină o probleme în procesul de implementare a ei. Condam-
parte componentă a sistemului de drept, a politicii sta- narea Republicii Moldova la CteDO este o dovadă eloc-
tului în domeniul aplicării legii în procesul decizional, în ventă. Aceasta, în mare parte, se întâmplă din cauza că

Institutul Naţional al Justiţiei 47 47


R ev ista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i n r.4, 2013

cei care aplică legea nu cunosc în profunzime valoarea Bibliografie:


dreptului, a principiilor lui, mecanismul de reglemen- 1. Constituţia Republicii Moldova, Chişinău,
tare a diferitelor situaţii în cazurile neclare şi dificile. Ca 2004.
rezultat, cei implicaţi sunt nedreptăţiţi şi au de suferit 2. Чердынцев A. Ф. Правовые системы мира,
din cauza abuzurilor din partea structurilor statale care Екатеринбург: Уральской госуд. юрид. ака-
aplică legea. демии, 1995.
Din considerentele menţionate, studierea „dreptu- 3. Peшeтников И. B. Доказательственное
lui discreţionar” va contribui la depăşirea acestei situ-
право Англии и США, Екатеринбург:
aţii. Este o temă extrem de actuală, privită prin prisma
Уральской госуд. юрид. академии, 1997,.
practicii internaţionale şi a jurisprudenţei CteDO, care e
4. Папкова О. А. Усмотрение суда, Статут,
studiată cu atenţie şi în alte state din spaţiul ex-sovietic.
2005.
Legislaţia Republicii Moldova admite aplicarea
5. Klein John F. Let’s Make a Deal: negotiating
discreţionară a mai multor norme de drept, graţie fie
justice, Lex... Books D.C. Heath and Componz
caracterului lor general şi impersonal, fie concepte-
Lexicon, Massachussets, Toronto, 1976.
lor juridice nedeterminate sau relativ determinate, fie
6. Басков B. И. Kypc npoкypopcкoгo надзopa,
că legislatorul conştient a lăsat soluţionarea cazurilor
concrete agenţilor de aplicare a legii, delegându-le îm-
Mocквa: Зepкaло, 1998.
puterniciri corespunzătoare, inclusiv în situaţiile în care 7. Recomandarea nr.R(2000)19 a Comitetului de
norma expresă reglementatoare lipseşte, fie realizării Miniştri a CE către statele membre cu privire la
în practică a principiilor oportunităţii, proporţionalită- rolul procuraturii în sistemul justiţiei penale, 6
ţii, echitaţii, umanismului ş.a. octombrie 2010. Standarde de CE pentru jus-
Deci, în linii mari, putem vorbi că, la nivel legisla- tiţie, Chişinău: Bons Offices, 2010.
tiv, sunt create condiţii pentru ca subiectul de drept 8. Recomandarea Consiliului de Miniştri a CE
să poată adopta o decizie în urma examinării unui caz nr.R(87)18 către statele membre cu privire la
concret, decizie care să corespundă cerinţelor legalită- simplificarea justiţiei penale. Culegere de acte
ţii şi echitaţii. naţionale şi internaţionale în domeniul penal,
Doar cu aplicarea discreţionară a normei de drept, vol. 1, Chişinău: Cartea juridică, 2007.
instanţele de judecată şi alte organe de drept statale 9. Tak P. La întretăierea estului cu vestul. În: As-
reuşesc, în anumite cazuri, sa facă dreptate, să prote- pectele acuzării în ţările aflate în tranziţie. Bu-
jeze cu adevărat drepturile şi libertaţile omului, să pro- cureşti: Lumen.
nunţe decizii nu doar legale, dar şi corecte, echitabile.
Descifrarea detaliată a sensului „dreptului discreţio-
nar” şi aplicarea lui corectă exclude discreţia arbitrară,
abuzivă, astfel încât decizia luată discreţionar sa fie una
pozitivă, în favoarea omului, şi să nu părăsească câm-
pul juridic. Iar acest aspect prezintă valoarea aplicativă
a „dreptului discreţionar”.
Anume în aceasta şi constă importanţa aplicării
„dreptului discreţionar”, ca o particularitate deosebită
a realizării dreptului ca instrument regulatoriu în relaţi-
ile sociale. Acest lucru este demonstrat, în primul rând,
de practica judiciară, de practica organelor de drept şi
a altor structuri statale, care aplică „dreptul discreţio-
nar” la soluţionarea cazurilor concrete, fapt ce permite
adoptarea deciziilor juste, înţelese de participanţii la
proces şi susţinute nu doar de colectivităţile de jurişti,
ci şi de întreaga societate.
Legislaţia Republicii Moldova, în corespundere cu
dreptul internaţional, lărgeşte consecvent aria discre-
ţionară la aplicarea normelor de drept – un instrument
benefic statului şi societaţii în întregime. Iată de ce este
necesar ca acest instrument – ,,dreptul discreţionar”
– să fie profund studiat, suficient reglementat şi corect
aplicat.

48 Institutul Naţional al Justiţiei


R evista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i nr.4, 2013

Unele aspecte discutabile ale practicii judiciare


privind respectarea principiului imparţialităţii
judecătorilor curţilor de apel la judecarea
cauzelor penale pe căile ordinare de atac

sunt în drept să participe la judecarea aceleiaşi cau-


ze în fond pe căile ordinare şi extraordinare de atac.
Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Jus-
Gheorghe ULIANOVSCHI, tiţie, judecând recursul ordinar declarat de avocat
doctor în drept, împotriva sentinţei Judecătoriei Criuleni din 22 iu-
conferenţiar universitar nie 2012 şi deciziei Colegiului penal al Curţii de Apel
Irina ULIANOVSHI, Chişinău din 22 octombrie 2012, în privinţa con-
magistru în drept, doctorandă, damnatului P.I. în baza art. 264 alin. (4) CP, prin deci-
USM zia din 19 martie 2013, a modificat această practică
şi a statuat că completul de judecători al Curţii de
Sumar Apel Chişinău, care a judecat cauza în ordinea de
În conformitate cu pracica judiciară, judecătorii instanțelor apel „…şi care, anterior, în această cauză s-a pro-
de apel, care au participat la examenul de casație împotriva nunţat la faza examinării recursului asupra legalităţii
definiției cu privire la aplicarea măsurii de reținere pe proces,
încheierii privind aplicarea arestului preventiv, nu era
nu sunt incompatibili să participe, de asemenea, la examinarea
aceluiași proces, în primă instanță și recurs în mod obișnuit, în în incompatibilitate, prin prisma art. 33 CPP, de a par-
contradicție cu prevederile art. (33) parag. (3) - (4) din Codul ticipa la judecarea cauzei în privinţa lui P.I. în ordinea
de procedură penală și jurisprudența Curții Europene a Drep- de apel”.
turilor Omului cu privire la interpretarea dreptului la instanță În opinia Colegiului penal lărgit al Curţii Supreme
imparțială, care este garantat de art. 6 § 1 al Curţii Europeane de Justiţie, „judecând recursul împotriva încheierii de
a Drepturilor Omului.
aplicare a măsurii preventive în cursul urmăririi pena-
Cuvinte-cheie: Curtea Europeana a Drepturilor Omului,
Codul de procedură penală, examinare, practica judiciară, in- le, instanţa nu a înfăptuit o judecată a fondului cauzei
stanţă imparţială. (vinovăţiei sau nevinovăţiei), care ar atrage incompa-
tibilitatea sa la judecarea aceleiaşi cauze în apel sau
Summary recurs, dar s-a pronunţat asupra legalităţii încheierii
The judicial practice according to which, the judges of contestate prin prisma scopului aplicării măsurii pre-
appeal instances, who participated in cassation’s examination
against the definition about the application of measure of re-
ventive prevăzute de art. 175 alin. (2) CPP”.
straint on lawsuit, are not incompatible to participate also in Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie
examination of the same lawsuit at the first instance, in the şi-a motivat această opinie în baza dispoziţiilor art.
ordinary way and appeal ordinary way, contradicts the provi- 33 alin. (3) CPP, conform cărora „judecătorul nu poa-
sions of art. (33) parts (3) – (4) Code of criminal procedure and te participa la o nouă judecare a cauzei, atât în prima
jurisprudence of European Court of Human Rights about in-
instanţă, cât şi pe cale ordinară sau extraordinară de
terpretation of the right to impartial instance, which is guaran-
teed by art. 6 § 1 of European Court of Human Rights. atac, şi urmează a fi recuzat şi în cazul în care a mai
Key-words: European Court of Human Rights, Code of participat în calitate de judecător la examinarea ace-
criminal procedure, examination, judicial practice, impartial leiaşi cauze în prima instanţă, pe cale ordinară sau ex-
instance. traordinară de atac, precum şi în cazul participării ca
judecător de instrucţie”.
Comparând competenţa judecătorului de in-
Problema pusă în discuţie constă în faptul că, strucţie, în raport cu competenţa Curţii de Apel,
conform legii de procedură penală în vigoare, prac- Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a
tica soluţionării incompatibilităţii judecătorilor la statuat că „verificarea de către Curtea de Apel a lega-
judecarea cauzelor penale s-a orientat permanent lităţii încheierilor privind aplicarea măsurii preventive
spre poziţia că judecătorii curţilor de apel care, an- nu poate fi apreciată precum că judecătorii partici-
terior, au participat în faza urmăririi penale în cauză panţi au preluat funcţia judecătoruluii de instrucţie,
la judecarea recursului împotriva încheierii judecă- deoarece aceasta contravine prevederilor legale men-
torului de instrucţie privind măsura preventivă nu ţionate” [1].

Institutul Naţional al Justiţiei 49 49


R ev ista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i n r.4, 2013

Sub aspectul imparţialităţii judecătorului, care s-a b) când judecătorul în completul instanţei de
pronunţat anterior asupra măsurii preventive, Co- recurs participă la judecarea recursului împotriva
legiul penal lărgit s-a mai bazat şi pe jurisprudenţa încheierii primei instanţe, la judecarea cauzei în fond
CtEDO şi a concluzionat că „casarea deciziei instanţei privind aplicarea măsurii preventive - arestarea pre-
de apel cu rejudecarea cauzei de către aceeaşi instanţă ventivă a inculpatului, care se efectuează, potrivit art.
în alt complet de judecată, pe motivele încălcării preve- 329 alin. (2) CPP, conform procedurii controlului judi-
derilor art. 33 CPP, ar fi o simplă formalitate, deoarece, ciar al legalităţii încheierii judecătorului de instrucţie
în speţă, încălcările invocate în recurs nu constituie o privind măsurile preventive prevăzute de art. 312 CPP.
încălcare a prevederilor art. 6 §1 din Convenţie cu privi- Astfel, în afara acestor cazuri, conform alin. (3)-(4)
re la imparţialitatea instanţei”. art. 33 CPP, judecătorii curţilor de apel, care au par-
În opinia noastră, schimbarea practicii judiciare ticipat, în componenţa instanţei de recurs, la jude-
privind incompatibilitatea judecătorului la judeca- carea recursului împotriva hotărârii privind măsura
rea cauzelor penale sub aspectul interpretării cerin- preventivă, nu pot participa la judecarea aceleiaşi
ţelor art. 33 alin. (3) CPP, date de către Colegiul penal cause, atât în prima instanţă, cât şi pe căile ordinare
lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în decizia din 19 sau extraordinare de atac.
De aceea, considerăm concluzia Colegiului penal
martie 2013, se bazează pe o interpretare incom-
lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din
pletă a legii de procedură penală şi fără a ţine cont
19 martie 2013, precum că judecătorii Curţii de Apel
de specificul jurisprudenţei CtEDO de interpretare a
Chişinău, care au judecat cauza în ordinea de apel
dreptului la o instanţă imparţială garantat de art. 6
şi care, anterior, în aceeaşi cauză s-au pronunţat la
§ 1 al CEDO în dependenţă de legislaţia şi practica faza examinării recursului asupra legalităţii încheierii
judiciară a fiecărui stat parte la CEDO. privind aplicarea arestului preventiv nu se aflau în
Astfel, într-adevăr, conform art. 33 alin. (3) CPP, incompatibilitate contravine dispoziţiilor alin. (3) şi
judecătorul nu poate participa la o nouă judecare a (4) art. 33 CPP, care exclud participarea judecătorilor
cauzei atât în prima instanţă - pe cale ordinară sau curţilor de apel la judecarea cauzelor penale în aces-
extraordinară de atac, şi urmează a fi recuzat şi în ca- te situaţii.
zul în care a mai participat în calitate de judecător la În afară de cele menţionate, judecătorii curţilor
examinarea aceleiaşi cauze în prima instanţă, pe cale de apel în cadrul instanţei de recurs la judecarea re-
ordinară sau extraordinară de atac -, cât şi în cazul cursului împotriva hotărârii privind măsura preventi-
participării ca judecător de instrucţie. vă verifică nu numai legalitatea acestei hotărâri, ci au
Însă Colegiul penal lărgit al Сurţii Supreme de şi competenţe similare judecătorului de instrucţie.
Justiţie n-a luat în vedere că, în alin. (4) art. 33 CPP, Astfel, conform art. 312 alin. (5) CPP, curtea de
legiuitorul a prevăzut că dispoziţiile privind cazurile apel, ca instanţă de recurs, în urma controlului judi-
de incompatibilitate prevăzute în alin. (3) al acestui ciar al legalităţii încheierii privind măsurile preventi-
articol nu se aplică judecătorului de instrucţie şi ju- ve aplicate şi prelungirea duratei lor, este în drept să
decătorilor care judecă recursul împotriva hotărârii admită recursul prin:
privind măsura preventivă. a) anularea măsurii preventive dispuse de
Din interpretarea alin. (3) şi (4) ale art. 33 CPP re- judecătorul de instrucţie sau anularea prelungirii
zultă direct că judecătorul poate participa de mai duratei acesteia şi, dacă este cazul, să elibereze
multe ori la judecarea aceleiaşi cauze penale şi nu persoana de sub arest;
poate fi recuzat din acest motiv numai în cazurile în b) aplicarea măsurii preventive respinse de
care el: judecătorul de instrucţie, cu eliberarea mandatului
1. În calitate de judecător de instrucţie, îşi exer- de arestare sau aplicarea unei alte măsuri preventive,
cită competenţele sale prevăzute de art. 41 CPP, de la alegerea instanţei de recurs, dar nu mai aspră
control judecătoresc în cursul urmăririi penale; decât cea solicitată în demersul procurorului, sau cu
2. În calitate de judecător, care judecă recursul prelungirea duratei măsurii preventive.
împotrva hotărârii privind măsura preventivă. Aceste competenţe ale judecătorilor curţilor de
Conform legii de procedură penală, judecătorul apel, ca instanţă de recurs, sunt similare competen-
participă la judecarea recursului împotriva hotărârii ţelor judecătorului de instrucţie privind aplicarea
privind măsura preventivă în cazurile: măsurilor preventive şi prelungirea lor, prevăzute
a) când, conform art. 312 CPP, judecătorul par- de art. 41CPP.
ticipă în completul instanţei de recurs la judecarea În plus, atât judecătorul de instrucţie, cât şi cur-
recursului împotriva încheierii judecătorului de in- tea de apel, ca instanţă de recurs, îşi exercită aceste
strucţie privind măsura preventivă în procedura competenţe în cadrul controlului judiciar al proce-
controlului judiciar al legalităţii încheierii judecăto- durii prejudiciare prevăzute de capitolul VIII, Titlul I
rului de instrucţie privind măsurile preventive; al Părţii Speciale a CPP.

50 Institutul Naţional al Justiţiei


R evista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i nr.4, 2013

De aceea, considerăm că şi concluzia Colegiului zei, iar instanţa naţională neglijează această normă
penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din decizia juridică, faptul dat, în opinia CtEDO, duce inevitabil
menţionată, precum că „verificarea de către curtea la încălcarea dreptului la o instanţă imparţială, drept
de apel a legalităţii încheierilor privind aplicarea mă- garantat de art. 6 § 1 al CEDO.
surii preventive nu poate fi apreciată precum că jude- În cele expuse mai sus am menţionat deja că,
cătorii participanţi au preluat funcţia judecătorului de conform alin. (3) şi (4) art. 33 CPP, judecătorii curţii
instrucţie” contravine legii de procedură penală. de apel care au participat în componenţa instanţei
Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie de recurs la judecarea recursului împotriva hotărârii
şi-a motivat decizia şi în baza jurisprudenţei Curţii privind măsura preventivă nu mai pot participa la ju-
Europene a Drepturilor Omului în cauzele Jasinski decarea aceleiaşi cauze, atât în prima instanţă, cât şi
c. Polonia (hotărârea din 20 decembrie 2005), Ha- pe cale ordinară sau extraordinară de atac.
uschild c. Danemarca (hotărârea din 24 mai 1989) Din aceste considerente, susţinem că concluziile
şi Nortier c. Olanda (hotărârea din 24 august 1993). Colegiului penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie
Nu punem la îndoială această jurisprudenţă a din decizia pusă în discuţie, precum că judecătorii
CtEDO de interpretare a dreptului la o instanţă im- instanţelor de apel care au participat la judecarea
parţială garantat de art. 6 § 1 din CEDO în cauzele recursului împotriva încheierii privind aplicarea mă-
respective. surii preventive în cauză, nu sunt în imposibilitate
Totuşi, în opinia noastră, Colegiul penal lărgit al de a participa la judecarea aceleiaşi cauze în prima
Curţii Supreme de Justiţie a absolutizat nejustificat instanţă, pe cale ordinară şi extraordinară de atac,
această jurisprudenţă. contravin dispoziţiilor alin. (3) şi (4) art. 33 CPP şi ju-
Însăşi CtEDO, în hotărârea din 24 mai 1989, în risprudenţei CteDO, de interpretare a art. 6 § 1 din
cauza Hauschild c. Danemarca, a menţionat că CEDO, care asigură dreptul la judecarea cauzei pe-
sarcina sa „... nu este de a examina in abstracto legis- nale de către o instanţă imparţială.
laţia şi practica judiciară, dar de a cerceta dacă moda-
litatea în care ele sunt aplicate faţă de reclamant sau Notă:
care l-au afectat pe reclamant a încălcat art. 6 § 1…”. 1. www.csj.md
În opinia CtEDO „…într-un sistem cum este cel 2. Hotărârea CtEDO din 24 mai 1984, în cauza
danez, simplul fapt că un judecător din instanţa de Hauschild c. Danemarca §§50,51// Hotărâri
fond sau de apel a luat decizii şi în perioada premer- ale Curţii E.D.O., culegere selectivă, Bucureşti,
gătoare procesului, inclusiv măsura preventivă, nu Polirom, 2000, pag. 234-235.
justifică în sine temerile privind imparţialitatea aces- 3. Hotărârea Curţii E.D.O. din 23 mai 1991,
tuia. Cu toate acestea, circumstanţele particulare în în cauza Oberschlick c. Austriei §§50-52//
ceea ce priveşte natura funcţiilor pe care judecătorii Европейский Суд по Правам Человека,
le-au exercitat înainte de a lua parte la judecarea избранные решение, т. 1, Москва, 2001.
cauzei într-o cauză dată pot conduce la o concluzie
diferită” [2].
Altul a fost punctul de plecare a CtEDO la abor-
darea problemei privind respectarea principiului
imparţialităţii judecătorilor în cauza Oberschlick c.
Austria.
În această cauză CtEDO a constatat că „… artico-
lul 489 § din Codul de procedură penală prevede că,
într-un astfel de caz ca cel al speţei, Curtea de Apel nu
poate include un judecător care s-a ocupat deja în pri-
ma procedură…”.
Constatând o astfel de situaţie de drept în cau-
ză, CtEDO a concluzionat că „…acest articol demon-
strează grija legiuitorului de a înlătura orice dubii re-
zonabile în ceea ce priveşte imparţialitatea instanţei.
În consecinţă, nerespectarea acestei norme înseamnă
că apelul reclamantului a fost examinat de o instanţă
a cărei imparţialitate putea fi pusă la îndoială chiar în
dreptul intern” (vezi § 50).
Astfel, atunci când legea internă prevede expres
că judecătorul nu poate participa la judecarea cau-

Institutul Naţional al Justiţiei 51 51


R ev ista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i n r.4, 2013

Право на обращение в судебную инстанцию по


делам об отмене ограничения дееспособности
лица и признания лица дееспособным
делам, возникающим из публично-правовых от-
ношений, особого или приказного производствах.
Крецу Василий, Дела об отмене ограничения дееспособности
доктор права, конференциар физического лица или о признании физического
Кафедра гражданского лица дееспособным действующим гражданским
процесса юридического и гражданским процессуальным законодатель-
факультета ством отнесены к компетенции суда в порядке
Государственного гражданского особого производства как одно-
Университета Молдовы
му из видов неисковых гражданских судопроиз-
Резюме водств. Согласно гражданскому процессуальному
В статье говорится о том, что части 2 и 4 ст.58 ГПК РМ законодательству, при обращении в судебную ин-
нуждаются в пересмотре и в них следует внести положе- станцию для возбуждения дел неискового произ-
ния, которые отвечали бы требованиям необходимости и водства (особое и приказное производство), по-
пропорциональности совершения процессуальных дей- даются не исковые заявления, а заявления (ч.3 ст.7
ствий несовершеннолетними или совершеннолетними, ГПК РМ) ГПК РМ (ч.1 и 2 ст.7) регламентирует так же
ограниченных в гражданской дееспособности.
Ключевые слова: ограничения дееспособности, обра-
и общие положения о лицах, по заявлению кото-
щение в суд, попечителъ, употребления наркотиков, отказ рых судебная инстанция возбуждает гражданское
в принятии заявлении. дело:
• по заявлению лица, требующего защиты своего
Sumary нарушенного или оспариваемого права свобо-
The article is about the necessity to review the paragraph. ды или охраняемого законом интереса;
(2) and (4) art. 58 of the Civil Procedure Code of the Republic of
• по заявлению лиц, уполномоченных законом
Moldova, to include in them provisions corresponding to the
necessity and proportionality conducting procedural actions (материальным или процессуальным) высту-
by the minors or adults limited in exercise capacity. пать в защиту прав и законных интересов дру-
Key-words: limited in exercise capacity, address to the trial, гого лица, в защиту прав свобод и законных
tutor, using the narcotics, refusal to accept the application. интересов неопределенного круга лиц, либо в
защиту интересов государства и общества.
Наличие у указанных лиц юридической заинте-
Часть 1 ст. 5 ГПК РМ, регулируя вопрос о сво- ресованности к процессу об отмене ограничения
бодном доступе к правосудию, закрепляет пра- дееспособности у физического лица или о при-
вило о том, что всякое заинтересованное лицо знании физического лица дееспособным являет-
вправе, в установленном законом (гражданским ся одной из предпосылок права на обращение в
процессуальным) порядке, обратиться в судебную судебную инстанцию по этим категориях дел. При
инстанцию за защитой нарушенных или оспари- выявлении наличия юридической заинтересован-
ваемых прав, свобод и законных интересов. Дан- ности необходимой для подачи заявления об от-
ная норма гражданского процессуального права мене ограничения дееспособности физического
указывает на то, что физическое или юридическое лица или о признании физического лица дееспо-
лицо, требующее у суда возбуждения гражданско- собным, следует учитывать следующие факторы:
го дела, наряду со многими другими условиями • лиц, обладающим правом на обращение за су-
обращения в судебную инстанцию, должно быть дебной защитой;
заинтересовано к искомому судебному процессу. • характер требования, подлежащего рассмотре-
Заинтересованность обращающегося в суд нию судебной инстанцией;
должна состоять в получении защиты нарушенных • состояние защищаемого интереса (по указан-
или оспариваемых прав, свобод и законных инте- ным делам восстановление правового статуса
ресов, которая может быть реализована в порядке физического лица).
одного из видов гражданского судопроизводства Относительно лиц, обладающих правом на
– искового производства или производства по обращение в судебную инстанцию и преследую-

52 Institutul Naţional al Justiţiei


R evista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i nr.4, 2013

щих возбуждение конкретного процесса (ч.1 ст.7, РМ) обстоятельства (факты-состояния), с наличием
ст.308 ГПК РМ), интерес должен быть, прежде все- которых нормы права связывает возникновение,
го, личным. Данное требование основано прежде изменение или прекращение имущественных или
всего на действующем в гражданском процессе неимущественных прав и обязанностей граждан
принципе диспозитивности (ст. ст. 7, 27, 60 ГПК и организаций, охрану материальных интересов
РМ). В соответствии с данным принципом, никто граждан и членов их семей.
не вправе защищать в суде чужие права, если не Право на судебную защиту по этим категори-
уполномочен законом на это, либо договором. ям дел, реализуемое через право на обращение
Судебный процесс по любому гражданскому делу в суд, призвано удовлетворить потребность со-
может быть начат лишь на основании поданного ответствующего лица, чья дееспособность была
в суд заинтересованным лицом заявления. В со- ограничена или которое было признано недее-
ответствии с тем же принципом диспозитивности способным, в защите своих личных имуществен-
в гражданском процессе, не допускается возбуж- ных или неимущественных прав или прав других
дение гражданских дел даже по собственной ини- лиц. Отсюда и интерес лиц, указанных в законе
циативе суда. Вместе с тем, следует иметь в виду, на обращение в суд за защитой своих прав (лич-
что в случаях установленных законом, исходя из но-правовой интерес) или прав других лиц (госу-
сочетания личных и общественных интересов, до- дарственный, общественный или иной интерес)
пускается возможность обращения за судебной при обращении за судебной защитой интересов
защитой интересов других лиц (ч.2 ст.7, ч.ч. 1 и 2 ст. других лиц.
308 ГПК РМ). Однако, наличие общественного ин- Обращение за судебной защитой с целью воз-
тереса к возбуждению гражданского процесса, не буждения судом процессуальной деятельности,
следует рассматривать в отрыве от личного права результатом которой и будет оказание судебной
(соответственно – интереса) лица, в пользу кото- защиты – первый этап реализации права на судеб-
рого возбуждается дело�. ную защиту правового статуса лица, измененного
Исходя из предмета судебной защиты, по делам решением суда о признании его недееспособным
об отмене ограничения дееспособности физиче- или ограничении его дееспособности. Носителя-
ского лица или о признании физического лица ми субъективного права на обращение в суд по
дееспособным, юридическая заинтересованность вопросам о восстановлении правового статуса
соответствующего лица к возбуждению процес- физического лица по указанным категориям дел
са вытекает из правового характера заявляемого являются заинтересованные лица, перечисленные
суду требования – определить правовой статус в гражданском процессуальном законе. По смыс-
физического лица в положительном (позитивном) лу действующего гражданского процессуального
аспекте. Предметом судебного познания не мо- законодательства, заинтересованными лицами по
гут быть требования, защита которых запрещена этим категориям дел признаются как те, кто обра-
законом либо противоречащие общественным щаются в суд за защитой своего правового статуса,
отношениям и моральным устоям. По указанным так и те, кто обращаются за защитой прав и инте-
категориям гражданских дел судебная защита де- ресов других лиц. Субъекты права на обращение
еспособности физических лиц прямо предусмо- в суд за защитой заинтересованы не только в воз-
трена материальным и процессуальным граждан- буждении производства по делу, но и в вынесении
ским законодательством. судебной инстанцией законного и обоснованного
Заинтересованность указанного в законе лица к решения. Заинтересованность субъектов права на
обращению за судебной защитой должна состоять обращение в суд по указанной категории дел мо-
в необходимости устранения отрицательного пра- жет быть материально- и процессуально-право-
вового положения лица, которое было ущемлено вой или только процессуально-правовой.
в правах решением суда о признании ограничен- Заинтересованность может быть не только
но дееспособным или недееспособным. Конечная «личной, цивильной», но и государственно (обще-
цель реализации права на обращение в суд по де- ственно) – правовой. Именно такой вид заинте-
лам об отмене ограничения дееспособности лица ресованности лежит в основе обращения в суд с
или признания лица дееспособным – устранение заявлением о возбуждении производства по делу
неопределенности в его материально-правовом об отмене ограничения дееспособности или о
положении и в отношениях с другими лицами. В признании лица дееспособным у органа опеки и
результате обращения соответствующего лица в попечительства, у прокурора, психиатрического
суд и благодаря судебной деятельности, устанав- (психоневрологического) учреждения, опекуна и
ливаются предусмотренные в законе (ст. 24,25 ГК попечителя.

Institutul Naţional al Justiţiei 53 53


R ev ista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i n r.4, 2013

Субъект права на обращение в суд за судеб- Итак, закон, в первую очередь, наделяет правом
ной защитой самостоятельно и по своему усмо- на обращение в судебную инстанцию самого
трению определяет необходимость обращения гражданина. Нам представляется, что такая пози-
в судебную инстанцию. Поводом для реализации ция законодателя совершенно правильная и спра-
данного права по этим категориям дел служит ведливая. Соответственно разделяем мнение о
потребность в восстановлении правового стату- том, что лишение гражданина, в отношении кото-
са гражданина, который был на неопределенное рого было вынесено решение об ограничении его
время изменен ограничением лица в дееспособ- дееспособности, право на обращение в судебную
ности или признанием лица недееспособным, что инстанцию с требованием об отмене ограничения
весьма существенно ограничило или лишило его дееспособности и восстановления его правово-
прав, свободы самостоятельно действовать в са- го статуса, является серьезным нарушением его
мых различных областях общественных отноше- права на судебную защиту. В этом мы исходим из
ний. смысла ч.1 ст.58 ГПК РМ, согласно которой граж-
Право на обращение в суд по делам об отмене данская процессуальная дееспособность физиче-
ограничения дееспособности или о признании ского лица состоит из двух относительно самосто-
лица дееспособным реализуется путем подачи не ятельных элементов. Во-первых, это способность
иска, а заявления заинтересованным лицом и при- лица своими действиями осуществлять процессу-
нятии этого заявления судьей (ч.3 ст.7 ГПК РМ). альные права и исполнять процессуальные обя-
Частью 2 ст. 7 ГПК РМ и ст. 308 ГПК РМ регули- занности. Во-вторых, это способность поручать
руется вопрос о круге лиц, наделенных правом на ведение дела представителю (лично заключать
обращение в судебную инстанцию и по требова- договор поручения, выдавать доверенность).
нию которых, судебная инстанция обязана прове- Законодатель исходил из того, что ограниче-
рить, если, во-первых, заявитель обладает правом ние гражданской дееспособности означает, в со-
на предъявление заявления; во-вторых, заявите- ответствии с ч.2 ст.25 ГК РМ, лишение этого лица
лем соблюден установленный законом для этих лишь права заключать сделки о распоряжении
категорий дел порядок предъявления заявления. имуществом, получать заработную плату или иные
Право на предъявление заявления по делам об доходы и распоряжаться ими. Такие правовые
отмене ограничения дееспособности или о при- действия лицо, ограниченное в дееспособности,
знании лица дееспособным – это право заинтере- вправе совершать лишь с согласия попечителя.
сованного лица на обращение в суд с заявлением При этом в ст. 25 ГК РМ ничего не говорится о том,
за защитой охраняемого законом интереса путем что лицо может быть ограничено или ограничива-
восстановления правового статуса гражданина. ется и в каких-либо его гражданских-процессуаль-
Перечень субъектов (физических лиц и ор- ных правах и обязанностях. Следовательно, лица,
ганизаций), наделенных правом на обращение гражданская дееспособность которых была огра-
в судебную инстанцию по этим категориям дел ничена, могут лично осуществлять гражданские
является исчерпывающим и расширительному процессуальные права и исполнять свои процес-
применению не подлежит. Итак, по делам об от- суальные обязанности в судебной инстанции по
мене ограничения дееспособности к ним отнесе- делам, возникающим из отношений в которых они
ны: лицо, чья дееспособность была ограничена; лично принимают участие, если иное не установ-
члены его семьи; попечитель, органы опеки и по- лено законом.
печительства; психиатрический диспансер (ч.1 Гражданин, признанный ограниченно дееспо-
ст.308 ГПК РМ). Когда речь идет о таких категориях собным вследствие злоупотребления спиртными
дел, как дела о признании физического лица дее- напитками или употребления наркотических ве-
способным, то правом на обращение в судебную ществ (психотропных средств), остается полно-
инстанцию наделены: опекун; члены семьи лица, стью дееспособным во всех остальных сферах
признанного судом недееспособным; психиатри- общественной жизни и правовых отношениях.
ческое (психоневрологическое) учреждение; ор- Он является полностью процессуально дееспо-
ган опеки и попечительства; прокурор (ч.2 ст.308 собным. Поэтому, лишение этого лица права на
ГПК РМ). обращение в суд за защитой своих прав и охра-
Правом на обращение в судебную инстанцию няемых законов интересов необоснованно будет
по делам об отмене ограничения дееспособности ущемлять его права в сфере, которая не имелась в
наделено, прежде всего, само лицо, чья дееспо- виду при признании его ограниченно дееспособ-
собность была ограничена судебной инстанцией. ным.� Признание гражданина ограниченно дее-

54 Institutul Naţional al Justiţiei


R evista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i nr.4, 2013

способным не распространяется на его граждан- вой статус лиц данной категории в аспекте граж-
скую процессуальную дееспособность: его права, данско-процессуальной дееспособности остается
свободы и законные интересы в отношениях с лю- неизменным. Они обладают полной гражданской
быми лицами, в том числе в судах, защищает сам процессуальной дееспособностью. Гражданин, в
гражданин. Следует оговориться, что ч.2 ст.58 ГПК отношении которого принято решение об огра-
РМ в редакции Закона Парламента Республики ничении его гражданской дееспособности в части
Молдова №155 от 5 июля 2012 года требует, чтобы заключения сделок о распоряжении имуществом,
процессуальные действия, совершенные в суде получать заработную плату, пенсию или иные до-
ограниченно дееспособным по защите своих прав, ходы и распоряжаться ими лишь с согласия по-
свобод и законных интересов были одобрены его печителя и, таким образом, не злоупотреблять
попечителем. Такое законодательное положе- спиртными напитками или наркотическими веще-
ние вызывает большое сомнение, ибо гражданин ствами и, тем самым, не ухудшать материальное
ограничивается в гражданской дееспособности (и положение своей семьи, в остальном остается de
то только в некоторых правах), а не в гражданской iure полноценным участником всех правоотноше-
процессуальной дееспособности. Относительно ний. В связи со сказанным, следует признать, что
его процессуального действия по обращению в части 2 и 4 ст.58 ГПК РМ нуждаются в пересмотре и
суд с заявлением об отмене ограничения дееспо- в них следует внести положения, которые отвеча-
собности, то такое действие вообще не подлежит ли бы требованиям необходимости и пропорцио-
одобрению со стороны попечителя. Это действие нальности совершения процессуальных действий
узаконено самим законодателем, и гражданин не несовершеннолетними или совершеннолетними,
случайно указан в ст. 308 ГПК РМ в числе первого ограниченных в гражданской дееспособности,
субъекта наделенного правом на обращение в суд т.е. необходимо учитывать в процессуальном за-
по такой категории дел. конодательстве индивидуальные особенности
Избранная молдавским законодателем в ч.2 и правового статуса лиц, частично ограниченных
4 ст. 58 ГПК РМ модель правового регулирования в гражданской дееспособности по решению су-
участия в суде лица, чья гражданская дееспособ- дебной инстанции вследствие злоупотребления
ность была частично ограничена, не учитывает спиртными напитками или употребления нарко-
того обстоятельства, что такие лица не были огра- тиков и других психотропных веществ. У такой ка-
ничены в гражданской процессуальной дееспо- тегории лиц полностью сохраняется способность
собности, а также не учитывается индивидуаль- понимать значение своих действий и руководить
ная особенность такой категории дел как дела ими в тех или иных сферах социальной жизни, в
об отмене ограничения дееспособности. Такое том числе защищать свои права и интересы в суде.
законодательное регулирование не может рас- Юридическая заинтересованность является
сматриваться как соответствующая современным обстоятельством, влекущим возникновение права
стандартам прав человека. Действующая в ст. 58 на обращение в судебную инстанцию не только у
ГПК РМ система правового регулирования граж- лица, являющегося носителем субъективного пра-
данской процессуальной дееспособности не учи- ва (субъектом материального правоотношения – в
тывает дифференциацию гражданско-правовых нашем случае – лицо, чья гражданская дееспособ-
и гражданско-процессуально правовых послед- ность была ограничена), но и у лиц, не являющих-
ствий ограничения дееспособности физического ся субъектами материального правоотношения,
лица. Правовые последствия признания гражда- но в силу прямого указания закона, имеющих пол-
нина ограниченно дееспособным распространя- номочия по защите прав или охраняемых законом
ется только на гражданско-правовой статус и то интересов других лиц1. Поэтому, в перечне лиц,
лишь частично – он вправе заключать сделки и имеющих право на обращение в судебную инстан-
распоряжаться имуществом, получать заработную цию с заявлением о возбуждении дел об отмене
плату, пенсию или иные доходы и распоряжаться ограничения дееспособности, включены и члены
ими лишь с согласия попечителя (ч.2 ст.25 ГК РМ). семьи лица, чья дееспособность решением суда
В остальных гражданских правоотношениях лица была ограничена.
данной категории обладают полной гражданской Показатели судебной практики свидетельству-
дееспособностью. Закон не устанавливает граж- ют о том, что сами члены семьи лиц, злоупотре-
данско-процессуальные правовые последствия
признания гражданина ограниченно дееспособ-
1
А.А.Мельников. Правовое положение личности в советском
ным (ст.25 ГК РМ) и тем самым – гражданско-право-
гражданском процессе. – Москва: Наука. 1969. с.218-219.

Institutul Naţional al Justiţiei 55 55


R ev ista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i n r.4, 2013

бляющих спиртными напитками или употребляю- или отмене ограничения дееспособности, могут
щих наркотические средства, не злоупотребляют подтверждаться наличием обстоятельств, харак-
предоставленным им правом и только в крайних, терными для членов семьи (для членства в семье,
безвыходных ситуациях обращаются в суд с за- для семейных отношений): проживание в одном
явлением об ограничении дееспособности. При жилом помещении, совместное питание, взаимная
этом ограничение дееспособности лица, злоупо- забота друг о друге, приобретение имущества для
требляющего спиртными напитками или нарко- совместного пользования и т.п. Отсутствие таких
тическими средствами, устанавливается в интере- отношений между членами семьи само по себе не
сах семьи и лиц, находящихся на его иждивении. может служить основанием для отказа в удовлет-
Члены семьи имеют также и интерес в получении ворении заявления об ограничении дееспособно-
судебного решения об отмене ограничения дее- сти или отмене ограничения дееспособности. Все
способности, установленной судом над близким зависит от конкретных обстоятельств: обязано ли
им человеком. У членов семьи лица, чья дееспо- лицо материально содержать семью, а также, если
собность была ограничена, имеется прямая связь указанное злоупотребление ставит семью в тяже-
с указанным в заявлении предметом судебной за- лое материальное положение.
щиты – отмена ограничения дееспособности и тем Учет таких обстоятельств как совместное про-
самым защита не только прав данного лица, но и живание, родственные отношения, совместное
защита интересов самой семьи. ведение хозяйства и материальная зависимость
Ограничение дееспособности и отмена огра- позволяет, в момент обращения в суд, правильно
ничения дееспособности имеет целью защиту определить имеет ли данный член семьи право на-
имущественных интересов семьи. Наделение чле- чать дело об отмене ограничения дееспособности
нов семьи и лиц, находящихся на его иждивении, и соответственно определить его юридическую за-
правом обратиться в суд с заявлением об ограни- интересованность в рассмотрении и разрешении
чении дееспособности или об отмене ограниче- дела. Указанные обстоятельства свидетельствуют
ния дееспособности обусловлено тем, что члены о наличии у члена семьи как материально-право-
семьи, по общему правилу, проживают совместно вого интереса, так и процессуально-правового
с этим лицом, ведут с ним общее хозяйство, они по- интереса. Вопрос о наличии или отсутствии ука-
ставлены им в тяжелое материальное положение, занного интереса проверяется судьей на стадии
либо не получают от него необходимых средств возбуждения дела в суде при предварительной
или вынуждены его содержать полностью или ча- проверке заявленного в суд требования и его ос-
стично. Поэтому у них присутствует юридическая нования.
заинтересованность (процессуально-правовой и Правом на обращение в судебную инстанцию с
материально-правовой интерес) в возбуждении требованием об отмене ограничения дееспособ-
дел об ограничении или об отмене ограничения ности пользуются только те члены семьи, которые
дееспособности лица. соответствуют указанным выше критериям. Чле-
В делах об отмене ограничения дееспособно- ны семьи, проживающие отдельно, не ведущие с
сти, так же как и в делах о признании лица огра- лицом, ограниченным в дееспособности, совмест-
ниченно дееспособным, понятие члена семьи ное хозяйство и которые не ставятся этим лицом
связано с различными юридическими обстоя- в тяжелое материальное положение, не обладают
тельствами. Прежде всего, с фактом совместного правом на обращение в судебную инстанцию с
проживания как необходимым условием зависи- требованием об отмене ограничения дееспособ-
мости материальных затруднений семьи от зло- ности. Образ жизни и поведение данного лица
употребления лицом спиртными напитками или не ставит их в тяжелое материальное положение.
употребления наркотиков и (или) психотропных При возбуждении дела по заявлению членов се-
веществ. При решении вопроса о составе членов мьи об отмене ограничения дееспособности судья
семьи лица, в отношении которого возбуждается вправе касаться вопроса о том, ставит или не ста-
дело об отмене ограничения дееспособности, по- вит в тяжелое материальное положение членов
мимо наличия родственных отношений, совмест- своей семьи, лицо прекратившее злоупотреблять
ного проживания и материальной зависимости, спиртными напитками или употреблять наркоти-
должен учитываться и такой фактор как совмест- ки (психотропные средства), лишь в пределах, не-
ное ведение хозяйства. Совместное проживание и обходимые для решения вопроса о возбуждении
ведение хозяйства членами семьи и лицом, в отно- дела. Вопросы материально права (за некоторыми
шении которого ставится вопрос об ограничении исключениями) должны решаться в стадии судеб-

56 Institutul Naţional al Justiţiei


R evista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i nr.4, 2013

ного разбирательства. Именно при рассмотрении защищает в судебной инстанции их родители, усы-
дела по существу суд устанавливает основания к новители, опекуны, попечители или иные лица,
отмене ограничения дееспособности граждани- которым это право предоставлено законом. За-
на, в качестве которых служит совокупность двух конные представители совершают от имени пред-
факторов: ставляемых все процессуальные действия, право
• прекращение злоупотребления спиртными совершения которых принадлежит представляе-
напитками или употребления наркотиков и мому, за изъятиями, установленными законом.
других психотропных веществ; В связи со сказанным, следует указать и на
• семья и лица, находящиеся на его то, что в ст.55 ГПК РМ «законные представители»
иждивении, более не ставится в тяжелое также прямо не упоминаются среди «участников
материальное положение. процесса». Они лишь подразумеваются как лица,
Дело об отмене ограничения дееспособности которые могут обращаться в судебную инстан-
может быть начато по заявлению его попечителя. цию за защитой прав, свобод и законных интере-
Необходимо отметить, что в Гражданском про- сов других лиц (ч.2 ст.7, ч.1 ст.73 ГПК РМ). Объем
цессуальном кодексе Республики Молдова по- материальных и процессуальных прав законных
печители и опекуны указываются как «законные представителей шире, чем у лиц не относящихся к
представители» своих подопечных (ст.79 ГПК РМ). «законным представителям», но которым законом
При этом ст.79 ГПК РМ подробно регулирует про- предоставлено полномочие по защите прав и ин-
цессуальное положение законного представителя тересов других лиц. В качестве примера можно со-
в гражданском судопроизводстве. слаться на ч.2 ст.73 ГПК РМ, в которой прописано,
Понятие «законный представитель» использу- что в предусмотренных законом случаях органы
ется и в гражданском законодательстве, однако публичной власти, организации, физические лица
только применительно к опекунам. Так, ч.2 ст.33 ГК могут обратиться в суд с иском (заявлением) в за-
РМ указывает, что опекуны являются законными щиту прав, свобод и законных интересов других
представителями подопечных и совершают от их лиц по их просьбе или в защиту прав, свобод и за-
имени и в их интересах все необходимые сделки конных интересов неопределенного круга физи-
без уполномочивания. В Гражданском Кодексе ческих лиц. Иск в защиту интересов недееспособ-
Республики Молдова, однако, не содержится ни ного лица может быть предъявлен независимо от
одной нормы, упоминающей о том, что и попечи- просьбы заинтересованного лица или его закон-
тели также являются законными представителями ного представителя.
подопечных. Следует обратить внимание и на то Как видно, последнее положение указанной
обстоятельство, что и в семейном законодатель- нормы распространяется только на недееспособ-
стве вопрос о правовом положении опекунов и ных лиц и их опекунов, являющихся законными
попечителей как законных представителей также представителями. И, напротив, оно не применимо
не полностью урегулирован. Семейный кодекс в отношении лиц с ограниченной дееспособно-
РМ прямо не содержит норму, определяющую по- стью и попечителей. Статья 34 ГК РМ не придает
ложение опекунов и попечителей как законных попечителю статус «законного представителя».
представителей: в ч.6 ст.146 СК РМ указывается И, если, строго руководствоваться и применить в
лишь на то, что права и обязанности опекунов единой «связке» ст.34 ГК РМ с ч.2 ст.73 ГПК РМ, то
(попечителей) в представительстве детей, находя- попечитель должен приложить к своему заявле-
щихся под их опекой (попечительством), опреде- нию об отмене ограничения дееспособности в от-
ляется гражданским законодательством. ношении своего подопечного и заявление самого
Таким образом, очевидна неразработанность лица ограниченного в дееспособности с соответ-
норм материального и процессуального права ствующей просьбой. Такого рода просьб о защите
относительно правового статуса опекунов и попе- прав и интересов не требуется опекуну только в
чителей как законных представителей. Более того, случае недееспособных лиц.
имеется прямое несоответствие между ст.34 ГК РМ На наш взгляд, с учетом целей и задач институ-
и ст.79 ГПК РМ. Ст. 34 ГК РМ «Попечительство» не та опеки и попечительства, следует все положе-
определяет правовой статус попечителей как за- ния действующего законодательства о материаль-
конных представителей. Часть 1 и 2 ст.79 ГПК РМ но-правовом и процессуально-правовом статусе
устанавливает, что права, свободы и законные опекунов и попечителей привести к единому зна-
интересы лиц, не обладающих дееспособностью менателю. В этих целях необходимо и попечителю
либо признанных ограниченно дееспособными, придать статус законного представителя и допол-

Institutul Naţional al Justiţiei 57 57


R ev ista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i n r.4, 2013

нить ст.34 ГК РМ положением о том, что попечите- местного публичного управления осуществляют
ли также являются законными представителями возложенные на них государственные полномо-
подопечных в части одобрения (неодобрения) чия по опеке и попечительству (ст.35 ГК РМ). Ор-
гражданско-правовых действий по распоряже- ганы опеки и попечительства оказывают содей-
нию подопечным своим имуществом, получения ствие опекунам и попечителям в исполнении их
заработной платы, пенсии или иных доходов и обязанностей, осуществляя их подбор и назначе-
распоряжения ими, без согласия подопечных за- ние, контролируя их деятельность (ч.2 ст.35, ст.36
щищать в судебных инстанциях и иных юрисдик- ГК РМ). Органам опеки и попечительства отводит-
ционных органах их права и интересы по указан- ся основная роль в защите лиц, находящихся под
ным вопросам. опекой и попечительством и это вытекает из со-
Предложенное означает необходимость опре- держания одного из основных принципов их де-
деления круга гражданско-правовых и иных отно- ятельности, каким является принцип обеспечения
шений, на основании которых попечителю будет защиты прав и законных интересов подопечных.
возможно обращение в суд в защиту прав, свобод Поскольку органы опеки и попечительства (т.е.
и законных интересов подопечного независимо органы местного публичного управления) не в со-
от просьб подопечного. Попечители, так же как стоянии самостоятельно выполнять все функции в
и опекуны, должны иметь право в определенных сфере опеки и попечительства, свою деятельность
гражданско-правовых отношениях выступать в они осуществляют во взаимодействии с другими
защиту подопечных без специальных полномо- органами публичного управления, образователь-
чий. В этом аспекте, на наш взгляд, заслуживает ными и медицинскими организациями, организа-
поддержку и предложение о том, чтобы законных циями, оказывающими социальные услуги и т.д.
представителей выделить среди общего понятия На это указывает и ч.2 ст.38 ГК РМ, которая пред-
«лица, выступающего в защиту прав и интересов усматривает, что опекунами и попечителями лиц,
другого лица» и указывать их в нормах процессу- находящихся в учреждениях социальной защиты
ального права как самостоятельный субъект, в том населения, воспитательных, образовательных,
числе и в перечне лиц, приведенных в ст.34 ГПК лечебных или других подобных учреждениях, яв-
РФ� (в ГПК РМ – это ст.55). Реализация указанных ляются эти учреждения, за исключением случаев,
предложений, несомненно, усилит право закон- когда лицо имеет опекуна или попечителя.
ных представителей на обращение в суд, како- При выявлении любого неблагоприятного об-
выми согласно ст.79 ГПК РМ являются родители, стоятельства в жизни подопечного, нарушающе-
усыновители, опекуны, попечители, иные лица, го его интересы, органы опеки и попечительства
которым это право представлено законом, а также должны немедленно принять меры по защите его
доверительные управляющие имуществом лиц, прав и интересов. Это требование действующего
признанных безвестно отсутствующими. законодательства, ставящее органы опеки и по-
Выдвинутые предложения относительно пра- печительства в особое процессуальное положе-
вового статуса попечителя будут правомерны так- ние и отводит им основную роль в защите лиц,
же и потому, что попечители имеют право и несут находящихся под опекой и попечительством. По-
обязанности оказывать подопечным содействие в этому, органы опеки и попечительства установив,
осуществлении им своих прав, в которых они были что основания, в силу которых физическое лицо
ограничены и в осуществлении обязанностей, а было ограничено в дееспособности, отпали, на
также охраняют их от злоупотреблений со сторо- основании ст.ст.5, ч.2 ст.7, 73 и 308 ГПК РМ, а также
ны третьих лиц. Если образ жизни подопечного в соответствии с другими нормативными актами,
изменяется в лучшую сторону – он прекратил зло- регулирующими полномочия органов опеки и по-
употреблять спиртными напитками, не употребля- печительства по защите прав и интересов подо-
ет наркотики или психотропные вещества, своим печных, вправе обратиться в судебную инстанцию
поведением не ухудшает материального положе- с заявлением об отмене ограничения дееспособ-
ния семьи – то попечитель вправе, на основании ности соответствующему лицу.
ч.2 ст.7, 73 и 308 ГПК РМ, обратиться в судебную Основанием участия в гражданском процессе
инстанцию с заявлением об отмене ограничения учреждений, предприятий и организаций в целях
его дееспособности. защиты прав и интересов других лиц является:
Право на обращение в суд с требованием об от- существенность, особая социальная значимость
мене ограничения дееспособности законом уста- прав и интересов, наличие специальных указа-
новлено и для других категорий лиц. Так, органы ний в законе о возможности их защиты в суде по-

58 Institutul Naţional al Justiţiei


R evista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i nr.4, 2013

сторонними субъектами. Соответственно в части Список использованной литературы:


1 ст.308 ГПК РМ перечислены и иные субъекты,
наделенные правом на обращение в судебную А. Н. Кожухарь. Юридическая заинтересован-
инстанцию с заявлением о возбуждении дел об ность истца к процессу как предпосылка права
отмене ограничения дееспособности. Приведен- на предъявление иска. В сборнике: Проблемы
ный в этой норме перечень субъектов в основном совершенствования гражданского и уголовного
совпадает с лицами, имеющими право на обра- правового законодательства в свете решений XXV
щение в судебную инстанцию по делам о призна- съезда КПСС и Новой Конституции СССР. – Виль-
нии гражданина ограниченно дееспособным (ч.1 нюс. 1979.
ст.302 ГПК РМ). Однако, по делам об отмене огра- А. А. Мельников. Правовое положение лично-
ничения дееспособности этот перечень расширен сти в советском гражданском процессе. – Москва:
путем предоставления права на обращение в суд Наука. 1969.
также и психиатрическому диспансеру. М. Ю. Розова. Обращение за судебной защитой
Наделение психиатрических учреждений пра- по советскому гражданскому процессуальному
вом на обращение в суд с заявлением об отмене праву: Диссертация кандидата юридических нук. -
ограничения дееспособности вызывает опреде- Свердловск. 1983.
ленные сомнения в этой целесообразности. Во- А. Ю.Томилов. Защита интересов недееспособ-
первых, такие учреждения почему-то не наделены ного лица, находящегося под опекой и попечи-
правом подачи заявления по делам о признании тельством в судебном порядке. – Вестник Челя-
лица ограниченно дееспособным вследствие бинского Государственного университета. 2009.
злоупотребления алкоголем или употребления №3(169). Право. Выпуск 21.
наркотиков и других психотропных веществ. Во- В. А. Лебедев. Конституцонно-правовая охрана
вторых, психиатрические (психоневрологические) и защита прав и свобод человека и гражданина в
больницы или диспансеры являются специализи- России (теория и практика современности). - Мо-
рованными лечебными учреждениями, оказыва- сква. 2005.
ющими психиатрическое (неврологическое) лече-
ние при наличии психического заболевания у лиц
с психиатрическими расстройствами. Согласно ч.5
ст.42 Закона Республики Молдова №411 от 28 мар-
та 1995 года об охране здоровья, основание и по-
рядок оказания психиатрической помощи, в том
числе принудительная госпитализация больных
с психическими расстройствами…, устанавлива-
ется в соответствии с действующим законодатель-
ством.
Лечение больных хроническим алкоголизмом
(злоупотребляющих алкоголем), страдающих нар-
команией или токсикоманией, осуществляется
специализированными лечебно-профилактиче-
скими учреждениями – наркологическими дис-
пансерами или больницами (ст.43 Закона РМ об
охране здоровья).

(Продолжение в следующем выпуске)

Institutul Naţional al Justiţiei 59 59


R ev ista In stitu t u lu i Na ţ i ona l a l Ju st i ţ i e i n r.4, 2013

Revista Institutului Naţional al Justiţiei Sumar


(publicaţie ştiinţifico-practică, informativă şi de drept)
nr. 4 (27), 2013 La o aniversare
Colind pentru Președintele Republicii........................................ 1
Fondator: Juristul care și-a obținut respectul și dragostea prin
Institutul Naţional al Justiţiei muncă..................................................................................................... 2
Certificatul de înregistrare nr. 5505 din 08.11.2006
Invitatul nostru
Redactor-şef: Harald Ciarlo
„Cea mai sigură modalitate de creare a unei
Gheorghe Budeanu democrații veritabile este asigurarea supremației legii ”..... 3

Colegiul de redacţie: Viaţa inj: cronica evenimentelor........................................7


Anastasia PASCARI, Director executiv al Institutului Naţional Activitatea consiliului INJ
al Justiţiei
A fost aprobat Planul de formare continuă pentru
Andrei SMOCHINĂ, doctor habilitat în drept, profesor uni-
versitar, Academia de Știinţe a Moldovei, Institutul de Istorie, anul 2014.............................................................................................10
Stat și Drept Formare iniţială
Gheorghe COSTACHI, doctor habilitat în drept, profesor uni- Șefii secretariatelor instanțelor judecătorești au
versitar, Academia de Știinţe a Moldovei, Institutul de Istorie, susținut examenele de capacitate..............................................10
Stat și Drept
Diana Ungureanu, doctor în drept, judecător, formator la Insti- Formare formatori
tul Național de Justiție al Magistraturii din România (București) A doua sesiune a grupului de formatori în
Valeria ȘTERBEŢ, doctor în drept, ex-judecător la Curtea domeniul drepturilor omului ......................................................11
Constituţională, formator INJ A 6-a Conferință internațională IOJT ........................................11
Sergiu BĂIEŞU, doctor în drept, decanul Facultăţii de Drept,
USM Formare continuă
Sergiu BRÎNZĂ, doctor habilitat în drept, profesor universi- Implementarea eficientă a legii privind asigurarea
tar, șef Catedră Drept Penal și Criminologie, USM, formator INJ egalității ..............................................................................................12
Elena BELEI, doctor în drept, șef Catedră Drept Procesual Ci- Delimitarea competențelor de serviciu ...................................12
vil, USM, formator INJ Medierea în domeniul proprietății intelectuale ...................13
Nikolai K. IAKIMICIUK, doctor în drept, prorectorul Acade- Procedura de insolvabilitate ........................................................13
miei Naționale a Procuraturii din Ucraina (Kiev)
Tribuna cu opinii
Igor DOLEA, doctor în drept, judecător la Curtea Constituțională
Sistemul nostru de asistență juridică garantată de
Eduard Ababei, Președintele Consiliului INJ, vicepreşedinte-
stat poate servi ca model pentru alte țări ........................ 14-15
le Curţii de Apel Bălţi
Mihai POALELUNGI, doctor în drept, Președintele Curţii Su- Doctrina
preme de Justiţie
Dorin Cimil
Stoil Pashkunov, Director-adjunct al Institutului Național Obligația juridică de informare ...................................................16
al Justiției din Bulgaria (Sofia)
Dumitru VISTERNICEAN, membru al Consiliului Superior al Gheorghe Baciu
Magistraturii, formator INJ Abordarea juridică a cauzalității și divergențelor de
diagnostic în malpraxis...................................................................22
Foto: Maria Cozma
Apărarea în procesul civil ..............................................................23
Stela ciocanu
Diana Ungureanu
Întreprinderea în dreptul concurenței.
Editură şi tipar: O perspectivă europeană și de drept comparat....................29
Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices” Инна Артеменко
История уголовно-правого регулирования прав
Datele Institutului: несовершеннолетних в Украине.............................................38
MD 2004. Moldova, Chișinău Dumitru Postovan
str. S. Lazo, 1 Premisele și repere științifice în configurarea
„Dreptului discreționar”..................................................................44
tel: 022 232-700, fax: 022 232-755
e-mail: inj@inj.gov.md
Gheorghe Ulianovschi
Unele aspecte discutabile ale practicii judiciare...................49
www.inj.md
Василий Крецу
Tiraj: Право на обращение в судебную инстанцию....................52
300 exemplare
Redacţia nu-și asumă responsabilitatea pentru opiniile, Nota redacţiei
sugestiile și concluziile exprimate de autorii materialelor
cu caracter știinţific. Atenţionăm autorii materialelor propuse pentru comparti-
mentul DOCTRINA să respecte cerinţele cunoscute în plan
Distribuire gratuită european. În plus, ele nu trebuie să depăşească 40.000 de
semene. În caz de plagiat, întreaga răspundere revine în
© Revista Institutului Naţional al Justiţiei exclusivitate autorului.

60 Institutul Naţional al Justiţiei