CREŞTEREA CRAPULUI ÎN AMENAJĂRI

PISCICOLE DE MICI DIMENSIUNI

I. DATE GENERALE

Tema prezentului studiu o constituie o microfermă

piscicolă pentru producerea crapului de consum

1. Fundamentarea necesităţii şi oportunităţii investiţiei

Carnea de peşte este un aliment foarte valoros atât pentru oamenii sănătoşi cât şi
pentru cei cu probleme de sănătate. Datorită conţinutului important în acizi graşi nesaturaţi
carnea de peşte are o valoare curativă ridicată. Conform ultimelor cercetări în domeniul
alimentaţiei umane s-a stabilit că acizii graşi nesaturaţi constituie unele din cele mai
eficiente remedii împotriva bolilor cardio-vasculare şi a sclerozei arteriale. Carnea de peşte
este uşor tolerată de persoanele cu probleme de sănătate pentru că este uşor digerabilă cu
toate că are un conţinut bogat în substanţe minerale şi în proteine structurate din
aminoacizi esenţiali.
Consumul de carne de peşte pe cap de locuitor în lume este de 13 kg pe an, iar în
ţările din Uniunea Europeană este de 22 kg pe an. Sunt unele ţări dezvoltate (ex. Japonia şi
unele ţări mediteraneene) unde consumul este mult mai mare. Din păcate, în România
consumul de carne de peşte este cu mult sub media mondială. Mai grav este că, deşi
consumul este aşa de mic, nu întreaga cantitate de peşte consumată în România provine din
producţia internă, o parte importantă fiind din import în special sub formă de conserve de
peşte şi de peşte oceanic congelat.
Este necesar, în primul rând, ca producătorii interni de peşte să recâştige segmentul de
piaţă ocupat în prezent de produsele din peşte importate.
Apoi prin informarea populaţiei şi alte metode de atragere care privesc calitatea
producţiei de peşte şi modalităţile de valorificare pe piaţă a acesteia trebuie să crească
procentul populaţiei consumatoare de carne de peşte.
Capacităţile de producţie de peşte existente în prezent, dacă sunt corect şi în
integralitatea lor exploatate pot produce cu 25-50% mai mult peşte decât în anul 2005.
În plus există interes din partea investitorilor pentru construirea unor capacităţi de
producţie noi de mici dimensiuni (cca. 5-10 ha/amenajare) care, dacă ar fi sprijiniţi de
autorităţile cu competente în domeniu, prin numărul lor relativ mare ar putea asigura o
producţie de peşte importantă.
Aceste microferme piscicole este de aşteptat să fie relativ uniform răspândite pe
teritoriul ţării ceea ce ar facilita mult consumul producţiei pe plan local, adică ar creşte
procentul de consumatori de peşte în rândul populaţiei.
 O microfermă piscicolă poate folosi forţa de muncă a unei familii, ceea ce este un
avantaj în ceea ce priveşte costurile de producţie care vor fi mai mici şi deci eficienţa
activităţii de producere a crapului de consum se va mări.

2. Descrierea funcţională şi tehnologică

Prezentul studiu se referă la construirea şi punerea în funcţiune a unei amenajări

piscicole de mici dimensiuni în suprafaţă de 10 ha. Această amenajare va fi de fapt o
microfermă piscicolă de creştere intensivă a crapului de cultură în ciclu de un an. Microferma
va fi o unitate de producere a crapului de cultură având toate dotările necesare pentru a
funcţiona independent. Din această cauză microferma poate fi considerată nu modul de
capacitate de producţie piscicolă care dacă există condiţii şi resurse investiţionale poate fi
multiplicat de câte ori doreşte investitorul păstrând principiile de construcţie, funcţionare şi
exploatare valabile pentru microfermă, există posibilitatea ca ulterior amenajarea să fie
extinsă pe o suprafaţă mult mai mare putându-se ajunge la o formă de mărime medie de
câteva sute de hectare.
Microferma are practic ca unitate de bază a capacităţii de producţie bazinul piscicol
care poate fi heleşteu sau iaz în suprafaţă de 1-10 ha. Suprafaţa bazinului piscicol poate
lua valoarea impusă, în principal de configuraţia terenului pe care urmează să fie construit,
dar şi de alţi factori cum ar fi resursele financiare disponibile. Microferma poate fi
constituită dintr-un singur bazin piscicol de 10 ha din maximum 5 bazine de câte 2 ha
fiecare. Numărul de bazine din care va fi formată microferma va lua valoare între 1 şi 5 în
funcţie de soluţia adoptată de proiectant care va urmări în primul rând ca efortul
investiţional să fie minim.
Orice soluţie adoptă proiectantul în ce priveşte numărul de bazine din care va fi
formată microferma în suprafaţă totală de 10 ha, aceasta va fi fel de eficientă în exploatare
pentru că tehnologia de creştere a crapului care va fi folosită va permite acest lucru.
Dacă investitorul din diferite motive nu poate să amenajeze o microfermă tip de 10
ha, atunci acesta poate fi mai mică, dar nu mai puţin de 2,0 ha. Dacă se adoptă o variantă
de microfermă cu suprafaţa mai mică de 10 ha, eficacitatea în exploatarea acesteia va
scădea cu atât mai mult cu cât suprafaţa este mai mică. Din punct de vedere tehnologic,
însă şi o microfermă formată dintr-un bazin piscicol de 2,0 ha este funcţională dar nu şi din
punct de vedere economic. Este posibil ca eficienţa economică să fie ameliorată dacă, pe
lângă producţia de crap, microferma va fi folosita şi la activităţi auxiliare acesteia, ca de
exemplu turismul.
Studiul nostru ia în calcul o microfermă piscicolă pentru creşterea crapului de consum
formată din 3 bazine piscicole: 2 bazine de câte 4,0 ha şi un bazin de 2,0 ha. În afară de
bazine, microferma va avea în componenţa sa anexe necesare / opţionale activităţii de
producţie: magazie (depozit) de furaje şi materiale, clădire cu birou şi adăpost pentru
muncitori şi paznici.
Suprafaţa totală de teren necesară amenajării unei microferme de 10 ha luciu de apă
este de cca 14 ha, suprafaţa ocupată de diguri, canalul de alimentare cu apă, canalul de
evacuare a apei şi construcţiile anexe însumând cca 4 ha.
În funcţie de situaţia concretă, de pe terenul pe care se va amenaja microferma
suprafaţa ocupată de diguri, canale, construcţii anexe şi suprafeţe de protecţie în zonele de
vecinătate cu ceilalţi proprietari poate fi mai mică sau mai mare. Această suprafaţă poate fi
mai mică dacă microferma va fi amenajată într-o vale şi va fi deci constituită din unul sau mai
multe iazuri. În cazul unei microferme formată din heleştee, această suprafaţă nu poate fi
mai mare de 4 ha decât în cazuri cu total deosebite.

2
 Microferma va avea o capacitate de producţie anuală de 28.000 kg peşte de consum
de calitate superioară din care 19.710 kg crap, iar restul sânger şi ştiucă.
Cele 3 bazine piscicole vor fi populate în prima jumătate a lunii aprilie cu 6.600 kg puiet
de peşte în vârsta de 2 ani şi cu greutate medie de 250-350 g/buc.
Perioada de creştere şi îngrăşare este de 6 luni. În această perioadă pierderile
tehnologice din efectivul populat vor fi de max. 12%.
Când temperatura apei depăşeşte 15°C, se începe administrarea hranei suplimentare
(a furajelor). De obicei furajarea începe în a doua jumătate a lunii aprilie sau cel târziu la
începutul lunii mai şi se întrerupe numai cu 3 zile înainte de începerea pescuitului de recoltă
adică în jurul datei de 15 octombrie. În cazuri excepţionale, de exemplu când temperatura
apei depăşeşte 30°C la ora 800 dimineaţa se întrerupe administrarea furajelor. Pentru
realizarea producţiei de 28.000 kg peşte de consum se vor administra 44.730 kg furaj
combinat cu 22-25% PB.
Stimularea dezvoltării hranei naturale din bazinele piscicole se va face prin
administrarea a 50.000 kg de gunoi de grajd bine fermentat. Administrarea furajelor şi a
îngrăşămintelor se dozează în funcţie de valoarea anumitor parametri care vor fi urmăriţi
toată perioada de creştere. Pentru administrarea furajelor principalul parametru este ritmul
de creştere, iar pentru administrarea îngrăşămintelor parametrii de baza sunt încărcătura
apei în substanţa organică şi valoarea biomasei planctonice şi bentonice remanente.
Pe toată perioada de creştere apa din bazinele piscicole trebuie primenintă permanent.
Debitul de întreţinere pentru toată microferma va fi de minimum 1.000 mc/zi. Dacă acest
debit nu acoperă pierderile prin infiltraţie şi evaporaţie bineînţeles că va fi mărit până la
valoarea care să asigure nivelul de apă în bazin la cota normală şi constantă.
Dacă pentru unul din bazinele piscicole se alege soluţia să fie exploatat prin pescuit
sportiv cu plata, atunci se va ţine cont când se stabileşte raţia zilnică de furaje şi de ieşirile
din efectivul de peşti populaţi cauzate de capturile reuşite de pescarii sportivi.

II. DATE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI

3. Caracteristicile principale ale investiţiei

Pentru a asigura o bună funcţionare a investiţiei (microfermei) terenul pe care se

amplasează aceasta trebuie să fie în apropierea unei surse de apă cu caracter permanent şi
cu debit suficient de mare (râu sau acumulare de apă de mari dimensiuni). Permeabilitatea
solului trebuie să fie mică astfel încât pierderile prin infiltraţie să nu fie exagerat de mari.
Întrucât investiţia se bazează pe acumularea de apă, trebuie luate măsuri ca apa de
infiltraţie să nu afecteze terenurile înconjurătoare. De exemplu, construirea canalelor
drenoare acolo unde este cazul.
În funcţie de configuraţia terenului şi de cota la care se află acesta faţă de cota sursei
de alimentare cu apă, bazinele piscicole se pot construi în săpătură, în elevaţie sau chiar
combinaţie între ele. În cazul în care microferma va fi construită pe firul unei văi, soluţia
constructivă va fi bararea văii o dată sau de mai multe ori.
Soluţia constructivă optimă o va hotărî proiectantul, în funcţie de condiţiile concrete de
la locul amenajării.

3
 Fiecare bazin piscicol va fi detaşat cu instalaţie de alimentare cu apă şi cu instalaţie de
evacuare a apei. Aceasta din urmă va fi de tip călugăr şi va avea şi rolul de a regla şi
menţine nivelul apei în bazin la cota dorită.
Este bine ca în jurul microfermei să fie plantaţi arbori care odată ajunşi la maturitate
creează o perdea de protecţie pentru bazine şi chiar un microclimat pozitiv pentru
amenajare. Sunt indicate speciile iubitoare de apă: anini, plopi, sălcii. Acestea, prin rădăcinile
lor, fixează solul, coroana bogată poate atenua viteza vântului şi asigura umbră în perioadele
de arşiţă, iar la maturitate sunt o sursă de material lemnos.

4. Dotarea microfermei cu unelte,

echipamente şi aparate

Pentru executarea lucrărilor specifice în piscicultură, dotările minime şi absolut

necesare vor fi:
a) Barcă din fibră de sticlă tip Egreta
Este produsă de Societatea Cooperativa meşteşugărească «Brateşul » din Galaţi,
Bulevardul nr. 1 şi se poate achiziţiona la preţul de 3.187 RON. Barca va fi folosită pentru
administrarea furajelor şi pentru pescuirile de control. De asemenea, pentru efectuarea
pescuitului de recoltă şi pentru diferite intervenţii pe suprafaţa heleşteelor sau la operele
de artă.

b) Năvod 100/4
Este produs de Societatea Plase pescăreşti S.A. Galaţi, cu sediul în Galaţi, str.
Constantin Brâncoveanu, nr. 3 tel. 0236473373. Preţul unui năvod de acest tip, adică
de 100 m lungime şi 4 m lăţime cu latura ochiului de 12 mm, este la nivelul anului 2006
de 4.798 RON.
Năvodul este necesar pentru a efectua pescuirile de control şi pescuitul acestor lucrări
cu societăţi specializate costurile vor fi foarte mari şi inevitabil aceste lucrări nu vor fi
executate la timpul optim ducând la întârzieri.

c) Aparatura de măsură a parametrilor fizico-chimici ai apei

Pentru monitorizarea condiţiilor de viaţă pentru peşti oferite de mediul acvatic
(heleşteu) este nevoie de un minim de dotare în ce priveşte aparatura de măsură şi control a
calităţii apei:
- oxigenometru portabil Oxy Guard Handy Alpha
Aparatul măsoară concentraţia oxigenului dizolvat în apă care este vital pentru
respiraţia peştilor.
Aparatul este alimentat de o baterie de 9 V şi măsoară oxigenul solvit atât în mg/l cât şi
în procente de saturaţie (% saturaţie). Este produs de firma Oxy Guard International A/S
Blokken 59 DK-3460 Birkerd, Danmark (fax.+4545821994, tel. + 4545822094) şi poate fi
achiziţionat din România de la firma S.C. DYNAVIT IMPEX SRL Braşov, str. Vulturului, nr. 19
tel/fax. 0268332162, e-mail: happydog@xnet.ro la preţul de 3.040 RON.
Un alt tip de oxigenometru: PROFILINE OXY 197i este produs de firma germana
Wissenschaftlich-Technische Werkstatten Gmbit and CO.KG tel.+49(0) 881/183-0, fax.
+49(0)881/183-420. Firmele din România care distribuie aparatul sunt:
ROM TECH SRL, Bd. Burebista 1, bl. D 15/28, Bucureşti tel/fax. (01)3272294, ROM
TECH SRL, Str. Nicolae Iorga 6, 2400 Sibiu, tel (069)233465, fax. (069)233482 şi S.C.

4
NITECH SRL, Bd. Bucureşti Noi, nr. 212 A, sector 1, Bucureşti tel :+40(0)216686819, fax. +
40(0)216686930.
Firma germană prin distribuitorii săi enumeraţi mai sus desface şi un aparat de măsură
multiparametru tip PROFILINE MULTI 197i care măsoară automat (pe baza de senzori) cu
apariţia valorilor pe ecran cu cristale lichide oxigenul solvit, PH-ul şi conductivitatea. Pentru
microfermă strict necesar este însă unul din tipurile de oxigenometre prezentate.
- disc Secchi
Cu acest instrument simplu şi uşor de folosit se măsoară transparenta apei care ne
dă indicii asupra bogăţiei apei în plancton adică în hrană naturală pentru peşti. Când
transparenţa apei este de 30-35 cm, adică adâncimea apei la care discul Secchi nu se
mai vede, înseamnă că hrana naturală este dezvoltată bine şi este o situaţie favorabilă
creşterii crapului.
Discul Secchi este un disc din tablă groasă de 2 mm cu diametrul de 30 cm. Pe faţă
este împărţit în 4 sectoare de cerc egale, două albe şi două negre dispuse alternativ, iar pe
verso este vopsit alb. Pe partea de pe verso în centrul discului este ataşată o piesă de metal
pentru îngrelare, iar pe partea din faţă tot în centrul discului un element de prindere de care
se leagă un şnur din relon de cca 4 m. Discul Secchi nu se găseşte în comerţ pentru a fi
achiziţionat, dar se poate confecţiona artizanal fapt pentru care am şi făcut descrierea lui.
Folosirea sa este simplă: se introduce uşor discul în apă şi se lasă să pătrundă până la
adâncimea când acesta nu se mai vede. Se măsoară adâncimea după lungimea şnurului
pătruns în apă.
- termometru pentru apă (până la 50°C)
Este necesar pentru măsurarea temperaturii apei care se va face în fiecare zi pentru că
în funcţie de acest parametru al apei se iau decizii în ceea ce priveşte furajarea peştilor şi
mărimea debitului de întreţinere. Termometrul se găseşte la magazinele cu aparatură
tehnico-medicală şi are un preţ de cca 10 RON. Pentru protecţie împotriva spargerii,
termometrul va fi introdus într-o teacă din lemn sau material plastic (ţeavă) prevăzută cu
ferestre pentru a permite citirea gradaţiilor.
- minciog (ciorpac)
Este o unealtă simplă confecţionată din plasă de relon cu ochiuri mici (latura ochiului
de 8-10 mm) ale căror margini se montează pe un cadru circular din sârmă groasă (fier
beton) astfel ca fundul să atârne în jos ca o pungă. De cadru, care are diametrul de 30-35
cm, se prinde o coadă de lemn lungă de 1,5 m. Unealta nu se găseşte în comerţ dar se
poate confecţiona artizanal. Într-o microfermă piscicolă este nevoie de 2 minicioage. Ele
servesc la scoaterea peştilor din plasa năvodului şi în general la manipularea peştilor în
timpul operaţiunii de pescuit. Preţul estimativ al unui minciog: 15 RON.
- coş pescăresc
Este bine să fie confecţionat din tablă de aluminiu groasă de 1 mm. Are forma uşor
tronconică cu partea mai strâmtă la fund şi are capacitatea de 40-50 l. Fundul şi pereţii au
mai multe orificii cu diametrul de 0,3-0,5 cm pentru a permite apei să se scurgă. Într-un coş
se pot transporta 30-35 kg peşte. Coşul pescăresc se foloseşte pentru transportul peştelui în
interiorul microfermei. De exemplu, de la locul de pescuit la mijlocul de transport al
beneficiarului. O microfermă trebuie să aibă în dotare 6 coşuri pescăreşti. Acestea nu se
găsesc în comerţ, trebuind să fie confecţionate pe comandă. Apreciem că preţul unui coş va
fi de aproximativ 70 RON.
- cântar electronic planformă tip ABM 80/70
Poate cântări până la 500 kg, este dotat cu acumulator şi deci poate fi portabil. Preţul
de achiziţie este de 2405 RON. Adresa firmei distribuitoare este PARTENER, str. Mureş, nr.
63, Bucureşti, tel./fax 2241474.

5
 5. Structura constructivă

Amenajarea piscicolă poate fi sistematică sau semisistematică în funcţie de

configuraţia terenului disponibil. Dacă terenul este amplasat pe firul unei văi, amenajarea va
consta dintr-o salbă de iazuri şi va fi deci de tip semisistematic. Dacă terenul pe care se va
construi microferma este relativ plat, amenajarea piscicolă va fi de tip sistematic şi va fi
construită din mai multe heleştee.
Aşa cum am convenit la capitolul 2, studiul nostru ia în calcul o microfermă piscicolă
formată din 3 heleştee în suprafaţă totală de 10 ha. Precizăm că studiul se referă la o situaţie
ipotetică pentru că soluţia construită o poate stabili numai proiectantul în funcţie de
configuraţia terenului. Elementele de constanţă ale studiului rămân suprafaţa totală a
bazinelor piscicole care va fi de 10 ha şi modul de exploatare a microfermei (tehnologia de
creştere a crapului de consum).
Microferma va fi amplasată cât mai aproape de o sursă permanentă de apă care de
obicei este un râu. Din acest râu se va face inundarea (umplerea cu apă) a heleşteelor şi de
asemenea se va asigura debitul de întreţinere pe toată perioada de creştere care va fi de cca
6 luni.
Alimentarea cu apă a microfermei se va face pe cale gravitaţională pentru că soluţia
aducerii apei în heleştee prin pompare măreşte mult costurile de exploatare riscând să
transforme producerea crapului de consum într-o activitate nerentabilă.
Pentru a se asigura flexibilitatea şi eficienţa în exploatare, se recomandă ca
microferma să fie formată din 3 heleştee în suprafaţă de 4,0 ha, 4,0 ha şi 2,0 ha.
Suprafaţa bazinului piscicol (heleşteu) de 4,0 ha este ideală pentru creşterea crapului.
Am prevăzut şi un heleşteu de 2,0 ha pentru că este posibil ca valorificarea producţiei de
crap să nu se facă în timpul pescuitului de recoltă ci mai târziu când se poate obţine un preţ
de vânzare mai bun. De exemplu, în perioadele când în mod tradiţional la români «se
mănâncă peşte». În această situaţie heleşteul mai mic va deveni depozit de peşte viu şi
producţia din celelalte 2 heleştee mai mari va fi introdusă în acesta. De asemenea, heleşteul
de 2,0 ha dacă cel care îl exploatează consideră că este mai rentabil îl poate destina pentru
pescuit sportiv cu taxa şi/sau eventual pentru agrement.
Este necesar ca fiecare heleşteu să fie prevăzut cu sursă proprie de alimentare cu apă
direct din canalul de alimentare care vine de la râu şi nu să se alimenteze un heleşteu din altul.
Dezavantajele alimentării unui heleşteu din alt heleşteu sunt:
- transmiterea unei eventuale boli apărută la peştii din heleşteul din amonte;
- pescuitul de recoltă se va face cu anumite dificultăţi legate de faptul că este
obligatoriu să se pescuiască heleşteul din aval primul şi apoi succesiv următoarele
către amonte. Această constrângere este condiţionată tehnic de faptul că nu se poate
scădea nivelul din bazinele situate în amonte dacă cel din aval este plin;
- timpii de umplere şi golire a heleşteelor se vor mări pentru că intrarea apei în
amenajarea piscicolă se va putea realiza numai prin heleşteul din amonte şi deci nu
se va putea umple heleşteele concomitent ci succesiv.

6
 Forma şi dimensiunile bazinelor

Se recomandă ca bazinele piscicole să aibă forma alungită dacă se poate

dreptunghiulară cu raportul L/l de 2:1. Această formă asigură o circulaţie optimă a apei de
primenire în bazin, ceea ce face ca oxigenarea mediului de creştere a peştilor să fie cea mai
bună. Fundul heleşteului va avea o pantă uşoară de la punctul de alimentare cu apă către
evacuare. Adâncimea heleşteului în amonte adică în zona gurii de alimentare va fi de 0,6-0,8
m, iar în zona călugărului (gura de evacuare) va ajunge la 1,8-2,5 m adică adâncimea
maximă a heleşteului. Dacă nu se pot realiza aceste valori ale adâncimii, totuşi este
obligatoriu ca adâncimea minimă să nu fie mai mică de 0,4-0,5 m , iar cea maximă (din zona
călugărului) să nu fie mai mică de 1,5 m.
Pe axul longitudinal al heleşteului va fi construit un canal drenor (un şanţ) lat de cca 1,0
m şi adânc de 0,5-0,7 m care va uni gura de alimentare cu călugărul.
În plan transversal adâncimea apei din heleşteu va fi mai mică la mal şi va creşte
progresiv către centru.
Instalaţia gurii de alimentare va fi de tip clasic şi va fi prevăzută obligatoriu cu 2 rânduri
de nişe pentru montarea vaneţilor şi a doua pentru montarea sitelor care vor împiedica
pătrunderea speciilor sălbatice de peşti odată cu apa de alimentare. Ca instalaţie de
alimentare se poate folosi şi călugărul, dar nu este neapărat nevoie. În plus din punct de
vedere financiar soluţia folosirii călugărului drept gură de alimentare este mai costisitoare.
Diametrul tubului de la gura de alimentare va fi de 0,5-0,7 m, iar de la călugăr de 0,6-0,8 m.
Instalaţia pentru evacuarea apei (gura de evacuare) va fi un călugăr în mod obligatoriu
pentru că instalaţia de acest tip poate regla nivelul apei din bazin la valoarea dorită.
Lăţimea coronamentului digurilor exterioare (de pe perimetrul microfermei) va fi de cca
3,0 m, iar a celor interioare de 2,0 m.
Talazul digurilor trebuie să aibă panta de 45° sau mai mică.
Durata maximă de umplere a bazinelor la cota de lucru va fi de 5-7 zile.
În timpul perioadei de creştere, heleşteele vor fi alimentate cu un debit permanent care
nu va fi mai mic de 1,5-2,0 litri/sec./ha.
Acest debit are rolul de a împrospăta apa din heleştee şi de a compensa pierderile de
apă datorate evaporaţiei şi infiltraţiilor. Acest debit se numeşte debit de întreţinere se va mări
până la valoarea care să suplinească pierderile şi astfel să asigure menţinerea unui nivel
constant al apei în heleştee.
Amenajarea piscicolă care beneficiază de o sursă de alimentare cu apă cu caracter
permanent şi cu debit suficient astfel încât să asigure condiţie esenţială – debitul de
întreţinere de 1,5-2,0 l/sec./ha (cum este cazul microfermei noastre) poate fi folosită pentru
realizarea unei producţii intensive şi de calitate superioară.
Microferma va fi dotată cu canal de aducţiune a apei de la sursa de alimentare (râu)
numit canal de alimentare şi cu canal de prelucrare a apei de evacuare numit canal de
evacuare.

6. Date privind forţa de muncă

şi managementul proiectului

Dacă va fi vorba de o microfermă familială, majoritatea acţiunilor necesare funcţionării

fermei piscicole vor fi efectuate de membrii familiei.
Principalele lucrări şi acţiuni necesare a fi efectuate pentru buna funcţionare a
microfermei, timpul afectat pentru îndeplinirea lor:

7
 - popularea heleşteelor cu puiet de 2 ani – 16 ore
- monitorizarea zilnică a situaţiei concrete pe teren care consta în: măsurarea temperaturii
apei; observaţii privind dezvoltarea hranei naturale (plancton); control la mesele de
furajare dacă au fost consumate furajele; conservarea eventualelor comportamente
nenaturale ale peştilor; verificarea stării digurilor, canalelor şi a operelor de artă
(călugăre, guri de alimentare); consemnarea eventualelor mortalităţi din efectivul de peşti
populaţi – 1 oră/zi adică 180 ore pentru toată perioada de creştere.
- administrarea furajelor – 4 ore/zi × 130 zile de furajare = 520 ore (patru ore/zi
înseamnă 2 muncitori × 2 ore/zi)
- asigurarea serviciului de pază pe timp de zi va reveni în sarcina piscicultorului
(muncitor calificat în domeniul creşterii peştilor) care face monitorizarea zilnică a
situaţiei din teren şi care participă şi la administrarea furajelor.
- asigurarea serviciului de pază de zi numai în zilele de duminică şi alte sărbători
legale şi a serviciului de pază de noapte 16 ore/zi în zilele lucrătoare şi 24 ore/zi în
zilele de sărbătoare. Adică 28 zile de sărbătoare × 24 ore/zi = 672 ore şi 152 zile
lucrătoare × 16 ore/zi = 2432 ore (se consideră sâmbăta zi lucrătoare).
În total: 672 ore + 2432 ore = 3.104 ore

Paznicii vor fi instruiţi să facă o mare parte din acţiunile de monitorizare zilnică a
situaţiei din teren pe perioada când sunt în serviciu:
- administrarea îngrăşămintelor şi amendamentelor 96 ore.
- supravegherea activităţii de pescuit sportive, va fi făcută de piscicultor ca sarcină
suplimentară sau de paznic când piscicultorul nu este la lucru.
- pescuitul de control: 120 ore, 10 acţiuni de astfel × 12 ore/pescuit = 120 ore, la un
pescuit de control participa 4 pescari timp de 3 ore. Deci 4 × 3 = 12 ore.
- pescuitul de recoltă: 288 ore
6 zile (câte 2 zile/heleşteu) × 6 pescari × 8 ore/zi = 288 ore
Total ore de lucru necesare efectuării lucrărilor pentru realizarea unui ciclu de
producţie: 4.326 ore (24 luni)
16 ore + 180 ore + 520 ore + 3.104 ore + 96 ore + 120 ore + 288 ore = 4.326 ore
Practic toate aceste activităţi şi lucrări se pot executa cu 1 piscicultor şi 3 paznici. În
cazul unei microferme în care necesarul de forţă de muncă este acoperit de membrii
familiei patronului cheltuielile cu forţa de munca se micşorează mult. În acest caz şi
calitatea serviciului de pază este garantată. De asemenea, administrarea furajelor trebuie
supravegheată strict în aşa fel încât toate furajele să ajungă acolo unde le este destinaţia –
la peşti. Atât furajele cât şi îngrăşămintele trebuie administrate ritmic şi în funcţie de factorii
limitatori pentru că numai aşa au efectul scontat, altfel eficacitatea în realizarea producţiei
scade mult. De asemenea, eventuala comportare anormală a peştilor trebuie observată în
timp real pentru că ea poate fi interpretată de specialişti şi se pot lua măsurile ce se impun
în timp util. De obicei acest comportament apare din două motive principale: condiţiile de
mediu necorespunzătoare (apa insuficient oxigenată sau încărcată organic excesiv) ori
starea de boală la peşti.
Unele ingrediente din componenţa furajului complex pot fi asigurate din producţia
proprie a patronului. Dacă nu există această posibilitate ele pot fi achiziţionate în perioada
când sunt ieftine şi stocate (exemplu porumbul achiziţionat în toamnă sau grâul vara).

8
 7. Secţiunea economică
(producţie de 28.000 kg peşte în valoare de 280.000 RON)
7.1. Descrierea activităţilor şi tehnologiilor aplicate în cadrul proiectului

Proiectul prevede o activitate de creştere a peştilor (în principal crap destinat

consumului) într-o microfermă piscicolă cu suprafaţa totală a heleşteelor de 10,0 ha.

7.1.1 CRAPUL – Cyprinus carpio carpio – principala specie de cultură

Crapul sălbatic este un peşte semimigrator, iarna se retrage în fluvii sau râuri mari, iar
primăvara migrează în zonele inundate de apele curgătoare pentru a se reproduce. După ce
se reproduc odată cu retragerea apelor din zonele inundate, crapul sălbatic revine în râul de
unde a migrat. Crapul face parte din categoria peştilor de apă caldă pentru că pentru o
dezvoltare optimă are nevoie de temperaturi de 22-28° C. Crapul este o specie omnivoră
având un specton diversificat de hrană atât de natură animală cât şi vegetală. Este prima
specie de peşti considerată domesticită. Prin selecţie, ameliorarea şi aclimatizarea din crapul
sălbatic s-au obţinut trei rase de bază de crap de cultură: rasa Lausitz (cu solzi), rasa
Galiţeană (cu solzi incompleţi – în ramă) şi rasa Aischgrund (fără solzi). Din aceste rase de
bază, prin încrucişări cu forme locale, au apărut rase de crap în multe ţări europene. În ţara
noastră s-au format rasele Fressinet (cu solzi) şi Inau (fără solzi). De asemenea, prin
aclimatizare, s-a integrat foarte bine în cultură la noi şi rasa Ropsa provenită din zona de
nord a fostei U.R.S.S. Toate aceste 3 rase au un ritm de creştere foarte bun şi valorifică bine
furajele cu condiţia ca o parte din hrană să fie asigurată de hrana naturală din heleşteu
(minim 10%).
Datorită faptului că este omnivor şi că valorifică bine furajele concentrate crapul
poate fi crescut în sistem intensiv ceea ce înseamnă în densităţi mari. Poate fi crescut şi
împreună cu alte specii de peşti care nu îi sunt concentrate la hrana naturală cum sunt:
sângerul, cosaşul, ştiuca este ceea ce înseamnă că se pretează la creşterea în policultură
care este cel mai eficient tip de creştere a peştilor. Cerinţele de mediu ale crapului de
cultură nu sunt mari; suportă timp îndelungat valori ale conţinutului în oxigen solvit al apei
de 3-4,5 mg/l şi chiar se hrăneşte normal la aceste valori. Valorile optime sunt însă 5,5 –
6,5 mg/l; suportă mai bine un PH bazic decât unul acid. Totuşi un PH bazic de peste 8,34
este de netolerat pentru crap. În aceste cazuri de depăşire a limitei maxime admise trebuie
să se administreze pulbere de calcar (var) în cantităţi mici şi împrăştiată uniform pe
suprafaţa apei. Operaţiunea se face la primele ore ale dimineţii mai multe zile consecutive
până dispare fenomenul. Transparenţa apei, măsurata cu discul Secchi, favorabilă creşterii
crapului este de 30-35 cm. Transparenţa apei măsoară grosimea stratului eufotic şi ne da
indicii asupra bogăţiei apei în plancton adică în hrana naturală pentru crap. Planctonul este
consumat în parte direct, iar altă parte este consumată de alte organisme acvatice care la
rândul lor sunt hrană pentru crap.
Periculos pentru crap este amoniacul liber dacă este în apă în concentraţie de 1,0 mg/l
NO3-N care este toxic în situaţia când se menţine la acest nivel 24 ore. Prezenţa amoniacului
mai îndelungată de 24 ore este nocivă şi în concentraţii mai reduse adică de 0,1-0,3 mg/l.
Amoniacul se formează în apă prin descompunerea accelerată a substanţei organice
acumulată pe fundul heleşteului în cantităţi mari. Crapul se hrăneşte aproape tot timpul dacă
temperatura apei este bună. Apetitul este reglat tocmai de temperatură. Astfel la 12°C crapul
digera hrana din tubul digestiv în 50-60 de ore, iar la 26°C în numai 4-5 ore.
Crapul de cultură din rasa Fressinet are o capacitate de creştere foarte mare. În
condiţii ideale când are la dispoziţie hrana naturală preferată ad libitum (la liber consum)
crapul poate realiza greutăţi individuale de până la 1 kg/buc la vârsta de numai 6-7 luni.

9
 În condiţii de creştere în sistem intensiv unde se urmăreşte o anumită producţie la
hectar şi o anumită eficienţă economică, crapul realizează următoarele greutăţi medii: 30-50
g la vârsta de 1 an, 300-600 g la 2 ani şi 1200-1600 g la vârsta de 3 ani. Crapul nu poate fi
crescut numai pe baza hranei naturale şi astfel să realizeze ritmul de creştere maxim din
punct de vedere biologic pentru că resursele de hrană naturală pe care le produce un
heleşteu şi care pot fi folosite de crap nu pot asigura decât o producţie de 200-300 kg de
crap pe hectar.
În ţara noastră crapul este cerut intens de consumatori şi este considerat un peşte de
calitate superioară, carnea de crap de 3 ani care conţine 17,62 % proteine uşor digestibile,
2,33% grăsimi, 0,89% cenuşă şi 59,70% apă, iar valoarea energetică este de 940 kcal/kg.

7.1.2. Descrierea tehnologiei de creştere a crapului de consum

Tehnologia este astfel concepută încât să se realizeze o producţie de 2.600 kg/ha
adică 26.000 kg în cele 10 ha ale microfermei piscicole.

a) popularea: materialul piscicol necesar pentru popularea unui hectar de heleşteu

Nr. de Greutatea medie Cantitate/ha

Specia
exemplare – g/ex. – – kg –
1. Crap în vârstă de 2 ani C2 1600 ex. × 300 g/ex. = 480 kg
2. Sânger (H. molitrix) de 2 ani H2 600 ex. × 300 g/ex. = 180 kg
3. Ştiucă pui predezvoltaţi de 30 zile 1000 ex. × 0,2 g/ex. = 0,2 kg

Deci necesarul de puiet (material piscicol de populare) pentru 1 ha de heleşteu este de

cca 660 kg. Puietul va fi cumpărat pe bază de contract de la o fermă specializată.
Se observă că tehnologia presupune creşterea în policultură a crapului ca specie
principală împreună cu sângerul şi ştiuca. Sângerul a fost introdus în formula de populare pentru
ca valorifica o nişă trofică pe care crapul nu o consumă şi anume fitoplanctonul împiedicând
dezvoltarea acestuia în exces ceea ce i-ar dăuna crapului. În plus sângerul va aduce un aport
important la realizarea producţiei totale fără a consuma furajele destinate crapului.
Ştiuca a fost introdusă în formula de populare, de asemenea pentru a favoriza
condiţiile de creştere din heleşteu pentru crap. Ea va consuma speciile de peşti sălbatici care
vor pătrunde inevitabil în heleşteu odată cu apa de alimentare. Dacă aceste specii sălbatice
nu ar fi combătute ele ar deveni concurente la hrana crapului atât cea naturală cât şi la furaje
ceea ce ar fi catastrofal pentru că ele nu au valoare economică. De asemenea, şi ştiuca va
aduce un aport mic, dar de calitate la realizarea producţiei.

b) pierderi tehnologice în sezonul de creştere de 6 luni

Specia Pierderi tehnologice Nr. exemplare

1. Crap C2 1600 × 12/100 = 192 (12%) 192 ex.
2. Sanger H2 600 × 12/100 = 72 (12%) 72 ex.
3. Pui predezv. ştiucă 1000 × 70/100 = 700 (70%) 700 ex.

10
 Cuantumul acestor pierderi reprezintă mortalitatea din cauze naturale, cea datorată
păsărilor ihtiofage (cormorani) şi a vidrelor. Tot aici sunt incluse şi mortalităţile ocazionate de
transportul puietului care nu trebuie să depăşească 2-3 % în condiţii normale de transport.

c) producţia estimată pentru 1,0 ha de heleşteu

Greutate medie Producţie

Specia Nr. de exemplare
– g/ex. – – kg –
1. Crap C2+ 1600 – 192 = 1408 ex × 1400 g/ex. = 1.971 kg/ha
2. Sânger H2+ 600 – 72 = 528 ex. × 1462 g/ex. = 772 kg/ha
3. Ştiuca S0+ 1000 – 700 = 300 ex. × 190 g/ex. = 57 kg/ha

TOTAL 2.236 ex. – 2.800 kg/ha

Rezultă că în microferma piscicolă de 10 ha într-un bezon de creştere de 6 luni se vor

produce în total 28.000 kg peste de consum.

d) necesar de furaje pentru obţinerea unei producţii

de 2800 kg/ha = 4.473 kg de furaje/ha.
Cantitatea de furaje pe care pestele trebuie să o consume pentru a realiza un spor în
greutate de 1 kg se numeşte consum specific. Pentru această etapă de creştere a peştilor
consumul specific trebuie să fie de cca 3,0 kg de furaje per kg spor creştere peşte.
Cunoscând că specia ştiucă este un peşte răpitor, deci nu va consuma furaje, iar
sângerul va consuma furaje numai în mod accidental sporul de creştere datorat acestor
specii nu este luat în calcul la stabilirea necesarului de furaje.
Rezultă că pentru stabilirea necesarului de furaje trebuie luat în calcul numai sporul de
creştere realizat de crap.
În cazul de faţă sporul de creştere realizat de crap va fi:

Producţie – populare = Spor de creştere

1971 kg/ha – 480kg/ha = 1.491kg/ha crap spor creştere
Necesarul de furaje va fi: 1.491 kg × 3,0 kg = 4.473 kg/ha.

Administrarea furajelor se va face în funcţie de perioada de creştere. Astfel în perioada

de la data populării până la 15 mai orientativ cca 5% din greutatea puietului de crap populat.
Se va verifica după 5-6 ore de la administrarea furajelor dacă acesta au fost consumate în
totalitate. În caz că au fost consumate a doua zi se poate mări raţia. În continuare se aplică
aceeaşi metodă şi se măreşte raţia până când se găsesc furaje neconsumate. Acest tip de
furaje se numeşte ad libitum adică după apetit. În perioada 15 martie – 15 iulie când
dezvoltarea planctonului (hranei naturale) este maximă şi ritmul de creştere al peştilor este
mai ridicat se vor da raţii zilnice de furaje de cca 4% din greutatea totală a populaţiei de crap
conform rezultatelor de la pescuitul de control.
În perioada 15 iulie – 15 octombrie se va furaja ca şi în prima perioadă după apetit cu
controlul atent dacă furajele au fost consumate în totalitate. Dacă sunt situaţii când
temperatura apei depăşeşte 30° C în acele perioade se întrerupe administrarea furajelor.
De preferat este ca furajele să fie sub formă de granule. Ele vor fi achiziţionate de la o
firmă specializată în producţia de furaje pentru peşti pe baza de contract cu grafic de livrare.
Nu se vor stoca furaje pe perioade mai mari de 1 lună. Conţinutul în proteină brută va fi de
20-25% PB, iar în grăsimi de 12%.

11
 Dacă patronul poate asigura din producţie proprie o parte din ingredientele necesare
producerii furajelor, atunci va folosi furaj produs în regie proprie. În acest caz forma de
prezentare va fi făinări de tip huruială şi va avea următoarea componenţă: porumb 35%, şrot
de floarea soarelui sau de soia 25%, grâu sau orz 27%, faină de peşte sau faină de carne
protan 8%, drojdie furajeră 4% şi premix vitamino – mineral 1%. Dacă va fi nevoie să ne
aliniem la normele europene care interzic folosirea proteinelor de origine animală, faină de
carne sau de peşte se poate înlocui cu sort de soia.
În mod sigur producerea furajelor în regie proprie va duce la un preţ per kg mai mic,
dar şi consumul specific este posibil să crească de la 3,0 kg la 4,0 kg/kg spor creştere.

e) administrarea îngrăşămintelor şi amendamentelor

În perioada când heleşteele sunt fără apă, se administrează var nestins (CaO) sub
formă de praf. Varul nestins care este un amendament calcaros se împrăştie uniform pe
fundul şi taluzele interioare ale heleşteului în cantitate de 500 kg/ha. Administrarea varului
nestins reprezintă şi o metodă bună de profilaxie sanitară, el având efect biocid.
Într-o perioadă de creştere de 6 luni se administrează îngrăşăminte naturale (gunoi de
grajd bine fermentat) în cantitate de 5 tone/ha. Dacă nu se poate procura gunoi de grajd
atunci se poate înlocui cu îngrăşăminte chimice în cantitate de cca 250 kg azotat de amoniu.
Gunoiul de grajd trebuie să fie bine fermentat pentru că astfel administrarea lui poate
produce amoniac în apă, gaz care este toxic pentru peşti.
Prima doză de gunoi de grajd se administrează înainte de introducerea apei în
heleşteu, se va răspândi uniform pe fundul heleşteului şi va fi de cca 1t/ha. Următoarele
doze ar trebui să se administreze din 2 în 2 săptămâni pe tot parcursul perioadei de creştere,
începând cu data de 15 mai, iar ultima doză pe 1 octombrie, ceea ce înseamnă 10 doze de
câte 400 kg/ha fiecare.

12
 Microfermă piscicolă sistematică de 10,0 ha. Creşterea crapului pentru consum

Populare * – kg – Producţie – kg – Consum de furaje – kg –

E1=4,0 E2=4,0 E3=4,0 E1=4,0 E2=4,0 E3=4,0
Specia E1=4,0 Ha E2=4,0 Ha E3=4,0 Ha Total Total Total
Ha Ha Ha Ha Ha Ha
1. Crap C2 1.920 1.920 960 4.800 7.884 7.884 3.942 19.710 17.892 17.892 8.946 44.730

2. Sanger H2 720 720 360 1.800 3.088 3.088 1.544 7.720 – – – –

3. Ştiucă – pui
4.000 ex. 4.000 ex. 2.000 ex. 10.000 ex. 228 228 114 570 – – – –
predezv. de 30 zile

4. Total 2.600 2.600 1.320 6.600 11.200 11.200 5.600 28.000 17.892 17.892 8.946 44.730

* Greutăţile medii ale materialului piscicol de populare va fi:

crap C2 = 300 g/ex.; sânger H2 = 300 g/ex. ştiucă (pui predezv. de 30 zile) = 0,2 g/ex.

13
 8. Evaluarea financiară a exploatării
microfermei piscicole la nivelul preţurilor din anul 2006

8.1. Cheltuieli de exploatare pentru o microfermă piscicolă de 10 ha: 212.800 RON

• Cheltuieli materiale: 175.000 RON

Populare: 73.661 RON
- crap C2: 480 kg/ha × 10 ha = 4.800 kg
4.800 kg × 11,9 RON/kg = 57.120 RON
- sânger H2: 180 kg/ha × 10 ha = 1.800 kg
1.800 kg × 6,545 RON /kg = 11.781 RON
- pui predezv. ştiucă 1.000 ex./ha × 10 ha = 10.000 ex.
10.000 ex. × 0,476 RON/ex. = 4.760 RON
TOTAL: 57.120 RON + 11.781 RON + 4.760 RON = 73.661 RON

• Amendamente şi îngrăşăminte: 3.070 RON sau 3.535 RON

- var nestins (CaO) : 1.285 RON
500 kg/ha × 10 ha = 5.000 kg
5.000 kg × 0,257 RON/kg = 1.285 RON
- gunoi de grajd: 1.785 RON
5t/ha × 10 ha = 50 t
50 t × 35,7 RON/t = 1.785 RON
- azotat de amoniu
(nu se va administra cumulat cu gunoiul de grajd): 2.250 RON
250 kg/ha × 10 ha = 2.500 kg
2.500 kg × 0,9 RON/kg = 2.250 RON
Administrarea azotatului de amoniu se ia în calcul numai ca soluţie de rezervă.

• Furaje concentrate: 93.933 RON sau 63.815 RON

4.473 kg/ha × 10 ha = 44.730 kg
44.730 kg × 2,1 RON/kg = 93.933 RON – pentru furaj granulat
5.964 kg/ha × 10 ha = 59.640 kg
59.640 kg × 1,07RON/kg = 63.815 RON – pentru furaj produs în regie proprie.

• Alte cheltuieli materiale: 4.336 RON

TOTAL cheltuieli materiale: 175.000 RON

8.2. Cheltuieli cu forţa de muncă: 37.800 RON

O normă întreagă de piscicultor care ziua va asigura şi serviciul de pază:

900 RON/lună × 12 luni = 10.800 RON

14
 Trei norme întregi de paznic:
750 RON/luna x 3 paznici x 12 luni = 27.000 RON
Total cheltuieli cu forţa de muncă: 37.800 RON

Cheltuieli totale de exploatare pentru o microfermă piscicolă de 10 ha: 212.800 RON

Cheltuieli materiale + cheltuieli cu forţa de muncă
175.000 RON + 37.800 RON = 212.800 RON

8.3. Venituri provenite din valorificarea producţiei:

Crap C2+ : 234.549 RON

1.971kg/ha × 10 ha = 19.710 kg
19.710 kg × 11, 9 RON/kg = 234.549 RON

Sânger H2+: 37.056 RON

772 kg/ha × 10 ha = 7.720 kg
7.720 kg × 4, 8 RON/kg = 37.056 RON

Ştiucă S0+: 6.783 RON

57 kg/ha × 10 ha = 570 kg
570 kg × 11, 9 RON/kg = 6.783 RON

Total venituri: 278.388 RON

234.549 RON +37.056 RON + 6.783 RON = 278.388 RON

8.4. Profit brut estimat: 65.588 RON (30,8%)

Venituri – cheltuieli = Profit brut

278.388 RON – 212.800 RON = 65.588 RON

Toate preţurile folosite în calcule au TVA inclus. Întrucât nu au luat în calcul

cheltuielile legate de amortizarea investiţiei şi eventualele cheltuieli cu taxe către stat, este
posibil ca profitul să se diminueze în oarecare măsură. Dar se poate mări profitabilitatea în
exploatare dacă:
- se combină valorificarea producţiei prin vânzare pe piaţă ca peşte de consum cu
valorificarea unei părţi din producţia de peşte prin pescuit sportiv;
- se valorifică producţia de peşte prin magazin propriu;
- se stochează producţia de peşte în heleşteu de 2 ha şi se va valorifica pe piaţă în
perioade ale anului când cererea este foarte mare adică atunci «când se
mănâncă peşte». În aceste perioade şi preţul obţinut va fi semnificativ mai bun.
- în paralel amenajarea piscicolă este exploatată şi în scop turistic excluzându-se
însă folosirea bazinelor pentru activităţi tip ştrand.
Bineînţeles că aceste posibilităţi devin realitate numai dacă există anumite oportunităţi
locale care le pot pune în valoare pe una sau mai multe din ele.

15
 9. Impactul proiectului asupra dezvoltării
zonei şi a mediului de afaceri

Este evident că proiectul are un efect pozitiv atât asupra mediului de afaceri.
În primul rând, impactul va fi pozitiv în zonele rurale prin folosirea forţei de muncă
locale. Proiectul ar putea fi parte în programul naţional de creare a 150.000 locuri de munca
în zonele rurale care va fi pus în derulare în anul 2007.
În cazul folosirii pentru furajare a furajului complex produs în regie proprie de investitor
şi la care vine cu unele componente ale furajului (porumb, grâu, orz) din producţie proprie
integrarea activităţi microfermei piscicole în circuitul economic local va fi importantă. În
acelaşi sens al integrării economice locale se va acţiona prin valorificarea producţiei de peşte
pe plan local sub formă de peşte proaspăt.
Punerea în practică a proiectului a proiectului ar asigura o producţie de peşte important
care valorifică pe plan local ar avea ca efect mărirea procentului de consumatori de peşte în
rândul populaţiei rurale mai ales în cazul când producătorul va ţine cont de cerinţele pieţei în
ce priveşte perioada din an când vinde peştele.
Impactul pozitiv se va înregistra asupra calităţii vieţii din zona unde se implementează
proiectul prin simplul fapt că prin consumul cărnii de peşte pe plan local se contribuie la
starea de sănătate a populaţiei. Se ştie că prin conţinutul important în acizi graşi nesaturaţi
carnea de peşte are o valoare curativă ridicată. Acizii graşi nesaturaţi reprezintă unele din
cele mai eficiente remedii împotriva bolilor cardio-vasculare şi a sclerozei arteriale.
Dacă pe lângă activitatea de piscicultură sunt condiţii care să favorizeze şi activităţi
turistice, acestea se vor practica şi vor aduce un plus la profit mărind eficienţa economică.

16
 Figura 1 – Amenajare piscicolă sistematică. Microfermă de 10 ha

17
18
Figura 2 – Secţiune transversală prin dogul unui heleşteu. Călugăr încastrat în dig
Figura 3 – Heleşteu – bazin piscicol sistematic
A – plan; B - secţiune

19
20
A-A – secţiune transversală; B-B – secţiune longitudinalăFigura 4 – Iaz – bazin piscicol semnisistematiuc
 LISTA CU UNITĂŢILE PRODUCĂTOARE
DE FURAJE COMPLEXE

 AMIX SUPER – str. M. Kogălniceanu, nr. 20-22, Arad; tel./fax 0257254642

 ALTCO PROD – str. Mintiului, nr. 99, Gherla, jud. Cluj; tel./fax 0264243511
 AGROBIOTIC – str. Dvizia 9 Cavalerie, nr. 49, Timişoara; tel./fax 0256211659
 AGRICOLA INTERNAŢIONAL BACĂU, Departamentul 2 SNC, Calea Republicii, nr. 283,
Bacău. tel. 0234573730; tel./fax 0234573732
 AGRO BANAT – str. Sub Deal, nr. 1, Caransebeş, jud. Caraş-Severin, tel.0255-516324, fax
0255513096
 ABO MIX – str. Depozitelor, nr. 31, Satu Mare, jud. Satu Mare, tel. 0261769306, fax 0261769569
 ANADIN – str. Eternităţii, nr. 11, Breaza, jud. Prahova, tel./fax 0244340798
 ANIMAX – str. Fânului, nr. 16, Sfântu Gheorghe, jud. Covasna, tel. 0267315026
 BILARDI PRODUCT – str. Mocirlei, nr. 1, Baia Mare, jud. Maramureş, tel./fax 0262220192
 BIOMIN ROMÂNIA – str. Justiţiei., nr. 24, Sibiu, tel. 0269214833, fax 0269243843
 BIOPLANT – bd. Decebal, nr. 17, Craiova, Jud. Dolj, tel./fax 0251591244
 CERASIL – Sos. Borşului, nr. 31, Oradea, jud. Bohor, tel. 0259416140, fax 0259427803
 COMB GORJ – str. Ciocârlan, nr. 7, Târgu Jiu, jud. Gorj, tel. 0253226330
 COMBAVIPOR – str. Ştefan cel Mare, nr. 9, Galaţi, tel./fax 0236472896
 COMBIAL – str. Gării, nr. 33, Urziceni, jud. Ialomiţa, tel./fax 0243254043
 COMBRIVA – str. Coteşti, nr. 116, Focşani, jud. Vrancea, tel./fax 0237221143
 KRALEX BUCHAREST – şoseaua de Centură 2-4, Voluntari, Bucureşti, tel. +40214913150,
Fax. +40214913169
 LNB ROMANIA FEED – bd. Victoriei, nr. 43, Sibiu, tel. 0269213380, fax 0269218515
 MAREŞAL – str. Ştefan cel Mare, nr. 199, ap. 13, Vaslui, tel./fax 0335410615
 NADSAL IMPEX – str. Principală, nr. 115, Mureni, jud. Mureş, tel. 0745396618, fax
0265777432
 NUTRICOD – str. Halchiului, nr. 15, Codlea, jud. Braşov, tel. 0268251906, Fax. 0268251807
 NUTRICOM – Şos. Portului, Nr. 52, Olteniţa, jud. Călăraşi, tel. 0242515430
 NUTRIMOLD – str. Chişinăului, nr. 41, Iaşi, tel. 0232233185, fax 0233233405
 OLTCHIM FNC – Calea Traian, nr. 176, Băbeni, jud. Vâlcea, tel. 0250735750, fax 0250735751
 PACOMB – Poarta Albă, jud. Constanţa, tel./fax 0241853637
 PRODALIS – Dumbrăveni, jud. Vrancea, tel. 0237255383
 RAMNICOM – şos. Puieşti, nr. 10, Râmnicu Sărat, jud. Buzău, tel. 0238565885, fax 0238561546
 TROUW NUTRITION HIFFED – Calea Naţională, nr. 67, sc. B, ap. 21, Botoşani, tel./fax
0231529992
 ZAMUR TÂRGU MUREŞ – str. Băneasa, Nr. 2, Târgu Mureş, jud. Mureş, tel. 0265269918,
fax 0265269917
 ZOOVET – Bd. Unirii, U18, Sc. C, Ap. 42, Slobozia, Jud. Ialomiţa, tel./fax 0243236123

21
 LISTA CU PRODUCĂTORII
DE MATERIAL DE POPULARE

 CENTRU DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU PISCICULTURĂ NUCET – Comuna

Nucet, jud. Dâmboviţa, tel./fax 0245267003
 S.C. ACVA SA SALONTA – jud. Bihor, str. Republicii, Salonta, tel. 0259394003
 S.C. PISCICOLA ZAU SA – Ferma Glodeni, Zau de Câmpie, jud. Mureş
 S.C. PESCOMIR SRL INEU – Ineu, jud. Arad, tel. 0745323645
 S.C. PISCICOLA CIOCĂNEŞTI SRL, com. Ciocăneşti, jud. Călăraşi
 S.C. DELTA PLUS SRL – Sebeş, jud. Alba
 S.C. BANAGROTRANS SRL – com. Ziduri, jud. Buzău
 S.C. PISCICULTORUL SA – com. Crevedia, jud. Dâmboviţa, tel. 0212256907, mobil
0744340311; 0744340312
 S.C. PESCARIS 2003 SRL – Vaslui, jud. Vaslui
 S.C. VERITAS PANCIU SA – Panciu, jud. Vrancea
 S.C. ACVARES SA IAŞI – com. Ţigănaşi, jud. Iaşi
 S.C. PYRANIA SRL BOTOŞANI – Botoşani, jud. Botoşani
 S.C. BISTRIŢA SA – Bistriţa, Jud. Bistriţa Năsăud
 S.C. GOLD CAPP SRL – Sfântu Gheorghe, jud. Covasna
 HERION IMPEX SRL – Cislău, jud. Buzău
 S.C. CRIS FISHING SRL – Constanţa, jud. Constanţa
 S.C. AGROFIL SA – Filiaşi, Jud. Dolj
 S.C. PISCICOLA IEZER SRL – Dorobanţi, jud. Călăraşi
 S.C. VICKI POND SRL – Jurilovca, jud. Tulcea
 S.C. CYPRINUS SRL NĂDLAC – Nădlac, jud. Arad, tel. 0744570854
 S.C. PISCICOLA SRL CEHU SILVANIEI – Cehu Silvaniei, jud. Sălaj
 S.C. FISH PHOENIX SRL FUNDULEA – Fundulea, jud. Călăraşi
 S.C. LOGITAX SRL CLUJ NAPOCA – Cluj Napoca

22