Sunteți pe pagina 1din 8

Dreptul de trecere

A. Precizari prealabile

Dreptul legal de trecere si servitutea legala de trecere


Drept de trecere  stare de drept
Servitute de trecere  stare de fapt

Distinctia dintre servitutea legala de trecere si servitutea stabilita prin fapta


omului
Servitutea stabilita prin fapta omului este de regula un dezmembramant veritabil
al dreptului de proprietate privata si numai uneori o simpla restrangere a exercitarii
acestui drept in raporturile de vecinatate.
Intr-adevar, servitutea legala de trecere nu il impiedica pe proprietarul terenului
asupra caruia s-a construit sa isi exericite integral atributele dreptului sau de
proprietate(posesie,dispozitie, folosinta), inclusiv asupra portiunii pe care se
realizeaza efectiv trecerea, insa cu conditia de a nu impiedica in niciun fel aceasta
trecere.
Distinctia dintre cele doua tipuri de servitute de trecere se intemeiaza pe alte doua
elemente:
- in ceea ce priveste izvorul : Servitutea legala de trecere nu se poate stabili numai
prin fapta omului, fiind necesara situatia obiectiva a locului infundat de care legea
leaga nasterea acestei servituti (
- tocmai pentru ca e vorba de o situatie obiectiva, servitutea legala se poate exercita
asupra terenului indiferent daca proprietatea este privata sau publica sau are alt
regim juridic special care implica inalienabilitate sau imprescriptibilitate, ori daca
terenul e ingradit/neingradit, construit/neconstruit.
Distinctia dintre serv legala de trecere, servitutea administrativa de trecere,
servitutea de trecere pentru efectuarea unor lucrari si servitutea de trecere pentru
reintrarea in posesie

Art. 621. Dreptul de trecere pentru utilităţi


(1) Proprietarul este obligat să permită trecerea prin fondul său a reţelelor edilitare ce
deservesc fonduri învecinate sau din aceeaşi zonă, de natura conductelor de apă, gaz
sau altele asemenea, a canalelor şi a cablurilor electrice, subterane ori aeriene, după
caz, precum şi a oricăror alte instalaţii sau materiale cu acelaşi scop.
(2) Această obligaţie subzistă numai pentru situaţia în care trecerea prin altă parte ar
fi imposibilă, periculoasă sau foarte costisitoare.
(3) În toate cazurile, proprietarul are dreptul la plata unei despăgubiri juste. Dacă este
vorba despre utilităţi noi, despăgubirea trebuie să fie şi prealabilă.
(4) Clădirile, curţile şi grădinile acestora sunt exceptate de la acest drept de trecere,
dacă ea are ca obiect conducte şi canale subterane, în cazul în care acestea sunt
utilităţi noi.
Aceasta din urma servitute administrativa este instituita de lege, dar nu in interes
privat, in raporturile de vecinatate, ci in interes public, in favoarea autoritatilor
publice.
Art. 622. Dreptul de trecere pentru efectuarea unor lucrări
(1) De asemenea, proprietarul este obligat să permită folosirea fondului său pentru
efectuarea unor lucrări necesare fondului învecinat, precum şi accesul vecinului pe
terenul său pentru tăierea crengilor şi culegerea fructelor, în schimbul unei despăgubiri,
dacă este cazul.
(2) Dispoziţiile art. 621 alin. (2) sunt aplicabile.

Deci acest drept se naste numai daca trecerea prin alta parte ar fi imposibila,
periculoasa sau foarte costisitoare.
Art. 623. Dreptul de trecere pentru reintrarea în posesie
(1) Proprietarul unui fond nu poate împiedica accesul altuia pentru a redobândi
posesia unui bun al său, ajuns întâmplător pe fondul respectiv, dacă a fost înştiinţat în
prealabil.
(2) În toate cazurile, proprietarul fondului are dreptul la o justă despăgubire pentru
prejudiciile ocazionate de reintrarea în posesie, precum şi pentru cele pe care bunul le-
a cauzat fondului.

B. Sediul materiei  art. 617-620 Noul Cod Civil


C. Notiunea de loc infundat

Prin loc infundat se intelege un teren care fiind inconjurat de terenurile altor
proprietari nu ingaduie proprietarului sau o iesire suficienta la drumul public.
Nu inseamna drum public  calea temporara de acces la drum public cu caracter
de exploatare agricola creata prin intelegerea mai multor proprietarei.
Dreptul de proprietate poate fi cerut pentru exploatarea terenului/ intretinerea si
reparatia cladirilor aflate pe acest teren/ doar pentru acces, indiferent de exploatare.
Se pune problema de loc infundat si cand e vorba de i imposibilitate absoluta de a
iesi la calea publica, calea de accesexistenta la drumul public fie e periculoasa, fie
prezinta inconveniente grave, ori e insuficienta.
Daca aceasta cale poate deveni practicabila cu cheltuieli rezonabile din partea
proprietarului, terenul nu mai are caracter de loc infundat.
Infundarea locului nu trebuie sa fie rezultatul faprei proprietarului, indiferent daca
aceasta e savarsita cu intentie sau din neglijenta, cauza infundarii trebuie sa fie un
caz fortuit sau de forta majora.

Art. 618. Exercitarea dreptului de trecere în situaţii speciale


(1) Dacă lipsa accesului provine din vânzare, schimb, partaj sau dintr-un alt act
juridic, trecerea nu va putea fi cerută decât celor care au dobândit partea de teren pe
care se făcea anterior trecerea.
(2) Când lipsa accesului este imputabilă proprietarului care pretinde trecerea, aceasta
poate fi stabilită numai cu consimţământul proprietarului fondului care are acces la
calea publică şi cu plata dublului despăgubirii.

Daca lipsa accesului e rezultatul instrainarii partii de teren  trecerea ceruta


dobanditorului.
Daca lipsa accesului e imputabila proprietarului, trecerea poate fi stabilită
numai cu consimţământul proprietarului fondului care are acces la calea publică şi
cu plata dublului despăgubirii.

D. Notiunea de drum public

Drumul deschis circulatiei publice  orice drum public precum si orice drum de
utilitate privata care asigura accesul nediscriminatoriu al vehiculelor si pietonilor.
Drum inchis circulatie publice  drum de utilitate privata care serveste
obiectivelor la care publicul nu are acces, sau un drum public inchis temporar
circulatiei poblice.

E. Ipostazele dreptului de trecere


 Dreptul de a cere stabilirea servitutii legale de trecere stricto sensu.
Aceasta ia nastere in momentul in care terenul devine infundat; proprietarul
terenului infundat poate, prin manifestarea sa unilaterala de vointa, pasi la
stabilirea serviturii legale de trecere stricto sensu.
Asadar, acest drept are caracter potestativ; dreptul de acces la calea publica, prin
simpla sa exercitare adica vointa unilaterala a proprietarului locului infundat nu
duce la stabilirea servitutii legale de trecere(vreau acces la calea publica, dar asta
nu inseamna ca-l si obtin)
drepturile potestative (secundare), în literatura de specialitate, prin drepturi potestative
(numite şi drepturi secundare) sunt desemnate acele drepturi subiective civile care, ca regulă, nu dau
naştere direct unui drept la acţiune, adică acele prerogative constând în puterea de a da naştere prin
manifestare unilaterală de voinţă unui efect juridic ce afectează şi interesele altei persoane, precum:
dreptul de alegere în cazul unei obligaţii alternative; dreptul de denunţare unilaterală a unui contract,
în cazurile admise de lege; dreptul terţilor de bună-credinţă, în cazul simulaţiei, de a opta între actul
aparent şi actul real; dreptul de a ratifica o gestiune a intereselor altuia; dreptul de opţiune al
utilizatorului, în contractul de leasing, ce constă în posibilitatea de a solicita achiziţionarea bunului,
restituirea acestuia sau prelungirea contractului de leasing; dreptul de a revoca o ofertă fără termen
etc

Art. 617. Dreptul de trecere


(1) Proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publică are dreptul să i se
permită trecerea pe fondul vecinului său pentru exploatarea fondului propriu.
(2) Trecerea trebuie să se facă în condiţii de natură să aducă o minimă stânjenire
exercitării dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publică; în
cazul în care mai multe fonduri vecine au acces la calea publică, trecerea se va face pe
fondul căruia i s-ar aduce cele mai puţine prejudicii.
(3) Dreptul de trecere este imprescriptibil. El se stinge în momentul în care fondul
dominant dobândeşte un alt acces la calea publică.

Criteriile pentru selectarea cailor de acces sunt:


- criteriul lungimii minime
- criteriul prejudiciului minim
- criteriul necesitatii
Aplicarea acestor criterii nu e posibila doar prin vointa proprietarului locului
infundat, fiind necesara fie vointa proprietarului terenului vecin, fie vointa
judecatorului, fie posesia indelungata(uzucapiunea)

Art. 619. Întinderea şi modul de stabilire a dreptului de trecere


Întinderea şi modul de exercitare a dreptului de trecere sunt determinate prin
înţelegerea părţilor, prin hotărâre judecătorească sau printr-o folosinţă continuă pe timp
de 10 ani.
 Daca partile convin asupra locului pe care se stabileste servitutea de trecere,
nu mai e necesara nicio alta cenzura in legatura cu indeplinirea celorlalte
criterii(necesitatea exploatarii, lungimea minima,prezudiciul minim)
 In absenta acordului proprietaruluivecin, proprietarul locului infundat are
dreptul sa ceara instantei de judecata stabilirea servitutii legale de trecere,
inclusiv sub aspectul locului si a intinderii acestuia. Stabilirea se face in
ipoteza in care exista mai multe terenuri vecine cu proprietari diferiti.
Daca dreptul de trecere se exercita deja pe terenul unui vecin, proprietarul
locului infundat nu mai poate pretinde exercitarea acestui drept pe terenul
altor vecini. Daca exista mai multi vecini si dreptul nu e stabilit, proprietarul
terenului infundat nu poate alege in mod arbitrar vecinul pe al carui teren se
va exercita locul de trecere.
Recunoasterea dreptului de trecere poate fi ceruta in justitie pe calea unei actiuni
petititorii, iar nu pe calea unei actiuni posesorii. Totusi, daca s-a obtinut dreptul de
trecere, el poate fi aparat pe calea actiunii posesorii in raport cu locul pe care se
exercita.
 Intinderea si modul de exercitare a dreptului de trecere se determina nu
numai prin conventie sau prin hotarare judecatoreasca, ci si „printr-o
folosinta continua timp de zece ani” (uzucapiune)
▼♣♪ Servitutea legala de trecere poate fi dobandita, in privinta locului pe care
se exercita, prin uzucapiune, chiar daca acel loc este un teren proprietate publica
sau afecatat de un regim juridic de inalienabilitate.
Dreptul de a cere stabilirea servitutii e imprescriptibil; el inceteaza din momentul
in care inceteaza situatia de loc infundat.

 Servitutea legala de trecere stricto sensu


Odata ce a fost stabilit locul si intinderea servitutii, aceasta se poate exercita in
mod efectiv; proprietarul locului infundat are un drept asemanator unui
dezmembramant al proprietatii.
Proprietarul terenului asupra caruia apasa servitutea (aservit) pastreaza toate
atributele dreptului sau de proprietate, cu conditia de a nu impiedica trecrea
Fondul dominant este proprietatea in favoarea careia se constituie servitutea de trecere.
Fondul aservit este proprietatea pe care se trece, deci cea care pune la dispozitie terenul.
In cuvinte mai simple, accesul la terenul din spate ( fondul dominant) se face prin terenul din fata (
fondul aservit), pe o carare ( servitute de trecere).

 Dreptul de a cere modificarea servitutii de trecere stricto sensu


 Dreptul de a cere extinderea servitutii legale de trecere sau schimbarea
continutului acesteia e o continuare a dreptului potestativ de a cere stabilirea
servitutii (o cer, dar asta nu inseamna ca mi se si acorda). Acest drept poate fi
realizat prin conventia partilor sau prin justitie, dar in acest ultim caz, numai daca
dreptul de trecere nu a fost dobandit initial prin uzucapiune.
 Restrangerea poate fi consimtita de catre titularul servitutii sau poate fi dispusa
de catre judecator. Daca insa servitutea de trecere a fost dobandita prin uzucapiune,
restrangerea ei poate fi obtinuta doar prin conventia partilor, iar nu si prin actiune
in justitie.

 Accesul temporar pe terenul vecin pentru repararea si intretinerea


constructiei proprii
Dreptul legal de trecere nu va putea fi subsumat.

Art. 622. Dreptul de trecere pentru efectuarea unor lucrări


(1) De asemenea, proprietarul este obligat să permită folosirea fondului său pentru
efectuarea unor lucrări necesare fondului învecinat, precum şi accesul vecinului pe
terenul său pentru tăierea crengilor şi culegerea fructelor, în schimbul unei despăgubiri,
dacă este cazul.
(2) Dispoziţiile art. 621 alin. (2) sunt aplicabile.( trecerea prin altă parte ar fi imposibilă,
periculoasă sau foarte costisitoare.)

F. Titularul dreptului de trecere


De regula, dreptul de trecere apartine proprietarului locului infundat. Dar si
titularii celorlalte drepturi reale asupra locului au calitatea de titulari ai dreptului de
trecere in toate ipostazele sale. Este vorba de titularii drepturilor reale principale
uz, uzfruct, abitatie si superficie (cu excepria dreptului de servitute).
In schimb, detentorul precar al locului infundat nu are calitatea de titular al
dreptului de trecere, insa daca asupta titularului dreptului real principal asupra
locului infundat s-a stabilit aceasta servitute, atunci detentorul precar beneficiaza
de servitute cu acelasi titlu precar.

G. Obligatia despagubirii
Indatorirea de a despagubi nu mai este prevazuta in mod expres in Noul Cod
Civil, insa ea rezulta atat din dispozitiile art.618 care vorbeste despre obligatia de
plata a „dublului despagubirii”, dar mai ales in mod indirect din prevederile art.
620 care regementeaza prescriptia actiunii in despagubire pe care o poate exercita
proprietarul fondului care suporta accesul la calea publica a proprietarului depsit de
un asemenea acces precum si de „restituirea despagubirilor incasate”
Desi Noul Cod Civil nu dispune acest lucru, despagubirile se vor putea stabili
prin acordul partilor sau , in caz de litigiu, de catre instanta de judecata.
In orice caz, s-a apreciat ca, sub regimul Noului Cod Civil, daca dreptul de trecere
a fost dobandit prin uzucapiune, proprietarul locului infundat nu va datora celuilalt
prorietar nicio despagubire.

Art. 620. Prescripţia acţiunii în despăgubire şi restituirea despăgubirii încasate


(1) Termenul de prescripţie pentru dreptul la acţiunea în despăgubire pe care o are
proprietarul fondului aservit(terenul din fata) împotriva proprietarului fondului
dominant(terenul din spate) începe să curgă din momentul stabilirii dreptului de trecere.
(2) În cazul în care încetează dreptul de trecere, proprietarul fondului aservit este
dator să restituie despăgubirea încasată, cu deducerea pagubei suferite în raport cu
durata efectivă a dreptului de trecere.

Nu trebuie insa confundata prescriptia deptului la depagubiri cu o eventuala


prescriere a insusi dreptului de trecere, care este imprescriptibil; tot art. 17 spune
ca dreptul de trecere se stinge doar in situatia in care fondul dominant capata acces
la calea publica sau, conform practicii judiciare nu se mai considera loc infundat
acel teren care se inveciniaza cu un teren cu acces la calea publica, iar terenul sau a
dobandit si proprietatea terenului invecinat.