Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
musculară
24.XI.2006
Tipuri de muşchi:
● muşchiul striat (skeletal)
● muşchiul neted (intestin, vase de sânge, uter)
● muşchiul cardiac
Manifestări esenţiale ale organismelor vii:
● Motilitatea – abilitatea modificării active a poziţiei
● Contractilitatea – abilitatea de a genera o forţă
Se disting două clase mari de mişcări:
● deplasări în interiorul citoplasmei (curenţii citoplasmatici; formarea
fusului nuclear şi separarea materialului cromozomial)
mişcarea realizată de fibrele musculare)
Mecanisme de producere a motilităţii: 1/2
● actina – miozina
ADP şi fosfat anorganic, produce de lucru mecanic
citoplasmatici, mişcarea amiboidă
Mecanisme de producere a motilităţii: 2/2
● tubulina – dineina
mişcarea flagelilor şi a cililor în celulele eucariote, deplasarea
cromozomilor în timpul diviziunii celulare, etc.
● flagelina
neelucidat complet
utilizat de bacterii
● spasmina
la unele protozoare
contracţie pe baza legării calciului
energia din ATP serveşte la pomparea de Ca prin transport activ
2+
ATPul este sursa esenţială de energie la nivelul muşchiului viu!
ului, prin inhibatori enzimatici selectivi
H. H. Weber foloseşte fibre musculare glicerinate: prin tratamentul cu
glicerol membranele celulare şi mitocondriile sunt distruse, iar toate
musculară, izolată şi funcţională, care se contractă numai la adiţia de
ATP.
Se poate studia utilizarea energiei, în condiţii mecanice şi ionice bine
definite, obţinânduse pentru un ciclu complet contracţierelaxare o
eficienţă de 5060%.
“rigor mortis”, caracterizată de o creştere a tensiunii şi o rigiditate
crescută.
În muşchiul viu nivelul ATPului rămâne practic constant în timpul
contracţiei (3∙103M), deoarece o parte din ADPul rezultat este refosforilat
cu ajutorul energiei compuşilor bogaţi în fosfaţi.
Procesul de refosforilare a ADPului are loc prin:
● reacţii anaerobice:
reacţia Lohman (creatinkinazică) – refosforilarea ADPului de
către creatin fosfat (reacţia este monoenzimatică, rapidă)
ADP + KrP → ATP + Kr
degradarea glucozei – reacţie multienzimatică, lentă, cu
producere masivă de ATP
■ cu producere de acid lactic (glicoliza)
C6H12O6 → 2CH3CHOHCOOH
■ cu producere de alcool etilic (glicogenoliza)
C6H12O6 → 2C2H5OH + 2CO2
reacţia adenilatkinazică – monoenzimatică, rapidă
2ADP → 1 ATP + AMP
● reacţia aerobică – are loc în mitocondrii, prin intermediul fosforilării
oxidative
Conversia chemomecanică de energie
Mecanica musculară şi energetică
Rolul fundamental al muşchiului este de a converti energia chimică în lucru
mecanic, necesar fie unor deplasări fie unor tensiuni mecanice:
● contracţia izotonică – o greutate este deplasată pe o anumită distanţă
● contracţia izometrică – muşchiul susţine o greutate, fără să existe o
deplasare
A. V. Hill, pe baza datelor experimentale, a stabilit relaţia:
(F+a)(v+b) = constant = (F0+a)b
de unde rezultă viteza de contracţie:
v = (F0F)b/(F+a)
Viteza maximă de contracţie este:
vmax = F0b/a
Structura muşchiului striat
Muşchiul striat:
● format dintrun număr mare de celule contractile, fibre musculare
● celulele sunt incluse de sarcolemă
● prin fiecare celulă trec miofibrilele (cca. 1000), aranjate în fascicule
paralele cu axa celulei
● la microscop apare banda întunecată A, anizotropă, puternic
refractantă şi banda luminată I, izotropă, slab refractantă
contracţie maximă 1500nm)
● un sarcomer constă în ~1000 filamente groase (1500nm x 1215nm) şi
~2000 filamente subţiri (1000nm x 58nm)
Mecanismul scurtării
transversale) şi J. Hanson
● în prezenţa ATPului şi cu o concentraţie mică de Ca 2+ (stare relaxată)
filamentul gros
Miozina
● filamentul gros constă în proporţie de 90% din miozină – o proteină
fibroasă sub forma unui fir de 130160nm lungime şi 2nm grosime
contractile fiind enzimatic inactive
● miozina este un dimer format din două lanţuri polipeptidice similare,
globulare sau elipsoidale, cu diametre de 720nm
● prin acţiunea proteolitică, moleculele pot fi desfăcute în fragmente
mai mici
(LMM)
fragmente: două HMM S1 şi o moleculă HMM S2, ambele tipuri
fiind solubile în apă, dar numai S1 este implicat în hidroliza ATP
ului
lanţurile uşoare sunt capabile să modifice proprietăţile enzimatice
ale lanţurilor grele
● miozina = 6 lanţuri polipeptidice = 2 HC (partea filamentoasă şi cea
mai mare parte din capii globulari) + 4 LC (câte două pentru fiecare
S1)
● HC determină specificitatea imunologică a miozinei
● LC sunt “esenţiale” (2, au funcţia ATPazică) şi “reglatoare” (2)
● dpdv a LC, miozina poate fi homodimeră ( LC1 sau LC3 în cele două
capete S1) sau eterodimeră (un S1 cu LC1, iar celălalt cu LC3)
● Eiki ('86) => toate moleculele de miozină sunt eterodimere, iar cele
două capete S1 au funcţii diferite în contracţie
Sistemul muscular ca sistem cibernetic 1/2
(contracţia musculară)
● ansamblul receptorilor (mecanoreceptorii/baroreceptorii se găsesc în
măsurare
Sistemul muscular ca sistem cibernetic 2/2
● nervul senzitiv transmite mesajul de reacţie
● totalitatea fibrelor senzitive a neuronilor de asociaţie şi a celor motorii
formează organul de reglare