ONCOLOGIA

Ce este oncologia?

 Oncologia este ramura medicinii care se ocupă cu studiul bolii canceroase sau
al patologiei complexe numită, generic, cancer

 Termenul “ONCOLOGIE” provine din grececul onkos (ονκος), care semnifică

masă tumorală voluminoasă, iar sufixul logos semnificând “studiul, stiinta”

 Profesionistul medical care se ocupă în majoritatea timpului său cu practicarea

oncologiei se numeşte oncolog.
 CANCERUL.
DEFINITII, FENOTIPUL MALIGN.
EPIDEMIOLOGIE, FACTORI DE RISC

Conf DR Lucian Miron

Ce este cancerul?
 Cancerul - o patologie importantă !

 Cancerul omoară mai multe persoane decât SIDA, malaria şi TBC împreună.

 Din cele 58 milioane decese anual (2005), cancerul determină 7,6 milioane
(13%) decese şi 10,5 cazuri noi în 2008

 Decesele prin cancer - 9 milioane în 2015 şi estimate la 17 milioane în 2030

 4 milioane de decese „premature” la vârste între 30 -69 de ani

 Una din două persoane (sexul masculin) şi una din trei (sexul feminin) are, a
avut sau va avea cancer
 Evolutia bolii canceroase (2008→2030)

Din 2010 cancerul a devenit principala cauză de deces

12,4 mil cazuri noi 26,4 mil cazuri noi

7,6 mil decese → 17 mil decese
13,5 milioane (24%) decese prin bolile cardio-vasculare
28 mil persoane in viață cu cancer 82 mil. persoane cu cancer

2008 2030
 Cancerul produce
Cancerul are cel mai cele mai mari
devastator impact pierderi economice
economic la nivel dintre toate primele
mondial dintre toate 15 cauze de deces la
cauzele de deces nivel mondial

Cancerul reprezinta
16,7% din anii
“sanatosi” pierduti
in Uniunea
Europeana

Impactul economic
total al deceselor si
dizabilitatilor prin 83 de milioane de ani
cancer a fost de 895 de “viata sanatoasa”
miliarde de dolari in pierduti prin moarte
2008 si disabilitati dupa
cancer in 2008

www.usatoday.com/news/health/2008-12-09-cancer_N.htm
http://www.cancer.org/acs/groups/content/@internationalaffairs/documents/document/acspc-026203.pdf
 Nixon 1971: Declaration of war on cancer

“The time has come in America when the

same kind of concentrated effort that split
the atom and took man to the moon should
be turned toward conquering this dread
disease. Let us make a total national
commitment to achieve this goal.”

“I hope in the years ahead we will look

back on this action today as the most
significant action taken during my
Signature of the Cancer Act Administration.”
 Definiţii istorice

Peyton Rous (1911): "Tumora distruge omul într-un mod unic

prin apariţia unei mase de carne din propria carne, care
proliferând devine agresivă şi imposibil de guvernat"

Willis (1952): “o masă anormală de ţesut a cărei creştere se

produce în exces faţă de normal, este necontrolată şi
neconcordantă cu cea a ţesuturilor normale şi continuă în acelaşi
mod progresiv după încetarea stimulului care a determinat-o”.
 Cancerul – un grup de boli

 Cancer este un grup de boli (peste 200) caracterizate prin creşterea

necontrolată, inavzia locală şi diseminarea de la locul de origine sau locul
primar în alte sediii ale la distanţă ale organismului.

 Cancerul este un termen “umbrelă” pentru toate tumorile maligne. Numele

derivă din cuvântul grecesc karkinos (crab) deoarece aderă, progresează lent şi
centrifug.
Cele 6 “ capacităţi” ale cancerului in anul 2000

Autonomia faţă de
semnalele de creştere

Reducerea Independenţa de
sensibilităţii la semnalele inhibitorii
apoptoză

Cancer

Dezvoltarea şi
menţinerea unei Invazia şi
vascularizaţii tumorale Metastazarea
proprii (angiogenesis)

Potenţial replicativ
nelimitat
Adaptat dupa Hanahan, et al. Cell 2000
1. Semnalizare proliferativă susţinută- autonomia
faţă de semnalele de creştere
 1. Semnalizarea proliferativă susținută
(exacerbarea capacității proliferative)
Celulă
stromă Cantități crescute (ex., VEGF) ← AVASTIN
paracrin Factori de creștere

Receptori TK
x Activare fără ligand (ex. EGFR) ← ERBITUX
autocrin
Hiperpexpresie (ex. HER2) ← HERCEPTIN
INHIBITORI:
RAS Cantități crescute • Ac. Monoclonali
Proteine
semnalizare (umanizați)
Activare fără MEK
intracelulară • Ac. scFv (intracorpi)
receptori x
MAPK
• aptameri

Factori de CANTITĂȚI
transcripție CRESCUTE
ONCOPROTEINE
ACTIVARE GENE

PROLIFERARE CELULARĂ ACTIVARE A ONCOGENELOR

2. Insensibilitatea (sustragerea) la semnalele
inhibitorii ale creşterii
 2. Sustragerea (insensibilitatea) la supresorii
proliferării

Blocare
Activarea
Program
antiproliferativ ciclu celular
proliferării
în interfază
celulare
GST : gena RB ↔ gena TP53 *proteine pRB + p53
ANORMALE Activare
Blocarea
senescență
apoptozeiși
apoptoză
Semnale Semnale
inhibitorii inhibitorii
extracelulare intracelulare

matrice celule vecine alterare ADN

3. Imortalitate celulară
3. Rezistență la moartea celulară programată
(apoptoza; autofagia; necroptoza)

LIGANZI (TNFα; FAS)

Calea extrinsecă RECEPTOR I (TNFR; FASR)
DISC
Caspază 8 8 Proteine activatoare (FADD; TRADD)
inițiatoare
Caspaze efectoare

Smac Citocrom c 3 Rezistența

APOPTOZĂ
9 la apoptoză
explică:
BCL2 MITOCONDRIE
 inițierea și progresia tumorii;
 rezistența la metodele
IN activare tradiționale de radio-, chimio-
NUCLEU și imunoterapie
BAX

p53 Calea intrinsecă

4. Potenţial replicativ nelimitat – “imortalizare
replicativă”
- unlimited replicative potential-
 5. Capacitatea de a induce angiogeneza

 Celulele normale depind de un aport de oxigen şi nutrimente

asigurat de o structură vasculară care rămâne constantă la adult

 Celulele canceroase induc angiogeneza, formarea unei reţele

vasculare proprii necesare pentru a supravieţuire şi a expansiona

 Modificarea echilibrului dintre factorii proangiogenetici şi

inhibitorii angiogenezei determină “switch”-ul angiogenetic
 Ce este angiogeneza tumorala?

Tumora mica, localizata Tumora ce poate creste si metastaza

Angiogeneza

Vas sangvin

Molecule de
semnal
 Angiogeneza tumorala

 Small tumour (1–2mm) Large tumour

 Avascular Vascular
Metastatic potential
 Dormant

Angiogenic switch
Results in overexpression
of pro-angiogenic signals,
such as VEGF

Adapted from Bergers, et al. Nature 2002

 6. Invazia şi metastazarea

 Celulele normale îşi menţin locul (sediul) în organism şi, în

general, NU migrează

 Capacitatea de migrare la distanţă (locomoţia) celulelor

canceroase determină majoritatea deceselor prin cancer (90%)

 Modificările genomului poate afecta activitatea şi/sau nivelul unor

enzime sau molecule implicate în invazia adeziunii intercelulare
Metastazarea
Hanahan & Weinberg: „HALLMARKS of cancer: the NEXT generation”. Cell, 2011
Cele 6 „capacități definitorii ale celulelor maligne”
au rezistat la „proba timpului” și
permit înțelegerea logică a complexității cancerelor

Capacități noi

Reprogramarea Eludarea distrugerii

metabolismului energetic imune

Instabilitate genomică Inflamația

și mutații ce promovează tumora

Fenomene favorizante
 Proprietăţile celulei canceroase

1. Capacitate crescută de proliferare

2. Apoptoză insuficienţă - celulele nu mor!
3. Diferenţiere alterată
4. Sindromul inflamator pro-tumoral
5. Metabolism energetic alterat
6. Instabilitate genomică
7. Celulele sunt nemuritoare (creştere permanentă fără îmbătrânire)
8. Invazia în alte ţesuturi (cu perturbarea arhitecturii tisulare)
9. Metastazarea în ganglionii limfatici şi în organe la distanţă
10. Originea clonală
 Cancerul – o definiţie modernă

 Cancerul reprezintă o creştere anormală de celule cauzată de

modificări multiple în expresia genelor conducând la dereglarea
balanţei dintre proliferarea şi moartea celulară, evoluând în final
spre o populaţie de celule care invadează ţesuturile, metastazează
în sedii la distanţă cauzând o morbiditate semnificativă şi, dacă
nu este tratat, determinând moartea gazdei.
A.O., female, aged 32, Iasi
Cancer ovarian
 Malign/Benign

MALIGN BENIGN

Invadeaza si distruge tesuturile normale creste prin expansiune, este de obicei

adiacente
metastazeaza prin vasele limfatice sau
sangvine catre ganglionii limfatici si alte
tesuturi din corp
tind sa fie ‘‘anaplazice’’
sau mai putin bine differentiate decat
celulele normale ale tesutului din care
provin
cresc mai repede
incapsulata, si nu invadeaza tesuturile
inconjuratoare
raman localizate si nu metastazeaza
de obicei se aseamana mult mai mult cu
tesuturile normale decat tumorile maligne
Cresc lent, in ani

Diagnosticul diferential al cancerului fata de o tumora benigna

sau o boala non-neoplazica implica
obtinerea unei probe tisulare prin biopsie, excizie chirurgicala sau citologie exfoliativa.
 Trasaturi morfologice

 Morfologie diferită şi variabilă

 Nucleul este adesea mai mare, citoplasma mai redusă, nucleul
hipercrom, nucleoli vizibili
 Numărul mitozelor mai mare
 Polimorfism prezent,nucleoli multipli
 Invazia în ţesuturile vecine
Celulele canceroase
Clasificarea histologica a tumorilor maligne

1. Carcinoame (90%)
2. Sarcoame (7%)
3. Hemopatii maligne (2%)
4. Tumori germinale
5. Tumori neuroendocrine
6. Tumori neurale
7. Tumori mixte
II. Epidemiologia cancerelor
 Epidemiologia - definiţie

 Epidemiologia este ştiinţa studiului distribuţiei şi

determinanţilor bolilor (factori de răspândire, condiţii, cauze) în
populaţia umană şi a factorilor individuali (mod de viaţă,
caractere generale) sau colective ( risc individual, mediu, etc).
 Epidemiologia - clasificare

 Epidemiologia descriptivă
• observă boala

 Epidemiologia analitică
• stabileşte legături cauzale cu “factorii de risc”
• Un factor de risc este definit ca apariţia unei caracteristici care a fost
asociată cu creşterea incidenţei cancerleor care au apărut ulterior.

 Epidemiologia experimentală
• dovedeste legături cauzale cu “factorii de risc”
 Incidenţa

 Incidenţa se referă la totalitatea de noi cancere care apar într-o

populaţie într-o perioadă specificată de timp, exprimată ca număr
de cazuri la 100.000 de persoane anual.
 Incidenţa este cea mai bună măsură a frecvenţei cancerului într-o
populaţie
 Prevalenţa

 Prevalenţa reprezintă estimarea numărului total de persoane

(cazuri noi şi preexistente) cu cancere care sunt în viaţă la un
moment dat (prevalenţa punctiformă) sau după o perioadă definită
de timp (prevalenţa periodică). .

În mod curent, prevalenţa reflectă răspândirea unei boli într-o

populaţie şi este utilizată pentru a planifica distribuţia seviciilor de
sănătate.
 Mortalitatea

 Mortalitatea ofera date mai exhaustive decat cele furnizate de

incidenţă.
• stabilirea ratei de mortalitate prin cancer depinde de exactitatea cu
care sunt înregistrate decesele

• nivelele brute de mortalitate anuală sunt decesele prin cancer

raportate la numărul mediu al populaţiei din anul considerat.
• nivelele de mortalitate specifică permit studiul variaţiilor de
mortalitate în funcţie de caracteristicile populaţiei sau pentru o
localizare dată
 Incidenta globala a cancerelor in 2012

 Cancer pulmonar (13,0%) 1 824.701 cazuri

 Cancerul mamar (11,9%) 1 676 633 cazuri
 Cancerul colo-rectal (9,7%) 1 360 602 cazuri
 Cancerul de prostată (9,7%) 1 111 589 cazuri
 Cancerul gastric (6,9%) 951 594 cazuri
 Cancerul hepatic (5,6%) 782 451 cazuri
 Cancerul de col uterin (3,7%) 527 624 cazuri
 Cancerul de esofag (3,2%) 455 784 cazuri
 Cancerul de vezică urinară (3,1%) 429 793 cazuri
 Altele (35,3%) 4 969 278 cazuri
 Distribuţia cancerelor în funcţie de sex

 Ratele de incidenţă specifice vârstei sunt mai crescute la sexul

masculin decât la sexul feminin.
 Cu excepţia unor diferenţe explicabile prin nivelul diferit al
expunerii la carcinogeni, diferenţele de incidenţă la cele două sexe
nu pot fi explicate decât prin participarea unor factori biologici
încă obscuri.
• Cancerele colonului, vezicii urinare, tiroidei şi melanomul malign sunt mai
frecvente la femei.
• Incidenţa cancerului de sân a crescut cu 33%, în perioada 1975-1985.
• Incidenţa cancerul bronhopulmonar a crescut la femei cu 73%, în aceeaşi perioadă
• Cancerele oculare, ale glandelor salivare şi ale colonului drept prezintă o frecvenţă
aproximativ egală la ambele sexe.

 În termeni de mortalitate, cancerul brnho-pulmonar rămâne cel

mai letal la ambele sexe, urmat de cancerele colo-rectal, mamar şi
gastric.
Age adjusted Cancer Death Rates in Males. Ca Journal 2011
Age adjusted Cancer Death Rates in Females. Ca Journal 2011
 Incidenţa cancerelor
 Cele mai frecvente
cancere la bărbati:
1. PULMONAR
2. PROSTATĂ
3. COLORECTAL
4. GASTRIC
 Cele mai frecvente
cancere la femei:
1. MAMAR
2. PULMONAR
3. COLORECTAL Cancer incidence by site and sex. Excludes basal cell and squamous cell skin
cancers and in situ carcinomas, except urinary bladder.
(Adapted from Jemal A, et al: Cancer statistics, 2003. CA Cancer J Clin 53:5, 2003.)
4. CERVICAL
 Decesele prin cancer (13%)

 Cele mai frecvente

cancere la bărbati:
1. PULMONAR
2. PROSTATĂ
3. COLORECTAL
4. GASTRIC
 Cele mai frecvente
cancere la femei:
1. PULMONAR
2. MAMAR
3. COLORECTAL Cancer mortality by site and sex. Excludes basal cell and squamous cell skin
cancers and in situ carcinomas, except urinary bladder.
(Adapted from Jemal A, et al: Cancer statistics, 2003. CA Cancer J Clin 53:5, 2003.)
4. CERVICAL
 Potenţial de pacienţi noi în România

 Incidenţa neoplasmului gl. mamare2

• 124,6 cazuri noi (femei)/100.000 locuitori
• populaţia adultă a României: 19.091 cazuri noi

 Incidenţa neoplasmului prostatei2

• 151,48 cazuri noi/100.000 locuitori
• Populaţia adultă a României*: 20.450 cazuri noi

2. seer,cancer.gov/csr/1975_2006
 Potenţial de pacienţi noi în România

 Incidenţa cancerului bronho-pulmonar

• 54,79 cazuri noi (femei)/100.000 locuitori
• populaţia adultă a României: 8.328 cazuri noi

 Incidenţa neoplasmului colonului şi rectului2

• 57,38 cazuri noi/100.000 locuitori
• Populaţia adultă a României: 8.721 cazuri noi

2. seer,cancer.gov/csr/1975_2006
 Potenţial de pacienţi noi în România
 Incidenţa CBP - SCLC2
• 9,34 cazuri noi (femei)/100.000 locuitori
• populaţia adultă a României: 1.240 cazuri noi

 Incidenţa neoplasmului ovarian2

• 14,82 cazuri noi/100.000 locuitori
• Populaţia adultă a României*: 2.252 cazuri noi

 Incidenţa neoplasmului de col uterin

• 9,71 cazuri noi/100.000 locuitori
• Populaţia adultă a României*: 1845 cazuri noi
63.000 pacienţi care vor necesita tratament lunar pentru cele mai
frecvente forme de cancer
2. seer,cancer.gov/csr/1975_2006
Cele mai frecvente 10 cancere umane

80
70
60
percent %

50
40
30
20
10
0
pr c p b s lu r ly b o
os olo anc lad tom ng ectu mp rea var
ta n re de ac m ho st y
te as r h m
a
 Cancerele la copil
 Leucemii acute
 Limfoame maligne
 Tumori cerebrale: astrocitoame, alte glioame, ependimoame,
meduloblastoame
 Tumori osoase: osteosarcoame
 Sarcoame de părţi moi: sarcom Ewing, fibrosarcom, rabdomiosarcom
 Neuroblastom
 Retinoblastom
 Hepatoblastom
 Nefroblastom (Tumora Wilms)
 Tumori germinale
 Carcinoame
 Melanoame
Incidenţa anuală
Incidenţa cancerului mamar
Variaţii geografice: cancerele colo-rectale

CRC in Europe:
412 900 new cases/year

CRC mortality in Europe:

207 400 cases/year

Ferlay J, et al. Ann Oncol 2007;18:581–592; GLOBOCAN 2002 (http://www-dep.iarc.fr/)

Distributia geografica a infectiei cu VHB
Incidenţa cancerului de col uterin
 Anii de viaţă pierduţi

 În localizările rapid letale, incidenţa şi mortalitatea determină cifre

similare.
 Sunt utilizaţi şi alţi indicatori precum mortalitatea prematură ca
decesele survenite înaintea vârstei de 65 de ani) ce reprezintă un
indicator pertinent pentru evaluarea acţiunilor de prevenţie şi a
anilor de viaţă potenţiali pierduţi (AVPP) care reprezintă numărul
de ani pierduţi de un pacient care a decedat înaintea vârstei de 65
de ani si costurile pentru societate.
 Supravieţuirea cancerelor

 Informaţiile de supravieţuire sunt indispensabile pentru o

interpretare bună a observaţiilor efectuat asupra variaţiilor de
evoluţie a supravieţuirii.

 Supravieţuirea specifică constă în a evidenţia cauza fiecărui de

deces şi a nu contabiliza decât decesele atribuite afecţiunii
studiate (cancerului).

 Supravieţuirea relativă reprezinta supravieţuirea pacienţilor cu

cancer / supravieţuirea populaţiei generale.
 Sisteme de evidenta ale boii canceroase

Registrul teritorial de cancer

 Registrele de cancer reprezintă un sistem complex de colectare, înregistrare şi
prelucrare a datelor epidemiologice legate de cancer dintr-un teritoriu /spital.
 Registrele de cancer pot fi populaţionale sau spitaliceşti.

Registrele spitaliceşti au fost baza de date în care s-au colectat toate informaţiile
despre pacienţii cu cancer inclusiv datele privind rezultatele tratamentelor la
pacienţii cu cancer dintr-un anumit spital.
Deoarece acestea nu pot măsura dimensiunea cancerului pentru întreaga
populaţie s-a trecut la colectarea datelor în registrele populaţionale.
Registrele populaţionale conţin datele despre toate cazurile noi survenite într-o
perioadă bine definită la nivelul unui judeţ sau de pe ansamblul unei ţări.
 Obiectivele registrului populaţional al
cancerului

Obiectivele registrului populaţional al cancerului sunt:

 cunoaşterea incidenţei cancerului şi a localizărilor anatomice pe
sexe, grupe de vârstă şi mediu socio-economic;
 evidenţierea unor schimbări de incidenţă a cancerului şi stabilirea
tendinţelor evolutive;
 determinarea supravieţuirii prin confruntarea deceselor cu cazurile
noi înregistrate.
 Epidemiologia cancerului -concluzii
 Epidemiologia cancerului a contribuit la cunoaşterea diferenţelor
regionale ale evoluţiei cancerelor şi tendinţelor acestora în lumea
întreagă. Aceasta a ajutat la identificarea factorilor de risc în relaţie
cu mediul, stilul de viaţă inclusive fumatul, alcoolul, obiceiuri
alimentare şi factorii asociaţi locului de muncă, poluării care sunt
importanţi pentru poluarea care pot explica parţial diferenţele de
incidenţă a cancerelor.
 Epidemiologia a adus argumente puternice pentru identificarea
unor factori etiologici furnizând dovezi esenţiale că factorii de
mediu sunt reponsabili de diferenţele internaţionale observate,
referitor la ratele de apariţie a cancerului.
 Epidemiologia cancerelor a furnizat informaţii remarcabile cu
privire la cauzele cancerelor în diferite populaţii ale lumii,
contribuind la progresele terapiei cancerului din ultimii 30 de ani.
III. FACTORII DE RISC ÎN CANCERE
 Cauzele cancerelor

 FACTORI EXOGENI: alimentaţia, fumatul, substanţele chimice etc

(90%)

 FACTORII ENDOGENI: - genetici

(10%) - metabolici
- factorii imuni
- factorii endocrini
 Factorii de risc exogeni în cancere

I. Factori ai „stilului de viaţă”(45%)- 6 factori lifestyle confirmţi precum: fumatul,

consumul de alcool, alimente (peşte sărat), obezitatea, exerciţiul fizic, factori
reproductivi.
II. Factori de mediu ambiental (4%) include 4 factori confirmaţi: aflatoxina, erionit,
radon, radiaţiile solare.
III. Factorii ocupaţionali, relaţie cu mediul profesional (4%)-35 de factori confirmaţi
precum: 4-aminofenil, benzidina, benzen, vinil clorid, etilen oxid, gazul azot iperita,
arsenic, cadmiu, crom, nikel, beriliu , azbest, siliciu, talc, uleiuri minerale, prafl de
rumeguş, gaze de coxificare, industria de coloranţi, acid sulfuric, etc.
IV. Factori medicamentoşi şi iatrogeni (2%) -18 factori confirmaţi: substanţele
citostatice citotoxice (clorambucil, ciclofosfamida, melfalan, metil-CCNU; MOPP,
mileran thioepa treosulfan), imunosupresoare (azatioprina, ciclosporina), hormoni
(estrogeni nesteroidieni şi steroidieni, contracepive orale, tamoxifen), altele
(metoxipsoralen, analgezice mixte),
V. actorii biologici (4%)- 9 factoi precum : Helicobacter pilory, virusul hepatitei B,
hepatitei C, Human Papilloma Virus (HPV) tipurile 16,18, 33, HTLV-1,2, paraziţi (
Factori de risc in cancer

2/3 -choice
of lifestyle
 Factori exogeni ai “stilului de viaţă” - 45%

 6 factori “lifestyle” confirmaţi

• Fumatul (30% din cancere)

• Alimentaţia (35%)

• Alcoolul (3%)

• Comportament sexual si reproductiv (15%)

• Obezitatea

• Lipsa exercitiului fizic

 Fumatul

 Fumatul implicat în 1,8 milioane de decese

prin cancer anual
 40% din toate decesele prin cancer
 81 de carcinogeni identificaţi în fumul de
ţigară
 Cancerele determinate de fumat: cancerul
bronho-pulmonar (din 1985 primul cancer
uman), de vezică urinară, pancreas, rinichi,
cavitate orală, laringe, faringe, stomac şi ficat
 Alimentaţia şi obezitatea

 Factorii legaţi de dietă reprezintă circa 30% din

cancerele din ţările dezvoltate şi 20% din cele în
curs de dezvoltare.

 Obezitatea este responsabilă de 4% din cancere la bărbaţi şi 7% la femei

(mamar, endometru, colo-rectal, c. renal, esofag etc.)

 Diferentele mari dintre incidentele neoplaziilor in dierite cancere si regiuni

sugereaza ca factorii legati de dieta si stilul de viata sunt factori-cheie pentru a
explica aceste diferente.
 Alcoolul

 2007: Alcoolul a fost clasificat ca şi carcinogen

de International Agency for Research on Cancer
(IARC)
 Consumul cronic de alcool determină cancere
orale, esofag, mamar şi hepatic
 Consumul cronic de alcool determină 389.000
cazuri de cancer anual în lume
 Alcoolul şi fumatul au efecte sinergice: 2 + 2 = 5
 Ghidurile actuale recomandă consumul a 28
g/zi (aprox ¼ sticlă de vin) la bărbaţi şi ½ din
aceasta cantitate la femei
 II. Factori de mediu ( 5%)

 Aflatoxina – Aspergillus flavus

 Erionite, azbest
 Radon
 Radiaţii solare - UV light
 Radiaţiile cosmice
 Radiaţiile electromagnetice - câmpuri electromagnetice (1-300 Hz)
radio, TV, telefoane mobile, reţele wireless etc
 Pesticidele organoclorinate
 Poluanţii din apă
 II. Rolul factorilor de mediu in etiologia unor
cancere umane

 Chemicals  Chemotherapeutic Agents

• Polycyclic Aromatic
Hydrocarbons ■ Metals
• Aromatic Amines • Arsenic
• Benzene • Nickel
• Aflatoxins • Cadmium
• Chromates
• Tobacco Chemicals

 Radiation ■ Fibers and Dusts

• Ultraviolet • Asbestos
• Ionizing • Silica
• Wood Dust
• Radon
 Radiaţii ionizante

 Tipurile de neoplazii aparute la persoanele care au fost expuse la

radiatii ionizante:
• doza de iradiere Leucemie
• varsta la expunere Mamar
• sexul persoanei Tiroidian
Pulmonar
Stomac
Glande salivare
Alte organe digestive
Tesuturi limfoide
Medicaţii farmacologice

 Substantele citostatice
citotoxice - agentii alkilanti
 Hormonoterapia cu estrogeni la
femeia in postmenopauza
 Imunosupresoare - azatioprina
si corticosteroizii
 Abuzul de analgezice de tip
fenacetina induce un cancer
tranzitional al pelvisului renal
 Alte medicaţii: metoxipsoralen
 Virusuri carcinogene

Virusuri cancerogene:
• Virusuri ADN:
• Papillomaviruses [HPV]: col uterin, orofaringe, cancere anale
• Epstein-Barr [EBV]: limfom malign Burkitt
• hepatitic B virus [HBV] - hepatocarcinomul
• Herpes virus- Sarcomul [KSHV]
• Virusuri ARN:
• Retroviridae:
 human T-lymphotropic virus (HTLV)

 human immunodeficiency virus (HIV)

• Flaviviridae
 hepatitic C virus (HCV)

 Helicobacter pylori
 Factorii endogeni (5%)

 Factorii genetici
 Factorii endocrini
 Factorii imuni
 Factorii metabolici
 Cancerele cu predispoziţie genetică

 Cancerele sporadice - prin acumularea întâmplătoare a

modificărilor genetice
 Cancere cu predispoziţie genetică: 10-15%, indivizi cu
probailitate crescută de a dezvolta cancere pe parcursul vieţii:
- Cancerele ereditare: 3-5% cancere cu transmitere
mendeliană prin moştenirea unei mutaţii exclusiv somatice
- Cancere familiale 10%: familii cu numărul şi distribuţia
bolnavilor cu cancer deşi sugestive de susceptibilitate genetică dat
fără mode de transmitere mendelian
 A. Factorul genetic- (5-10%): cancerele cu
transmitere ereditară

Cancer Susceptibility Syndromes Caused by inctivation of tumor suppresor

genes:
Multiple Hereditary Cancer Syndromes:
Neurofibromatosis tpe 2 ( NF2),
Hereditary Wilms tumors,
Li-Fraumeni syndrome, Familial colon cancer
Sindroame genetice care conferă
susceptibilitate de cancer
 B. Factorul endocrin

 HORMONII ENDOGENI: estrogeni –cancerul mamar

- cancerul de endometru

testosteron- cancerul de prostată

 B. Factorul endocrin în cancerul mamar

 Early age of menarche

longer duration of exposure
 Delayed age of first pregnancy to hormonal stimulation
 Delayed menopause

! Reproductive patterns are related to cancers of the uterine

endometrium, ovary, and breast, all three of which are less common in
women who have had children, particularly if early in their reproductive
lives, than in women who have not had children.
! Cancer of the uterine cervix is associated with early and
frequent sexual contact with a variety of partners. There is strong evidence
for an association of a transmissible virus, human papilloma virus, with
cervical cancer.
 Hormonal determinats in breast cancer risk
Factor Relative Risk
____________________________________________________
Menstrual history
 Menarche before age 12 1.7- 3.4
 Menarche after age 17 0.3
 Menaupause before age 45 0.5-0.7
 Menopause from age 45-54 1.0
 Menopause after age 55 1.5
 Menopause after age 55 with more than 40menstrual years 2.5- 5.0
 Oophorectomy before age 45 0.4
 Anovulatory menstrual cycles 2.0- 4.0
Pregnancy history
 Term pregnancy before age 20 0.4
 First term pregnancy at age 20-34 1.0
 First term pregnancy after age 35 1.5 -4.0
 Nulliparous patient 1.3 -4.0
 C. Factori metabolici – carcinogenii endogeni

Cele două procese ale metabolismului celular normal: respirație

oxidativă și peroxidarea lipidelor, produc specii reactive de
oxigen (ROS), care pot reacționa cu ADN-ul si lipide pentru a
produce produse oxidate (ex. 8-oxi-guanina), de asemenea, data
de expunerea la radiații.
În timpul respirației, deschidere anionului superoxid radical (02
-). La reducerea NAPDH și formarea ubisemiquinone timpul
fosforilation oxidativ, prin urmare, respira genera intermediarilor
aceleași ROS
Oxidarea ADN-ului (eliminarea de electroni, prin ROS), este una
dintre principalele cauze ale
 C. Factorii imunologici

Tumor cells and tumor associated macrophages produce prostaglandines,

reactive oxygen sepecies and nitric oxide.
These molecules lead to an immunosuppressive milieu in the vicinity of the
tumor, and promote apoptosis and decresed function of T cell, increase
vascularisation, and hinder the cytotoxic activity of cytotoxic T
lymphocytes ( CTL). `
 The European Code Against Cancer” is a campaign to
encourage people to take action to reduce the number of
deadhs from cancer by 15%.
Prevention
1. Do not smoke
2. Moderate consumtion of alchool
3. Avoid excessive exposure to the sun.
4. Observe health and safty regulation at work.
5. Eat fish, fruit and vegetable and other food high in fibre.
6. Avoid obesity and cut down on faty foods.
Early detection
7. See a doctor for few lumps, changes in moles and abnormal bleeding.
8. See a doctor for persistent health problems, ex hoarseness, change in bowel
habit.
The giant step to cure of cancer
 Bibliografie

 Oncologie Generală Miron L, Marinca M. ediţia IIa, Editura „ Gr.T.

Popa” Iaşi 2012., ISBN 978-606-544-092-0

 Oncology – basic concepts for students. Miron L. 2002

Editura Speranţa Iaşi
 Oncologie- Module 10: Onco-hematologie, Anthony Turpin,
VG Edition 2012
 Cancerologie. Y. Loriot, P. Mordant. Cahiers des ECN,
Elsevier Masson 2011: 1-177.