Sunteți pe pagina 1din 2

FIŞA DISCIPLINEI

Conţinuturi

8.1 Curs
Biogeografia știință a Biosferei. Obiectul de studiu al Biogeografiei. De la Biogeografia descriptivă la cea analitică, cauzală,
cantitativă și evolutivă
Organizarea Biosferei. Organizarea și limitele biosferei. Gene, genomuri, fonduri genetice, speciația. De la gene la biomuri.
Biosfera sau simbiosfera. Biotop. Fitocenoză. Zoocenoză. Biocenoză. Momente importante în evoluția și diversificarea învelișului
biotic al Terrei. Diversitatea cauzelor dispariției speciilor. Biodiversitatea unui teritoriu și valoarea ei
Distribuția componentelor învelișului biotic. Dispersia organismelor vii. Centrul biogenetic. Apartenența areal geografică a
organismelor. Arealul. Categorii de areale. Cauzele fragmentării arealelor.
Categorii de factori de mediu și relația lor cu reprezentanții învelișului biotic. Factori abiotici. Factori biotici. Factorii antropici.
Adaptări ale plantelor și animalelor la factorii de mediu. Categorii
Forme de adaptare a organismelor plante și animale la condițiile de mediu locale, regionale și globale. Bioformele- variația
distribuției lor spațiale. Modele de creștere. Spectrul biologic
Biomurile Terrei- expresie a structurii, funcționalității și distribuției zonale a ecosistemelor terestre. Biomurile Terrei. Cauzele
spațializării lor. Noțiunea de formație vegetală. Biomul tundrei- localizare geografică, particularități biogeografice
Formațiile vegetale închise. Localizare geografică. Caracterizare biogeografică. Biomurile forestiere. Biomul pădurilor boreale.
Distribuție spațială, modelul arhitectural al formațiilor vegetale ce-l definesc. Lumea animală ce-l caracterizează. Cauze ale
degradării biodiversității formațiunilor vegetale specifice biomului pădurilor boreale
Biomul pădurilor nemorale. Diversitatea compoziției și structurii biocenozelor la nivelul continentelor din emisfera boreală
Biomul pădurilor mediteraneene. Diferențieri spațiale. Succesiunea regională a faciesurilor lor altitudinale. Cauzele modificării în
timp și spațiu a modelului lor arhitectural. Formații vegetale derivate ca urmare a diversității și intensității de manifestare a
presiunii antropice și individualitatea lor regională
Biomul pădurilor tropicale umede. Repartiție continentală. Endemicitatea fito și zoocenozelor ce-l caracterizează. Forme de
degradare a biodiversității, căi de fragmentare a arealului la nivel local și regional.
Biomurile formațiilor vegetale deschise. Distribuție areal- geografică. Biomurile pajiștilor. Biomurile stepelor, preriilor,
pampasului, savanelor şi formaţiunilor de tip savanna: localizare geografică şi biogeografică. Caracteristici biogeografice regionale
și continentale
Deșerturile și semideșerturile Terrei. Individualitatea distribuției lor areal- geografice. Forme de adaptare la condițiile de mediu a
reprezentanților lumii animale și vegetale ce le populează
Ecotonul- mozaic de tranziție al învelișului biotic dintr-un spațiu dat sau din medii distincte. Concepte noi în evaluarea
comunităților biotice aflate la interfața unor mari biomuri ce definesc marile categorii de medii terestre. Mangrovele, landele,
sahelul, silvotundra, silvostepa, rariștile de limită. Localizare geografică și biogeografică.
Elemente de biogeografia României. Zone și etaje de vegetație în România. Regionarea biogeografică a României. Apartenența
teritoriului României la regiunile biogeografice europene.

Bibliografie
1. BRAQUE, R., (1988), Biogèographie des continents. Ed. Masson, Paris
2. CĂLINESCU, R., (ed.) (1969), Biogeografia României. Ed. Științifică, București
3. CĂLINESCU, R., BUNESCU, A. şi PĂTROESCU, M. (1972), Biogeografie, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.
4. COX, B. C., MOORE, P. D., (2007), Biogeography: An Ecological and Evolutionary Approach, 7nt edition, Blackwell
Publishing.
5. GRABHERR; G., (1997), Farbatlas Ökosysteme der Erde: Natürliche, naturnahe und künstliche Land-Ökosysteme aus
geobotanischer Sicht, Ed Eugen Ulmer Gmbh & Co.
6. HUGGET, R. J., (2004) Fundamentals of biogeography, Routledge.
7. LOMOLINO, M.V., RIDDLE, B. R., BROWN, J. H., (2008), Biogeography. Third Edition, Sinauer Associates.
8. PĂTROESCU, M., (1987), Succesiunea zonelor şi etajelor de vegetaţie din R.S.R., În Sinteze Geografice, vol. I. Tipografia
Universității din București
9. PRIMACK R., PATROESCU, M., ROZYLOWICZ, L., IOJA, C, (2008) Fundamentele conservarii diversitatii biologice, Ed. AGIR,
București
10. WOODWARD, S.L., (2009) Introduction to biomes, Greenwood Press.

8.2 Seminar/laborator
Etape în cercetarea biogeografică a unui teritoriu. Tehnica observaţiilor fenologice
Metode de cartare și reprezentare cartografică a diverselor categorii de areale. Cartări de areale ale unor reprezentanți ai
regnului vegetal și animal pe baza datelor bibliografice existente la nivelul României
Identificarea pe baza imaginilor din Atlasul Botanic și Zoologic a unor forme de adaptare a organismelor vii la factorii fizici ai
mediului.
Noțiunile de ecopotențialitate și exploatare biologică, renaturare, restaurare a rețelelor ecologice, serviciile ecologice/ serviciile
ecosistemice. Evaluarea potențialului ecologic. Scări. Metode
Metode grafice și numerice de evaluare a ecopotențialității unui teritoriu. Diagrama în scară dublă Gaussen. Diagrama bilanțului
hidric lunar. Diagramele hipsotermice și hipsoombrice
Metode numerice de evaluare a potențialului ecologic al unui teritoriu. Calculul indicilor ecometrici climatici și evaluarea dinamicii
spațiale și temporale a valorilor lor
Histofenograma. Tehnici de construcție. Valențe în cercetarea biogeografică la nivel local
Metode de cartare a exploatării biologice a unui teritoriu. Fișa biogeografică - secțiuni, tehnici de completare în teren,
interpretare a conținutului secțiunilor, utilitate în analiza biogeografică la nivel local
Completarea secțiunilor fișei biogeografice pe baza informațiilor din Atlasul Botanic și/ sau din Grădina Botanică a Universității din
București
Profilul biogeografic- mijloc grafic de reprezentare a succesiunii exploatării biologice specifice zonelor și etajelor de vegetație din
România
Profilul biogeografic- instrument de interpretare spațială a diversității biologice și a stadiului de degradare și conservare a
învelișului biotic al zonelor și etajelor de vegetație din România
Prezentarea spre verificare a conținutului proiectelor de evaluare a potențialului ecologic și exploatării biologice a unui teritoriu
dat
Prezentarea publică a observațiilor fenologice efectuate în spațiul Grădinii Botanice din București, în intervalul 2 octombrie- 15
noiembrie 2014 și a conținutului referatelor de evaluare a ecopotențialității și exploatării biologice a unui spațiu dat
Continuarea prezentării proiectelor. Comunicarea rezultatelor evaluării conținutului proiectelor elaborate și a observațiilor de
teren efectuate

Bibliografie
1. CĂLINESCU, R., (ed.) (1969), Biogeografia României. Ed. Științifică, București
2. CĂLINESCU, R., BUNESCU, A. şi PĂTROESCU, M. (1972), Biogeografie, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.
3. COX, B. C., MOORE, P. D., (2007), Biogeography: An Ecological and Evolutionary Approach, 7nt edition, Blackwell
Publishing.
4. HUGGET, R. J., (2004) Fundamentals of biogeography, Routledge.
5. LOMOLINO, M.V., RIDDLE, B. R., BROWN, J. H., (2008), Biogeography. Third Edition, Sinauer Associates.
6. PĂTROESCU, M., (1987), Succesiunea zonelor şi etajelor de vegetaţie din R.S.R. Sinteze Geografice, vol. I. Tipografia
Universității din București
7. PĂTROESCU, M., (1987) Indici ecometrici climatici și raportul lor cu învelișul biotic în spațiul Subcarpaților dintre Râmnicu
Sărat și Buzău. Analele Universității București. Seria Geografie. 80-83
8. PĂTROESCU, M., (1988) On the dynamic of some ecometric indicators in the territory of Romania. Analele Universitatii din
Bucuresti. Seria Geografie. 64-67
9. PĂTROESCU, M., (1996) Subcarpații dintre Râmnicu Sărat și Buzău. Potențial ecologic și exploatare biologică. Ed. CARRO,
București
10. PRIMACK R., PATROESCU, M., ROZYLOWICZ, L., IOJA, C, (2008) Fundamentele conservarii diversitatii biologice, Ed. AGIR,
București