Un z�mbet de re?

inut - Charles Bukowski

am avut aur ?i am circulat �n jurul nostru

�n castronul de pe masa, l�nga draperiile grele
care acopera fereastra de imagine ?i
mama, mereu z�mbind, ne-a dorit pe to?i
sa fiu fericit, mi-a spus: "Fii fericit, Henry!"
?i avea dreptate: e mai bine sa fii fericit daca tu po?i sa
dar tatal meu a continuat sa o bata pe ea ?i pe mine de mai multe ori pe saptam�na
furios �n interiorul cadrului sau de 6 metri pentru ca nu putea
sa �n?eleaga ce-l ataca din interior.

mama mea, pe?tele sarac,

care dorea sa fim ferici?i, batut de doua sau de trei ori a
saptam�na, spun�ndu-mi sa fiu fericit: "Henry, z�mbe?te!
de ce nu z�mbe?ti vreodata?

?i apoi ea ar z�mbi, sa-mi arate cum, ?i a fost

cel mai trist z�mbet pe care l-am vazut vreodata

�ntr-o zi a murit aurul, to?i cei cinci,

pluteau pe apa, pe laturile lor, pe ei
ochii �nca deschi?i,
?i c�nd tatal meu a ajuns acasa, ia aruncat la pisica
acolo pe podeaua bucatariei ?i am privit pe mama mea
z�mbind