Sunteți pe pagina 1din 16

Complement simplu 6.

Cel mai frecvent semn clinic in cancerul gastric


este:
A.vărsaturi
La urmatoarele intrebări alegeţi un singur B.anorexie cu scădere ponderală
răspuns corect: C. greata
D. hematemeza
1.Printre factorii favorizanţi ai apariţiei cancerului E. disfagie
de col uterin se numără următoarele, cu excepţia:
A.debutulului vieţii sexuale la vârstă tânără, mai 7.Ocluziile prin strangulare se produc prin cu
ales în adolescenţă EXCEPȚIA:
B.fumatului, care creşte riscul de cancer de col A.strangulare lumenului intestinal in diverse
uterin de 3-4 ori defecte parietale externe
C.primei sarcini la vârsta de 30-40 de ani B. compresiuni extrinseci
D.deficienţelor de igienă intimă, cât şi de dietă C.strangulari interne
E.partenerilor sexuali multipli D. volvulare
E.invaginatie
2.Afirmaţiile de mai jos sunt adevărate, cu
EXCEPȚIA: 8.Durerea ca simptom al apendicitei acute se
A. diametrul bispinos uneşte spinele iliace antero- caracterizeaza prin cu EXCEPȚIA:
superioare şi măsoară aproximativ 24 cm A. initial difuză
B. diametrul bicrest uneşte punctele cele mai B. moderat severă
îndepărtate ale crestelor iliace şi măsoară 28 cm C. colicativă
C. diametrul bitrohanterian măsoară in medie 32 cm D.constantă
D. diametrul anteroposterior al lui Baudeloque E. dupa o perioada se localizează in fosa iliacă
măsoară 30 cm dreaptă
E. cele 4 puncte care definesc rombul lui Michaelis
sunt: apofiza spinoasă a vertebrei L5, fosetele care 9.Cele mai frecvente bacterii identificate in
corespund spinelor iliace postero-superioare şi peritonite sunt cu EXCEPȚIA:
punctul din care începe şanţul interfesier A. Klebsiela
B.Proteus
3.Sindromul Meig: C.Escherichia coli
A. este caracterizat de tumori ovariene cu originea D.Staphylococcus aureus
în celulele germinale totipotenţiale E. fusobacterii
B. este caracterizat de acumulare de lichid asociată
unor fibroame mai mici de 3 cm 10.Dupa ce cantitate de sange pierdută apare
C. presupune întotdeauna asocierea cu o patologie scaunul melenic:
ovariană benignă A.10-20 ml
D. presupune apariţia hidrotoraxului în absenţa unei B. 30 ml
patologii cardiace sau pulmonare C. 40 ml
E. este incurabil D.50-60ml
E. 80 ml
4.Receptorul celular principal pentru HIV este:
A.CD4+ 11.Arsurile de gradul 1 se caracterizează prin cu
B.CCR5 EXCEPȚIA:
C.CXCR4 A. produc vezicule
D.LTR B. sunt dureroase
E.Rev C. implică numai epidermul
D.nu produc vezicule
5.Contuziile abdominale cu leziuni strict parietale E. devin eritematoase
se prezinta sub mai multe forme cu EXCEPȚIA:
A. hematom supraaponevrotic al peretelui 12.Afirmațiile de mai jos referitoare la herniile
abdominal ombilicale sunt corecte cu EXCEPȚIA :
B. hematom retroperitoneal A.herniile ombilicale apar mai frecvent la femei
C. hematom subaponevrotic B. strangularea colonului și a omentului este rară
D. hematom properitoneal C.obezitatea reprezintă o stare predispozantă
E. hernii si eventratii postcontuzionale frecventă
D.herniile ombilicale sunt frecvente la sugari
E. herniile ombilicale se închid spontan la sugari
dacă defectul aponevrotic este mai mic de 1,5 cm
13.Factorii endogeni implicati in aparitia cancerului 20. Germenul răspunzător de 10-15% din infecțiile
de san sunt urmatorii cu exceptia : acute simptomatice ale tractului urinar la femeile
A. Varsta tinere este :
B . Menarha precoce (inainte de 12 ani) si A. Klebsiella
menopauza tardiva (dupa 55 de ani) B. Proteus
C. Cancerul lobular in situ C. Staphylococcus saprophyticus
D. Cicatricea radiala D. Enterococi
E, Traumatisme mamare E. Staphylococus aureus

14. Semnele de certitudine ce atestă prezența unei 21.Cauze ale azotemiei renale intrinseci sunt
facturi sunt cu EXCEPȚIA: urmatoarele cu o EXCEPȚIE:
A.crepitație osoasă A. Sindrom hemolitic uremic
B.mobilitate anormală B. Anevrism disecant de arteră renală
C. durere în punct fix C. Sclerodermie
D.netransmisibilitatea mișcărilor D. Hipoalbuminemie
E.intreruperea continuității osoase E. Depozite de metotrexat intratubulare obstructive

15.Diabetul zaharat insulino dependent se 22.Monoterapia prin nefrolitotomie percutanata este


caracterizează prin: indicatie terapeutica primara cu EXCEPTIA:
A. Prezenta unui glucagon plasmatic mare, A.calculilor cistinici
rezistent; B. calculi mici si asimptomatici
B. Complicația acută este coma hiperosmolară; C.calculilor asociind stenoza jonctiunii
C. Raspunde la terapia sulfonilureică; pieloureterale
D. Nu raspunde la terapia sulfonilureică; D.calculi coraliformi
E. Apare frecvent după 40 de ani E. calculi mari cu diametrul >3 cm

16.Etiologiile noninfectioase ale SRIS includ 23. Semnele clinice obstructive în adenomul de
urmatoarele, cu exceptia : prostata sunt cu EXCEPȚIA:
A. Anevrismul disecant de aorta sau anevrismul de A. scăderea calibrului și forței jetului urinar
aorta rupt B. disurie finală
B. Infarctul de miocard C. micțiune în doi timpi
C. Tamponada cardiaca D. disconfort micțional
D. Hepatita cronica E. senzația de evacuare vezicală incompletă
E. Sindromul post-bypass cardiopulmonar
24.Insuficiența respiratorie din bolile pulmonare
17. Care din următoarele manifestări nu face parte obstructive cronice este precedată de:
din tabloul clinic al hipotiroidismului la vârsta A. Creșterea PaO2 de la 70mmHg la 80mmHg;
adultă : B. Apariția hipercapniei;
A. sindrom de canal carpian C. Cresterea volumului, vâscozității si/sau
B. ataxie cerebeloasă purulenței secrețiilor;
C. galactoree D. pH<7,30
D. hipertensiune arterială sistolică E. Apariția acidozei respiratorii
E. disfonie
25.La batrânii cu boală cronică pulmonară,
18.Simptomul inițial de prezentare in spondilita agenții patogeni microbieni care produc
anchilozantăeste : pneumonie cel mai frecvent sunt:
A. Durerea toracică A. Staphylococcus aureus;
B. Febra
B. Pneumocistis carinii;
C. Artrita de șolduri și umeri
D. Anorexie
C. Virusul respirator sincitial;
E. Durere surdă în regiunea lombară inferioară D. M. catarrhalis;
E. S. pneumoniae
19.Autoanticorpii cu o incidență de peste 50% la
pacienții cu LES sunt următorii cu o EXCEPȚIE : 26.La copii morbul lui Pott este localizat cel mai
A. Anti-ADN frecvent la nivelul:
B. Antihistone A. Coloanei vertebrale toracice superioare;
C. Antineural B. Coloanei vertebrale toracice inferioare;
D. Antilimfocit C. Coloanei vertebrale lombare superioare;
E. Anti-RNP D. Articulatiei coxofemurale;
E. Articulatiei tibiofemurale.
27.Mecanismul prin care efortul fizic precipită o 33.Amilaza digestiva este produsă de:
criză de astm este: A. Stomac;
A. Modificarea reactivității căilor aeriene; B. Ficat;
B. Congestia microvascularizației peretelui bronșic; C. Vezicula biliara;
C. Contracția musculaturii netede; D. Bacteriile intestinale;
D. Apariția edemului local; E. Duoden.
E. Afectarea transportului mucociliar
34. Misoprostolul:
28.Nodulul pulmonar solitar la adulți este malign în A. Scade metabolismul hepatic al medicamentelor;
proporție de: B. Duce adesea la perturbarea gustului;
A. 35% din totalitatea leziunilor; C. Se administrează pentru prevenirea ulcerelor
B. 25% din totalitatea leziunilor; induse de AINS;
C. 40% din totalitatea leziunilor; D. Scade nivelurile prostaglandinelor;
D. 30% din totalitatea leziunilor; E. Actionează prin blocarea receptorilor H2.
E. 43% din totalitatea leziunilor
35.Stadiul T4 din stadializarea TNM a cancerului
29.Care din afirmațiile de mai jos NU este corectă : colorectal reprezintă:
A. Pneumotoraxul compresiv este pneumotoraxul la A. Tumoare cu extindere la musculară sau seroasa;
care presiunea este pozitivă în interiorul spațiului B. Tumoare limitata la mucoasă sau submucoasă;
pleural pe toată durata ciclului respirator C. Tumoarea se extinde la structurile adiacente sau
B. Pneumotoraxul primar spontan este de obicei organele invecinate fără fistulă;
produs prin ruptura bulelor apicale subpleurale, D. Tumoare cu extensie la alte organe sau tesuturi
chisturi mici, dispuse în sau imediat sub pleura dincolo de structurile imediat vecine;
viscerală E. Tumoare cu fistulă manifestă.
C. Pneumotoraxul spontan primar apare rareori la
fumători 36. Hiperbilirubinemia predominant conjugată se
D. Aproape jumătate din indivizii care au făcut un intâlnește în:
episod de pneumotorax spontan primar vor face A. Colangiocarcinom;
recurente B. Sindrom Gilbert;
E. Toracoscopia sau toracotomia cu abraziune C. Post prelungit;
pleurala au o rata de succes de aproape 100% in D. Stare septică;
prevenirea recurentelor. E. Dupa administrarea de cloramfenicol

30.Care din urmatoarele nu reprezinta o cauza de 37. Calculii cu un diametru mai mare de 5mm:
embolism cerebral cardiogenic : A. Se pot clasifica în calculi pasabili si nepasabili;
A. Stenoza mitrală cu sau fără fibrilație atrială B. Pasajul repetat poate determina pancreatită
B. Sindromul de sinus bolnav acută;
C. Contraceptivele orale C. Pot realiza obstrucția completă a ductului biliar;
D. Mixom ventricular D.Un procent redus se inclavează în punctul critic
E. Foramen ovale patent „Barraya”
E. Conțin preferențial colesterina.
31.Următoarele afirmații referitoare la hepatita A
sunt adevărate , cu EXCEPȚIA: 38.Referitor la anemia pernicioasa sunt adevarate
A. o mare parte din pacienții cu hepatită A prezintă urmatoarele cu exceptia:
recăderi A. Ambele sexe sunt afectate in mod egal
B. Recăderile sunt caracterizate prin recurența B. Este o boala a varstei inaintate, majoritatea
simptomelor și creșterea aminotransferazelor pacientilor prezentandu-se in jurul varstei de 60 de
C. virusul hepatitei A e un virus ARN ani
D. are o perioadă de incubație de 4 săptămâni C. Anemia pernicioasa tipica poate fi observata si la
E. diagnosticul hepatitei A este realizat în timpul copii sub 10 ani
bolii acute prin demonstrarea existenței titrurilor D. Secretia factorului intrinsec inceteaza datorita
înalte de anticorpianti-VHA din clasa IgM atrofiei mucoase gastrice
E. Este mult mai comuna la sud-europeni si asiatici
32.Sindromul hepatorenal este caracterizat prin:
A. Hipernatremie; 39.Referitor la incidența leucemiei mieloide acute
B. Poliurie; este corectă afirmația:
C. Hipertensiune arterial; A. Odată cu înaintarea în vârstă sexul feminin este
D. Hiponatremie; mai afectat
E. Hiperbilirubinemie. B.Sub 65 de ani ea este de 1,3 la 100 000
C. Peste 65 de ani ea este de 1,2 la 100 000 E. crește activitatea ATP-azei Na/K
D.Sub 65 de ani ea este de 25,3 la 100 000 47. Feocromocitomul poate fi cel mai bine
E. Odată cu înaintarea în vârstă, scade riscul de diagnosticat prin :
apariție al leucemiei acute mieloblastice A. arteriografia renală
B. dozarea cortizolului în urina pe 24 h
40.Rata mortalitătii prin infarctul acut este de C. dozarea catecolaminelor sau a metabolitilor
aproximativ : acestora în urina pe 24 h
A. 5% D. urografia intravenoasă
B. 20% E. determinarea reninei plasmatice
C. 30%
D. 50% 48.Cel mai eficient tratament al flutterului atrial
E. 70% este reprezentat de:
A: adrenalina
41.Necesarul de proteine pentru copiii cu vârsta B: verapamil
intre 1 și 3 ani este de : C: captopril
A.23g/zi D: digoxin
B.30g/zi E: cardioversia electrica, cu energie mica (25-50 W
C.34g/zi s)
D.40g/zi
E.50g/zi 49.Sunt adevarate afirmatiile:
A. Dispneea este cel mai frecvent semn in
42.Agentul etiologic cel mai frecvent pentru tromboembolismul pulmonar;
infecția urinară neonatală este : B. Pacientii cu TEP masiv prezintă hiperkinezie
A.Klebsiella ventriculară dreaptă la ecografie;
B.Proteus C. Febra înaltăeste un semn “clasic” in TEP;
C.Pseudomonas D. Hemoptizia din TEP sugereaza un embolism
D.E.Coli mic, localizat central;
E.Neisseria E.In TEP componenta pulmonara a zgomotului 2
este diminuata
43.Prin ce mecanism produce Pseudomonas
aeruginosa diaree : 50.Cel mai obișnuit mecanism electric al stopului
A.invaziv cardiac este:
B.citotoxic A. Fibrilația ventriculară
C.toxigenic B. Asistolia
D.aderență C. Disociația electromecanică
E.toate de mai sus D. Bradiaritmii severe persistente
E. Tahicardie ventriculară susținută cu hipotensiune
44.Doza de diazepam administrată in tratamentul
convulsiilor febrile este de:
A.Sub 0,1ml/kg/doză
B.0,1-0,3ml/kg/doză
C.0,3-0,5ml/kg/doză Complement multiplu
D.0,5-0,7ml/kg/doză
E.0,7-0,9ml/kg/doză La urmatoarele intrebări alegeţi 2 - 4 răspunsuri
corecte.
45.Pneumonia cu Chlamydia trachomatis răspunde
la tratamentul cu : 51.Tratamentul citostatic în cancerul de col uterin
A.eritromicină are următoarele indicaţii:
B.penicilină A.prezenţa metastazelor ganglionare
C.tetraciclină B.prezenţa metastazelor ovariene sau în ţesutul
D.amoxicilină parametrial, diagnosticate histologic după radio-
E.oxacilină chirurgie
C.poate fi asociat cu o cură prelungită de iradiere
46.Digoxinul: D.în formele avansate de boală se asociază cu
A. are un timp de înjumătățire de 3 zile radioterapia
B. raportul dintre clearence-ul digoxinului și al E.în cazul recidivelor sau metastazelor la distanţă se
creatininei endogene e 1,5 asociază cu radioterapie
C. secreția sa tubulară poate fi inhibată de
spironolactonă 52.În tratamentul radiologic al cancerului de col
D. are efect inotrop negativ uterin, sunt utilizaţi frecvent radionuclizii:
A.Cesiu (137Cs) E. tratamentul presupune îndepărtarea ambelor
B.Cobalt (60Co) ovare şi a apendicelui chiar dacă macroscopic par
C.Taliu (204Tl) să fie normale
D.Iridiu (192Ir)
E.Strontiu (90Sr) 58.Afirmaţiile corecte despre teratomul matur sunt:
A. ia naştere din celulele germinale totipotenţiale
53.Clasificarea histopatologică a tumorilor ale ovarului
nonepiteliale maligne de col uterin cuprinde: B. nu conţine niciodată în structura sa mase
A.adenom chistic calcificate
B.carcinosarcom C. cel mai frecvent apare la femeile de peste 40 de
C.adenosarcom ani
D.leiomiosarcom D. teratomul solid ocazional este în general malign
E. „glassy cell carcinoma („teratom imatur”)
E. la 50% din paciente aceste tumori sunt bilaterale
54.Uterul gravid:
A. se află la jumătatea distanţei dintre pubis şi 59.Leiomioamele uterine:
ombilic la începutul lunii a IV-a A. sunt tumori maligne
B. atinge nivelul cicatricei ombilicale în luna a VI- B. se întalnesc extrem de rar în practică
a, înălţimea sa fiind de 15 cm C. nu apar înainte de menarhă
C. atinge apendicele xifoid în luna a VIII-a D. sunt localizate cel mai frecvent intramural
D. depăşeşte înălţimea simfizei pubiene la începutul E. pot prolaba în unele cazuri prin colul uterin
lunii a II-a
E. se află la termen la aproximativ 2 cm sub 60.Care din următoarele gene ale HIV sunt
apendicele xifoid, având în luna a IX-a înălţimea de considerate majore :
33 cm A.gag
B.Tat
55.Următoarele cazuri implică un risc obstetrical C.Pol
crescut: D.Rev
A. primipare cu vârsta sub 20 de ani sau peste 35 de E.Env
ani
B. gravide cu uter cicatriceal 61.HIV se poate transmite prin :
C. prezentaţia craniană a fătului la termen A.Ințepături de insecte
D. mama cu Rh pozitiv şi făt cu Rh negativ B.Alimente și băuturi
E. gravide cu incontinenţă cervicală C.Prin lapte matern de la mamă infectată HIV
D.Contacte sexuale neprotejate
56.Polii fetali au următoarele caracteristici E.Insămânțarea artificială cu spermă provenită de la
palpatorii: infectați HIV
A. spatele fătului apare sub forma unui plan moale
şi concav ce uneşte cei doi poli fetali 62.Celulele susceptibile de infecție cu HIV :
B. craniul este perceput ca o formaţiune rotundă, A.Limfocite T CD8+
regulată, dură, nedepresibilă B.Limfocite B
C. între craniul fetal şi trunchi putem repera şanţul C.Fibroblaste
format de gât, element diagnostic pentru prezentaţia D.Cardiomiocite
craniană E.Astrocite
D.în sarcina gemelară nu se palpează mai mulţi poli
fetali 63.Cele mai frecvente mecanismele de producere
E.prin palpare stabilim şi supleţea şi consistenţa ale leziunilor viscerale parenchimatoase sunt:
peretelui uterin, tonusul de bază, prezenţa A. mecanism direct
contracţiilor (frecvenţa, durata şi intensitatea lor) B. strivirea
C. explozia
57.Pseudomyxoma peritoneii: D. mecanism indirect
A. este o tumoră infiltrativă local alcătuită din E. mecanisme combinate
multiple chisturi cu conţinut vâscos
B. poate lua naştere din chistadenoamele ovariene 64.Care sunt semnele clinice clasice ale hemobiliei
mucinoase postraumatice:
C. este considerată o tumoră malignă din punct de A. distensie abdominala
vedere histopatologic B. icter de tip mecanic
D. poate lua naştere din mucocele apendiculare C. stare febrilă
D. hemoragii digestive exteriorizate
E. dureri in hipocondrul drept de tip colicativ
65.Complicațiile postoperatorii în cazul 72.Diagnosticul diferențial în apendicita acută se
traumatismelor duodenale sunt: face cu:
A. ocluzie dinamica prelungită A. ocluzie intestinală
B. pseudochist pancreatic B. ulcer peptic perforat
C. pancreatita acută C. adenita acută mezenterică
D. fistula pancreatică D. gastrita
E. complicații pulmonare E. litiaza ureterală

66.Pentru diagnosticarea cancerului gastric sunt 73.Cele mai frecvente microorganisme izolate in
utile urmatoarele metode : apendicita gangrenoasa sau perforata sunt:
A. endoscopia flexibilă gastrointestinală superioară A. Lactobacilus
B. ecografia abdominală B.Bacteroides fragilis
C.radiografie cu bariu C. Stafilococul
D.laparoscopia D. Escherichia coli
E.tomografia computerizată E.Pseudomonas

67.Cancerul gastric precoce se împarte în 74.Perforația apendiculară poate fi suspectată când


urmatoarele tipuri: apar:
A.leziuni escavate, care pot ajunge până la A. tahicardia
musculara proprie fara invazia acestui strat B. varsaturi
B. leziune exofitică, proeminentă în lumenul gastric C. febra > 39 ̊
C. leziune ce depașește musculara proprie D. anorexia
D. leziune superficială E.leucocitoza > 18000/mm3
E.leziunea invadeaza seroasa
75.In peritonita acută factorul de necroză
68.Stadiul T3 al cancerului gastric este caracterizat tumorală(TNF) are ca efecte biologice:
prin: A.mediază inflamația și procesele catabolice
A. invadează structurile adiacente B.recrutează si activează neutrofilele
B. tumora invadează musculara proprie fără a C.activeaza monocitele și macrofagele
ajunge la seroasa D.stimulează activitatea și diferentierea limfocitelor
C. tumora penetrează seroasa B
D. tumora este limitată la mucoasă și submucoasă E. crește marginația neutrofilelor
E. nu invadeaza structurile adiacente
76.Insuficiența multiplă de organ se caracterizează
69.În faza de debut în ocluziile prin strangulare prin următoarele:
bolnavul poate prezenta: A. nr. Leucocite > 1000/mm3
A. tahicardie B. PaCO2> 50 mmHg
B. stare confuză C. uree sangvină> 100 mg/dl
C. scadere ponderală D.ritm cardiac > 60/min
D.anxietate E.creatinina serică< 3,5 mg/dl
E. paloare
77.Semnele funcționale ce apar în peritonita acută
70.In cadrul diagnosticului pozitiv în cazul ocluziei sunt:
intestinale semnele clinice sunt reprezentate de: A. vărsături
A.durere B. temperatura ridicată
B. hipovolemie C. durere
C.distensia abdomenului D. icter
D. intreruperea tranzitului E.oprirea tranzitului pentru materii fecale
E. febra
78,Cauzele hemoragiei digestive inferioare la
71.Din punct de vedere etiopatogenic ocluziile se adolescenți și adulți tineri sunt:
împart în : A. diverticuloză
A. înalte B.Diverticul Meckel
B. cronice C. colita ulcerativă
C. dinamice D.boli inflamatorii ale intestinului
D.subacute E. polipi
E. mecanice
C.tehnica McVay-Lotheissen
D.tehnica Cheatle-Henry
E. tehnica Stoppa
79.Hemoragia digestivă superioară este cauzată de: 86.Afirmațiile de mai jos referitoare la anatomia
A. varice esofagiene canalului inghinal sunt corecte cu excepția :
B. diverticuloză A.Traseul canalului inghinal prin peretele
C. hernia hiatală abdominal este oblic
D. colita ulcerativă B.peretele anterior este format din aponevroza
E.ulcer peptic mușchiului oblic intern
C.peretele posterior este format exclusiv din
80.Leziunile angiodisplazice apar frecvent la aponevroza transversului andominal
nivelul: D.Aponevroza transversului și fascia transversalis
A.colon drept formează marginea medială a inelului profund
B. intestin subtire E.Unghiul de intrare la nivelul inelului profund este
C. apendice ascuțit medial și obtuz lateral
D.cec
E. colon transvers 87.Elementele radiologice ce sugereaza un cancer
mamar sunt :
81.Profunzimea arsurii este dependenta de: A. Prezenta spiculilor si microcalcificarilor
A. temperatura sursei care a produs arsura B. Opacitate de regula cu contur net si regulat
B. grosimea pielii C. Edem peritumoral ce apare ca un halou
C. varsta transparent
D. durata contactului D. Opacitate sub forma de plaja noroasa cu contur
E. fluxul sanguin sters
E. Ingrosarea lizereului cutanat limitat la tumora
82.Severitatea unei arsuri este dependentă de: sau areola
A. durata contactului cu sursa care a produs arsura
B.marimea arsurii 88.Factori de pronostic biologici in cancerul mamar
C.complicații asociate sunt :
D.profunzimea arsurii A. Receptori estrogenici si progesteronici
E. segmentul anatomic afectat B. Catepsina D
C. Modificari de expresie si amplificarea genelor
83.Arsurile ce implică toate straturile dermului HER sau c-erb-B2, p53
sunt: D. Invazia intravasculara
A. indurate E. Ploidia AND
B. hipersensibilă
C.subdenivelate 89.Indicatii de chirurgie limitata in cancerul mamar
D. ferme sunt :
E. insensibile la atingeri usoare A. Tumora mai mică de 4,5 cm
B. Tumora cu evolutie rapida
84.Referitor la cura chirurgicală a herniei C. Cand nu se pot obtine margini negative ale piesei
postincizionale care din afirmațiile de mai jos sunt de rezectie
corecte : D. Refuzul bolnavei de a efectua mastectomie
A.majoritatea herniilor postincizionale mici nu se E. Raport convenabil tumora/san
tratează
B.herniile postincizionale largi cu defecte 90.Semnele generale ce apar la producerea unei
aponevrotice mai mari de 10 cm , au o tendință fracturi sunt:
marcată la recurență A. paloare
C.majoritatea herniilor postincizionale și a B.agitatie
recurențelor necesită proteză C. durere la nivelul fracturii
D. tehnica Rives-Stoppa este aplicabilă pentru toate D.anxietate
tipurile de hernii postincizionale abdominale E. echimoza
E. hernioplastia Rives-Stoppa presupune
implantarea unei proteze foarte mari de Mersilene 91.Complicatiile imediate generale in evolutia unei
superficial de mușchii drepți abdominali fracturi sunt:
A.embolia grasoasa pulmonara
85.Care din următoarele sunt tehnici de B.coagularea intravasculara diseminata
hernioplastie anterioară considerate clasice : C. leziuni nervoase
A.tehnica Marcy D. traumatizarea unei artere
B.tehnica Bassini E.bronhopneumonia
92.Complicatiile tardive generale ale unei fracturi 99.. Care din afirmațiile de mai jos sunt
sunt: ADEVARATE :
A. calus vicios A. Hipertrofia tiroidianã cauzatã de deficitul de iod
B.litiaza renală este o distrofie
C.pseudartroza B. Conform clasificării OMS a gușii
D.necroza aseptică oligosimptomatice gradul 2 este descris astfel :
E.osteoporoza Tiroida mărită de volum se observă în poziția
normală a capului, și depășește marginea internă a
93.Acidoza metabolica cu gaura anionică apare în: mușchiului sternocleidomastoidian (gușa medie)
A. Cetoacidoza diabetică; C. cretinismul endemic e complicația cea mai
B. Cetoacidoza alcoolică; severă a gușii endemice
C. Acidoza lactică; D.tratamentul gușii endemice se face exclusiv
D. Uremie; prin :administrarea de hormoni tiroidieni sau cură
E. Unele infectii, in special pneumoniile. chirurgicală
E.Tratamentul cu iod radioactiv în doze mari este o
94.Coma hiperosmolară este precipitată de: metodă controversată, îninvestigație.
A. Diuretice;
B. Dializa peritoneală; 100. Care din următoarele sunt semne și simptome
C. Uree; din hipertiroidism :
D. Perfuzii cu incărcare inaltă de bicarbonat; A. labilitate afectivă
E. Steroizi. B. dispnee de repaus
C. fenomene miopatice
95.Referitor la diabetul non-insulino-dependent, D. tegumente uscate , descuamate
sunt corecte afirmațiile : E. constipație
A. debutează în copilărie
B. pacientul este supraponderal 101. Care din următoarele categorii reprezintă
C. pacienții au niveluri plasmatice de insulină grupe țintă pentru prevenirea afecțiunilor produse
normale spre crescute prin deficit de iod :
D. pacienții dezvoltă cetoacidoză frecvent A. bătrânii
E. debutează la mijlocul vieții sau mai târziu B. femeile gravide
C. nou-născuții
96. Factorii de risc majori pentru bacteriemia cu D. copii mici
gram-pozitivi includ : E. persoanele imunodeficiente
A. cateterismele vasculare
B. prezența dispozitivelor mecanice 102. Durerea inflamatoare de coloană din spondilita
C. arsurile anchilozantă se distinge de obicei prin urmatoarele
D. injectarea intravenoasă a medicamentelor. criterii :
E. Terapia pe termen lung cu antiagregante A. Debut peste 40 de ani
B. Debut insidios
97. Constatarile de laborator in etapa precoce a C. Redoare matinală
sepsisului includ: D. Durata mai mare de 3 luni înainte de a-și pune
A. hipoventilatie ce induce alcaloza respiratorie problema unui consult medical
B. leucocitoza cu devierea la dreapta a formulei E. Ameliorarea cu exercițiul sau activitatea
leucocitare
C. neutrofilele pot conține granulații toxice, corpi 103. In mod curent sunt folosite pentru diagnosticul
Döhle sau vacuole citoplasmatice pe scară largă al spondilitei anchilozante
D. cresterea timpului de trombina, fibrinogen urmatoarele criterii New York modificate :
scăzut si prezența de dimeri-D A. Sacroleita definită clinic
E. niveluri normale ale glicemiei la majoritatea B. Sacroleita definită radiologic
diabeticilor cu sepsis C. Istoric de durere inflamatoare de spate
D. Limitarea mișcărilor coloanei sacrale în plan
98.Factorii de risc care predispun la bacteriemia cu sagital și frontal
bacili Gram-negativi sunt : E. Limitarea expansiunii cutiei toracice, raportată la
A. diabetul zaharat valorile standard pentru vârsta și sex
B. ciroza hepatică
C. arsurile 104.Printre manifestarile clinice frecvente ale
D. fumatul artritei reactive se numără
E. vârsta înaintată
A. Simptome generale precum oboseala, febra,
scăderea ponderala și starea de rău general 111.Care dintre urmatoarele date clinice, sunt
B. Leziuni ale sistemului nervos central și periferic sugestive pentru azotemia renala intrinseca prin
C. Balanita circinată ateroembolism :
D. Afectare oculară A. Varsta in general < 50 de ani
E. Leziuni cutaneomucoase B. Manipulare recenta a aortei
C. Placi retiniene
105. Argumente pentru predispoziția genetică în D. Livedo reticularis
lupus eritematos sistemic includ : E. Hipotensiune
A. Creșterea concordanței pentru boală la gemenii
monozigoti (24 pana la 58%) 112.Care din următoarele sugerează rabdomioliza :
B. Creșterea concordanței pentru boală la gemenii A. Hiperkalemie
dizigoti B. Hiperfosfatemie
C. O frecvență de 10 pana la 15% a pacienților cu C. Hipocalcemie
mai mult de un membru al familiei afectat D. Hipercalcemie
D. Corelațiile complexului major de E. Scaderea in ser a nivelurilor acidului uric si a
histocompatibilitate (CMH) de clasa a IIa si a IIIa creatinkinazei
cu boala și anumiți autoanticorpi
E. Barbatii sunt mai predispuși decât femeile să 113.Corecția hiperkalemiei induse de acidoză în
prezinte manifestari autoimune la gene nelegate de insuficiența renală cronică se face cu următoarele :
HLA. A. Kayexalate
B. Insulina și glucoza administrate intravenos
106. Manifestarile hematologice în LES sunt : C. Bicarbonat de sodiu
A. Hepatomegalie D. Bicarbonat de potasiu
B. Anemie hemolitică E. Fludrocortizon si albuterol sub formă de
C. Splenomegalie nebulizatoare
D. Limfopenie (<1500/ mm3)
E. Trombocitopenie (<100000/ mm3) 114.Colica renală se caracterizează prin:
A.unilateralitate
107. Supraviețuirea pacienților cu LES este de : B. durere surdă
A. 72 până la 80% la 5 ani C.caracter paroxistic
B. 90 până la 95% la 2 ani D. instalare bruscă
C. 71 până la 80% la 10 ani E. nu iradiază
D. 63 până la 75% la 20 ani
E. 50 până la 60% la 10 ani 115. Indicatiile litotriției extracorporeale cu unde de
șoc (ESWL) sunt:
108.Infectiile tractului urinar asociate cateterelor A. calculi pe rinichi transplantat
pot fi determinate deurmătorii germeni : B. calculi renali cu diametrul maxim de 2-3 cm
A. E. coli C. calcul în diverticul calicial
B. Proteus D. calcul ureteral fixat, impactat
C. Pseudomonas E. calculi ureterali lombari și pelvini
D. Serratia
E. C. Trachomatis 116.Litiaza cistinica necesită:
A. administrarea de chelatori de cistina
109.In cistitele acute necomplicate pot fi folosite B. restrictia dietetică a metioninei
următoarele antibiotice : C. administrarea de vitamina B6
A. Trimetoprim D. alcalinizarea urinară
B. Trimetoprim-sulfametoxazol E. restricția aportului alimentar de proteine animale
C. Sulfametoxazol
D. Ofloxacina 117. Din punct de vedere clinic, adenomul de
E. Amoxicilină doză unică 1g prostată evoluează în 3 faze cu EXCEPȚIA:
A. acută
110. Care din urmatoarele simptome se intalnesc in B. prostatism
pielonefrita acuta : C. retenție incompletă de urină fără distensie
A. Cefalee vezicală
B. Frisoane D. cronică
C. Ameteli E. retenție incompletă de urină cu distensie vezicală
D. Greata
E. Diaree
118.În adenomul de prostată indicațiile absolute E. Durere toracică de tip pleural
pentru instaurarea unei forme de tratament sunt:
A. retenție completă de urină 125.In pneumonia comunitară dată de M.
B. simptomatologie de tip „prostatism” pneumoniae si C. pneumoniae, terapia
C. distensia aparatului urinar superior antimicrobiană orală empirică conține urmatoarele
D. retentie incompletă de urină cu rezidiu vezical medicamente:
>50 ml A Penicilina G;
E.hematurie macroscopica episodică B. Amoxicilin / Clavulanat;
C. Doxiciclina;
119. În cancerul de prostată diagnosticul diferențial D. Eritromicina;
se face cu: E. Ciprofloxacina.
A. tuberculoza prostatică
B. adenomul de prostată 126.In infectarea cu M. tuberculosis, febra este dată
C. uretrita de:
D. prostatita granulomatoasă A. Activarea monocitelor;
E. litiaza renală B. Interleukina 1 (IL 1);
C. Apariția granuloamelor;
120. Boala pulmonară cronică obstructivă cu D. Interleukina 6 (IL 6) secretata de macrofagele
predominanța emfizemului se caracterizează prin: alveolare;
A. Hematocrit 35-45%; E. Factorul de necroză tumorală α (TNF α)
B. Hipertensiune pulmonară de repaus moderată
catre severă; 127.Caracteristicile comune ale revărsatului care
C. Recul elastic normal; apare în tuberculoza pleurală și tuberculoza
D. Capacitate de difuziune scazută; pericardică sunt:
E. Episoade de insuficiențâ respiratorie repetate. A. Este exsudat;
B. Este transudat;
121.Insuficienta respiratorie acutăpoate fi uneori C. Sunt prezente leucocite;;
precipitată de: D. Concentrația proteinelor este sub 50% din
A. Insuficiența ventriculară stangă; concentrația proteinelor serice;
B. Pneumotorax; E. Poate fi hemoragic.
C. Pericardită;
D. Stenoza aortică; 128.Urmatoarele medicamente administrate în
E. Tromboembolismul pulmonar. tratamentul tuberculozei sunt hepatotoxice:
A. Etambutol;
122.Despre bronșiolita obliterantă sunt FALSE B. Izoniazida;
afirmațiile, cu EXCEPȚIA: C. Streptomicina;
A. Acest sindrom a fost descris la pacienții cu D. Rifampicina;
artrita reumatoidă; E. Pirazinamida.
B. Raspunde bine la tratamentul bronhodilatator;
C. Pacienții cu această boală au un prognostic 129. În lichidul de lavaj bronhoalveolar al unui
rezervat; pacient cu astm bronșic se găsesc:
D. Reprezintă obstrucția restrânsă de origine A. Mastocite;
inflamatorie și fibrotică a căilor respiratorii mici; B. Macrofage;
E. Reprezinta obstrucția extinsă de origine C. Ig E;
inflamatorie și fibrotica a căilor respiratorii mici. D. Celule epiteliale;
E. Limfocite.
123.Fluidul epitelial de la nivelul peretilor alevolari
conține: 130. . La pacientii cu astm bronsic aspirina are un
A. Macroface alveolare; mare grad de reactivitate incrucisata cu urmatoarele
B. Limfocite; medicamente:
C. Citokine; A. Fenoprofen;
D. Fibronectină; B. Propoxifen;
E. Surfactant C. Acetaminofen;
D. Ibuprofen;
124.Sindromul pneumonic „atipic”se caracterizează E. Naproxen
prin:
A. Aparitia bruscă a febrei; 131.Proteina bazică majoră:
B. Sputa purulentă; A. Se gaseste la nivelul eozinofilelor;
C. Cefalee și mialgii; B. Se gasește la nivelul mastocitelor;
D. Greață, vărsături, diaree; C. Favorizează formarea de corpi Creola;
D. Este activată de prezența alergenilor la nivelul 139.Ocluzia bilateralăa arterelor carotide comune la
tractului respirator; originea lor poate aparea în:
E. Determină bronhodilatație A. Sindromul Takayasu
B. Sindromul de arc aortic
132.Carcinomul bronhoalveolar cu dezvoltare C. Infarct infero-medial
transbronsica se manifesta prin: D. Sindromul Weber
A. Revărsat pleural; E. Sindromul Claude
B. Disfonie;
C. Insuficiență respiratorie; 140.Semne si simptome frecvent apărute în
D. Producerea unor cantități mari de spută; hemoragia intracerebrală localizată în punte :
E. Insuficiență cardiacă A. Obnubilare
B. Respiratie ataxică
133.In carcinomul cu celule mici intâlnim: C. Deviatia conjugată a ochilor și pareza miscărilor
A. Hiponatremie prin sindromul de secretie oculare
inadecvată de ADH; D. Pupile in vârf de gămălie, reactive
B. Hipercalcemie; E. Decerebrare sau tonus flasc
C. Secreția ectopica a parathormonului;
D. Producerea unor peptide asemănătoare PTH; 141.Virusul hepatitei A se găsește în:
E. Hipokaliemie datorităsecreției ectopice de A. Ficat;
ACTH. B. Scaun;
C. Bilă;
134.Pacienții care au carcinom pulmonar și NU D. Sânge;
sunt candidați la radioterapie: E. Pancreas.
A. Se află în stadiul I, II sau III de stadializare;
B. Prezinta metastaze la distanță; 142. Diagnosticul de HBV acuta cu infectivitate
C. Au prezenți ganglionii supraclaviculari; ridicata este dat de:
D. Prezintă revărsat pleural; A. AgHBs
E. Evidențierea intraoperatorie a N2. B. Anticorpi anti HBs;
C. Anticopri anti HBc de tip IgG;
135. Principalele cauze de transsudat sunt: D. Anticorpi anti HBc de tip IgM;
A. Insuficiența ventriculară stângă E. AgHBe.
B. Insuficiența ventriculară dreaptă
C. Embolismul pulmonar 143.Sunt corecte afirmațiile referitoare la hepatita
D. Ciroza fulminantă :
E. Infecțiile virale A.Este complicația cea mai de temut a hepatitei
virale
136. Principalele cauze de exsudat sunt: B.Este o complicație frecventă
A.pneumonia bacteriană C.Hepatita A este cauza cea mai frecventă
B.neoplaziile D.Pacienții prezintă semne și simptome de
C.embolismul pulmonar encefalopatie
D.ciroza E.Pacienții cu această complicație au timpul de
E.infecțiile virale protrombină scurtat

137.Cele mai frecvente tumori ale mediastinului 144.Corpii Mallory se întâlnesc în:
mijlociu sunt : A. Hepatita alcoolică, fiind specifici;
A.tumorile vasculare B. By-pass jejunoileal;
B.tumorile ganglionare limfatice prin metastaze C. Boala Wilson;
C.tumorile ganglionare limfatice prin afecțiuni D. Ciroza indiană a copilariei;
granulomatoase E. Diabet zaharat slab controlat
D.chisturile bronhogene
E.teratoame 145.Despre sindromul Budd-Chiari sunt adevărate
afirmațiile:
138.Edemul cerebral poate fi : A. Presupune tromboza venelor
A. Vasogen hepatice,postsinusoidal, fiind cea mai frecventă
B. Citotoxic cauză intâlnită în Japonia;
C. Ischemic B. Diagnosticul se pune prin venografie hepatică;
D. Interstițial C. Diagnosticul se pune prin biopsie hepatică;
E. Traumatic D. Microscopic se observă dilatarea sinusoidelor;
E. Determină apariția insuficienței cardiace drepte.
146.Șunturile portosistemice neselective: 152.Ulcerul Cushing:
A. Includ anastomoze portocave termino-laterale; A. Este o formă de ulcer cronic al tractului digestiv
B. Includ anastomoze portocave termino-terminale superior;
și latero-laterale; B. Este o formă de ulcer acut al tractului digestiv
C. Includ anastomoze splenorenale proximale; superior care se asociază cu un hematom subdural;
D. Sunt mai probabil complicate cu encefalopatie C. Afecteaza esofagul, stomacul și duodenul
decat sunturile selective; proximal;
E. Reprezinta o metoda de tratament chirurgical al D. Asociază uneori hipersecretie acidă gastrică;
hipertensiunii portale si sangerarilor de la nivelul E. Poate duce la apariția hemoragiilor sau
varicelor esogastrice perforațiilor

147.Diagnosticul diferențial al pancreatitei acute în 153.Tumorile localizate la nivelul colonului stâng


faza de admisie se face cu: se caracterizează de obicei prin:
A. Delirium tremens; A. Sunt voluminoase, determinând apariția de
B. Embolia pulmonară; debacluri diareice ce evacueaza fecalele acumulate
C. Ulcerul perforat; deasupra obstacolului;
D. Infarctul enteromezenteric; B. Sunt stenozante, motiv pentru care manifestarile
E. Anevrismul aortic rupt. clinice sunt dominate de tulburări ale tranzitului
intestinal;
148.Despre radicalii liberi de oxigen NU sunt C. 75% dintre tumori sunt localizate pe sigmoid;
adevărate afirmațiile, cu EXCEPȚIA: D. Sunt mici de volum, infiltrative,
A. Sunt eliberați din celulele acinare lezate; circumferențiale;
B. Au acțiune citotoxica; E. Pot fi ușor palpate in fosa iliacă stangă, flancul
C. Contribuie la activarea substantelor chemotactice stâng, hipocondrul stâng.
pentru neutrofile și macrofage;
D. Neutrofilele și macrofagele activate pot elibera 154.Tratamentul în doi timpi sau intervenția
radicali liberi de oxigen; Hartmann a cancerelor rectale complicate constă în:
E. Radicalii liberi de oxigen contribuie la A. Rezectia rectului superior tumoral cu închiderea
inactivarea zimogenelor pancreatice. și abandonarea bontului rectal distal, concomitent
cu o colonostomie proximală terminală;
149.Pseudochistul pancreatic: B. Rezectia segmentului tumoral de la joncțiunea
A. Apare secundar organizării unei necroze rectosigmoidiană cu exteriorizarea capetelor
pancreatice după o pancreatită acută de origine restante, colonic și rectal;
traumatică; C. Al doilea timp al interventiei constă în repunerea
B. Apare predominant la nivelul corpului sau cozii rectului în tranzit;
pancreasului; D. Rectul este disecat până la diafragma pelvină
C. Intotdeauna cuprinde și canalele pancreatice unde este secționat, iar colonul este tras în jos și
deoarece adesea este voluminos; anastomozat „per anum” la canalul anal;
D. Comunicarea dintre chist și canalul pancreatic se E. Rezecția intregului rect cu conservarea aparatului
face prin wirsungografie retrogradă. sfincterian și coborarea colonului restant prin inelul
E. Pseudochisturile pot disparea spontan la 6-8 sfincterian.
saptamâni.
155.Efectele nedorite sub chimioterapie ale
150.Histamina de la nivelul mucoasei gastrice se cancerului rectal sunt:
găsește în: A. hirsutism;
A. Celulele D antrale; B. diareea;
B. Celulele parietale; C. toxicitate hematologică;
C. Granulele citoplasmatice din mastocite; D. stomatita;
D. Granulele citoplasmatice din celulele E. constipația.
enterocromafin-like;
E.Histamina se găsește doar la nivelul duodenului. 156.Condițiile care favorizează niveluri circulante
crescute de bilirubina neconjugată sunt:
151.Inhibarea secreției acide gastrice poate fi A. Acizii grași liberi;
realizată de: B. Acidoza;
A. Neurotensina; C. Alcaloza metabolică;
B. Peptidele YY; D. Hemoliza;
C. Hipogligemia; E. Hiperalbuminemia
D. Enteroglucagonul;
E. Peptidul intestinal vasoactiv
157. Sindromul ductului biliar disparut apare ca 163.Pacienții cu deficit de cobalamina fără anemie
rezultat al: prezintă urmatoarele:
A. Colangitei sclerozante primare; A.Nivelul seric al acidului metilmalonic scăzut
B. Cirozei biliare primitive; B.Neuropatii periferice
C. Colangiocarcinomului; C.Afectarea mersului
D. Infecției cu CMV; D.Nivel seric al cobalaminei normal sau crescut
E. Bolii de iradiere E.Pierderea memoriei

158.Icterul neonatal: 164.Urmatoarele pot fi cauza unui deficit de


A. Este dat de bilirubina conjugată care traversează cobalamina:
bariera hematoencefalică; A.Sprue tropical
B. Este dat de bilirubina neconjugată care B.Sprue nontropical
traversează bariera hematoencefalică; C.Sindrom de ansă oarba
C. Survine intre a doua si a cincea zi de viață; D.Necesități crescute (sarcina, copilarie)
D. Este favorizat de deficitul în activitatea E.Absenta congenitala a factorului intrinsec
glucuronil-transferazei;
E. Poate duce la apariția encefalopatiei și afectării 165. La majoritatea pacienților cu leucemie
permanente a funcției nervoase mieloidă examenul obiectiv evidențiază :
A. Splenomegalie
159.Colangiografia este contraindicată în B. Hepatomegalie
următoarele situații: C. Adenopatii generalizate
A. Pancreatita acută; D. Cloroame
B. Insuficiența hepatică; E, Epistaxis
C. Ciroza biliara primitivă;
D. Peritonita biliară; 166.Factorii implicați în apariția leucemiei mieloide
E.Steatoza hepatică acute sunt următorii :
A.Ereditatea
160. Ileusul biliar poate fi localizat la nivelul: B.Radiatiile
A. Unei fistule antrale; C.Expunerea la substanțe chimice
B. Valvulei ileo-cecale; D.Medicamente
C. Sifonului vezicular; E.Virusuri
D. Duodenului;
E. Regiunii oddiene 167.În leucemia mieloidă cronică , sunt prezente în
momentul diagnosticului ;
161.ERCP: A, Fosfataza alcalină leucocitară este caracteristic
A. Permite diferențierea între icterul obstructiv și scăzută
cel mecanic; B. Anemie normocromă , normocitară
B. Este dificil de realizat la bolnavii cu rezectii C. Trombocitoză
gastrice de tip Bilroth II; D.Trombocitopenie
C. Este un procedeu de rutina în litiaza coledociana E. Nivelul seric al vitaminei B12 este scăzut
deoarece permite efectuarea imediata a
sfincterotomiei endoscopice și a extragerii 168.Factori de risc ai aterosclerozei :
calculilor cu sonda Dormia; A .LDL plasmatic crescut
D. Permite efectuarea unor biopsii; B. HDL plasmatic scăzut
E. Este contraindicată bolnavilor care prezintă C. LDL plasmatic scăzut
afecțiuni pulmonare. D. HDL plasmatic crescut
E. hipotensiunea
162.Referitor la anemia feriprivă sunt adevărate
urmatoarele afirmații: 169. Care din următoarele afirmații sunt adevărate :
A. Microcitoză/hipocromie A. Terapia trombolitică nu poate reduce riscul
B. Nivel al feritinei constant sub 15 micrograme/L relativ de mortalitate intraspitaliească când este
C. Nivel procentual al sideroblaștilor medulari : 40- administrată în prima oră
60% B. Morfina nu este un analgezic eficient pentru
D. Nivelul fierului seric atinge niveluri foarte durerea asociată cu infarctul miocardic
scăzute (<30 micrograme/dL) C. Menstrele nu sunt o contraindicatie pentru
E. Scade capacitatea totală de legare a fierului de folosirea agentilor trombolitici
catre transferină D. Insuficienta de pompă este actualmente
principala cauză de deces în spital datorită
infarctului miocardic acut
E. Angina recurentă apare la aproximativ 25% din B.hepatosplenomegalie
pacientii spitalizati C.ascită
pentru infarct miocardic acut D.anemie
E.febră
170.Indicatorii principali de prognostic la pacienții
cu cardiopatie ischemică sunt: 177.Care din afirmațiile de mai jos sunt adevărate :
A. starea functională a ventriculului stâng A.E.Coli enterohemoragic , serotipul O157 H7 ,
B. localizarea si severitatea stenozării arterelor este cea mai fecventă cauză a colitei hemoragice
coronare B.Salmonella netiphyca este este prima cauză, ca
C. severitatea ischemiei miocardice frecvență, a diareei bacterienela sugarii mai mici de
D. vârsta 6 luni
E. sexul C.Shigella este o etiologie mai frecventă înaintea
vârstei de 6 luni
171.Formulele de lapte pentru prematuri : D.Yersinia enterocolitica este responsabilă de
A.continutul de proteine e acelasi ca si în cazul scaune sanguinolente .
formulelor de start E. Enterotoxina E.Coli conține o fracțiune
B.continutul de proteine e mai ridicat decât în termostabilă și una termolabilă
formulele de start
C.hidratii de carbon sunt reprezentati în proportie 178.Care din următoarele bacterii acționează prin
de 70% de lactoză mecanism invaziv :
D.contin o cantitate de Ca si P aproape dublă fată A.Clostridium difficile
de formulele standard B.Yersinia enterocolitica
E.jumătate din hidratii de carbon continuti sunt C.Campylobacter
reprezentati de polimeri de glucoză D.V. cholerae
E.Salmonella
172. Care din următoarele sunt formule pentru
prematuri : 179.Situațiile în care este necesar tratamentul
A. Alprem antibiotic la pacienții cu diaree acută :
B. Similac Special Care A.aspect clinic sugestiv pentru diaree acută
C. Nutrilon Premium bacteriană
D. Similac gain B.vârsta mică
E. Lactovit C.sugar alimentat artificial
D.stări de malnutriție la orice vârstă
173.Care din următoarele sunt formule delactozate : E. lipsa vaccinărilor
A. Alfaré
B. AL110 180.Criteriile clinice obligatorii ale convulsiilor
C. Humana HN febrile sunt:
D. Morinaga NL33 A. apar în contextul unei febre de peste 38 grade
E. Alprem Celsius
B. febra se datorează unei infectii SNC
174. Factori de risc de sepsis nozocomial sunt: C. apar de obicei la copii cu vârste între 6 luni si 5
A.hiperalimentația ani
B.proceduri invazive D. au durată de peste 15 minute
C.respirație asistată mecanic E. în perioadele intercritice nu există anomalii
D.catetere venoase centrale neurologice si EEG
E.durata scurtă de recuperare nutrițională
181..Sindromul West:
175.Care sunt germenii cei mai frecvent întâlniți ca A.este o forma severa de epilepsie;
etiologie pentru sepsisul neonatal precoce (prmele 7 B.are un prognostic bun;
zile de viață) : C. se caracterizeaza prin spasme infantile;
A.Stafilococ epidermidis D. predomina la sugari;
B.Streptococ beta hemolitic de grup B E. EEG anormal.
C. E. Coli
D.Listeria Monocytogenes 182.Epilepsia cu crize tonico-clonice
E.Stafilococ auriu A.poate debuta la orice vârstă
B. e o formă clinică rară de epilepsie
C. EEG intercritic poate fi normal
D. postcritic copilul rămâne semicomatos sau cade
176. Semnele clinice de sifilis congenital sunt: într-un somn adânc numit status post critic
A.rinită bilaterală
E. prelungirea crizei de convulsii tonico-clonice A. este vasodilatator
poate duce la anoxie si eventual suferintă cerebrală B. un efect adevers posibil este apariția unui
sindrom lupus-like
183.Următoarele afirmații despre otita medie sunt C. se administrează exclusiv parenteral
corecte : D. are eficacitate scăzută în asociere cu beta
A.Reprezintă inflamația acută bacteriană a urechii blocante
medii E. determină creșterea reflexă a descărcării
B. Are evoluție spontană spre perforația timpanului simpatice , crescând astfel frecvența și debitul
C.Haemofilus influenzae cea mai frecventă cardiac
etiologie
D.Streptococcus pneumoniae reprezintă o etiologie 190.Care din următoarele afecțiuni este cauză de
rară hipertensiune sistolică cu presiune a pulsului mărită
E.Moraxella catharalis e responsabilă de 5 % din :
cazuri A.Feocromocitom
B.Coarctația aortei
184.Epiglotita: C.Insuficiență aortică
A.are ca principală etiologie Haemphilus influenzae D.Canal arterial persistent
tip B E.Infarct renal
B.nu este o urgență pediatrică tratamentul ei
C.are frecvență mai mare la copii cu vârste între 2 191.Care sunt medicamentele care se folosesc cel
și 7 ani mai frecvent în tratamentul hpertensiunii în sarcină:
D.are un debut lent ,cu evoluție progresivă încâteva A.Metildopa
zile B.Nitroprusiat
E.este însoțită de alterarea stării generale C.Enalapril
D.Hidralazină
185.Cauze rare de pneumonie sunt: E.Captopril
A.Chlamydia trachomatis
B. Chlamydia psittaci 192.Sindromul sinusului bolnav e caracterizat de
C. Coxiella burnetti următoarele semne și simptome:
D.Haemofilus influenzae A.oboseală
E.virusul Epstein –Barr B.confuzie
C.sincope
186.Edemele periferice de tip cardiac: D.tahicardie sinusală severă
A. sunt declive E.bloc sinoatrial
B. sunt asimetrice la membrele inferioare
C. apar în zona presacrată la pacienții aflați în 193.Din clasa a IV-a de antiaritmice fac parte :
repaus la pat A.Verapamil
D. edemele brațelor și feței apar numai în stadiile B.Diltiazem
tardive ale insuficienței cardiace C.Propranolol
E. edemele brațelor și feței apar frecvent D.Lidocaină
E.Adenozină
187.Criterii Framingham majore pentru
diagnosticarea Insuficienței cardiace congestive 194.Care din următoarele afirmații despre torsada
sunt: vârfurilor sunt adevărate :
A. dilatarea venelor gâtului A.este o tahicardie ventriculară cu aspect polimorf
B. dispnee de efort al complexelor QRS
C. pleurezie B.complexele QRS variază in amplitudine și în
D. reflux hepatojugular prezent lungimea ciclului creând aspectul unor oscilații în
E. tuse nocturnă jurul liniei de bază
C.este asociată cu interval QT scurtat
188.Diureticele de ansă: D.este asociată cu interval QT alungit
A. Sunt diuretice slabe E.Poate apărea dupa tratamentul cu antidepresive
B. inhibă reversibil reabsorbția de Na triciclice
C. pot induce vasodilatație corticală renală
D. rămân eficiente în ciuda eliminării lichidelor 195.Despre heparină sunt adevărate afirmațiile:
extracelulare în exces. A. Inactivează antitrombina III;
E. ca reprezentanți ai clasei avem: furosemid , acid B. Permite mecanismelor fibrinolitice endogene să
etacrinic , metolazona lizeze cheagul deja format;
C. Prezenta de sângerari oculte contraindică
189.Hidralazina: administrarea ei;
D. Inhibă activitatea trombinei (factorul II);
E. Activeaza factorul II

196.In tratamentul de durată cu heparină pot apărea:


A. Osteoporoza;
B. Fractura pe os patologic;
C. Osteopenie;
D. Osteoscleroză.
E. Osteofitoză

197.Despre warfarina sunt adevărate afirmațiile, cu


EXCEPȚIA:
A. Este un agonist de vitamina K;
B. Previne activarea factorilor coagularii II, VII,
IX, X;
C. Nu are potential trombogen;
D. Necroza cutanată este o complicatie rară;
E. Poate determina scăderea nivelurilor preoteinelor
C și S

198.. Factorii de risc ereditari specifici in moartea


subita cardiaca sunt:
A. Sindroamele miopatice;
B. Sindroamele displazice;
C. Sindromul intervalului QT prelungit congenital
D. Dezechilibre electrolitice
E. Hiperlipoproteinemiile genetice

199.Colapsul cardiovascular poate fi cauzat de:


A. Stop cardiac;
B. Bradicardie severă tranzitorie;
C. Sincopa vasovagală;
D. Sincopa neurologică;
E. Tahicardie ușoară tranzitorie

200.Suportul vital avansat presupune:


A. Asigurarea unei linii intravenoase;
B. Inițial administrarea de adrenalina, 1mg
intravenos, dupa care șoc de 200J
C. Intubație cu sonda endotraheală;
D. Administrarea de lidocaină, 1mg intravenos,
dupa mai multe defibrilări initial nereușite sau când
persistă instabilitatea electrica.
E. Administrarea de gluconat de calciu intravenos,
dacăadministrarea de lidocaina nu dă rezultate.