Sunteți pe pagina 1din 25

Anxietate

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


Jump to navigation Jump to search
anxietate

Specialitate psihiatrie
Clasificare și resurse externe
OMIM 607834
MedlinePlus 003211
Modifică date / text

Anxietatea este o emoție ce se caracterizează printr-o stare neplăcută de tulburare interioară,


adesea acompaniată de comportament nervos precum a păși înapoi sau înainte, tulburări somatice
și ruminația.[1] Este vorba de emoții subiective neplăcute de spaimă față de evenimente
anticipate, precum simțământul morții iminente.[2][necesită citare] Anxietatea nu este același lucru cu
frica, care este un răspuns la o amenințare reală sau percepută,[3] întrucât anxietatea implică
așteptarea unei amenințări viitoare.[3] Anxietatea este un simțământ de neliniște și îngrijorare,
care este de obicei generalizată ca o suprareacție la o situație care văzută doar în mod subiectiv
ca amenințătoare. [4] Este adesea acompaniată de tensiune musculară,[3] agitație, oboseală și
probleme de concentrare. Dacă anxietatea este experimentată în mod regulat, individul ar putea
suferi de o tulburare de anxietate.[3]

Oamenii care se confruntă cu anxietatea pot evita situațiile care le-au provocat anxietate în
trecut.[5]
Anxietatea poate fi fie o „stare” pe termen scurt sau o „însușire” pe termen lung. În timp ce
anxietatea ca însușire constă în a te îngrijora în legătură cu evenimentele viitoare, tulburările de
anxietate sunt un grup de tulburări mintale care se caracterizează prin simțăminte de anxietate și
frică.[6] Tulburările de anxietate sunt parțial de ordin genetic, studiile făcute pe gemeni sugerând
că există 30-40% influență genetică asupra indivizilor când e vorba de anxietate.[7] Factorii de
mediu sunt de asemenea importanți. Studiile făcute pe gemeni arată că mediul în care trăiește
individul are o influență mare asupra anxietății, în timp ce influențele împărtășite de mediu
(medii care îi afectează pe gemeni în același fel) operează în timpul copilăriei, dar scad pe
parcursul adolescenței.[8] ‘Medii’ specifice studiate care sunt asociate cu anxietatea sunt abuzul
asupra copilului, o istorie familială de tulburări mintale și sărăcia.[9] Anxietatea este de asemenea
asociată cu utilizarea de droguri, inclusiv alcool, cafeină și benzodiazepine (care sunt adesea
prescrise pentru tratarea anxietății).

Există diferite tipuri de anxietate. Anxietatea existențială poate avea loc când o persoană se
confruntă cu angoasă, o criză existențială sau simțăminte nihiliste. Oamenii se pot confrunta de
asemenea cu anxietate matematică, anxietate somatică, anxietate de performanță. Anxietatea
socială și anxietatea legată de străini este cauzată atunci când oamenii sunt anxioși când sunt
printre străini sau alți oameni în general.

Tulburările de anxietate au loc adesea alături de alte tulburări de sănătate mintală, precum
tulburarea depresivă majoră, tulburarea bipolară, tulburările de alimentație sau anumite tulburări
de personalitate. De asemenea, adesea au loc adesea alături de trăsături de personalitate precum
nevroza. Aceste co-manifestări observate sunt cauzate în parte de influențe genetice și de mediu
împărtășite între aceste trăsături și anxietate.[10][11]

Cuprins
 1 Simptome
 2 Tipuri
o 2.1 Existențială

o 2.2 Test și performanță

o 2.3 Anxietatea față de străini, socială și față de intergrup

o 2.4 Trăsătură

o 2.5 Alegere sau decizie

o 2.6 Tulburări de anxietate

 3 Factori de risc
o 3.1 Neuroanatomia
o 3.2 Genetică

o 3.3 Condiții medicale

o 3.4 Efectul substanțelor

o 3.5 Psihologic

o 3.6 Social

 4 Frica
 5 Referințe
 6 Legături externe

Hormonii stresului emiși într-o stare anxioasă au un impact asupra funcției intestinelor și pot
manifesta simptome fizice care pot contribui la sau exacerba IBS. Anxietatea este adesea
experimentată de cei care au tulburare obsesiv-compulsivă și este o prezență acută în tulburarea
de panică.

Prima etapă în managementul unei persoane cu simptome anxioase implică evaluarea unei
potențiale prezențe a unei cauze medicale care stă la bază, a cărei recunoaștere este esențială
pentru a decide tratamentul corect.[12][13] Simptomele de anxietate pot masca o boală organică sau
se manifestă în asociere sau ca rezultat a unei tulburări medicale. [12][13][14][15]

Simptome
Anxietatea poate fi experimentată cu simptome zilnice lungi, care durează mult, care reduc
calitatea vieții, fapt cunoscut ca anxietate cronică (sau generalizată) sau poate fi experimentată
prin izbucniri scurte cu atacuri de panică stresante și sporadice, cunoscute ca anxietate acută.[16]
Simpotomele de anxietate se pot întinde ca număr, intensitate și frecvență, în funcție de persoană.
În timp ce aproape toți au experimentat anxietatea la un anumit punct al vieții, cei mai mulți nu
dezvoltă probleme pe termen lung cu anxietatea. Anxietatea poate cauza simptome psihologice și
psihiatrice.[12][15]

Riscul ca anxietatea să ducă la depresie poate duce chiar la situația în care individul se rănește pe
sine, motiv pentru care există linii de asistență telefonică pentru prevenirea sinuciderii active 24
de ore din zi. [17]

Efectele comportamentale ale anxietății pot consta în evitarea situațiilor care au provocat
anxietate sau senzații negative în trecut.[5] Alte efecte pot consta în schimbări în obiceiurile de
somn, schimbări de conduită, sporirea sau diminuarea consumui de alimente și creșterea tensiunii
motorii (de exemplu, a bate din picioare).[5]

Printre efectele emoționale ale anxietății pot fi „senzații de neliniște sau spaimă, probleme de
concentrare, a se simți încordat sau nervos, anticiparea răului, iritabilitate, agitație, a urmări (sau
aștepta) semnele (sau întâmplările) de pericol și a se simți de parcă mintea a devenit goală”[18]
precum și „coșmaruri/vise urâte, obsesii cu privire senzații, déjà vu, senzația că ești prins în
mintea ta și simțământul că totul este înfricoșător.”[19]

Efectele cognitive ale anxietății pot consta în gânduri despre pericole presupuse, precum frica de
moarte. „Te poți ... teme că durerile din piept sunt un atac de cord mortal sau că durerile acute și
bruște din cap sunt urmare a unei tumori sau a unui anervism. Simți o frică intensă când te
gândești la moarte sau poți să te gândești la asta mai des decât e normal și nu poți să-ți scoți asta
din minte.”[20]

Printre simptomele psihologice ale anxietății pot fi:[12][15]

 Neurologice, precum cefaleea, paresteziile, amețeala sau presincopa.


 Digestive, precum durerea abdominală, greața, diareea, indigestia, gura uscată sau
bolusul.
 Respiratorii, precum dispneea.
 Cardiace, precum palpitații, tahicardia sau durerea toracică.
 Musculare, precum oboseala, tremurul sau tetania.
 Cutanate, precum transpirația sau mâncărimea.
 Uro-genitale, precum polachiuria, perseverența urnară, dispareunia sau impotența.

Tipuri

Pictură intutată Anxietate, 1894, de Edvard Munch

Existențială

Filosoful Søren Kierkegaard, în Conceptul de anxietate (1844), a descris anxietatea sau spaima
asociată prin „amețeala libertății” și a sugerat posibilitatea soluționării pozitive a anxietății prin
exercitarea auto-conștientă a responsabilității și alegerii. În Arta și artistul (1932), psihologul
Otto Rank scrie că trauma psihică a nașterii este un simbol proeminent al anxietății existențiale și
conține frica simultană a persoanei creative de – și dorința de – separare, individuație și
diferențiere.

Teologul Paul Tillich a descris anxietatea existențială[21] ca „stare în care ființa este conștientă de
posibila ei non-ființă” și a făcut o listă cu trei categorii pentru acest fel de anxietate: ontică
(destin și moarte), morală (vinovăție) și spirituală (goliciune și lipsă de sens). Potrivit lui Tillich,
ultima din aceste trei tipuri de anxietate existențială, adică anxietatea spirituală, este
predominantă în timpurile moderne în timp ce celelalte erau predominante în perioadele
precedente. Tillich susține că această anxietate poate fi acceptată ca parte a condiției umane sau
că i se poate opune rezistență, dar consecințele vor fi negative. În forma sa patologică, anxietatea
spirituală poate tinde să „conducă persoana înspre creația certitudinii în sisteme de semnificație
care sunt susținute de tradiție și autoritate” deși o asemenea „certitudine neîndoielnică nu este
construită pe piatra realității”.[21]

Potrivit lui Viktor Frankl, autor al Omul în căutarea sensului vieții, când o persoana are de a face
cu pericole mortale extreme, cea mai de bază dintre toate dorințele umane este de a găsi un sens
al vieții pentru a combate „trauma nonexistenței”, întrucât moartea este aproape. [22]

În funcție de sursa amenințării, teoria psihanalitică distinge următoarele tipuri de anxietăți:

 realistă
 epuizarea creditelor VL & SL
 nevrotică
 morală [23]

Test și performanță

Potrivit legii Yerkes-Dodson, un nivel optim de excitare este necesar pentru a îndeplini foarte
bine o sarcină precum un examen, o performanță sau un eveniment competitiv. În orice caz, când
anxietatea sau nivelul de excitare trece de limita optimă, rezultatul este declinul în performanță.
[24]

Anxietatea față de teste este neliniștea, teama și nervozitatea simțită de studenții care au o frică
de a eșua la un examen. Studenții care au anxietate față de teste pot experimenta oricare din
următoarele: asocierea notelor cu valoarea personală, frica de a fi rușinat în fața profesorului,
frica de alienare socială din partea părinților sau prietenilor, presiunea timpului sau senzația de
pierdere a controlului. Transpirația, amețeala, durerile de cap, accelerarea bătăilor inimii, foiala,
plânsul sau râsul necontrolat sunt obișnuite. Întrucât anxietatea față de teste are legătură cu frica
de apreciere negativă,[25] există o dezbatere cu privire la dacă anxietatea față de teste este ea
însăși o formă unică de tulburare anxioasă sau dacă este un tip specific de fobie socială.[26] DSM-
IV clasifică anxietatea față de teste ca tip de fobie socială.[27]

Pe când termenul „anxietate față de teste” se referă în special la elevi și studenți,[28] mulți oameni
care au serviciu împărtășesc aceeași experiență în legătură cu cariera sau profesia lor. Frica de a
eșua în a îndeplini o sarcină și a fi apreciat negativ pentru eșec poate avea un efect negativ
similar asupra unui adult.[29] Managementul anxietății față de teste se concentrează pe obținerea
relaxării și dezvoltarea mecanismelor de a stăpâni anxietatea. [28]

Anxietatea față de străini, socială și față de intergrup

În general, oamenii cer acceptare socială și prin urmare uneori le este frică de dezaprobarea
celorlalți. Teama de a fi judecat de alții poate cauza anxietate în mediile sociale.[30]

Anxietatea în timpul interacțiunilor sociale, mai ales între străini, este obișnuită „printre tineri.
Ea poate persista la maturitate și deveni anxietate socială sau fobie socială. „Anxietatea față de
străini” la copiii mici nu poate fi considerate fobie. La adulți, o frică excesivă de alți oameni nu
este un stadiu obișnuit de dezvoltare; este numită anxietate socială. Potrivit lui Cutting,[31]
sociofobii nu se tem de mulțime, ci de faptul că ar putea fi judecați negativ.

Anxietatea socială variază în funcție de grad și severitate. Pentru unii oamenii, se caracterizează
prin experimentarea disconfortului sau jenei în timpul contactului social sau fizic (e.g.
îmbrățișări, strângerea mâinilor, etc.), iar în alte cazuri poate duce la frica de a interacționa cu
mai mulți oameni nefamiliari împreună. Cei care suferă de această condiție își pot restricționa
modurile de viață pentru a-și liniști anxietatea, minimalizând interacțiunea socială în măsura în
care este posibil. De asemenea, anxietatea socială constituie un aspect important al anumitor
tulburări de personalitate, inclusiv tulburarea de personalitate evitantă.[32]

În măsura în care unei persoane îi este frică de interacțiuni sociale cu oameni nefamiliari, unii
oameni pot experimenta anxietatea mai ales în timpul interacțiunii cu membri din afara grupului
sau cu oameni care sunt membri ai unor categorii sociale diferite (adică rasă, etnie, clasă, sex,
etc.). În funcție de natura factorilor situaționali, percepției și relațiilor trecute, contactul dintre
grupuri poate fi stresant și poate conduce la senzații de anxietate. Neliniștea sau frica de
contactul cu membrii din afara grupului este adesea numită anxietate interrasială sau de
intergrup.[33]

La fel ca în cazul formelor mai generale de anxietate social, anxietatea de intergrup are efecte
comportamentale, cognitive și afective. De exemplu, sporiri în prelucrarea schematică și
prelucrarea informației simplificate poate avea loc când anxietatea este mare. Într-adevăr, așa
ceva este potrivit cu Indeed, un lucru consecvent cu părtinirea atențională în memoria implicită.
[34][35][36]
Cercetările recente au descoperit că implicit evaluările rasiale (provenite din prejudecăți)
pot fi amplificate în timpul interacțiunii de intergrup.[37] Experiențele negative pot produce nu
doar așteptări negative, dar și comportamente evitante sau dușmănoase, precum ostilitatea.[38] În
plus, când se compară nivelurile de anxietate și efortul cognitiv (e.g., capacitatea de a crea o
impresie și auto-prezentarea) în contexte de intragroup, nivelurile și epuizarea resurselor pot fi
exacerbate în situația intergrup.

Trăsătură

Anxietatea poate fi fie o 'stare' de scurtă durată sau o „trăsătură” de personalitate lungă durată.
Anxietatea ca trăsătură de caracter oglindește o tendință fermă de-a lungul duratei de viață de a
răspunde cu o acută stare de anxietate ca anticipare a unor situații amenințătoare (fie că sunt
amenințătoare sau nu).[39] O meta-analiză a arătat că un nivel înalt de nevroză este un factor de
risc pentru dezvoltarea de simptome și tulburări anxioase.[40] O atare anxietate poate fi conștientă
sau inconștientă.[41]

Personalitatea poate de asemenea fi o trăsătură care duce spre anxietate și depresie. Prin
experiență mulți pot găsi dificil să se adune din cauza naturii lor personale.[42]

Alegere sau decizie

Anxietatea indusă de nevoia de a alege între opțiuni asemănătoare este din ce în ce mai
recunoscută ca o problemă pentru indivizi și organizații.[43] În 2004, Capgemini a scris: „Astăzi,
toți ne confruntăm cu mai multă alegere, mai multă competiție și mai puțin timp pentru a lua în
considerare propriile opțiuni sau a căuta îndrumarea corectă.”[44]

Într-un context de luare a deciziilor, imprevizibilitatea și lipsa certitudinii pot cauza răspunsuri
emoționale la indivizii anxioși care în mod sistematic își schimbă deciziile.[45] Există în primul
rând două forme ale acestui tip de anxietate. În privința primei forme, este vorba de o alegere
care are multiple consecințe potențiale cu probabilități cunoscute sau calculabile. Prin a doua
formă se înțelege lipsa certitudinii și ambiguitatea în legătură cu contextul luării de decizii unde
sunt multe rezultate posibile cu grade de probabilitate necunoscute.[45]

Tulburări de anxietate

Articol principal: Tulburare de anxietate.

Tulburările de anxietate sunt un grup de tulburări mintale caracterizate prin senzații exagerate de
anxietate și reacții manifestate prin frică.[6] Anxietatea este o frică cu privire la evenimentele
viitoare și o reacție la evenimentele curente. Aceste senzații pot cauza simptome fizice, precum
accelerarea bătăilor inimii și tremuratul. Există un număr de tulburări anxioase: printre ele se pot
numi tulburarea de anxietate generalizată, fobie specifică, tulburarea de anxietate socială,
tulburarea de anxietate de separare, agorafobia, tulburarea de panică și muțenia selectivă.
Tulburarea diferă în funcție de ce rezultă ca simptome. Adesea, oamenii au mai mult decât o
tulburare de anxietate.[6] Tulburările de anxietate sunt cauzate de un complex de combinații între
factori genetici și ereditari.[47] Pentru a fi diagnosticate, simptomele trebuie să fie prezente cele
puțin șase luni, să fie mai mult decât s-ar aștepta de la situație și să diminueze abilitatea
persoanei de a activa normal în viața de zi cu zi.[10][49] Alte probleme care pot avea ca rezultat
simptome similare sunt, printre altele, hipertiroidismul, boala de inimă, cafeina, utilizarea de
alcool și marijuana și lăsarea anumitor droguri, printre altele.[49][7]

Fără tratament, tulburările de anxietate au tendința de a rămâne.[6][46] Tratamentul poate include


schimbări în stilul de viață, consiliere și medicație. Consilierea are loc prin terapia cognitive
comportamentală.[47] Medicația, precum antidepresivele sau beta-blocantele pot ameliora
simptomele.[46]

În jur 12% din oameni sunt afectați de o tulburare de anxietate într-un an dat și între 5–30% sunt
afectați într-un anumit punct al vieții lor.[47][48] Ele au loc de două ori mai des la femei decât la
bărbați și în general încep înainte de vârsta de 25 de ani.[6][47] Cele mai obișnuite tipuri sunt fobia
specifică ce afectează aproape 12% din populație și tulburarea de anxietate socială, care
afectează 10% la un anumit punct al vieții. Acestea îi afectează cel mai mult pe cei cu vârsta de
la 15 la 35 de ani și devin mai puțin obișnuite după vârsta de 55 de ani. Ratele par a fi mai
înainte în Statele Unite și Europa.[47]

Factori de risc

Bust de marmură al împăratului roman Decius din Muzeul Capitolin. Această imagine „exprimă
o impresie de anxietate și oboseală a unui om care își asumă responsabilități mari [de stat]”.[49]

Neuroanatomia

Circuitul neural ce implică migdala (care reglează emoții precum anxietatea și frica, stimulează
axa HPA și sistemul nervos simpatic) și hipocampul (care este implicat în memoria emoțioanlă
alături de migdală) se crede că stă la baza anxietății.[50] Oamenii care au anxietate tind să prezinte
activitate intense ca reacție la stimuli emoționali din migdală.[51] Unii autori cred că anxietatea
excesivă poate duce la o suprapotențare a sistemului limbic (care include migdala și nucleus
accumbens), dând anxietate crescută cu privire la viitor, dar această idee nu pare să fie dovedită.
[52][53]

Cercetările făcute pe adolescenții care în primii ani de viață erau foarte plini de presimțiri rele,
vigilenți și speriați au găsit că la ei nucleus accumbens este mai sensibil decât la alți oameni când
decid să facă o acțiune care determină dacă vor fi sau nu recompensați.[54] Aceasta sugerează o
legătură între circuitele responsabile pentru frică și de asemenea recompense la oamenii anxioși.
După cum notează cercetătorii, „un simț al responsabilității” sau auto-agentură, într-un context
de incertitudine (rezultate probabiliste) conduce sistemul neural bazat pe motivație apetitivă (i.e.,
nucleus accumbens) mai puternic la adolescenți inhibați temperamental decât la cei
noninhibați.”[54]

Axa pântece-creier
Microbii pântecelui se pot conecta cu creierul pentru a afecta anxietatea. Există variate căi de-a
lungul cărora aceasta comunicare poate avea loc. Una este prin neurotransmițători majori[55].
Microbi ai pântecelui precum Bifidobacterium și Bacillus produc neurotransmițători GABA și
respectiv, dopamină[56]. Neurotransmițătorii dau semnale sistemului nervos prin sistemul
gastrointestinal și aceste semnale vor fi transportate la creier prin nervul vag sau nervul spinal[55]
[56][57]
. Acest fapt e demonstat de faptul că modificarea microbiomului a avut ca rezultat reducerea
efectelor anxietății – și a depresiei – la șoareci, dar nu și la subiecții fără nervi vagi[58].

O altă cale cheie este axa HPA, după cum este menționată mai sus[57]. Microbii pot controla
nivelurile de citokine din corp, iar alterarea nivelurilor de citokină creează efecte directe asupra
suprafețelor creierului precum hipotalamusul, suprafața care cauzează activitatea axei HPA. Axa
HPA regulează producția de cortizol, hormon care participă la reacția corpului la stres[57]. Când
activitatea HPA se manifestă, nivelurile de cortizol cresc, prelucrând și reducând anxietatea în
situații stresante. Aceste căi, precum și efectele specifice a taxonilor individuali de microbi nu
sunt încă suficient de bine înțelese, dar comunicarea dintre microbiomurile pântecelui și creier
este incontestabilă, ca și abilitatea acestor căi de a altera nivelele de anxietate.

Cu aceasta comunicare vine potențialul de a trata anxietatea. S-a arătat că prebioticele și


probioticele reduc anxietatea. De exemplu, experimentele în care șoarecilor li s-au dat prebiotice
fructo- și galacto-oligozaharide[59] și probioticele lactobacillus [58] au demonstrat o capacitate de a
reduce anxietatea. La oameni, rezultatele nu sunt la fel de concrete, dar sunt promițătoare[60][61].

Genetică

Genetica și istoria familială (e.g. anxietatea parentală) pot pune individual la un risc crescut de
tulburare de anxietate, dar în general stimuli externi îi vor cauza începutul sau exacerbarea.[57]
Estimările influenței genetice asupra anxietății, bazate pe studiile pe gemeni, se întind de la 25%
la 40% în funcție de tipul specific și de grupa de vârstă studiată.De exemplu, diferențele genetice
constiuie un dezacord de 43% la tulburarea de panică și 28% la tulburarea de anxietate
generalizată.[58] Studiile longitudinale ale genenilor au arătat că stabilitatea moderată a anxietății
din copilărie până la maturitate este în principal influențată de influența genetică.[62][63] Când se
investighează cum anxietatea se transmite de la părinți la copii, este important de luat în
considerare rolul genelor precum și al mediilor, de exemplu utilizând designul intergenerational
copii-de-gemeni.[64]

Multe studii din trecut au utilizat o abordare a unei gene candidat pentru a testa dacă genele
individuale sunt asociate cu anxietatea. Aceste investigații s-au bazat pe ipoteze despre cum
anumite gene influențează neurotransmițătorii (precum serotonina și noradrenalina) și hormonii
(precum cortizolul), care sunt implicați în anxietate. Nici una dintre aceste descoperiri n-a putut
fi reprodusă bine.[59][60][61], cu posibila excepție a TMEM132D, COMT și MAO-A.[65] Semnătura
epigenetică a BDNF, genă care codifică numele unei proteine numită „factor neurotrofic derivate
din creier” care se află în creier, a fost de asemenea asociată cu anxietatea și modele specifice de
activitate neurală.[62] iar o genă receptor pentru BDNF numită NTRK2 a fost asociată cu
anxietatea într-o investigație largă a genomului.[66] Motivul pentru care cele mai multe
descoperiri de gene candidat este că anxietatea este o trăsătură complex care este influențată de
multe variante genomice, fiecare din ele având un mic efect de sine stătător. Tot mai mult,
studiile cu privire la anxietate utilizează o abordare ipoteze-libere pentru a cerceta genomurile
care sunt impolicate în anxietate utilizând probe pentru a găsi asocieri cu variante care au efecte
mici. Cele mai largi cercetări ale arhitecturii genetice comune a anxietății au fost facilitate de UK
Biobank, consorțiul ANGST și CRC Fear, Anxiety and Anxiety Disorders.[66][67][68]

Condiții medicale

Multe condiții medicale pot cauza anxietate. E vorba de condiții care afectează abilitatea de a
respira, precum BPOC și astmul și dificultatea de a respira care adesea are loc în preajma morții.
[69][70][71]
Condițiile care cauzează dureri abdominale sau dureri de piept pot cauza anxietate și se
poate în anumite cazuri să fie vorba de o somatizare a anxietății;[72][73] același lucru este adevărat
pentru anumite disfuncții sexuale.[74][75] Condițiile care afectează fața sau pielea pot cauza
anxietate socială mai ales printre adolescenți,[76] iar dizabilitățile de dezvoltare adesea duc la
anxietate socială la copii de asemenea.[77] Condițiile care amenință viața precum cancerul
cauzează de asemenea anxietate.[78]

În plus, anumite boli organice pot fi prezente alături de anxietate sau simptome care imită
anxietatea.[12][13] Printre tulburări se numără anumite boli endocrine (hipo- și hipertiroidism,
hiperprolactinemia),[13][79] tulburări metabolice (diabeturi),[13][80][81] stări de deficiențe (niveluri
scăzute de vitamina D, B2, B12, acid folic),[13] boli gastrointestinale (celiachie, sensibilitate non-
celiacă la gluten, boala de inflamare a intestinului),[82][83][84] boli de inimă, boli ale sângelui
(anemie),[13] accidente vasculare cerebrale (accident ischemic tranzitoriu, accident vascular
cerebral),[13] și boli de degenerare a creierului (boala Parkinson, demență, scleroză multiplă,
boala Huntington), printre altele.[13][85][86][87]

Efectul substanțelor

Anumite droguri pot cauza sau înrăutăți anxietatea, fie de pe urma intoxicării, a lăsării sau a
uzului cronic. Aici sunt incluse alcoolul, tutunul, marijuana, sedativele (inclusive prescripția de
benzodiazepine), opioide (inclusive presecripția de ucigași ai suferinței și droguri ilicite ca
heroina), stimulanți (precum cafeina, cocaina și amfetaminele), halucinogeni și inhalanți.[88] Deși
mulți afirmă că își tratează anxietatea cu aceste substanțe, ameliorarea anxietății de pe urma
drogurilor are efecte de obicei pe termen scurt (anxietatea întrutățindu-se pe termen lung, uneori
devenind acută după ce efectele drogurilor dispar) și se tinde să fie exagerate. Expunerea acută la
nivele toxice de benzen pot cauza euforie, anxietate și iritabilitate care durează două săptămâni
după expunere.[89]

Psihologic

Abilitățile slabe de a face față situației (e.g., rigiditatea/inflexibilitatea în rezolvarea unei


probleme, negarea, evitarea, impulsivitatea, așteptări extreme de la sine, gânduri negative,
instabilitate afectivă și incapacitatea de a se concentra pe probleme) sunt asociate cu anxietatea.
Anxietatea este de asemenea legată și perpetuată de așteptările pesimiste ale persoanei cu privire
la rezultate și de cum face cineva față părerilor negative.[90] Temperamentul (e.g.,nevroza)[40] și
atitudinile (e.g. pesimism) sunt de asemenea factori de risc pentru axietate.[88][91]
Distorsiuni cognitive precum suprageneralizarea, dramatizarea exagerată, citirea minții,
raționarea emoțională, trucul binocular și filtrul mintal pot duce la anxietate. De exemplu, o
credință suprageneralizată că ceva rău se întâmplă „mereu” îl poate conduce pe cineva la frici
excesive de situații cu risc minim și la a evita situații sociale benigne din cauza anxietății legate
de jenă. În plus, cei care au anxietate înaltă pot de asemenea crea evenimente de viață viitoare
stresante. [92] Luate împreună, aceste descoperiri sugerează că gândurile anxioase pot duce la
anxietate care anticipează legată de evenimente stresante, care pot produce mai multă anxietate.
Anumite gânduri nesănătoase pot fi ținte pentru tratamentul de succes cu terapie cognitivă.

Teoria psihodinamică susține că anxietatea este adesea rezutatul unor dorințe sau frici
inconștiente care se manifestă prin mecanisme de apărare maladaptive (precum desființarea,
reprimarea, anticiparea, regresiunea, somatizarea, pasiv-agresivitatea, disocierea) care se
dezvoltă pentru a se adapta la probleme cu obiecte timpurii (e.g., cei care te îngrijesc) și eșecuri
empatice din copilărie. De exemplu, descurajarea părintească constantă prin furie poate avea ca
rezultarea reprimarea senzațiilor de furie care se manifestă ca suferință gastrointenstinală
(somatizare) când este provocată de altcineva în timp ce furia rămâne inconștientă și în afara
conștientizării individuale. Asemenea conflicte pot fi ținte ale unui tratament de succes cu terapia
psihodinamică. În timp ce terapia psihodinamică tinde să exploreze originile de bază ale
anxietății, terapia cognitiv comportamentală s-a dovedit a fi un tratament de succes pentru
anxietate prin schimbarea gândurilor iraționale și a comportamentelor nedorite.

Psihologia evolutivă

O explicație a psihologiei evolutive este că anxietatea crescută servește ca scop al vigilenței


crescute în raport cu amenințări potențiale din mediu precum tendința crescută de a acționa
proactiv în legătură cu asemenea amenințări posibile. Aceasta poate cauza reacții fals pozitive,
dar un individ care suferă de anxietate poate de asemenea să evite amenințări reale. Prin aceasta
se explică de ce oamenii anxioși sunt mai puțin înclinați să moară în accidente.[93]

Când oamenii se confruntă cu stimulanți neplăcuți și potențial nocivi precum gusturi sau
mirosuri urâte, scanările arată o circulație sanguine crescută în migdală.[94][95] În aceste studii,
participanții de asemenea au raportat că au anxietate moderată. Aceasta ar putea indica că
anxietatea este un mecanism de protecție ce a fost proiectat să prevină organismul de la a se
angaja în comportamente potențial nocive.

Social

Factorii de risc sociali pentru anxietate pot fi o istorie traumatică (e.g., atacul sau abuzul fizic,
sexual sau emotional), experiențe de viață timpurii și factori parentali (e.g., respingerea, lipsa
cădurii, multa ostilitate, disciplina aspră, afecte negative părintești mari, creșterea anxioasă a
copilului, modelarea de comportament disfuncțional și cu abuz de droguri, descurajarea
emoțiilor, socializare slabă, atașament slab și abuzul și neglijarea copilului), factori culturali
(e.g., familii/culturi stoice, minorități persecutate inclusiv cei cu dizabilități) și socioeconomici
(e.g., lipsa educației, neangajarea, sărăcia – deși țările dezvoltate au rate mai mari de tulburări de
anxietate decât țările în curs de dezvoltare).[88][96]
Socializarea genurilor

Printre factorii contextuali despre care se crede că contribuie la anxietate sunt socializarea
genurilor și experiențele de înățare. În special, mijloacele și măiestria învățării (până în punctul
care oamenii își percep viețile ca fiind sub controlul lor propriu), care include trăsături precum
încrederea în sine, independența și competivitatea mijlocesc complet relația dintre gen și
anxietate. Însă, în privința anxietății, diferențele de gen există, femeile având niveluri mai mari
de anxietate în comparație cu bărbații, iar socializarea genurilor și măiestria învățării explică
aceste diferențe de gen.[97][necesită citare medicală] Cercetările au demonstrate modurile în care
proeminența facial din imaginile fotografice diferă de la bărbați la femei. De exemplu, în
fotografiile oficiale online ale politicienilor din toată lumea, fețele femeilor sunt mai puțin
proeminente decât ale bărbaților. Diferența din aceste imagini tinde în prezent să fie mai mare în
culturile cu mai mare egalitate instituțională de gen.[98]

Frica
Aplicant la un job cu expresie facilă îngrijorată

Anxietatea se deosebește de frică, care este un răspuns cognitiv și emoțional adecvat la o


amenințare percepută.[99] Anxietatea are legătură cu comportamente specifice precum reacții de
luptă sau fugă, comportamente defensive sau încercări de a scăpa. Se întâmplă în situații doar
percepute ca incontrolabile sau inevitabile, dar în realitate nu sunt așa.[100] David Barlow
definește anxietatea ca „o stare de dispoziție orientată spre viitor în care cineva nu este gata sau
pregătit să încerce să se facă față evenimentelor negative pe cale să se întâmple,”[101] și că este o
distincție între pericolele viitoare și prezente care separă anxietatea de frică. Altă descriere a
anxietății constră în agonie, groază, teroare sau neliniște.[102] În psihologia pozitivă, anxietatea
este descrisă ca starea mintală care rezultă în urma unei provocări dificile pentru care subiectul
are insuficiente abilități de a face față.[103]

Frica și anxietatea pot fi diferențiate în patru sfere: (1) durata experienței emoționale, (2)
concentrarea temporală, (3) specificitatea amenințării și (4) direcția motivată. Frica are o
perioadă scurtă, este concentrată pe prezent, pusă în mișcare în legătură cu o amenințare
specifică și facilitează scăparea de amenințare; anxietatea, pe de altă parte, durează mult, este
concentrată pe viitor, e în mare concentrată pe o amenințare vagă și duce la o precauție excesivă
când este vorba de abordarea unei amenințări potențiale și se interferează cu capacitatea
constructivă de a face față situației.[104]

Referințe
1. ^ Abnormal psychology (ed. 4th). New York: W.W. Norton & Company. Parametru
necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)[necesită pagina]
2. ^ Davison, Gerald C. (2008). Abnormal Psychology. Toronto: Veronica Visentin. p. 154.
ISBN 978-0-470-84072-6. Parametru necunoscut |name-list-format= ignorat (ajutor)
3. ^ a b c d American Psychiatric Association (2013). Diagnostic and Statistical Manual of
Mental Disorders (ed. Fifth). Arlington, VA: American Psychiatric Publishing. p. 189.
ISBN 978-0-89042-555-8.
4. ^ Psychiatric and Behavioral Disorders in Intellectual and Developmental Disabilities
(ed. 2nd). Cambridge University Press. 2007. ISBN 9781139461306. Parametru
necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)[necesită pagina]

5. ^ a b c Psychiatric and Mental Health Nursing: The Craft of Caring. Londra: Edward
Arnold. 2003. ISBN 978-0-340-81026-2. Parametru necunoscut |vauthors= ignorat
(ajutor)[necesită pagina]
6. ^ a b c d e American Psychiatric Association (2013). Diagnostic and Statistical Manual of
Mental Disorders (ed. 5th). Arlington: American Psychiatric Publishing. pp. 189–195.
ISBN 978-0-89042-555-8.
7. ^ Reynolds, Chandra A. (16 iunie 2013). „Robert Plomin, John C. DeFries, Valerie S.
Knopik, Jenae M. Neiderhiser, Behavioral Genetics (6th Edition)”. Behavior Genetics.
43 (4): 360–361. doi:10.1007/s10519-013-9598-6. ISSN 0001-8244.
8. ^ Smoller, Jordan W.; Block, Stefanie R.; Young, Mirella M. (noiembrie 2009). „Genetics
of anxiety disorders: the complex road from DSM to DNA”. Depression and Anxiety. 26
(11): 965–975. doi:10.1002/da.20623. ISSN 1091-4269. PMID 19885930.
9. ^ Craske, Michelle G.; Stein, Murray B.; Eley, Thalia C.; Milad, Mohammed R.;
Holmes, Andrew; Rapee, Ronald M.; Wittchen, Hans-Ulrich (4 mai 2017). „Anxiety
disorders”. Nature Reviews Disease Primers. 3: 17024. doi:10.1038/nrdp.2017.24.
ISSN 2056-676X. PMID 28470168.
10. ^ Smoller, Jordan W.; Andreassen, Ole A.; Edenberg, Howard J.; Faraone, Stephen V.;
Glatt, Stephen J.; Kendler, Kenneth S. (14 martie 2018). „Correction to: Psychiatric
genetics and the structure of psychopathology”. Molecular Psychiatry. 24 (3): 471.
doi:10.1038/s41380-018-0026-4. ISSN 1359-4184. PMID 29540840.
11. ^ Kendler, Kenneth S. (Iulie 2004). „Major Depression and Generalised Anxiety
Disorder”. FOCUS. 2 (3): 416–425. doi:10.1176/foc.2.3.416. ISSN 1541-4094. Verificați
datele pentru: |date= (ajutor)

12. ^ a b c d e World Health Organization (2009). Pharmacological Treatment of Mental


Disorders in Primary Health Care (PDF). Geneva. ISBN 978-92-4-154769-7. Arhivat
(PDF) din originalul de la 20 noiembrie 2016. Parametru necunoscut |df= ignorat (ajutor)

13. ^ a b c d e f g h i „Psychiatric emergencies (part III): psychiatric symptoms resulting from


organic diseases”. European Review for Medical and Pharmacological Sciences. 17
Suppl 1: 86–99. februarie 2013. PMID 23436670. Parametru necunoscut |vauthors=
ignorat (ajutor)
14. ^ „Psychiatric emergencies (part II): psychiatric disorders coexisting with organic
diseases”. European Review for Medical and Pharmacological Sciences. 17 Suppl 1: 65–
85. Februarie 2013. PMID 23436669. Parametru necunoscut |vauthors= ignorat
(ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

15. ^ a b c „Psychiatric emergencies (part I): psychiatric disorders causing organic


symptoms”. European Review for Medical and Pharmacological Sciences. 17 Suppl 1:
55–64. Februarie 2013. PMID 23436668. Parametru necunoscut |vauthors= ignorat
(ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

16. ^ „Generalized anxiety disorder: acute and chronic treatment”. CNS Spectrums. 9 (10):
716–23. octombrie 2004. doi:10.1017/S1092852900022367. PMID 15448583. Parametru
necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)

17. ^ „Depression Hotline | Call Our Free, 24 Hour Depression Helpline”.


PsychGuides.com. Accesat în 11-10-2018. Verificați datele pentru: |access-date=
(ajutor)
18. ^ Smith, Melinda (2008, June). Anxiety attacks and disorders: Guide to the signs,
symptoms, and treatment options. Recuperat pe 3 martie 2009, from Helpguide Web site:
„HelpGuide.org”. Arhivat din original la 7 martie 2009. Accesat în 04-03-2009.
Parametru necunoscut |df= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |access-date=
(ajutor)
19. ^ (1987–2008). Anxiety Symptoms, Anxiety Attack Symptoms (Panic Attack
Symptoms), Symptoms of Anxiety. Retrieved March 3, 2009, from Anxiety Centre
Website: „Anxiety Symptoms and Signs – over 100 listed”. Arhivat din originalul de la 7
martie 2009. Accesat în 4 martie 2009. Parametru necunoscut |df= ignorat (ajutor)

20. ^ (1987–2008). Anxiety symptoms – Fear of dying. Recuperat pe 3 martie 2009, from
Anxiety Centre Website: „Fear of dying anxiety symptom”. Arhivat din originalul de la 5
martie 2009. Accesat în 04-03-2009. Parametru necunoscut |df= ignorat (ajutor);
Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)

21. ^ a b Tillich, Paul (1952). The Courage To Be. New Haven: Yale University Press. p. 76.
ISBN 978-0-300-08471-9. Parametru necunoscut |name-list-format= ignorat (ajutor)

22. ^ Abulof, Uriel (2015). The Mortality and Morality of Nations. New York: Cambridge
University Press. p. 26. ISBN 978-1-107-09707-0. Parametru necunoscut |name-list-
format= ignorat (ajutor)

23. ^ Hjelle, Larry; Ziegler, Daniel (1981). Personality Theories: Basic Assumptions,
Research, and Applications. McGraw-Hill. p. 494. ISBN 9780070290631.
24. ^ Teigen, Karl Halvor (1994). „Yerkes-Dodson: A Law for all Seasons”. Theory &
Psychology. 4 (4): 525–547. doi:10.1177/0959354394044004. Parametru necunoscut |
name-list-format= ignorat (ajutor)

25. ^ „Cognitive and emotional components of test anxiety: a distinction and some initial
data”. Psychological Reports. 20 (3): 975–8. iunie 1967. doi:10.2466/pr0.1967.20.3.975.
PMID 6042522. Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Parametru
necunoscut |doi-access= ignorat (ajutor)

26. ^ „Comorbidity of test anxiety and other anxiety disorders in children”. Journal of
Abnormal Child Psychology. 16 (3): 275–87. iunie 1988. doi:10.1007/BF00913800.
PMID 3403811. Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)

27. ^ „A cognitive-behavioral model of anxiety in social phobia”. Behaviour Research and


Therapy. 35 (8): 741–56. august 1997. doi:10.1016/S0005-7967(97)00022-3.
PMID 9256517. Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)

28. ^ a b Mathur, Shachi; Khan, Waheeda (2011). „Impact of Hypnotherapy on Examination


Anxiety and Scholastic Performance among School” (PDF). Delhi Psychiatry Journal. 14
(2): 337–42. CiteSeerX 10.1.1.1027.7497  . Parametru necunoscut |name-list-format=
ignorat (ajutor)
29. ^ Hall-Flavin, Daniel K. „Is it possible to overcome test anxiety?”. Mayo Clinic. Mayo
Foundation for Medical Education and Research. Arhivat din originalul de la 5
septembrie 2015. Accesat în 11 august 2015. Parametru necunoscut |name-list-
format= ignorat (ajutor); Parametru necunoscut |df= ignorat (ajutor)

30. ^ Hofmann, Stefan G.; Dibartolo, Patricia M. (2010). „Introduction: Toward an


Understanding of Social Anxiety Disorder”. Social Anxiety. pp. xix–xxvi.
doi:10.1016/B978-0-12-375096-9.00028-6. ISBN 978-0-12-375096-9. Parametru
necunoscut |name-list-format= ignorat (ajutor)

31. ^ Thomas, Ben; Hardy, Sally; Cutting, Penny, ed. (1997). Mental Health Nursing:
Principles and Practice. London: Mosby. ISBN 978-0-7234-2590-8. Parametru
necunoscut |name-list-format= ignorat (ajutor)[necesită pagina]

32. ^ „Social functioning in youth with anxiety disorders: association with anxiety severity
and outcomes from cognitive-behavioral therapy”. Child Psychiatry and Human
Development. 44 (1): 1–18. februarie 2013. doi:10.1007/s10578-012-0307-0.
PMID 22581270. Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)

33. ^ Stephan, Walter G.; Stephan, Cookie White (1985). „Intergroup Anxiety”. Journal of
Social Issues. 41 (3): 157–175. doi:10.1111/j.1540-4560.1985.tb01134.x. Parametru
necunoscut |name-list-format= ignorat (ajutor)

34. ^ „The threat of appearing prejudiced and race-based attentional biases”. Psychological
Science. 19 (2): 98–102. februarie 2008. doi:10.1111/j.1467-9280.2008.02052.x.
PMID 18271854. Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)

35. ^ „Implicit and explicit memory bias in anxiety”. Journal of Abnormal Psychology. 98
(3): 236–40. august 1989. doi:10.1037/0021-843x.98.3.236. PMID 2768658. Parametru
necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)

36. ^ Richards, Anne; French, Christopher C. (1991). „Effects of encoding and anxiety on
implicit and explicit memory performance”. Personality and Individual Differences. 12
(2): 131–139. doi:10.1016/0191-8869(91)90096-t. Parametru necunoscut |name-list-
format= ignorat (ajutor)

37. ^ „Intergroup anxiety effects on implicit racial evaluation and stereotyping”. Emotion.
12 (6): 1273–80. Decembrie 2012. CiteSeerX 10.1.1.659.5717  . doi:10.1037/a0029016.
PMID 22775128. Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele
pentru: |date= (ajutor)

38. ^ „The antecedents and implications of interracial anxiety”. Personality & Social
Psychology Bulletin. 29 (6): 790–801. iunie 2003. doi:10.1177/0146167203029006011.
PMID 15189634. Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)

39. ^ „Anxiety”. decembrie 1997. Arhivat din original la 20 septembrie 2007. Accesat în 12
ianuarie 2008. Parametru necunoscut |df= ignorat (ajutor); Parametru necunoscut |
vauthors= ignorat (ajutor)

40. ^ a b „Neuroticism's prospective association with mental disorders halves after


adjustment for baseline symptoms and psychiatric history, but the adjusted association
hardly decays with time: a meta-analysis on 59 longitudinal/prospective studies with 443
313 participants”. Psychological Medicine. 46 (14): 2883–2906. octombrie 2016.
doi:10.1017/S0033291716001653. PMID 27523506. Parametru necunoscut |vauthors=
ignorat (ajutor)
41. ^ Mental Health Nursing: From first principles to professional practice. Stanley
Thornes. Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)[necesită pagina]

42. ^ „Gulf Bend MHMR Center”. Accesat în 11-10-2018. Verificați datele pentru: |access-
date= (ajutor)

43. ^ Downey, Jonathan (27 aprilie 2008). „Premium choice anxiety”. The Times. Londra.
Arhivat din originalul de la 3 februarie 2014. Accesat în 25 aprilie 2010. Parametru
necunoscut |name-list-format= ignorat (ajutor); Parametru necunoscut |df= ignorat
(ajutor)
44. ^ Is choice anxiety costing british 'blue chip' business? Arhivat 22 December 2015[Nepotrivire
dată]
la Wayback Machine., Capgemini, 16 aug 2004
45. ^ a b „Anxiety and decision-making”. Biological Psychiatry. 72 (2): 113–8. iulie 2012.
doi:10.1016/j.biopsych.2011.12.027. PMC 3864559  . PMID 22325982. Parametru
necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)

46. ^ a b „Anxiety Disorders”. NIMH. martie 2016. Arhivat din originalul de la 27 iulie 2016.
Accesat în 14 august 2016. Parametru necunoscut |df= ignorat (ajutor)

47. ^ a b c d „Anxiety”. Lancet. 388 (10063): 3048–3059. decembrie 2016.


doi:10.1016/S0140-6736(16)30381-6. PMID 27349358. Parametru necunoscut |
vauthors= ignorat (ajutor)
48. ^ „Lifetime prevalence and age-of-onset distributions of mental disorders in the World
Health Organization's World Mental Health Survey Initiative”. World Psychiatry. 6 (3):
168–76. octombrie 2007. PMC 2174588  . PMID 18188442. Parametru necunoscut |
vauthors= ignorat (ajutor)

49. ^ Scarre, Chris (1995). Chronicle of the Roman Emperors. Thames & Hudson. pp. 168–
9. ISBN 978-5-00-050775-9. Parametru necunoscut |name-list-format= ignorat
(ajutor)[necesită pagina]
50. ^ „From normal fear to pathological anxiety”. Psychological Review. 105 (2): 325–50.
aprilie 1998. doi:10.1037/0033-295X.105.2.325. PMID 9577241. Parametru necunoscut
|vauthors= ignorat (ajutor)

51. ^ Nolen-Hoeksema, S. (2013). (Ab)normal Psychology (6th edition). McGraw Hill.


[necesită pagina]

52. ^ Compassion and Healing in Medicine and Society: On the Nature and Use of
Attachment Solutions to Separation Challenges. Johns Hopkins University Press. 2011.
p. 172. ISBN 978-1-4214-0220-8. Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)

53. ^ How the Brain Talks to Itself: A Clinical Primer of Psychotherapeutic Neuroscience.
Haworth. 1998. p. 284. ISBN 978-0-7890-0408-6. Parametru necunoscut |vauthors=
ignorat (ajutor)
54. ^ a b „Neural correlates of reward processing in adolescents with a history of inhibited
temperament”. Psychological Science. 20 (8): 1009–18. august 2009.
doi:10.1111/j.1467-9280.2009.02401.x. PMC 2785902  . PMID 19594857. Parametru
necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)

55. ^ a b Kennedy, P.J.; Cryan, J.F.; Dinan, T.G.; Clarke, G. (2017). „Kynurenine pathway
metabolism and the microbiota-gut-brain axis”. Neuropharmacology. 112: 399–412.
doi:10.1016/j.neuropharm.2016.07.002. ISSN 0028-3908.
56. ^ a b Dinan, Timothy G.; Stilling, Roman M.; Stanton, Catherine; Cryan, John F. (2015).
„Collective unconscious: How gut microbes shape human behavior”. Journal of
Psychiatric Research. 63: 1–9. doi:10.1016/j.jpsychires.2015.02.021. ISSN 0022-3956.
57. ^ a b c de Weerth, Carolina (2017). „Do bacteria shape our development? Crosstalk
between intestinal microbiota and HPA axis”. Neuroscience & Biobehavioral Reviews.
83: 458–471. doi:10.1016/j.neubiorev.2017.09.016. ISSN 0149-7634.
58. ^ a b Bravo, J. A.; Forsythe, P.; Chew, M. V.; Escaravage, E.; Savignac, H. M.; Dinan, T.
G.; Bienenstock, J.; Cryan, J. F. (29-08-2011). „Ingestion of Lactobacillus strain
regulates emotional behavior and central GABA receptor expression in a mouse via the
vagus nerve”. Proceedings of the National Academy of Sciences. 108 (38): 16050–
16055. doi:10.1073/pnas.1102999108. ISSN 0027-8424. Verificați datele pentru: |date=
(ajutor)
59. ^ Burokas, Aurelijus; Arboleya, Silvia; Moloney, Rachel D.; Peterson, Veronica L.;
Murphy, Kiera; Clarke, Gerard; Stanton, Catherine; Dinan, Timothy G.; Cryan, John F.
(2017). „Targeting the Microbiota-Gut-Brain Axis: Prebiotics Have Anxiolytic and
Antidepressant-like Effects and Reverse the Impact of Chronic Stress in Mice”.
Biological Psychiatry. 82 (7): 472–487. doi:10.1016/j.biopsych.2016.12.031. ISSN 0006-
3223.
60. ^ Benton, D; Williams, C; Brown, A (6 decembrie 2006). „Impact of consuming a milk
drink containing a probiotic on mood and cognition”. European Journal of Clinical
Nutrition. 61 (3): 355–361. doi:10.1038/sj.ejcn.1602546. ISSN 0954-3007.
61. ^ Schmidt, Kristin; Cowen, Philip J.; Harmer, Catherine J.; Tzortzis, George; Errington,
Steven; Burnet, Philip W. J. (3 decembrie 2014). „Prebiotic intake reduces the waking
cortisol response and alters emotional bias in healthy volunteers”. Psychopharmacology.
232 (10): 1793–1801. doi:10.1007/s00213-014-3810-0. ISSN 0033-3158.
62. ^ Waszczuk, Monika A.; Zavos, Helena M. S.; Gregory, Alice M.; Eley, Thalia C. (1
august 2014). „The Phenotypic and Genetic Structure of Depression and Anxiety
Disorder Symptoms in Childhood, Adolescence, and Young Adulthood”. JAMA
Psychiatry. 71 (8): 905–16. doi:10.1001/jamapsychiatry.2014.655. ISSN 2168-622X.
PMID 24920372.
63. ^ Nivard, M. G.; Dolan, C. V.; Kendler, K. S.; Kan, K.-J.; Willemsen, G.; van
Beijsterveldt, C. E. M.; Lindauer, R. J. L.; van Beek, J. H. D. A.; Geels, L. M. (4
septembrie 2014). „Stability in symptoms of anxiety and depression as a function of
genotype and environment: a longitudinal twin study from ages 3 to 63 years”.
Psychological Medicine. 45 (5): 1039–1049. doi:10.1017/s003329171400213x.
ISSN 0033-2917. PMID 25187475.
64. ^ Eley, Thalia C.; McAdams, Tom A.; Rijsdijk, Fruhling V.; Lichtenstein, Paul; Narusyte,
Jurgita; Reiss, David; Spotts, Erica L.; Ganiban, Jody M.; Neiderhiser, Jenae M. (iulie
2015). „The Intergenerational Transmission of Anxiety: A Children-of-Twins Study”
(PDF). American Journal of Psychiatry. 172 (7): 630–637.
doi:10.1176/appi.ajp.2015.14070818. ISSN 0002-953X. PMID 25906669.
65. ^ Howe, A S; Buttenschøn, H N; Bani-Fatemi, A; Maron, E; Otowa, T; Erhardt, A;
Binder, E B; Gregersen, N O; Mors, O (22 septembrie 2015). „Candidate genes in panic
disorder: meta-analyses of 23 common variants in major anxiogenic pathways”.
Molecular Psychiatry. 21 (5): 665–679. doi:10.1038/mp.2015.138. ISSN 1359-4184.
PMID 26390831.
66. ^ a b Format:Cite bioRxiv
67. ^ Martin, Nick; Otowa, Takeshi; Lee, Minyoung; Hartman, Catharina; Oldehinkel,
Albertine; Preisig, Martin; Jörgen Grabe, Hans; Middeldorp, Christel; Penninx, Brenda
(2017). „Meta-Analysis of Genome-Wide Association Studies of Anxiety Disorders”.
European Neuropsychopharmacology. 27: S501. doi:10.1016/j.euroneuro.2016.09.604.
ISSN 0924-977X.
68. ^ Deckert, Jurgen; Weber, Heike; Pauli, Paul; Reif, Andreas (2017). „Glrb Allelic
Variation Associated with Agoraphobic Cognitions, Increased Startle Response and Fear
Network Activation”. European Neuropsychopharmacology. 27: S503.
doi:10.1016/j.euroneuro.2016.09.607. ISSN 0924-977X.
69. ^ „Treating Dyspnea: Is Oxygen Therapy the Best Option for All Patients?”. The
Medical Clinics of North America. 100 (5): 1123–30. septembrie 2016.
doi:10.1016/j.mcna.2016.04.018. PMID 27542431. Parametru necunoscut |vauthors=
ignorat (ajutor)
70. ^ „Management of chronic obstructive pulmonary disease beyond the lungs”. The
Lancet. Respiratory Medicine. 4 (11): 911–924. noiembrie 2016. doi:10.1016/S2213-
2600(16)00097-7. PMID 27264777. Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)

71. ^ „Strategies to improve anxiety and depression in patients with COPD: a mental health
perspective”. Neuropsychiatric Disease and Treatment. 12: 297–328. 2016.
doi:10.2147/NDT.S79354. PMC 4755471  . PMID 26929625. Parametru necunoscut |
vauthors= ignorat (ajutor)

72. ^ „Personality traits and emotional patterns in irritable bowel syndrome”. World
Journal of Gastroenterology. 22 (28): 6402–15. iulie 2016.
doi:10.3748/wjg.v22.i28.6402. PMC 4968122  . PMID 27605876. Parametru necunoscut
|vauthors= ignorat (ajutor)

73. ^ „How to Diagnose and Treat Functional Chest Pain”. Current Treatment Options in
Gastroenterology. 14 (4): 429–443. decembrie 2016. doi:10.1007/s11938-016-0106-y.
PMID 27709331. Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)

74. ^ „Psychological and Interpersonal Dimensions of Sexual Function and Dysfunction”.


The Journal of Sexual Medicine. 13 (4): 538–71. aprilie 2016.
doi:10.1016/j.jsxm.2016.01.019. PMC 4442989  . PMID 27045257. Parametru
necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)

75. ^ „The pathophysiology of acquired premature ejaculation”. Translational Andrology


and Urology. 5 (4): 434–49. august 2016. doi:10.21037/tau.2016.07.06. PMC 5001985 
. PMID 27652216. Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)

76. ^ „The psychosocial impact of acne, vitiligo, and psoriasis: a review”. Clinical,
Cosmetic and Investigational Dermatology. 9: 383–392. 2016.
doi:10.2147/CCID.S76088. PMC 5076546  . PMID 27799808. Parametru necunoscut |
vauthors= ignorat (ajutor)

77. ^ „Physical and Mental Health of Children with Developmental Coordination


Disorder”. Frontiers in Public Health. 4: 224. 2016. doi:10.3389/fpubh.2016.00224.
PMC 5075567  . PMID 27822464. Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)

78. ^ „Mental health outcomes during colorectal cancer survivorship: a review of the
literature”. Psycho-Oncology. 25 (11): 1261–1270. noiembrie 2016.
doi:10.1002/pon.3954. PMC 4894828  . PMID 26315692. Parametru necunoscut |
vauthors= ignorat (ajutor)

79. ^ „Cognitive function in untreated hypothyroidism and hyperthyroidism”. Current


Opinion in Endocrinology, Diabetes and Obesity. 15 (5): 429–33. octombrie 2008.
doi:10.1097/MED.0b013e32830eb84c. PMID 18769215. Parametru necunoscut |
vauthors= ignorat (ajutor)

80. ^ „Symptoms of depression and anxiety in youth with type 1 diabetes: A systematic
review and meta-analysis”. Psychoneuroendocrinology. 70: 70–84. august 2016.
doi:10.1016/j.psyneuen.2016.04.019. PMID 27179232. Parametru necunoscut |
vauthors= ignorat (ajutor)

81. ^ „Prevalence of anxiety in adults with diabetes: a systematic review”. Journal of


Psychosomatic Research. 53 (6): 1053–60. decembrie 2002. doi:10.1016/S0022-
3999(02)00417-8. PMID 12479986. Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)

82. ^ „Psychological morbidity of celiac disease: A review of the literature”. United


European Gastroenterology Journal. 3 (2): 136–45. aprilie 2015.
doi:10.1177/2050640614560786. PMC 4406898  . PMID 25922673. Parametru
necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)

83. ^ „Systematic review: noncoeliac gluten sensitivity”. Alimentary Pharmacology &


Therapeutics. 41 (9): 807–20. mai 2015. doi:10.1111/apt.13155. PMID 25753138.
Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)

84. ^ „Depression and anxiety in patients with Inflammatory Bowel Disease: A systematic
review”. Journal of Psychosomatic Research. 87: 70–80. august 2016.
doi:10.1016/j.jpsychores.2016.06.001. PMID 27411754. Parametru necunoscut |
vauthors= ignorat (ajutor)

85. ^ „The prevalence of neuropsychiatric symptoms in Alzheimer's disease: Systematic


review and meta-analysis”. Journal of Affective Disorders. 190: 264–271. ianuarie 2016.
doi:10.1016/j.jad.2015.09.069. PMID 26540080. Parametru necunoscut |vauthors=
ignorat (ajutor)
86. ^ „Depression, anxiety, and apathy in Parkinson's disease: insights from neuroimaging
studies”. European Journal of Neurology. 23 (6): 1001–19. iunie 2016.
doi:10.1111/ene.13002. PMC 5084819  . PMID 27141858. Parametru necunoscut |
vauthors= ignorat (ajutor)

87. ^ „The incidence and prevalence of psychiatric disorders in multiple sclerosis: a


systematic review”. Multiple Sclerosis. 21 (3): 305–17. martie 2015.
doi:10.1177/1352458514564487. PMC 4429164  . PMID 25583845. Parametru
necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)

88. ^ a b c American Psychiatric Association (2013). Diagnostic and statistical manual of


mental disorders (ed. 5th). Arlington, VA: American Psychiatric Association.[necesită pagina]
89. ^ „CDC – The Emergency Response Safety and Health Database: Systemic Agent:
BENZENE – NIOSH”. www.cdc.gov. Arhivat din originalul de la 17 ianuarie 2016.
Accesat în 27 ianuarie 2016. Parametru necunoscut |df= ignorat (ajutor)

90. ^ „Anxiety and feedback negativity”. Psychophysiology. 47 (5): 961–7. septembrie 2010.
doi:10.1111/j.1469-8986.2010.00997.x. PMID 20374540. Parametru necunoscut |
vauthors= ignorat (ajutor)Format:Primary source inline

91. ^ „Prevention of anxiety disorders”. International Review of Psychiatry. 19 (6): 647–54.


decembrie 2007. doi:10.1080/09540260701797837. PMID 18092242. Parametru
necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)

92. ^ „Negative life events and symptoms of depression and anxiety: stress causation and/or
stress generation”. Anxiety, Stress, and Coping. 28 (4): 357–71. 2015.
doi:10.1080/10615806.2015.1005078. PMC 4772121  . PMID 25572915. Parametru
necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)

93. ^ „The bright side of being blue: depression as an adaptation for analyzing complex
problems”. Psychological Review. 116 (3): 620–54. iulie 2009. doi:10.1037/a0016242.
PMC 2734449  . PMID 19618990. Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)

94. ^ „Emotion, olfaction, and the human amygdala: amygdala activation during aversive
olfactory stimulation”. Proceedings of the National Academy of Sciences of the United
States of America. 94 (8): 4119–24. aprilie 1997. Bibcode:1997PNAS...94.4119Z.
doi:10.1073/pnas.94.8.4119. PMC 20578  . PMID 9108115. Parametru necunoscut |
vauthors= ignorat (ajutor)

95. ^ „Neural correlates of tasting concentrated quinine and sugar solutions”. Journal of
Neurophysiology. 87 (2): 1068–75. feburarie 2002. doi:10.1152/jn.00358.2001.
PMID 11826070. Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele
pentru: |date= (ajutor)

96. ^ O'Connell, Mary Ellen; Boat, Thomas; Warner, Kenneth E., ed. (2009). „Table E-4
Risk Factors for Anxiety”. Prevention of Mental Disorders, Substance Abuse, and
Problem Behaviors: A Developmental Perspective. National Academies Press. p. 530.
ISBN 978-0-309-12674-8. Parametru necunoscut |df= ignorat (ajutor); Parametru
necunoscut |name-list-format= ignorat (ajutor)

97. ^ Behnke, Ralph R.; Sawyer, Chris R. (2000). „Anticipatory anxiety patterns for male
and female public speakers”. Communication Education. 49 (2): 187–195.
doi:10.1080/03634520009379205. Parametru necunoscut |name-list-format= ignorat
(ajutor)
98. ^ Zalta, Alyson K.; Chambless, Dianne L. (2012). „Understanding Gender Differences in
Anxiety”. Psychology of Women Quarterly. 36 (4): 488–499.
doi:10.1177/0361684312450004. Parametru necunoscut |name-list-format= ignorat
(ajutor)
99. ^ Andreas Dorschel, Furcht und Angst. In: Dietmar Goltschnigg (ed.), Angst. Lähmender
Stillstand und Motor des Fortschritts. Stauffenburg, Tübingen 2012, pp. 49–54
100. ^ Öhman, Arne (2000). „Fear and anxiety: Evolutionary, cognitive, and clinical
perspectives”. În Lewis, Michael; Haviland-Jones, Jeannette M. Handbook of emotions.
New York: The Guilford Press. pp. 573–93. ISBN 978-1-57230-529-8. Parametru
necunoscut |name-list-format= ignorat (ajutor)

101. ^ „Unraveling the mysteries of anxiety and its disorders from the perspective of
emotion theory”. The American Psychologist. 55 (11): 1247–63. Noiembrie 2000.
doi:10.1037/0003-066X.55.11.1247. PMID 11280938. Parametru necunoscut |
vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

102. ^ Iacovou, Susan (Iulie 2011). „What is the Difference Between Existential
Anxiety and so Called Neurotic Anxiety?: 'The sine qua non of true vitality': An
Examination of the Difference Between Existential Anxiety and Neurotic Anxiety”.
Existential Analysis. 22 (2): 356–67. ISSN 1752-5616. Arhivat din originalul de la 19
august 2014. Parametru necunoscut |name-list-format= ignorat (ajutor); Parametru
necunoscut |df= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

103. ^ Csíkszentmihályi, Mihály (1997). Finding Flow. Parametru necunoscut |name-


list-format= ignorat (ajutor)[necesită pagina]

104. ^ „Differences between trait fear and trait anxiety: implications for
psychopathology”. Clinical Psychology Review. 31 (1): 122–37. februarie 2011.
doi:10.1016/j.cpr.2010.08.004. PMID 20817337. Parametru necunoscut |vauthors=
ignorat (ajutor)

Legături externe
 Știți cum să vă feriți de boli? Azi: Anxietatea, 30 septembrie 2009, Amos News
 DORINTA DE OCROTIRE, Gilda Fildan, Formula AS - anul 2009, numărul 875
 Top 11 metode sa-ti sperii anxietatea, Roxana Zainea, 2015
 FRICA vs ANXIETATE, Geanina Chicos, 2017

[ascunde]
v•d•m
Emoții

Acceptanță • Afecțiune • Ambivalență • Anxietate • Apatie • Auto-compătimire • Bucurie • Calm


• Confuzie • Depresie • Dezamăgire • Dezgust • Dispreț • Dor • Dor de casă • Dorință • Dragoste
• Entuziasm • Epifanie • Extaz • Fanatism • Fericire • Frică • Frustrare • Gelozie • Goliciune •
Invidie • Îndoială • Mândrie • Mânie • Melancolie • Milă • Oroare • Panică • Plictiseală •
Pocăință • Poftă • Recunoștință • Regret • Relaxare • Remușcare • Respingere • Rușine •
Satisfacție • Seninătate • Singurătate • Speranță • Suferință • Timiditate • Tristețe • Uimire •
Umilință • Ură • Vină • Veselie
Categorii:
 Mentenanță CS1: display-autori
 Articole care necesită citări suplimentare din iunie 2015

 Emoție
 Emoții
 Psihologie
 Psihiatrie
 Tulburări psihice

Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare

 Articol
 Discuție

 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric

Căutare

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare

 Cum încep pe Wikipedia


 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații

În alte proiecte

 Wikimedia Commons

Tipărire/exportare

 Creare carte
 Descarcă PDF
 Versiune de tipărit

Trusa de unelte

 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Element Wikidata
 Citează acest articol

În alte limbi

 Български
 Deutsch
 English
 Español
 Français
 Polski
 Српски / srpski
 Türkçe
 中文

Modifică legăturile
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 11 august 2019, ora 14:59.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în
condiții identice; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

 Politica de confidențialitate
 Despre Wikipedia
 Termeni
 Dezvoltatori
 Cookie statement
 Versiune mobilă

S-ar putea să vă placă și