Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Probabil pițini dintre noi citesc cu atenție ingredientele de pe eticheta gumei de mestecat. Acesta
reprezintă unul dintre cele mai toxice produse, iar cei ce îl consumă își expun zilnic, în mod
deliberat, organismul la atacul substanțelor prezente în guma de mestecat.
Printre ingredientele de bază ale acetui produs de sinteză se numară coloranții alimentari
artificiali, glicerolul, agenții de îngroșare și glazurare –guma de caruba, guma arabică, guma
guar, guma Xantan.Acestea sunt substanțe produse cu ajutorul microorganismelor sau prin
sinteză chimică, traduse în limbajul cotidian drept E-uri.
Pericolul major vine din această combinație de substanțe extrem de periculoasă pentru
organismul uman, precum și din partea acizilor produși de bacterii, acizi care au un efect
dăunător asupra smalțului dinților, mai ales după o masă bogată în acizi.
Fără îndoială, există și câteva efecte benefice ale consumului de gumă de mestecat. Cel mai
notabil constă în producția unei cantități duble de salivă, o substanță anti-carii. Aceasta
acționează ca un “burete” care curăță dinții, îndepărtând acizii periculoși. De asemenea, are în
compoziție un PH ușor alcalin, ceea ce determină neutralizarea acizilor.
Însă, aceste efecte benefice sunt ”anihilate” atunci când le punem în balanță cu efectele
dăunătoare, care creează repercusiuni asupra sănătății noastre.
Acestea sunt riscurile la care vă expuneți atunci când mestecați gumă:
1. Cei care mestecă gumă de mai multe ori pe zi își deformează mușchii feței, își tocesc dinții și
își dereglează secreția salivară. 2. Mestecarea gumei mai mult de 20 minute poate duce la
probleme gastrointestinale. Sindromul intestinului iritabil este o tulburare gastrointestinală
caracterizată prin dureri abdominale, crampe şi tulburări de tranzit intestinal, iar diferiţi
îndulcitori artificiali, adesea utilizaţi la fabricarea gumei, precum sorbitolul şi manitolul, pot
provoca diaree chiar şi la persoanele sănătoase. 3. Îndulcitorii artificiali din compoziția gumei de
mestecat încetinesc dezvoltarea copiilor și pot produce tulburări ale sistemului nervos. 4. În
compoziția gumei de mestecat există diverse tipuri de substanțe chimice: E 320, E 330, E 422 și
altele, care sunt responsabile de boli ale aparatului bucal sau de creșterea valorii colesterolului. 5.
Mestecând gumă, puteți înghiți mercur fără să ştiti. Problema apare în cazul celor care au plombe
dentare din amalgam, un aliaj metalic ce conţine argint şi mercur. Unele cercetări arată că guma
de mestecat poate extrage mercur din aliaj, ducând la înghiţirea constantă de mici cantităţi din
aceste metal periculos. 6. Guma de mestecat poate contribui la desprinderea sau stricarea
lucrărilor dentare.
Mestecatul gumei pare o activitate inofensiva, ba unii ar spune chiar ca e benefica pentru dantura,
pentru stomac, pentru silueta, etc. Unele teorii vorbesc chiar despre faptul ca guma de mestecat
este recomandata pentru sanatate datorita continutului scazut de calorii. Mai mult, se vehiculeaza
ca ea combate cu succes stresul.
Mai putine sunt insa promovate teoriile care vorbesc despre efectele nocive ale gumei de
mestecat asupra sanatatii organismului.
Pe langa faptul ca a dovedit ca guma de mestecat nu a avut niciun efect asupra numarului de
calorii consumate de o persoana, studiul a mai indicat si ca guma de mestecat cu aroma
mentolata a redus consumul de mancare sanatoasa (fructe si legume) crescand consumul de
semipreparate si junk food (chipsuri sau bomboane).
Nivelurile ridicate de mercur pot provoca probleme neurologice, precum si de boli cronice si
tulburari mintale. Din fericire, cantitatea infima din plombele dentare nu reprezinta un pericol, si
de obicei este eliminata cu usurinta prin tractul intestinal.
În primul rând, guma de mestecat te poate ajuta să scapi de mirosul neplăcut din gură,
împrospătându-ţi respiraţia. Totodată, prin mestecarea gumei, unii indivizi reușesc să se elibereze
de stres.
De asemenea, guma de mestecat îţi poate crește gradul de concentrare, atunci când execuţi o
sarcină de monitorizare audio continuă, desfășurată într-un interval lung de timp, susţin experţii
de la Universitatea din Cardiff, potrivit unui comunicat publicat de Societatea Psihologică
Britanică. În cazul participanţilor care au mestecat gumă, au fost înregistrate rezultate mai bune
în ceea ce privește atât precizia răspunsurilor, cât și viteza de reacţie. Autoarea studiului, Kate
Morgan, subliniază că în partea de început a testului, cei care s-au descurcat mai bine au fost
voluntarii care nu mestecau gumă. Până la sfârșitul experimentului însă, rezultatele lor au fost
depășite de ceilalţi.
Pe lângă beneficii, guma de mestecat presupune o serie de riscuri. Acest produs poate conţine o
serie de ingrediente periculoase. Unul dintre acestea este aspartamul, o substanţă folosită ca
îndulcitor. Aspartamul este considerat a fi sigur de către Autoritatea Europeană pentru Siguranţa
Alimentelor, scrie FoodStory. Cu toate acestea, ingredientul ar putea provoca afecţiuni grave,
inclusiv tumori cerebrale, avertizează autorii portalului The Health Wyze Report. Un alt
ingredient periculos este acesulfame K, despre care se crede că poate produce tumori. Alte
ingrediente care intră în compoziţia gumei de mestecat și ar trebui evitate sunt sorbitol, malitol și
mannitol, care intră în clasa zahăr-alcool și pot periclita sănătatea pacienţilor cu diabet.
De asemenea, mestecatul gumei poate cauza probleme de sănătate, precum sindromul colonului
iritabil. Acest lucru apare în urma „excesului de aer care poate fi înghiţit, lucru care conduce la
dureri abdominale și balonare", a explicat dr. Patrick Takahashi, gastroenterolog la Centrul
Medical "St. Vincent", pentru Prevention.
Zahărul conţinut de guma de mestecat poate favoriza apariţia cariilor și căderea dinţilor, explică
dr. stomatolog Don Atkins. Totodată, mestecatul în exces poate cauza dureri la nivelul
maxilarului, iar în timp problemele cauzate de suprasolicitarea prin masticaţie pot conduce la
apariia durerilor de dinţi, de cap sau de urechi.
1
Guma de mestecat a devenit un element nelipsit din poșete și buzunare și de aceea ne-am gândit
să vă prezentăm ingredientele gumelor de mestecat și pericolele la care vă expuneți atunci când o
consumați.
Nu știu câte persoane au citit lista de ingrediente de pe pachetele de gumă de mestecat, dar sunt
convins că dintre cei care au citit-o peste 70-80% la sută nu au înțeles nimic.
După cum veți vedea în continuare gumele de mestecat sunt cele mai toxice “alimente”, iar
dumneavoastră vă expuneți zilnic, în mod voluntar, organismul la atacul substanțelor prezente în
acestea.
Îndulcitori
În funcție de firma producătoare sau de tipul de gumă de mestecat, acesta poate conține între 1 și
6 îndulcitori. Cei mai cunoscuți sunt sorbitolul și aspartamul. Mai există și malitol, manitol,
acesulfam, xilitol etc.
Câteva dintre efectele sorbitolului și aspartamului asupra organismului sunt: slăbirea sistemului
imunitar, hipotensiune, afecțiuni cardiovasculare, retinopatie, cataractă, dureri abdominale,
flatulență, balonare, dureri de cap, spasme musculare, depresie, probleme de vedere etc.
Trebuie să vă gândiți că în foarte multe gume se folosesc mai mulți îndulcitori, fiecare venind cu
“doza” lui de efecte nedorite.
Aromele naturale sunt substanțe extrase din diverse materii prime de origine animală sau vegetală
și au fost procesate cu ajutorul unor substanțe mai mult sau mai puțin naturale. În cazul extragerii
aromelor prin intermediul unor substanțe artificiale, o mică parte din acestea rămâne în extras. Este
aproape imposibil să produci o substanță ce este 100% pură.
Despre aromele artificiale nici nu cred ca mai are rost să vă povestesc. Un lucru amuzant este
faptul că producătorii de arome artificiale susțin că acestea sunt la fel cu cele naturale sau chiar
mai bune.
Nu cred acest lucru și consider că cele “naturale” sunt puțin mai spre natural decât cele artificiale
și că afirmațiile de mai sus reprezintă doar lupta între producătorii celor două tipuri de arome sau
între procesatorii ce le folosesc în produsele lor.
Sunt multe studii ce arată că aceștia nu au efecte adverse “grave”. Putem trage concluzia ca aceștia
au efecte adverse, doar că mai ușoare, ca diaree, balonare, dureri de cap etc. Coloranții alimentari
naturali pot fi obținuti chiar și din gândaci. Mai multe despre acest aspect puteți citi aici.
Cei mai folosiți coloranți în gumele de mestecat sunt: oxidul de titan, roșu 40, tartrazina și
curcumina.
Colorantii artificiali pot fi cancerigeni si pot produce multe alte afecțiuni. În cazul copiilor, aceștia
pot produce sindromul de hiperactivitate și deficiență de concentrare.
– uleiuri parțial hidrogenate – pline de grăsimi trans și similare uleiurilor parțial hidrogenate din
margarină.
– agenți de îngroșare și glazurare – gumă de caruba, gumă arabică, gumă guar, gumă Xantan.
Acestea sunt substanțe produse cu ajutorul microorganismelor sau prin sinteză chimică și pot
produce diaree, balonare, alergii etc.
– acid citric – aditiv alimentar ce produce iritarea mucoaselor și distruge smalțul dentar.
Concluzii
Guma de mestecat este un “aliment” aproape 100% artificial, iar ingredientele nu au nicio valoare
pentru organism. Ingredientele prezentate mai sus au efecte grave asupra sănătății și nu trebuie să
vă lăsați păcaliți de reclamele în care guma de mestecat este prezentată ca fiind salvatorul
dumneavoastră.
Guma de mestecat are și câteva efecte benefice, dar acestea nu pot fi comparate cu efectele
negative. Pe www se gasesc diverse “studii” care arată că guma de mestecat este un aliment
miraculos și că nu trebuie să lipsească din alimentația noastră. Conform acestor “studii” guma de
mestecat crește inteligența, puterea de concentrare, vă ajută să slăbiți, albește dinții, regenerează
smalțul etc. În cadrul acestor “studii” nu se prezintă însă și costurile efectelor “benefice”.
Vă las pe dumneavoastră să răspundeți la această întrebare și tot ce doresc să vă mai spun este că
puteți înlocui guma de mestecat cu o picătură de ulei de mentă bio (alimentar) și că guma de
mestecat nu trebuie consumată de copii și de femeile însărcinate sau care alaptează.
Lista neagră a bolilor provocate de guma de mestecat: cancer bucal, gastrită şi uzura dinţilor. Ce
ne sfătuiesc medicii 10 iunie 2015, 06:30 de Cristina Stancu Devino fan Salvează în arhivă
download pdf print article -1 (1 voturi) cuvinte cheie: pitesti arges guma de mestecat boli carii
protectie anticarie cancer gastrita ulcer 1 comentariu 185 share Aboneaza-te la newsletter
Abonare Lista neagră a bolilor provocate de guma de mestecat: cancer bucal, gastrită şi uzura
dinţilor. Ce ne sfătuiesc medicii Problemele care pot apărea în urma mestecării în exces a gumei
sunt mai mari decât avantajele popularului obicei Foto: Arhiva Adevărul Cercetătorii au scos la
iveală o serie de efecte nefaste legate de mestecarea gumei. Medicii sunt de părere că ar trebui să
ne limităm la clasica pastă de dinţi pentru îngrijirea danturii. Ştiri pe aceeaşi temă Trei greşeli pe
care le facem atunci când depozităm fructele şi legume... Beneficiile consumului de broccoli Cât
timp este bine să păstrezi în congelator legume, mâncare gătită şi... Trecerea de la gumele de
mestecat cu zahăr, arătate cu degetul pentru favorizarea apariţiei cariilor dentare, la cele cu
înlocuitori ai zahărului a atras şi specularea la maximum a ideii că mestecatul gumei conferă
protecţie anticarie. Sloganul este susţinut de explicaţii argumentate de faptul că obiceiul creşte
secreţia de salivă, care îndepărtează resturile alimentare de pe dinţi şi păstrează PH-ul în limite
normale. Argumente pro “Modalitatea prin care guma de mestecat asigură protecţie anticarie este
stimularea secreţiei salivare. Saliva conţine un agent antibacterian natural, numit Lizozim, care,
practic, inhibă placa bacteriană de la nivelul danturii, responsabilă de apariţia procesului carios.
Este un avantaj teoretic constatat după ce s-a observat că dinţii frontali inferiori sunt dinţii cel
mai puţin cariaţi. Fenomenul este explicat prin faptul că aceşti dinţi stau, practic, scăldaţi în
salivă şi, de aici, incidenţa mai redusă a cariilor”, explică, pentru Adevărul, medicul stomatolog
Dragoş Stanciu, preşedintele Colegiului Medicilor Dentişti Argeş. Un al doilea argument în
favoarea amintitului slogan este curăţarea mecanică a dinţilor prin mestecarea gumei. Argumente
contra Dincolo de aceste beneficii ultrapromovate, stau şi realităţi traduse-n deservicii pe care ni
le facem singuri apelând la acest produs. Problemele care pot apărea în urma mestecării în exces
a gumei sunt mai mari decât avantajele popularului obicei. Gastrite şi ulcere Creşterea secreţiei
salivare, prezentată în reclame ca efect pozitiv al mestecării gumei, vine la pachet cu o creştere,
la nivelul stomacului, a secreţiei de suc gastric. Mestecatul gumei mai mult de o jumătate de oră
după masă este considerat excedentar pentru că favorizează un exces de suc gastric. Riscurile la
care ne expunem în acest context ar trebui să ne dea de gândit. “Exisă o legătură între cantitatea
de suc gastric secretată şi masticaţie. Mestecatul excesiv de gumă ne expune gastritelor şi
ulcerelor, mult mai periculoase decât cariile”, arată Dragoş Stanciu. Cancer la nivelul cavităţii
bucale Banala gumă de mestecat poate favoriza probleme şi mai grave cauzate de elementele din
compoziţia gumei. “Un factor negativ este prezenţa Xilitolului în guma de mestecat. Câţiva
cercetători suedezi au demonstrat, în anii '80, că, prezent des în cavitatea bucală, Xilitolul expune
pacienţii unui risc de cancer la nivelul acestei cavităţi”, mai spune preşedintele Colegiului
Medicilor Dentişti Argeş. Uzura prematură a dinţilor Cu toată promovata protecţie anticarie,
dantura celor care au dezvoltat o dependenţă faţă de guma de mestecat nu e nici pe departe în
siguranţă. “Mestecatul excesiv de gumă determină uzura prematură a dinţilor”, mai spune Dragoş
Stanciu, care recomandă, pentru cei ce ţin la senzaţia de prospeţime, o alternativă mult mai
sănătoasă la mestecatul gumei. “În reclamele la guma de mestecat este, evident, foarte mult
marketing. Este adevărat că mentolul din gumă poate da o respiraţie proaspătă, însă efectul de
curăţare este mult mai bun dacă mâncăm un măr, spre exemplu. Din punct de vedere
stomatologic este mult mai benefică această din urmă opţiune”, explică specialistul. Accidente
Riscul accidentelor ce pot apărea (mai ales la copii) pe fondul obiceiului de a mesteca gumă
merită şi el luat în calcul. “Guma poate cauza probleme şi din cauza consistenţei sale. Înghiţită
accidental, dacă pleacă pe trahee, fiind foarte lipicioasă, devine un corp greu de îndepărtat”,
explică medicul. Dureri şi zgomote anormale la deschiderea gurii Există teorii care leagă de
acelaşi mestecat în exces al gumei şi riscul apariţiei – pe fondul suprasolicitării articulaţiei care
leagă mandibula de maxilar (temporo-mandibulară) - a unor artrite, caracterizate prin dureri ale
acestei articulaţii, resimţite mai ales în zona urechii, dar şi prin zgomote anormale la deschiderea
gurii. Faţă de aceste teorii însă, părerile sunt împărţite. “În artritele temporo-mandibulare, noi
recomandăm mestecatul gumei, tocmai pentru refacerea funcţiei acestei articulaţii.”, spune
medicul stomatolog Dragoş Stanciu.
Iar acestea sunt doar câteva dintre efectele secundare pe care le poate avea guma de
mestecat.
Să descoperim împreună câteva lucruri mai puţin ştiute despre guma de mestecat:
<SCRIPT language='JavaScript1.1'
SRC="https://ad.doubleclick.net/ddm/adj/N6539.156665.CSID.RO/B21682405.229935587;abr=
!ie;sz=1x1;ord=[timestamp];dc_lat=;dc_rdid=;tag_for_child_directed_treatment=;tfua=?">
</SCRIPT>
Cuprins articol
1. Generalitati
2. Beneficiile pentru sanatate ale gumei de mestecat
3. Guma de mestecat imbunatateste memoria
4. Guma de mestecat reduce simptomele stresului
5. Guma de mestecat ajuta la scaderea in greutate
6. Guma de mestecat imbunatateste digestia
7. Alte beneficii ale gumei de mestecat
8. De ce nu este buna guma de mestecat pentru sanatatea unei persoane?
9. Articole similare
Noi cercetari indica faptul ca guma de mestecat ofera sanatatii beneficii surprinzatoare. Cu toate
acestea, beneficiile nu sunt aceleasi pentru toata lumea, deoarece fiecare persoana este unica si
va obtine raspunsuri diferite in cazul utilizarii gumei de mestecat.
Rezultatele studiilor indica faptul ca guma de mestecat are rol pozitiv in imbunatatirea memoriei,
diminuarea stresului, cresterea capacitatii de atentie, vigilentei, concentrarii, sustine sanatatea
orala si ajuta la mentinerea controlului greutatii corporale.
Actul mestecarii gumei intensifica bataile inimii si stimuleaza tensiunea arteriala suficient pentru
a activa atat emisfera stanga cat si cea dreapta. Guma de mestecat ajuta la cresterea productiei de
oxigen, glucoza si la eliminarea unei cantitati mai mari de CO2. Acesta este modul in care guma
de mestecat imbunatateste memoria.
Unii profesori incurajeaza elevii sa mestece guma in timpul testelor dificile pentru ca atentia si
nivelul lor de concetrare sa creasca. Psihiatrii si psihologii considera ca guma de mestecat reduce
tensiunea si ajuta la eliberarea energiei nervoase, fiind utila pentru indepartarea frustrarii si
iritarii.
Cercetari recente au aratat ca miscarea ritmica implicata de mestecarea gumei are ca efect
reducerea stresului si promoveaza sentimentul de relaxare si multumire.
Cu un continut caloric destul de scazut (5-10 calorii per portie), guma de mestecat este o gustare
destul de ieftina. Potrivit unor studii, adultii care au mestecat guma, au mancat cu pana la 36 de
calorii mai putin la o gustare, fata de cei care nu au mestecat guma.
Atat guma de mestecat obisnuita cat si cea cu zahar ajuta adultii sa manance mai putin. Actul
fizic al mestecatului ajuta la diminuarea poftei de a manca snackuri bogate in calorii, iar prin
mestecarea gumei, se pot arde aproximativ 11 calorii pe ora.
Guma de mestecat stimuleaza motilitatea intestinala si ajuta la cresterea fluxului salivar, fapt ce
duce la cresterea frecventei inghitirii. Acest lucru este util mai ales pentru prevenirea refluxului
acid (situatia in care acizii gastrici urca din stomac, la nivelul gatului).
Alte beneficii ale gumei de mestecat
Sus
Unii oameni devin mai atenti si mai alerti atunci cand mesteca guma, deoarece mestecatul alunga
somnolenta. Guma de mestecat indulcita cu xylito nu mareste concentratia de zahar din sange si
are un gust bun.
Daca se foloseste in mod regulat guma de mestecat, se vor lua in considerare urmatoarele
aspecte:
- pentru mestecat sunt folositi 8 muschi faciali. Mestecatul inutil poate crea senzatia de incordare
cronica a celor doi muschi din zona tamplelor. Acest lucru poate duce la presiunea asupra
nervilor localizati in aceasta zona a capului, determinand dureri de cap cronice si intermitente.
- in cavitatea bucala exista sase glande salivare care sunt stimulate sa produca si sa elibereze
saliva de cate ori are loc procesul de masticatie. Producerea unui flux constant de saliva in timpul
mestecarii gumei este o risipa de energie si resurse care ar putea fi folosita pentru alte activitati
metabolice esentiale.
- guma de mestecat este cel mai des indulcita cu aspartam. Utilizarea pe termen lung a
aspartamului a fost asociata cu dezvoltarea cancerului, a diabetului zaharat, tulburarilor
neurologice si malformatiilor congenitale.
- in cazul in care guma de mestecat nu este indulcita cu aspartam, contine zahar, iar consumul
regulat de zahar rafinat este principala cauza a problemelor de sanatate cronice cum ar fi
cancerul, ateroscleroza si diabetul zaharat de tip 2.
Mestecarea din cand in cand a gumei, nu ar trebui sa devina o problema pentru nici o persoana
care nu sufera de afectiuni la nivelul gatului si maxilarului. In cazul folosirii in exces a gumei de
mestecat, organismul poate plati un pret nemeritat.
5 efecte secundare neplăcute ale gumei de
mestecat
Trimite pe email
01.19.2014 | ● Vizualizări: 5318
+ zoom
Advertisement
A mesteca gumă pare un obicei destul de inofensiv, dar studiile mai recente arată că el poate
avea consecinţe nocive asupra sănătăţii, în mod direct sau indirect.
Iată 5 dintre aceste posibile efecte dăunătoare ale consumului de gumă de mestecat:
Circulă ideea că a mesteca gumă înainte de masă reprezintă un mijloc de a reduce foamea, astfel
ajungând să mâncăm mai puţin. Dar un studiu recent publicat în jurnalul Eating Behaviors arată
că, în realitate, guma mestecată înainte de masă nu are efect asupra numărului de calorii
consumate; ba mai mult, guma cu aromă de mentă reduce consumul ulterior de fructe şi măreşte
probabilitatea de a consuma alimente precum cartofi prăjiţi şi dulciuri. Cercetătorii cred că aroma
de mentă din gumă face ca gustul fructelor şi al legumelor să pară amar.
Intr-o saptamana obisnuita, cat de des citesti sau asculti stiri politice?
In fiecare zi
De 2-3 ori pe saptamana
Odata pe saptamana
De cateva ori pe luna sau mai rar
Sunt de acord cu Politica de confidențialitate.
Pentru controlul poftei de mâncare, specialiştii recomandă să bem, înainte de masă, mai curând o
ceaşcă de ceai verde, care reduce apetitul şi poate chiar ajuta în mod direct la pierderea în
greutate.
Disfuncţia temporo-mandibulară se manifestă prin simptome precum dureri ale mandibulei, ale
muşchilor masticatori şi ale articulaţiei temporo-mandibulare (articulaţia prin care mandibula –
maxilarul inferior - se leagă de craniu). În cazul celor care mestecă întruna gumă, apare
suprasolicitarea acestei articulaţii şi a muşchilor masticatori, explică dr. Don Atkins, medic
stomatolog din California.
Multe dintre aceste persoane se aleg cu contracturi dureroase ale muşchilor mandibulei, capului
şi gâtului, ceea ce poate duce, cu timpul, la apariţia durerilor de cap, de urechi ori de dinţi.
În locul gumei, spun specialişti, mâncaţi mai bine un măr, care satisface nevoia de a mesteca şi,
totodată, reduce riscul bolilor cardiovasculare.
Probleme gastrointestinale
După opinia dr. Patrick Takahashi, şeful secţiei de gastroenterologie de la St. Vincent Medical
Center, Los Angeles, mestecarea gumei contribuie la agravarea problemelor celor ce suferă de
acest sindrom. În timp ce mestecă, ei înghit şi cantităţi mari de aer, ceea ce duce la balonare şi
dureri în abdomen.
Iar diferiţi îndulcitori artificiali, adesea utilizaţi la fabricarea gumei, precum sorbitolul şi
manitolul, pot provoca diaree chiar şi la persoane sănătoase.
În încercarea de a evita efectul laxativ al îndulcitorilor artificiali, unii recurg la guma înducită
chiar cu zahăr, dar aceasta este foarte dăunătoare pentru dinţi: ea pur şi simplul “scaldă dinţii în
zahăr”, cauzând apariţia cariilor, explică dr. Atkins.
Problema apare în cazul celor care au plombe dentare din amalgam, un aliaj metalic ce conţine
argint şi mercur. Unele cercetări arată că guma de mestecat poate extrage mercur din aliaj,
ducând la înghiţirea constantă de mici cantităţi din aceste metal.
Intoxicarea cu mercur poate duce la boli neurologice, maladii cronice şi tulburări mintale; din
fericire, spune dr. Takahashi, cantităţile de mercur extrase de gumă din aliaj sunt foarte mici şi
este improbabil să se acumuleze în corp până la niveluri toxice. Dar este un efect de care e bine
să fim conştienţi.