Sunteți pe pagina 1din 162
Shamode Gobion ins =ARIE HOON ing. GEORGETA GINGARASU ing, ECATERINA- CANA ing. ELENA PATRAUCEANU a ing. DEUA POPESCU ing. ELENA VALSAN COUSTRUGTINO WETALICE * EDITUBA DIOACTICA $1 PEDAGOGICA - Buc 178 (PD = pave amas #1 = plana eins QF ~ pn etn ete Toate navele au la extrema forme mai fie, pentru a miegora reistenta J tyatutae. Pxttemitatea anterlonr, in forma de pan pentru desples mai sor apa se numesteprooa (Ps). remilatea pestevioars, pupa (Pp) are o forms subtata eu scopul de a permite oaturyere eu miniinun de virtuale ape et st miontare si fn aren cirmet 3" propusorula ‘in mecanich navel, corp navei consierat rigid, nedefornabil si impene- trabil entra apa, forieapa carp farlie.Corpul teal al avel este feenat di fnveligat de table de dilerite rosin, eu sigtoul de nervurt din Interior ee formetet satura, Suprafafa corpil teoretie reproduce intocmadseprafata Interioara'a-fnvelBulh| corpulul real cazul aavetor tetalice sh supra ‘esletioaa a corpulut wal pentru navele din lemn sau betom arma. ‘Suprafaga eeortics a corpulul navel nu poute fexprimats prin eelait ma temaliees ease reprezintd gral pe tei plane ortogonale ‘ts Planal dlametral (P.D.) reprints. plant longitudinal oe Smparte ava in dod pet siete (Cig. 3. ‘navel cu plant dfaetal este un contar iehisy muri oo plan diametal. Tteraretiaplanula diametea eu elemental de strnetnré de Ia fund nove rum efi, formes Unig eile Thtersechia planuful diametral eu elemental de structord din prova navel, mit aot, emte line erane Thtersectia plonutii diametral ou elemental de stractard dia pupa n9¥ numltaelarabon este linia eomloulat. Tn partes de ats e mavei planul diamnetalinterseteazh puntea dupa linia until, Curbura liniel puntitee numeste slalare punii. », Plana orizontal inparte compu navek i dus pari carens gt partea emersiz aeeat plan coluclde eu suprafaga sped 4i formeaxh planut de plulie ig. 82, Taterseet suprafefel corputot navel cu un plan parslel plana de phu- tive, cind nava ae giseste pe earent Greapts formeard inte de apd (WE). Tnterecchia auprafefet cvene| eu plan de plutiveformean’ ats de patie. ‘Avia limtata de linia de platite formeszS ari plait doe Cinta de lute a navel ta pling Incarehturd formeszd inte de plutre masta Tinta de prea dines fre cwh. ‘Planul de baxt P.B, este un plan orizontal longitudinal si este paratel cn planul pluirt de plina tnetreare. Lint de bazt I.B. este dreapta orizntala continutd in planul diameteal care trece Ia navele metalie prin punctil swat tn seehianed Sipe a eis, se find pet ee inka fate eve prin punctal sitiot In sectiunen mest la intersectia suprafeed exterioae a bordajului eu ehila masivd- ‘ . Planul vertical transversal perpendicular pe linia de bazi sisituat tn zona cu lime maxim’ formesea plant secttan!iectie (ig, 32, ch, Sesltnen maciin este secfunen transversal eu Lime massed a corpie Jui navesobjinuts prin intersctia cu un plan perpendicular pe lina de boos {Ea navele eu rghine eentrala de acerast lime maxima, sechunea macater se sang la jumdtatea Tangimil Inte perpendicular. “Arta scant! maesre Ay este ain liniats pe contural crenel fn eet unen inaested $1 plant de plutte (lig. 32), lutire corespunzitoare peseajnlnl de constmfie stabilit la ale- iunilor principale ale navei formeaza linta de pluive de construc- B. DINE! \SIUNILE PRINCIPALE ALE NAVET Elementele geometeze Unie le compulai navei, misorate in moti considevind nave pe estend deat, formeartdimensisite principales Tungimea mazimd Liya ale comput navei, exch ee f die inyimea fa platire Ly, este distan}aorizontal tate perpendieaarele 4a nla de baz cave tee prio pnctele de intestetie ale Tinkl Be plate ce Plana aameea ig. 33,0) Tungimea de calcu J. este Wnginen deLinits conform presriptilor re giateor de clsfiare st servete pent dimensionarea elemento couse: Ue ale nave Conform Reglsulal Naval Roman — Iungimea navel este Gigtanfaasurath'de To mchia anlerlond a etavel pind ie azul clonel le Alvelu lniet de neiveare'de vari sa at adopt gata 90% dn hngince faved misuratt pe aceds) nie depute, de in migchia antes Ieexteitaea pupa» navel snume, ea ear va mat a Lungimea aire perpendtetare Lng ext distanta arlontald Ine perpen- Aiculara prova si pupa (fig. 3.3, a) a Perpenienlara prov eis deapis continut8 tn pi dicular pe linia deboes, dust ast " = ishavele metalles en trav din tbl, prin Intersectarea tie deconstruct eu fafa tnteriard a etrvel ig. 43 9h este distants ori irfile-nestructn ald Intre punetele extreme le de Io extremitatile navel wl diametral, perpen ie de pla 6 Secfione A -A(oéritd) ry. 8.2, Dineusuuile pincpale ale wave in pls tongitudinal ta navele metali eu etravi masiva ita uavele de lem, de Beton sa ait material prin proletia to plana diametral'«interselei Tinie de pluie de coustrueti cinterselia supafejeiesterlonre a bordajsu eu eeava masts 33,3. Perpandiculan pupa este dreapts continuti tn planul diametral perpen diculard pe linia de ara, dad ste wie navele ov pup tip entelgtor, prin axul ermet (lig. 33, ): = ia navele metalce ot tambot mas tn cadral fohis prin lntersetia lino’ de plate de costrtie eu faa esterioard a etomboulutefmel sam ch relungir testes - ee ‘navele fara etambou si fra elrmd, prin intersectia liniei de plutire de consructie cu auprafata interioara a bordajuluis I navele de em, de eton aa din at material, prin intersecta th dk plate de eonstritle on soprafataexteroars a Borda. ‘Latinen masimd Diggs este distanla orizonala Tne punetele extreme se corpus, fn sectiunestnaestrs,nefinind sews de patil proeminente ale raver lig. 3). TAtince de oles! este Vitimeaonsurats fa seeiunes maestro ini de phtire de construsie (fig. 3.1). Indie decostrucie Beate dstanta pe. vertical surat in see}iunea saestay de In fata supe ara het pinta intersect supeatet fferionre 2 punt de bord liber ew ordajul (i. 8.4), Pantea de bard liter est putea de la cae se msoar bord liber. Fig. 2.4. Dimensunte peneipate ale el in plan transversal Pesan) de constructed este peseaja rezultat din ealen! pentru stabilises dmezatuioepinctpae sie save ig Sah F ‘Pesca pupa dpe # pesca) prove dpb siat peseajele misurate pe perpendicu lace pupa i respecttyprova dela prelungies feel superiooe ehter eieg a Mina de pluie de construct ‘esajul media reprints semisnma pescajelor prove gt pupa: n= forte Bordul liber F este distanja misurata in secbiunee maestra, de 1a PPlutire pink Ia intersectia punfii de bord liber eu bordajul (tig. 3.4). La navele metalice dimensiunite se considera tn afara osaturii, ar Ia cele e lemn, beton armatete., dimensiunile se considera in alara bordajlut, 1, RAPOARTE IIE DIUENSE ILR PRINCIPALE ALE NAVEL Hapoartele intre dimensiunile principale ale unei carene ceracterizeazi alittle nautice ale navei. Prineipalele rapoarte intre dimensiuni slats Taportal dintse lungime 51 lagime * este un indicin pentru vitezt si manevrabilitatea navel a =A pint 1a 11 — vatorile sei se iau pentru nave mii, lente 51 smanevrabiles Yalorite mari se iau pentru navele mari gi rapide: = Teportal dintre Tunglme ji inAlfimea de construcfie misuratA pint Puntea principal bb be legituri cu siguranfa navei in navigatie, Pentru un op ~ Taportal dintre Indltimen de constructie si lijime 2 este un indicin in ‘ea ce priveste stabilitates naveis ‘ord liber normal si pentru un anumit grad de robustele & 2 . lyeltimieopan ce p.s oer Matin ox. it lth de tne Ba etlue ® ‘a ete = raportul dintre tnilfimes de construclie 51 imersiune ® indic& postbi- a hd i tl int Ia 2 : RiMi~ taportl dintse mersone 9 atine fara sabia navel pseu ese, a. sieve Se the A hf i Navele cu 4 mare, au © stabilitate redusi, dar o buna stabilitate de drum: ‘miei. In general este egal eu 1,05 intd capacitatea navei de a4i mentine directia (stabtitaten de drum repredinti capacitates seetlinie de deplasae stablita), Navele cu “mic, au o bund stabilitate, dar ‘au misedei violente de rutin, 2. CORFICIENTL Dis EINE inteodue eoeficienti de finefe, de entra presiza form eorpulat ma suprats 93 volumetric. 2) Goficien plan define = esau Cup este coeticientul de finefe al plutei (tig. 8.5) dat de rapor- wk: ‘ ‘Ay este arin plat, iam 1 ngimed, ta 3 ee Bt rele eeicentl de Fine ol sttiuni maesee (ig. 38) dat de raportl tn care: yy este aria imersi a sectiumii maestre, In m®; aS mersianea, In m. ) Gorfictenti de finefe volumetrici: = 3 satt Cy este coeficientul de finete al carenei, sau eoeficientul blo (ig. 3.7): alnaren coefisintubnt de tae inte 8 at erent! Tm cares Yy este volumul eatenei, in ms % — cocficientul de finefe vertical al earensiz Pig. a. x2; aa Y — evoficientut de fine} fe longitudinal at carenei, nuit 51 eoeti- cient prisinatie F este suprafata de deviva (aria linersi a planutul de simetre) Pin couficienttienuraerafi cet mai utilizali sint: 8, , 8. $1 mal rar in tabelul $.1 se dau valorile numerioe ale rapoarictor earacteristice ale coeficientilor de fiueje pentru dierite tipuri de nave, aruicapi 5, S048 determine dimension pine ile 9 volomel surenel pears navs la care s¢ cue ‘owe mitonrele clement: site Rezotvare Langimes uavei a8 75 i a Nave mati rapide 0,400.00 70 -0.80 8 (3 ig led! Hilal bg | 2 mes nave! Extromilalea prova (lig.3.8) are, de obicel, formi de pan’, pentru a putea on despica mai uyor' apa, Extremitatea pupa are 0 forma subjiats, pentru @ 737 78 siifte seurgerea apei cu minimum de virtejuri gi @ asigura o bund functionare Pesca navel Petirme $i Propulsorulut navei, ‘Parton de jos a navel se numeste fund 10, prtilelaterale borduri 9 (tig. 3.8), jar parten superioara — punte 16. 23, ana o1.70m Yotom cavene - 1. INVELISUL CORPULD NAVEL yeBl Pa =0,88: 6168; 176-620 mt A= 620 mi? Jnvetigul exterior ‘al corpulni navei este etans 31 se extinde pe toata tune bs eatetere vou carne! a sprataa Hae! de pat int ice de 1s fund a tnveligului poarta, in mod eorespunzator, denumairen a Sues voumal crc vara el de pie pen ov ‘ge nvetiut fandatat, partite laters ale invligulai — tnvetisu! bordajelor, far pane media a0 weil tentont favtea corepunzitoare puntit — inoetiul punf coelstnt de tnee: £624 1, 25,209, £=7,3, 00,84, 0,892. “foeste faveligri se compun din foi de tabla de ofel tmbinate tatre cle Resolvare: * pria sudare. Tablele acestor Inveliguri siat disuse de obleei cu Tatura mare pr paul longitudinal al navel, Sirurile longitudinale de table sudale una eu Lajtnes eae: " cealalti, pe latura micli, formeazi sirurile sau filele tnvelisutul. Sirul central al {ablelor de lo fundul navei, care se extinde pe toat& lungimea ei, poartt numele ae cd (ig, 3.3), Bast nave care au an um central UbId Te fond, fafa nat de put Gite thind eonstituita dintro grinda de seepiune dreptunghiulard. Acrasta rer ab ect fear num de ch mosin. woe Aural =0,864- 62,4 6,50—440 mt ‘Sirurle de table de fund curbate in sens transversal, care fac legitura fntre foveligul fundului si inveligul bordajelor posrté numele de gurnd. Sirurile de tabla ale invelishlui bordajelor de care se Imbina inveligurle puifilor poarta denumirce de % irurile de table wa Yorum carne subeenturt (tig. 3.9). La eele doud extrem ale uavei, lablele Inveligulai Geka coNsraO i daud bora seese prin TILE CONSTRUCTIVE, ALE CORPULUI NAVE Gite ostructurd specila purting apace se cam ys Sent de aad iy a nye mal repeat o contacie cae lutte, compass dintray ‘OR, ambo T5 10 Papa scheletal sa entara compu 3, Pn" PM 9 tm sistem de geineiformind HE 38) € 2. PUNTILE NAVED - eval iastine pot aan pes sraumal mals pea: fe a A nel ae fla 9 elie t Grogs, pan Seaioke NA Perey mini: T T T — punten superioar’ 1 (Lig. ke Lett Necuiyl | Ont 3.9) este puntea cea mai de sus, oe Timbo) Pata ‘eda Fie 8 Prnctatle pet ate navel Sane ee oe a Sees eee ee 2 2 5, Runtea de compartinentare (saw puntes peril stat este unten Pind Ie Crea extnd pret tesa tran Se eeu es Pate = ie tel ieee nie de I oes hel ra Hi Fontes 0 deme, SHOR ots vee a ene ~ ppanite dope deaupra punt superioae care se mimese ta ordine eS tn sus: punter suprrutri, punter de promenad 3! panes nica, In gee ce porthole pant ne Spratt ie ra care need rf hn prea de sn, Bae eat a nl clams, uni sxpresrutart 3 ak Tutu pots nae oe fuprasractori etauta te puntensupratructrl eben ae ee nen rt jt 1 panier tla He pues prinepald, care calneldeuoeortes pune saperoa 1 (Cg conga eas pee coca Sein #8), “Majrtatea navel eamerise de enspertal fui disp Tug sepant sere 0 pete poste eine utr a \sifel puntea superioara continua are rol de pi de caleul gi de punte de. Dani neceare pen amenjarea cabins alr de erento a Rent deserve pong Atel e ui pours erumiee Walon Tee iene uml pe O parte din lungimea navei, spre dease ire de uni continue cae se extnd pe tontshnginea maven Pe SHES ructae Pinta poate meta di Tens tos metalle acer Stuer tn alc din femoy sus metal eopeit cu lnvelijal unfilor metallee este format tot din suri de table digpuse ghia nes ntl Siaris nee een a SUF prin care puntle ae lb de centri ee a bee ramel de Hlrinare $9 ig’ 3.9) Laman tnoba se ch rin sudare, te prin vitae Im bei taint prin ita hee ment ded un conit denumt coma leinge & Use Soe ie sat sustionte de clement structurale numite pout 38g. 39, de un numa 3. DUNLUL FUND Navele marine de dimension mari (ut esuni mori (eu lungine peste 70a) stat prové- sats pre lr ifn a pacar ipl ead eh wn spay denunit dla! fund, Neri pater, numa pn and 6 (ig. 3.9 913.10) ete Kersten lant extn a ae ea navel sau numai pe o parte din aevasta I a Dublul fund are rol de siguranta; e1 este folosit isd si In seopul depozitai rezervelor de 2pi, de ulei si de combustibilliehid, precum s1 pentru balastarea haved, atunci cind aceasta Liebuie si navigheze far marl Iavelisa! puntit dublului fund este constitu ea si celelalte puni metalice table dispuse aproape Intotdeauna In sens longitudinal. ‘Sirurile Iaterale de tabls prin care puntea dublului fund se imbing de gurne sau de sirurile inferioare de table ale hordajclor poartk namele de marginalele ‘dablulat fund 7 (fig. 3.9). Marginalele dublutai fund pot fi inclinale (ea in fig. 8.9) sau orizontale 4, OSATURA comPULLE Aga cum sa mentionat, inveligul compalui (Inveligul fundului bordajetor 41 punt este rigidizat prin schelel sav osalurd. De asemenea, rigidizatea Inve ligului corpului mai este asigurata si de pereliitransoersall. Osatura corpului navei se compune din rinduri de grinz’ inevucisate. Uncle ‘gringi sint agezate transversal si formeaza asatura trancoersald, iat altele sint syezate de-a Iungul, formind osatara longitudinal. Grinzile osaturil transversale stat ale&tnite din tntariturile ear fnveligul fundului denumit oaranye 8 (c. fig. 8.9), fatariturile Invelighlyi bor- Aajelor — coasle 9 $1 10 (v. fig. 3.9) gt Sntarieurile puntii — traverse 11, 12 (+. ig. 3.9), Coastele, de reguld, se pun th sectiunile transversale unde’ exist vvarange gi traverse Constructia eoastivv eictraveraf mbinate tnte cle formeazk wn cd transoersad. Imbinarea elementelor unul car transversal se Tace prin gue, aca bucdti de a unite forme sf dimenstuni fn general tranghfulare care se sideszs sau se niluese a{ft de varanga elt $i de constS, respectiv de travers gi coasts. Gnseul care inbing varanga de coasta poarid-numele de suse de gurnd 13 (v. Tig. 8.2). Guseele care imbing covstele ew teaversa poarta denumirea de guecle reverse! sat brafot 1, 15, 10 (v, fig, 39). Pe hugines navel cadrele transversal se ayazi In anumitz distania eave poate {1 access ‘sau poate diferi. Aceasta distan(a poarth numele de distant infercstala In structara eorpurilor de nav pot exista (in egiunilesupuse la sliltiet ‘eosebite) si cadvetransversale eu Lraverse $ieu coeste avind seciun| rezistente ant nai mari deft acelea pe ear le au raversee gi coastele cadrelor obs Ailfel de cadre se numese cadre nidrite, iar oastele 9 traverse eave Int. ompunerea acestor cadre se numese respect eoasle invite si traverse Imrie Nu exis denumirea de varangi intavtd, deoarece varangele au intotdeauna 0 sectiane reristenta mult mai mare deft eoastele sh traversele obignite (sat comune 1 Tig. 3.11). In dreptul gui de magazie sin foverse de cap gi semae verse 2 si 3 (tig, 3.11), Grincte osaturl longitudinale se intersecteazd ex versal, de reguls tn unghi deep. Jn partea central a fund nev seyteo grind denumita carling centrald 19 (01 ile osaturii transe - si dispusd in plan diametral, se gi 3.9). Tnkre earlings central rdaje, acolo unde nu exists dubli fund, sav iutie earlingt centrati gi tablele marginale, in interiorul dublului fund pot exista si carting! luterale 20 (~. fig. 3.9), Pig. 8.11. Punter te deeptot amet guid de may rk de opt arn se aes tar wate a a ie et meet snaetel find Grp legal aap a SSL ia Sagi Mt gtr de pol fn lt de de Septet apr aa hone ana ogee sr sPasit con Foul mea 6 e830 ater praca Stns pln satie congue dir 8 Oo ah prove na ee url aa cee eee! (fig. 3.10). Ade ibe sinldteclen . mumiti pereli (ransversali desparfilori. * Pest lng a ie pvt unas sate sar mle vad ama al ae serra areal he tt modal Tor de dispnnere si sigidiatea Tor ee ee tangi 51 merezistenfi, deci au numai rol de separafie. vu “ umeste peretele pleut iar compartimental de la extrem= compartiment de colziune (tig. 3.10). tea pupa ponrta mumele de perefele 10) iar comparlimentul poarts numele de pieul pupa § 5, SUPRASTHUCTURIA: NAVET La nave din considerente de imbundtire a mavigabilitati spent a se cbt aa Subtimentare (de serves de Toeot) pe burtiun din Tngimes Obtine Pattsapea enti sopenoae continue so rdieh construct care poarta Shoe ee cr paie 1m pn me a fie supenstractrlor ese ds cel pulin 1,83 m pentr nave eu lun- gimea be 70.25 ‘mm gi de cel putin 2,29 n pentru nave en lungimea de 122 m sau Suprastractara dla prova tig, SR twea dn pupa tunel sas east! pupa B (vei. 98) ia ace seen navel de ese ental 3 (e fg. 3). ° cle nave au suprastrictat exo fnllime ma nid deci esa menfianat sat py aus spare nese ental, eect enleud aa a ae asupra pun superiote sau 2 pail saprest ular pot exis serdar ace af extind postal in jane, aca mu ge ext dint-un bord Ja celalalt bord; astfel de constructii se numese rufurl 4 (v. fig. 3.8) (roof, in ee Rual se poste compane din al multe elae. laaljimea taj Be ts calen spay aterpunte, In sul, de regula, se smenaeazh pr ess pci net pate comand a onaructin situa pe punt saperiar, cae se extinde partial pe Bt nea cat eare nave apy Toeste a alfe deschiget smite In perei ‘Meri poavta namele ae une. 4 nance de feng sat easel prova 2 (v ia i dela 6, PAMAPETE, BALLSFRADE St HOCAPONT! dayne, neh gate ane a cee bor cena) ieee sxc a nia rd ine lt ovndo alin Se oro Sere Tey aias oe eontant ea eercj svete cu mort de siguranfk peat personal tga in, eet ede pene in gpa sea! petra yeu seers meta ree ee armenia a ig Sah a els Mea abahordb br pets coer pet prove dia wtf Sete ti er tgs ag Sta aca de kn finpal pact ema neve paraed al cal nd tea Sopa pei cage Ge. fe 33) coment Satan etn spate de ge ho de magazie 11 (v. fig. 3.8). Gurile de magazie siat inconjurate pe perimetcul lor aaa ae nna tu fear 8 i340: Rama gor Se 7 ‘magarie se compune din rama longitudinal 12 (©. fig. 8.8 $i ama transversal 48 (, fig. 3.8). ela a 7 Deserierea sumari parfilor principale ale eorpulul naves, facut in aces coptol, vat descollat fn eapiaile ee seuss” * D. CONSTRUCTIA NAVELOR DE OTEL DUPA REGISTRELE DE CLASIFICARE, ISTE DE CLASIFICARE NAVALA [Registre de clasficatesintinstitoitorganiaate cate verifies si continma buns stare tehnie a navelor $1 aptitudines lor dea navige nsigusengh Te sens regiatrele el certified atatare dm eave recur ase Primete eguli de clasifcare a navelor ai fost fatocmite im mul 1835, de cue Resi ng vod Regs) Ina 1855. a et publ Drimeleregui de constriren navelor metalice de etre acviayi carted Tegistrele- contin: meal = Teguli penta Ineercarea mateialelor ces Intrebuinfeaz la construe aavelor sit masinilor naval; " wut req pentrustabiivea dimensiunilorelementelor de constrctie; seguli dup care se supraveghens3 construcha navelor 41 a ee sis ge SRL 8a cre exout probit ie de resp Tell dupa care se executh vigitareanaveloraflate a exploatare eu bi se ‘a se asigura buna lor stare tehniet. " alr at consi 0 nav sub supravegierea unui registry, armatoral hai tienen eri dete teal ect 9 aba eine acestuaplonurile principale ale corpus ale aparalutel motor confor ite oon, in aoe acestuia, = ps ‘e upd ce planurleau fst aviuate,divectia registra digpane expetilo Procdene Ia nceedtle materiteler, a suprsvegierca Chosuehe ts Probele finale de reecptie a navel, eee ib inccouPl trina proelo® Hine, dacs consatt ch nava a escent in conformitate ch eg reistrult,aeata emite navel respective cereal de clasa. * " ns este Pentru a obine certificate last a 0 navi gata construt, asmatorul se sarsearh itetiet vegsrutulprezentindel ttodatl planus peivepat a Corputul stale apartatal mote ees Aceaata examineaet stualis mateialelor intebutatate ta constructia st aparatulas motor din punet de vedere eattatie si dines ‘erlfiettheadrarea acestora In nornele prope Gevteatal de esd este ‘aclu pe care ve bazeashtazeprinderite de asi gurare la slabiiea tele de asigurare ait penta navi itt pentea matte Be care cal tranports, Nave se acadreaad tn dicrive clase, tases koe Structia lrg de coniiite te explosan. Certf all de tied cl ee ete cee alabtt pe @ perioa de Lin Mita fw tmpal acste’ pesonte reer cerca! de clans es plsose valabiltaten este acer oe aaa a ‘inital sh examina in Tleate'am, vise care poars numel de wets eae a navel gia magic a eapraenpesondl e vlablate a carifeatual de clash acest t= 1 esi eeet ee Protease face pe baza refractor informe dupa efetuaree dul tan eee site anusle ol pesioae expert egal de Pee nals spect, cor sind nova suet vara lef Satopia se Yaad mat canvente ete de cl Cem ays Regier of Shipping legato engl) cu sedate Londra; Tyee Rea ate tases cu edly Pais ‘ T Rasa Fjurea a Shipping egal smerict) x wd a New yout ve a ippon Kalli Kyokai (este Japones ou edit 1 Tl = Ramon ta eon ital nosegan cu seal Ot Petia UNGS ca seal i Leningd Ses Mer Lagé cu sede Reg Term ek cate eye hale cu sda Geno ofa Rajat Stato (Regt pens tw seal a Genk eRe Ree steer oetPcoplts Repent of Cian (Regul ch ex) cu ela Beding ° ‘Yugoslavenski Register Brodova (Registrul iugoslav) cu sediul la Split Fen ee a ert Suipping (eet gray cu eel Atenas eae ee vile nd Klstiateon(Reviin 9) east canoe 1 Germ uit ain OY se lauakt Korben Register (Hegel bul) cu seal la Vara; = Cellestovensti Lodni Register (Regist eehoslovae) eu seit Pra. ia lane, ston ovine! care ba cunoerat dexvollaea conor aca ae a a na gf Regal Nenad Ronn RAN ae Aan mae aac ala fo Santonjul vel (taboos dimension ean rpc one) tn cca eae Tegra Naval Roman ers erga de sat pentru supravegherea hai si dscns velo lier Tati cc tice rs ls men ih aavelenin cotenmiene ca sunt le hr, paturea sili omen De tare Nye ti maceltne nteriaue:ConervresIntgHli lsiratriorUanspe. LE Glctudlt seravegheca tebe unis Indep ceioreevine ‘iinet vee In alivitaien de supraveghere,FLN.R. aplic unnateree gull egal geecrale ae sproveghese () lasilnes 9 cousin wvelor maritime, euprin~ Al Clasiicarea; cau Corp . = Alt Trataagi, eemipamente gt dotiis lav =av SAL Vi Proteetia entra incendiil =A Vir Instat de masts = ALVIN Thatalafit ew cabalaturs = ALIX’ Masini st mecanisme; ; TAX Caldari (cazane) schimbatoare de cGldurd 51 recipient sub preshune; —ALXI — Echipanente clectotebaice: = AL XIL —Instalatii_trigoriice; SAL XI— Materiale; TAL XIV Sudare; 5 —_ Regul penta cehipanentel navelormasitne, onfome 4 — Regul pent tnite de incateare ale navelor marie roe ‘tru istalatiile de ridicare ale mavelor mati- o° =. Regul pentru clasifiearea $1 eonstruc{ia nayelor de navi- ae Interior Aceste regul se plied urmitoarelor etegorit do nave (in ons ° egort de ave (In construetle aa fa Sipe de pasgerh, nave, rors = Rie atapropulats marine” c_puteres moyailor principal 75.00 OW) abel matt, sade navies teiona cu pulerea maya principale de 50 CP (36 kW) sau mai mult; irae Ee aie taal bt de mat at lesa RANA. acordathunel nave, indie faptal et masini, corul, sta Ini ehpnintne ave pec ji vena ‘stumateriaele care int enedtracin acestora,suttace prescplile regular aplieate In eazl ress jeinave este atestati prin cliberarea unui conptne tt dot Regi paste pissed imbolul fundamental poate aves forma: we eaaal navelorautoprepiales = in cian! navelor wepropatsae = In prima fraetie ( (cor (magia iste mi myo Gm nod dle spravghee win frachia a 2-0 M indies mavigalie maritina, iar wumitoral regiunea de navigaties (0 — pentru navele destinate navigatiet maritime nelimitate; 3 — pentru navele destinate navigntiei costiere sau de radi. 42, REGUIAMENTE $1 CONVENTIL INTERNATIONALE _ Balti pl sv cn apts ic a ee pice tena srl nets ea See eStuee tell anasie ng nee eet SES Sa ea rea a no cite otic ast PE emacs at pp ecient en sg ato nee om ne ae Dervoltarea construtilor navale, impuse de:cregterea trafeului de mit: trier taeat ca problema stabiirit ur reguli pentru determinarca Berga! fa, «Hem peowupe tn cel mal nal grad autorieatie naval din ie cu HAN flote comerciale. renal 1835 apar primele reguli ale Registralui Naval englen core pres. cru in border inn e 8 ine pen Ceca pieior (0.39 m) de hie criu wn WGfteror au fost elaborate fd ete alte state regull cu privity In Ste navel salut liber siinim, regull ce difereau de cele englere. Roma a provoeat serioase divengente fntre state, devarece anmalont din Aunt ue cor eget acordau un bord iber minim mat mie (8-U-Aw Gere din HR) taeean coucurenfa armatorilor englez ml 1931 Conferina Internajfonald dela Londra unified teate regi sie UAH ber, elaborind o eonventieinternaionald pentru stabilives bor 1 de per exininy linilor de Increase maxim, conventje 18 care o sderat Gifara noastrs. In 1948, ea a fost adopt “de nave gf imbund= $i aD anal 1996 prin yConventia privin Vinile de fhcércare’. a prance bord Iiper minim este obligalorie pentru toate navele comer- snk al ebro tonaj bru este mai mare de 160 tone-registru. ‘ushiwea, bordulai Tiber minim este de regult faeredinjata registrelor te (ature care plied line de Iacireare pe bordajele navelor 1 Teel te a caifiate de bord liber valabile o anumité perioada de timp. AitA conven{ie deosebit de important esle »Conventia international pentn grotvenviett mane pe mare’ Aceasta font claborall fs) 101 ent eats in 1900 i ivitain Ongena nterguvernamentall 995 Bet taritimo™ ba Londra. x aera convengie adersI fara note In fanul 1967, Conven{ia internaffonalé pentrn verotiten wielt umane pe mane” se. rex Yaaiouate gh nu se apl fer mumai la navele cate efeetueazi vaije ‘urmitoarele e274 = navelor militares T avelor de macfuri eu un tona} mai mie de naavelor fart mijloace de propulsie mee favelor de lemn, de construetie prinitivas T fahturitor de agrements = mavelor de peseuit. Ja baze regulilor stabilite de ,Conventia international pentra ocrotineg viepi ume pe mare” ae fac inspectil uavelor de cite organele competen a SREENE Ae favernul (it respeetive, tn ura chrora se elibercazl certfiente ‘de siguranga. “Convenjia international pentru cerotiea vietii wmane pe mares tin 1900 o mferd ta: compartimentarea navelor si stabilitatea lor, masini 9! insta; Init lecince, protetia contra incendilor,utilje de. salvar, conditit tenis ce trebuie af fe indeplineasea radiotelegrafia si radiotelefonia, Galil, tausportul eerealelor, ansportnl mirfuritor periculoase, Ta sfara de conventiile enumerate mai sus, care sint cele mat i mai existh sl alo convenhi st reguli: —Conventia pentra prevenirea pe ‘elaborati la Geneva in anul 19545 ret eault privind amensjarile pentru eclipa, din 1950, eu wnele sup rmentirt ulterioare; Jiri apelor mari en idrocarburls a Regul privind misurareatonajuln, in anit 1904 Regul! sanitare ale Miostrulti Flos Utes 4 So Fegull de tehnieh ecurititmangii egul pevind nvigatin prin canal de Seas ‘Reguli privind navigafia prin canalul Kiel; FRegit privnd tavigia prin canal Pepa -gulamentul de navigatie pe Dundrea de sus $1 de jos Regul privind trangportul mirturlor tn veacy 2° — Coda! international de semnale. . hitting TIPURI CONSTRUCTIVE DE NAVE COMERCIALE |A, CLASIPICAREA NAVELOR COMERCIALE Navele comereiale pot fi clasificate dup& diferite eriteri, si amume Dupet medul de uttizare, tn: “nave de marfa sau cargouri, care transports marfuri uscate; nave de pasageri au pacheboturi, care transport pasagerl gio cantitate mick de marfuri de valoare; "nave mixte, care transport gi masfuri gi pasageris = petroliere — nave cisternd sau nave Lane, eure transporté combus: ‘bili Wehiai fn general, marfuri Tiehide sau gaze lichefiate; nave eu destinatie speciald (nave de pescuit, frigoritice); = nave tehniee (dragi, salande, stafii de refuisre, macarale plutitoare, sonete plutitoare, docurl phititoare, ateliere plutitoare, platfonme de fora} ‘marin, nave hidraulice ete Dupa modut de propulsi, t have et! vele (vellere, — nave eu propuisie prin mayini alternative cu abur; fave eu Propulsie prin motoare eu ardere interna; ‘eu propulsie prin turbine cu abur sau cu gaze; rave eu proptlsie atomic nave fird propulsie proprie. upd tput propulioratu, tn = nave eu abatur = nave cu propulsie prin jet de api sau de aer; ‘= nave eu propulsor eu aripicare. Dupa materialul de consteuctic, In — "nave din lemn; = nave din ojel: — nave eompozits = nave din beton armat; = nave din sliaje usoare; = nave din materiale plastics; itt a comet mein — Bee Dupit tora de navigat = nave de eursé lungi; — nave do eabotaj (eostire); ~ nave de port sf radis = nave pentru navig Interioar’ (destinate pentru fluvii 91 Iuewri) B, DESCRIEREA TIPURILOR CONSTRUCTIVE DE NAVE COMERCIAL 1. eaRGouRT ie Serta ice ect ae Saarem abte baie ae abe same te oan 2 Gps! Seat ae ee an cee itt apr mtr rel, Act de e mari depiigeste 20 000 tdw, viteza economica variind tntre 14-20 Nd. cyulegan El Ge ee ce): iu 41 pot avea suprastructur continua sau suprastructuri téaleje (teugi, cast oe ne oa prastructuri rézlele (Leugh, eastel La aceste tipuri de nave compartimental de magini se amplaseazi in trei- sme de panei fv lina inp fd stat mate egr ca Compartimental masini tata a pupae Adoptaree acest! sli ai avantajoasi deoarece: “ 2 " " ~ se micjoressh consderabil lung si tunel atestors 1a liniilor de arbori eliminindu-se ~ se marge volun magaallrdinpre pupa prin dsperiia tela liniei de arbori; i Se mu — se uqureazt operate de inciteate gi descireare x magasiilor, acctea emailing desparjite de compartimental de magini,fapt care permite ampla- pels olosivea mai judiciorss a instalatied de Incrcare ‘Tnptasarea compsrtinentalst de masini le pupa prezintS gi unele ineoo- venient, sh anu eatssslmen mica navei le pupa precumn gi formele fine ale seefinnilor transverale aia aceasth parte 2 sip produ “eta, 1 ampasra deangatelor ausibiare 91 instalallor ce desevese mayina principals; a “ibititaten daturiti existenter instalafier de incdrare seat conpaitosre tow combust, apt pola apd Se ee ? pieee rapaenenperag eee pprontyr ts Eelam nb ees oul Gem nS Ee oe ‘ea 84 se poatii folosi pe deplin capacitates lor de inclircare este necesar ca o par~ tolalul marfii de transportat). Puntes, structura gurilor de magazie si para~ ela ake eats ena be eee aa wis Seen enn ee ee arial cae eel el me a ee akin ni eh a a Sets ea a en ee ee aie peepee eae eee ce pee: aoe Sects ieee eee Se ee antenna re ad ca ee a eel a EE chee oat ber gal el ane oe a ere a ae ad ewes oka Sr agadnen Eh, pana Uh prose ty Stem cea el ae ea i crane ea ents Sas ee causa aoa Bie Saar scab oa eee eens dopa te ig ens see man a oe ec eel emnnes yepececen need noforg -g°9 °8P0 008 £000 9 oHONs anjunernspI9€ WE8I8D +4 “A ig. 4.3. Navi pone tramportat minere (alkene. 4. Nave frigorifice. Dupa aspectul exterior acestea se aseamand cu car gourile destinate a transports mirfuri generale. Magaziile de msnfuri ale na- Velor frigoritice sint izolate termic. Pentru a se putea mentine temperaturi seizute, gurile de magezie sint de dimensiuni mal miei i sint previzute eu apace de inchidere compacte prin arliculajii. La navele frigorifice care trans- [porta Incdreaturi suspendate de traverse sats de longitadinalele de punte (exem= pl, vite tate) dimensiunile traverselor sat ale longitudinaletor trebuie marite, corespunaitor greutifilor suspendate ce. Nave pentru transportat minereu — (mineraliere fig. 4.3) sint cargouri te pentru transportil mineteului, avind eapacitatea de Tacareate ck 10 00090 000 ta. Din pict de vedere constructiv, mineralietele S¢ diferentiazs foarte mult de eelelalte Lipuri de cargouri, datorita Faptilui ea ‘minereurile sint marfuri cw greutate specifies mare Caracteristicile constructive se refer’ Ia: Tongitudinale eoruta de inedresturile concentrate = orgs niflorastfel ineit minerenl si se stivulases Ja indltime corespunzitoare pentru a objine ridiearea eentrului de greutate si 8 evita solicitarile exagerate ale elementelor de rezisten{a. Solutionarea acestor cerinte s-a realizat prin indllarea dublului fund, Ingustarea magazilor si aime~ najarea unor tancurt de balast laterale intre gurnd gi punten superioar4 (Eig. 4.1); ‘— miegorarea.capacitagii volumetrice a magaviilor 91 asiguarea unei forme eare si evite deplasarea minereulut in caz de ruliu puternic, asigurind 38 ele 1A, Secione tenner prints mh Fie tals ou sept Tnghaaial poud 44, Sexe renner pine Mien cdo pel toga fn acelasi timp descircaren rapida prin utilaje portuare de mare eapacitate (peretit lateralt ai mageziilor tnelinati cite interior, Tig. 4.5)5 “— magaziile sint previaute eu gurl de magazii de dimensiuni mari gi cn capace de Inchidere metalice eu funcfionare antomata. Mapinile si comanda se gisese Ia pupa. In funetie de greutatea specifick 2 minereulwi, mineralierele se pot tm- piri in dowd eategoril: pentru trangportat minerenti ugoare si pentru trans- portat minereuri grele. ‘In {ara noastra aut construit mineraliere de 10 200-12 500 tdw (fg 4.6) si do 99.000 taw. [Navele mineraliete deserise mal gus sint smenajate numai pentru trans- portat minereu, In conseeinta, ele navighewz’ eu marfa intraun singur sens, ‘rea ce, din pret de vedere economic, reprerinta nn dezavantaj. 1. Nave pentru transportat marfuri in vrac (bulk-carrier). Pentru a se Inlature dezavantajul mineralirelor, fn ultimii ani sau constratt nave eae pot Aransporta alit mirfurd in veae ugoaee (cereale, zabir, bauxita), eit 9i mifurl rele cnoscute sub deaumirea de bulk-carrier. - Aceste nave au commpartimentul masini situat ta pupa. Tancurile de asiet Sint situate sub punte sam pe fundul navel, de forma aproape dreptunghit lari, apt ge Face ea spafiul din magozii si niba forma ortogonala. Acest lucru permite wtilizarea intregulai deadweight pentru marfurile ce le transport, asigurind stabilitatea si asieta navet Nava dispune de platforme orizontale susjinute de_perefi transversali ‘eansicorese extind numai pe anumite sectoare din lungimea rezervat ma aazillor de marluri. @. Nave pentru transportat mirfuri containirizate (port-contaiire- fig. 47 1 1.8), Pentru 4 asigura transportarea tn condifii bune a mSrfurilor 39 generale. acestea se pot transporta In ambalaje speciale de tipul containe- '19) sau ale paletelor. ‘Containrizarea marfurilor #0 dezvoltat rapid, datorila faptului ed) marta se poate transports igor si comod, elimininduesc cheltuielile pentru mane vrarea mdofii, preeum §1 perieolul distrugerti acesteia. ih, Nave rolleon, rolboff fig. 4.10. Se intilnese trei tipurl de asenienea nave, yi antime: ‘pentit transportat, micfuri paletizate; portat vehicules, = pentra transporlal. marfuri in containare. ‘Trisiturile speciale ale acestui tip de navi sint: TTposibilitates incéredril et vehieule x tuturor puntilor, f&r8 2 folosi Jn acest cop instalafit de ridieat; jgurarea inearestil continue si rapida a naveis ngimes mare a magazilor Navele roll-on, roll-off pentru transportarea vehiculelor sint construite Im aja fel Inet asigure Incdvearca 3 desearearea ropida a vehiculelor. ‘eeste tipuri de nave au prevazute platforme speciale pentra incarcare. i. Nave purtitoare de barje (nave Lash). Acest tip de nav este dest nat transportarli barjelor si a altor nave ujoare sau transportarii combinate de slepurt si containdre. Barjele-sint nave fara propulsie Impiuse sau remor- cats), de constmetic metalica solida, eu fundul plat, destinate transportului de marfuri useate. sat transportulul pietrei, nisipului, lemnelor de foe. "Aeeste nave. ij gésese utilitatea Ia eazul Hpsei de amenajare, a, portue J ‘lor tn care nu pot acosta navele mari pentru ineavearea mérfurilor. Mitho~ farile vor fi Inclreate in containire, in barje sau in slepuri, care vor fiy Ia rindi lor, IneBreate pe nave purtitonre de barje (fig. 4.11). = ec saat eed Toe Newt uy Sl = 2. PRYROTIERE 4. Generalitifi, Navele petroliere sau tancurile petroliere sint eonstruite si ameuajate in asa fel incit 68 poata. transports combustibili Tichixi in- Cirealiditect in magaziile navel, magezil care poartd numele de fancuri sau cisterne de tnedreare. Grosterea rapid 8 consumului de combustibili lichizi si distanta mare ‘intre zonele de extracfie $1 preluerare gi acelea de consuin au determinat 0 4 dezvoltare consderabils 4 constructies de nave petroliere gi « capacitatil lor de Tncdreare, ve atinge In present valor foarte mari, deplsind 800 000 tw. a mod obljouit, aavele pettoliere tranoport® urmitoarele produse: benz petrol, motoring gi uleiurt grele. ‘Combustbilit Ueki ansportati de navele petroiere emand vapor, cre avind 0 greutate specifica mai mare dectt aceea 8 scrulut, se adund In locu- ‘Hiejoase din tancur. Aesth vapor! sint Snflamabitt gt pot provoce aprinderea Tiehidafui eave a generat. Bi pot arde sau pat exploday tn functie de concen= Uiefia si de teroperitura aiestecull aet-vaporie Le proiectaren navelor petrliere tebule sf se find seama de perticu- lavtafile pe eave le prezintdtransportil nereaturilr Hichide, yi anum sinetmare agittd, elnd nave executa osciafii de ralia'st de lange, Inckreatira chi se deplaseced si penereaz4 forle de inertie math, prover ind golittrt suplimentare To stucturs. comput; Drezenla supratefelor libere de Tichid In tancurile de fachrcere influ enfeari negate asupra stabiltagi naw 7 arctia volumufal inedresturil iehide 1a variaile de temperatur Din accasta tauziy estemelor de Incdteare Its lash spatit ere peatru diac {area combustbiitor * Sfimput foarte seurt de tncticaze si desefreare, care mu depigeste 24 de ore chiar si la cele mai mari petroltee. Petroliereieaflinduse tn majo fitea'timpulal in mary, este rajlons! ca vitess Tor s4 fle mai mare decit a eargourilors ericol mare de Incendiu gi de explorie a amestecului de aer i de va- combustbitl ichids ‘Dord liber mai mic_deeft Ia eargourile de sceeasi mame: = Cororinmea promnfatt a straturi eorpului din tancurile de SncSreae », Caracteristici consiructive ale_petrolierelor. Compul are osatura in sigtemul longitudinal sau mit. Datortdpericaluut de explozie cet implica Seapirile de gaze, in interioral dublulai fund, aceata fn general pegte cu exepia compartimentului masini ia magaziet_de marfuri uscate, Belas- {area navel se realtzeast prin timpletea unora din tancurie goal, tr te ten- uri moderne, prin afetarea unt tanctr speciale de balast spre eVits coro innile datorste alternartproduselor petfoliere co aps. de" mare. Gompartimental masini, amenajarile pentru echipa} si comanda_sint dispuse la pupa, spre a izola portiuaea eilindriet a navel destinata incires- tulsa scurta linia de arbor sta evita lacendi Compartimentarea interioars cuprinde, de regula, dot pere longitudi- nals ctangt si un numar de pete! transvesali care impart portiunea cilia: rick In. 2-40 compartimente centrale 2 i laterale, denumite Tancurt sau esterne: 1 marie petroliere aumirul lor este mai ‘Zona cisternelor este szolatatransver- sal de restul navel le prova si le pupa | __ 7 prin spat ae separagie denumite.cofer- Yamuri, 8 cdror lime trebuie 3h fe de cet" pujin 200 mm. aes ai Pe fundat tancurilor se aflt 0 refea i438 Sesion rneeritpintran de serpentine. ct abur entra foealirea pea Fat ee produselor spre a Ie da tniaitatea nece- ut, > fark manip us Instalatia de inclreare-desedrcare es aleatuita, din unul sau mai multe compa mente de pompe dispuse in centrul sau pupa Zonei de taneuti gi dintro refea de eonducte $1 sorburl care deservese fiecare tanc in parte, Ssigurind desedvearea fntr-un timp foarte seurt. Unele nave pettoliere sint proicetate pen- tru inetreatura infxtd, putind transports nereuri fa cursa de Intoareere, Prin natura fnedredturii lor, navele pe troliere sint supuse unor reguli severe de ex- ploatare, privind poluarea apet de mare sau pericolui de incendin gi explozie in care scop Se iau masuri pentru evitarea oriedrei surse de Selutes (Interzicerea fumatului, folosirea unelte- Tor-din metale feroase etc). ¢, Petroliere de cabotaj. La petroliere mici. denumite de cabotaj, se instaleazi un singur perete longitudinal, Pentra a reduce efectul Suprafefelor Iibere de lichid asupra stabilitsti, fsifel de petroliere se construiesc de regula) de expansiune. Acestea sint constitute dintr-o fnalfare punt In forma de cheson, tndllare ceare se extinde pe cea mai mare parte a por- unit din Inngimea nave fhe ineareare (fig, 4.12). Cind petrolieral este complet. Incdrcai, nivelul Iacaredturit ichide treble shee afle deasupra puntii; astfe!, su- prafelele libere de Tichid sint mult reduse. ‘4. Nave pentru transportul gazelor liche- fiate, Aceste Uipuri de nave se construiese in dou variante: — pentru transportul gazelor sub pr Ja temperatura mediului ineonjurator: — pentru transportul gazelor lichefiate Ia temperaturh scdzute si prestuni apropiate de cea atimoster Nava reprezentati in figura 4.19 este uti- lizath In special pentru. transportul gazelor naturale lichefiate, cum ar fi gazul metan. In drearea si desearearea se realizeazi cu pompe fcfionate electric, lar compartimentul masinit al acestor nave este situat la pupa. Petrolierul gigant ,Independenta' construit fn fara noastrd, Construcfia petrolierului Tnde- endenta. de 150 000 tdw reprezinta un succes ‘deosebit al Santierulai naval Constanta si mar- cheazi o nous etapi In procesul dinamie de eres i de productie si a competentei santier profilat pe construirea navelor maritime de mare tons) Pia 4 Caraeersicile principale le navel in Manges, maxima 50400; Ingnea Inte pespendclare 20m = tigines 46.0 ~ Inline de constentie 255 mi = putees maxima bao CPs sta 10.00 Na; = Seton 180 Sn E fits pears poate travaporta petrol bat. Corpat evel. Sistemul de osaturd adoptat pentru construc navel este cel longitudinal, exting pe lungonea tancurlor de-iarta sl pe o parte 4 SShetorcompartineatalul’ masini si exteemitatitprova. "Pentru zoncle ZAtieme se dorputas nove st adoptat sistema transversal de satu Corpul navel este exceutat integral prin imbinaetsudate sf este Impartit in 1S taneurt de estee dol pene longitudinal! gt sae per transveraal Puten navel esto construit fre aelatara, ew o uno inlimare Te prova, dae in sectanes transversald are proil trapeaoidl ‘Compurtinental masini este amplasat pupa nave Italia de proputse, Neva cst propulsta de o singurdeliee cu 5 pale tixe./Diametral elie este de. peste 7m. Motoral principal al navel este un iotor Diesel dezvoltind 6 putere de 28 900 CF (21 176 iW) ln Taraie de 122 rnin, care antreneaed arborcle port elice printrss cupla) Tiki Energia electrics neces fune{ionirit navel este produst de Uni generae toare sinctonetrifzate ct puterea de 1 000 KW fieare st pol funcHions fat ‘Sfduaf tau cuplate tn porael, Necesurl de abur pentru deservirea instal lmplete de it bord navel este asigirat de Goud cHMart cu arztor 310 tddare reeuperatoaee Tnslatefie de incircare — desedreare. Desedrearea petrolulul Brit 3¢ efec- tena ew tre turbopompe et asin ertieal, amplasite {a compartinental Pompei, medial in prova compartinentalsi mayin..Ficeare pomp are Ui debit de? 300 me/h. Tstslaio poate esighrainearcarea simultand «teh Sortinente de Incirentird prin-cele te magistrate Tongltudinale: montate pe punten principals #1 avind ramiicait ta taneurl, Operatile de Sucdreare Hau desetvene se pot efecu In maximums 2D by dps ce ncaveSture a fost inealgtt pentea a1 se anigu faiditaten neceaaramanipalar Mijloce de proteie st inseltia penta ste incendial. Protetia nave este asigurats prin mijloace pasive (evitaren utile! pel postbl a zote- Tislelor ujor inflamabile, guifugawea inateiaelor combustible, prevederea Ge peretis| stmmcturi cave st reriste Infos) eit st prin mijloace active. Tn Seest sens nova dipune de o fastalafe de protecbie cu az inert 9i de ventie lave a lancuilor, Pentru lupta Impotriva incenditlor nava este dolati ev o instalatae de atns incendin eu apay o isla de stine ngendiv et spuma Pentru, puntea rineipala, compartimentul masini 31 compartimental pox Flor o ustalafie de stsopire a perstelul prova’al saprastractuil i o istax {nti ‘care protejeaat cn perdele de aps zona bareilor de salvare gi fone de imestfmenajt, Amenajriie pentrcel SO mémbell ai echpajual sat gra pate in auprastructurapupaa navel. Cabinele” do local, birouril, site Eonnune setae fucapér sint amenajate ining seana de concepille moderne feterteate Ta asigurares Wal court sporit pe navi, Pentru facili. Geple “6 sea) membrilor eehipajuluf, nava este previizuti ci un ascensor pentru PittNtva dispune de un bazin de innot si o alk de proietie. Toate cabinele si incaperile sociale slat prevazute eu instalagie de climatizare, nava.dispuc fhind de doua centrale pentru condifionarea aerului.. Pevrolicrul Independenja cea mai noud realizare de prestigiw a indus- tried nuvale roménesti, repmezints un eveniment important In istorla cons tnichiilor navale din {ara noastra si reflect atentia crescinda pe care condi cerea de Partid 91 de Stat o acorda dezvoltirhi coustructiilor de’ nave i flotel ‘maritime romauesti. 5. NAVE DE PASAGERT wwele de pasageri (pachebotucile) sial nave care exeeuti transport de peisonue pe ilistanfe foarte mari pentru legitul intersoutiuentale, eurse de ‘Agrement. In funelie de eapacitates si coustructia lor se deasebese itei mari srupe de pachehoturi jave de capacitate ce pot transport pind ta 2.000 de pasageri, denu= mite sf nave foleturl, Din punt de vedere constructiv aesstea se eatacter zeazai printrun numir mare de pun{i care permit compartimentarea spapiului haved in eit ai multe incaperi eu multiple destinaji, De exempt, «Caron tunul dintre cele mai mari sl moderne. pacheboturi britanice, eu turbine, ane 10 punji. Pe aeeasts uava se afl dowd restaurante Iuxoase, doua saloane, o calened, 9 sali de dans, un bar, o sali de gimuastiel, o sald de teatr spital, magazine, bazin de Taot. Aceasts navi poate transporta 1 517 per. soane din care 587 formen2a echipajal, nave pentrn post’ 9 pasageri, care efectueaza curse regulate. Din panet de vedere constructi’ cle se aseamans ew navele din prima grups, dar Sint mai mci putiad ajunge ka 15000-81000 t $1 o viteza de navigatie maj mid, pina la 20 noduri, ‘nave de pasiyeri cu Lonajul inlre 5 000 si 15 000 t, care navigi pe (vasee mai seurte gi pot intra in porturi mai met, (dats cu dezvolterea traficului serian, navele de transportat pasuge pe distante lungi sint concurate de avioane 4, REMORCHERE Remorcherele (fig. 414) servese la remorearea navelor, care nu dispu de mijloace proprit de propulsie. Ele mai pot servi gi Ia manevrele de acos- tare sau de plecare de Ia chew n unor nave de dimensiuni mari. Unele remmor- cher pot fi folosite si pentru operatille de salvare. Dimenstunile remoreherelor stot relativ miei, dar sit dotate eu instax lafie de propulsic puternica in scopul efeetuarii ‘wmorcajelor maritime sau Huyiale, manevtelor portuare gi uneori penteu interventii in eax de salvari 41 inceudii, Se earacterigeaza prin manevrabilitatea si lungimea redusd prin- trea raport mie fatre deplasameut yi greulatea masinilor (2,33) 9i prin linia chilei oblics cu pesea) mai mace le pupa ia pozilie de asiets normal, entra a preveni tendinja de schimbare a asietei in timpul remoreajului gi entra 9, bunt stabilitate de drum prin deplasares spre pupa a eentrulut arena. a o Fig. 4M, Remorcher smritin de $90 CP. FRemoreajul se face prin trace tivney tn cast carselor” Tung 9) {neori prin. tmpingere la fiuvia au tn cazil magevrelor porta), in care scop este dotat ct vinel de femoreare 3h crlig special de Drindere's remorel ‘Din punctal de vedere al ape- Jor fa cafe urmeazd sf explon tate, remorcherele pot Itt mark tine st flaviate Dupi.servisile pe care tee- bie le indeplinesses tr explose tare, se decaebests rear Ae tig ce exoonta “Temoreaje pe dst Tungi (maritime sau fluviale); " — remorehere de port (radi) destinate a enoente semorcae interior 9h ada porturila 2 sjota Ta tnanevia navelor tarts wens fare de are inate in speclal pentru” operat dh aivare(ecolefea de po uaeat ‘navelor equate, sjotorate nave~ ior avarste vent incendate i timpalnavigatiet si, eventusl, Femorearea foe pina Ts port eel sa aproptat) renorthere pentru impin- see, Ta ‘care nav remorcata este Sitnatd in prove emorcherulai ‘Dupa tipul de masini prin ciate cu care sint dotate pentru proplsie, sv deoneeses wemorckere ea masial cu abur; e seworshere cu motoure Die sel : — remorchere cu instalatie de propuisie Dieseletetrct Dupa tipul de propulsor folo- it, remorcherele pot fi: Sou elice (im duze saw fri auze); eu sbaturi (numsi pentru ‘MuvijsauIocari en inci mid), “eu proputsor prin aripioare (peniza romenchere he port} La exeentarea inti remorca) convoiul, adicé grupal de nave ce Ueebuie emoreatestelegat de r= a] ¢ @ 6 4 a @. s [2 7% ff fe — eo |e | 6 4 Ne Sane ‘3 un eu masa de abr 4.48, Sema de compartimentare a una rerorcher ‘temp prelangt ign! de temored al remorcherulul prints-o parimd de reguls din ofel. Prin de propuilsie a remorcherului in remored se exer- (lineia couvoiul este tras de temorcher $i se depla- ste necesar 38 se asigure o trachiune Ia stent de inaintare proprie eft mai mie’, au (adick rapoarte Z mari). ctrlig et mai mare, adied 0 16 lungimi Intre perpendiculare mi Remoreherole de port de a care se cere in primul rind o manevrabili- tate eit mai bund Inet si se poats strecura prin cele mai Inguste spatii fle porturilor, trebuie s8 aibio Tungime cit mai mica posiil Remorcherele maritime de linie au, de obiect, 0 teugi prelungita spre pupa, deasupra careia este instalatd cabina de comanda, Remoreherele mark time de port si remorcherele fhuviale fn general nu dispun de teuga ei de un Ful situat spre prova de la mijloeu! navel, Deasupra acestut ruf este instalati ‘cabina de comands TReferitor Ia compartinentare, toate remorcherele dispun de un pic le prova si uml la pupa ea toate mavele (fig. 4.15). [La remorehere s¢ intilnese urmtoarele compartimente: fo magazie de mifuri pe care nu o au decit tnele remorchere mari time de linies un compartiment destinat locwinfelor echipajulul gi silii de mese; = compartimentul e&ldazilo — compartimentnt de masini; — compartimental destinat locuinjelor meeanicilors = deporitele de api de rezervi instalate sub locuinga: mecanteilor saw spre pupa de acest compartiment. as 4 Cons mer — Nave 5. SPARGATOARE DE GHEATA Sint nave de construetie speciati, destinate desehiderti gi mentinerit tunor drumusi navigabile fa anérile ca ghefuri, Aw sezistenta. structural Li prin esentiona, forma adecvata corpuli $i compartimentate specie Spargenea ghetise face fio prin izbire gi tAiere cu etrava, fle prin urcare cen prova pe gheata care se rupe sub greuitatea navei. In primul enz, etrava feste realstenti sf dreapt, fa al dotlea xz, etrava este tnelinata ponte a permite urcarea pe gheala. Unele spargitoare de gheats stat previzule cu 0 ‘lice la prova sub nivelul inferior al ghefil, cu rolul de a sbsorbi apa. de Sub strata de gh provel ‘si a uyura sarcina de rupere a ghefit prin greutatea ‘Sec{iunea euplulul maestru este de obieei iu forms de pani, spre a evita defectele grave de deformare in eazal prinderii mavei tn ghelui 3i'a 0 urea eventual pe gheali La nivelil Tiniei de plutiwe dispune de o centurd contra ghefit Yat de aproximativ. 1 800 mm Propulsia este asigiratd prin instalatil dieseLeteetsice son turhoeleetrive cen reaetoare nucloare si sehimbatoare de cAldura. In porturi si rade, spingitoarele de gheafa sparg palura de gheatd, spre f permite navigafia locali, iar in zonele de navigatie, desehid. drurnici pe fare se deplaseuzi navele 6. NAVE DE PRScUIT arora 7s ae ne oan et Seco pa ete w patna io avn fille de Iucru, sainerele au in pupa o platforma fix8 sau turnanti de pe care se ‘manevreszi sculele. Existi $i tave universale de pescuit care luereaza es tral Tere, driftere si sainere. Structura navelor de peseuit se aseamand cu eccea a remorchetelor maritime. Din motive de siguranta, in timpul manevrdrit seu Telor, navele de pescuit trebule si aibi un bord liber mult mai mare decit acela al remarcherelor. 7. PLATFORME DR FORA MARIN Platformele de foraj marin sint platforme plutitoare dotate eu instalati de fora} submarin cu turld, troli, iustalafie de pompare, masini de orf, f- zerve de prijini, burlane si sape rotative, grupurl sociale pentru echipaj pista pentru elicoptere. Platformele de fora] marin se construiese tn seopul extractiei de (ijei din ‘icdmintele aflate tn subsolul platformed continentale, Sint remoreate pind la pozitia prospectata din largul mari, unde sint ridieate pe $—10 coloane cilin- ce verticale sau pe pilomi din zabree, care se sprijina pe fundul marti [Luerind lao inaltime superioara valurilor, cperatin de fora} se destisoard fara influenta vintului, saw a eurentilor- Pentru adincimi mai mari de 100 m se proiecteazi instalafii mai moderne care exeeuti forajul sprijininduse pe flotoare plutind la edineim ferite de lu i fixate pe pozitie prin ancore solide, iar tubul de foraj este protejat prin- trum dispozitiv de suspensie elastick Prima platform’ de foraj marin de constructie romineasci este Gloria gi a fost executats de cltre Sautierul naval Galati (tig. 4.16). Platfonma de fora} marin este destinati si efectueze foraje de explorare pe Dlatforma continental a Marii Negro, la adtucimi de api de maximum 90 m. 1p Mgastd pation este de tip autvidiettoare aepropubtdaviad umastoc rele" dimenstun: = "Tungimea 52,460 m; = lhimea 40,810 m; ‘ndlfimea in bord 6,400 m; — {ntifimea tn PLD. 6.825 m: Platforms este construita In sistem longit siceste previzutd cu dublu fund, Platform este prevzutd eu patru plejoare sub forma de grinat eu zibrele, de sectiune triunghiutard, exeentate din feavs de ofel de inalts rezistent’. Partea inferioara a picioarelor, care se sprijind pe fundul ape, este previ- ‘uti eu cite o talpa de forma unui flotorcilindrie eu diameteu mare, pentra a im= Piedica cufundarea piciorului fa terenul de pe fundul spei. inal gi transversal de osaturd 5. NAVE PENTRU NAVIGATIA INTERIOARA Prin navigatie interioari se Infelege navigatia pe fluvii, Iaeuri gi canale, Navele destinate navi terioare trebuie si alba. o structurk mai usoard datorits adincimilor mult mat mict apelor gia faptului cd in api dulce eoro- iunea materialelor este mult mai redusi deeft ta apa de mare Prineipatele tipuri de nave fluviale de transport pe Dunére siut: slepurile, slepurile tancuri, glepurile motoare, slepurile tmpinse, tancurile motoare, ua: a Pigs £16. Pltinm de fora} mtn «Gone vele de pasageri, navele mixte (adied pentru transportat marfuri gi pasageri) $1 Femoreherele a. Slepurile sint nave pentru transportat marfuri uscate, fara propulsie Proprie. Siepurite pe Dundee au o punte metaliet continua si, de regully faces Pind de la prova, dispun de urmitoarele eompartimente: pietl prova, eabing ‘marinarului, magaziile de marturi, eabina eltmaciului si pleal pupa (ig. 4.17). Pe punte deasupra eabinei eirmacinins, glepurile dispun de un tut pentru 10: cule 5 bioutl. La extremitatea din pupa, peo platiorma tnalfala este fnsti~ aces, Slepurile tancuri sint nave (ari propulsie destinate transportului de Incireitirt Vichide. Forma corpucilor taneurilor fluviale se aseamtina ci cea 4 slepurilor tancnri. Pentru tancusi exist2 aoeeas! tendin{a de ase constr ccorpui de forme elt mat simple, . Slepurile motoare, motonave (fig. 4.18) si tancurile motoare stat nave Huviaie’de transportal marfuri useate, respeetiv’ Wehide, care dispun de 0 ie stalatie proprie de propulsie constituiti, de regula, din 1-2 motoave cu ardere interns, lar compartimentul masini este lustatat Ta pupa 4. Navele fluviale mixte au un aspeet exterior eu totul deosebit de ecte latte nave destinate navigatiel Interioare (fig 4.20). Tle digpn de 23 etaje de suprastrueturi si rufuri care se extiad pe cea mai mare parte din lungime. Ta spatiile diate puntile suprastrucurilor si ale rufurilor, sint amenajale Inciperile destinate echipajului $i pasagesilor. Mrfurile pe care Te Wansporti navele Tluviale mixte sint incireate in magszit amenajate sub punter prin- eipala sau pe aceasta punte In spatil destinate in acest seap. Snprastructtrile Sirufurile duo structura usosra 34 la foarte multe nave se eonstratese din alije 4e alurninju. Distanta thtre peretit transversal etansi trebule s& asigute nescu- fundabilitotea navei chiar eu tin eompertiment inundat «Nave fluviale de pasageri (fig. 4.19). In prezent pe fluvii navi nave amenajate In special penten trafieul de Uursti, penta efect cursit de duvati, ecen ce condifioneari existenta ta bord a unot cabine previ ute eu maximum de confort de tipal vesului Oltenita, Carpati care fc esa Giurgin—Viena avind o eapacitate de 208 pasageri. Navele Tluviale de paso seri pentru exenrsii, de constrnetie tecenta, se caracterizea2a prin dimersiini Sporite ea urmare » numariui mare de edlatort gia cagaril lor in enbine. Lun giinca navelor L a creseut col mati mtult, fat de celelalte dimeusiuni, la Kiinea B 51 Inaltimea de consttuclie D nepulindinse actiona decit limital, iat asupre Pescajului aproapee de loc. Intr-adevar eu elt Tafimea Beste mai mare eu atit Fezistenta opust de apa inaintirii eoxpului ereste. 1n ce priveste peseajul, aes! fate Timitat de adinelmes sevalulal ts igabil Pentra a se reduce cit mai mult posibil geeutatea proprie a navelor flu vine de pasageri care sint supmse imnor limitari de pesea) foarte rigaroase Sa recurs in majoritatea constretiler noi, Ia solulia folosiis pe searh larg 4 aligjelor de-alurminin si fn special pentr suprastructari, asigurinduese astel © pozitie mai coburits % centrului de greutate a integii construcii, ceea ce este deosebit de avantajos din punctal de vedere al slabilitafit navei fo serie de fea de exe 3 CAPITOLULS MATERIALE UTILIZATE. IN CONSTRUCTIA CORPULUT VEL {In constructia corpurilor de nave principalele materiale utilizate sint ma- terialele metalice 91 in special olelurile carbon 51 ofelurile slab aliate. Pentru Iucrarile de amensjari si dotari se folosesc insi si maleriale ne~ metalie. ‘Ofelul destinat constructici corpurilor de nave trebuie si indeplinessei condipiile impuse de Registral Naval Roman, adicd s8 asigure posibilitates iF uor consiruelit de nave in eonditii iehnolagice normale gi sigure in exploatare. A. PROPRIETATILE OTELURILOR NAVALE aul mal importante caracteriatici mecanie ae fal pntraconstrati limita de eurgere Re, masuratt In daNcm?s = rezistenga Ta rupere Rn, misorati in daNfom? — alungirea relativa A, misurata tn %5 = elssticitatea; duritaten, misurata tn daNem? ; plasticitatea; = tesilienfa, masuratis tn daNjen Ofelul pentru construetii navale, nu trebuie si prezinte erapatu ‘iuni nemetalice sau alte defecte eate pot influenta negativ tilizaren Tutui pentru seopul prevazut, aera timpul prelucririi, * Fe Ener sna naa Sie Fina noi Sede zonele de influen{a termicé gi in metalul de baza. Imbinarea sudata trebuie 36 1 aiba reristena gi alungire suficiente asigurate de o grosime constant a eor- Sonulat de sudurd 41 de omogenitates sechiunii. Ojelul pentru constructii navale trebuie sa prezinte gi o bund rezistents le coroziunes att im apa de mare cit si in condifit stmosleriee B. OJELURILE NAVALE, 1. OFELURI CARBON Cea mai mare parte a ofelurilor carbon folosite Ia constructia corpuritor ‘de nave slut ofelurile elaborate in cnptosre electrice, euptoare Martin, sau in Convertizoare eu insuflare de oxigen, cu structura find, ealmate sim semieal- ‘mate si laminate la cald. ‘Calimatea ofelurilor carbon mtroste sudabilitatea yt asigura_ocalitate superioara a cordoanelor de sudurl. Calmarea se realizesza prin adaugarea de Feroraligje oxidante care impiodic3 formarea oxidului de earhon. ‘Olelurile neealmate se ulilizeazi la construcfia elementelor de rezistenti ale corpului navel. Compozitia chimiet a ofelului influenfenzl propritiile Firicomecanice ale ofelului carbon. Crestere2 confinutulut de earbon nu este recomandati deoareee favorizea2i aparitia fisurilor la eald in cordoanele de sudura, lar impreund cto cantitate mai ridieata de fosfor mameste tendinfa fe fragilitate la rece a ofelului, Din aceasta eauzii mi este recomandat folo- sivea ofelurilor ctr tun confinut mai ridicat de 022% catbon. ‘Mavirea conjinutului de mangan Influenteazi pozitiv cali fn special In eregterea rezilientel, tile ofelului 2. OFELURI SLAM ALIATE, Particuloritatea caracteristicd # acestor ofelurio constituie coufinutul selaut de carbons Utilizavea ofelurilor slab aliate a fost determinati de meee Sitalea ea tnele ofeluri sa aiba o buna sudabilitate, plasticitate 9i fragilitate Tedusi, dar cate si indeplineased condifiile Impuse ofelucilor pentru eonstrac- Wi naval, ‘Contiautul de carbon al ofelurilor slab aliate este fimitat 1a 0,12—0,14% intrueit de aceasta depind proprietatea de a se cili, tendinta la formarea fist filor in zona de influenfd termicd precum si rezistenfa faf& de formarea fisurilor fa eald in metalul cordonului sudat. In eomparajic eu ojelurile carbon, oft Turile slab sliate aw in compozifie (pe Ilogh un confinut redus de carbon) 91 ima elenientelor de aliere nu trebuie fasigurd o rezisten{a Ie eurgere mai ‘bund plastiltate, rezistenta le Cororiune mai ridjeata de 2—4 ori fata de ofelul earbon, o bund sudabilitate, din care cauz’ calitaile tehnologiee si de exploatare stat mai bane. Ofeturile Sliate $i slab aliate se livreaza tn state ImbunStatiti dupa o edlire prealabitt, furmata de 0 revenine Ia temperatura Taal ‘Ofelurite aliate ge livreazd Tn prezent la construcfia navelor de dimensiuni mari gi fa special Is construclia petrolierelor, oT €. SEMIFABRICATE DE OTEL. Gu exceptia unor pite isolate, care se mai exccutd din fet tunnat, ca cua: slants su pi inte 3 tambon ote een elluiese structure coretul navel se eaceuts din ole Tomiuat sh Tome table sau profile. a ae Tablele se liv de diferite ge care pot ajunge ‘mai mult, de latimi care pot ating ‘sau depigi 2 m gi lungimi care pot depisi 12 m1, Tablele pentru construct Vale sint standardizate (STAS 8324-00), Dimensiunile tablelor se daw sub forma de produs Lily geasca 2% din suprafata total’ a tablei. a m 2. PROFILE, Cele mai wuzate pie construc nave stunts ~ let comier eu ariph egal, al comnts carpi neegtls cae ve dele sete a orn rua ear dvs stro ib gna seplor 9 (, 9,8 mm) Tnsoit de standardal dimenstonstpentrn profil respect ee de standardul ear ines calilatea ofslule xemplay * 1 100 100% 14—STAS 424-71/0L37 STAS 5000-68; 1. 15x 100x7—STAS 425-70/0L37 STAS 500-68. safeties webu a we livre In bare dept tr ndotai ar une ‘hal format ne ele dud rps i rot in ta fleranelor adi, — ofl U, ere we carat Prin ime expres he cman Prin aime expat i U 12 STAS 504-63/0137 STAS 500.68. 38 ‘Se-impune si in acest caz.c8 barele si fe drepte fra fndoituri, admitindwse fo sigeata maxima de 0,15% din lungimea L; saNofel T, cate se nolee2d In mod asemanator eu ofelul U3 — let plathandd ‘cu bulb, cave este un profil special pentru construe navale livrat sub doud forme: = profil eu bulb asimetrie; — profil ew bulb simetric; In afara de table gi profile, in consteuchiile navale se mai folosese ofelul sub forma de jevi, niluri, eleetrozi de sudare lectoeit folsti tm construcile nivale treble 28 corespund. ceria: felon standardelor delat si nomelor ineroe tn vigoare- Folasitea difrtelor Lipari de clctrori se stabileste prin procesul teb+ ological operate! de sudave gi dupa indicatile TUN. invelialelettodalu tebuie sb fe existent atl Inet, daca eletrodut cade Tiper pecan platou meted din fel de a insifimen de ttm favelig $n Se'diatragi: Electron trebuie si asigute: “amore oars mentints comin ¢ arcu fr sea mare a metal 2gue ret mafgpieaunlfora a iavellgulaiodatt ca electrodul = fapertes unfornd a eusStui co gua cae dup& rie a8 w Inde parse pos sPtU apara poci san cripituri n cushtua, sau alte dfecte neadmises = Seyi pistceeneallerate proprietaite pe toath data garantath de pro- dueaior neonate pasta lor fn Inespert corspunzlioare, sca). Pent fieare Tot de electroni se emits un eertificat de ealitate de catre producatr,respeclndase preseripile slaudardelr si ale reistrelot. D, METALE $I ALIAJE NEFEROASE Metalele gi aliajele neferoase sint utilizate in construc}ii navale_ pentru avantajele ce Te prezinta din punctul do vedere al rezistenfei la coroziune, al [TeUtAfll specifica reduse elt si a proprietitilor tehnologice bune. Aliajele cele mai utilizate sint pe hazd de alominin si eupra. Din aliaje de aluminiu im constructil navale se confeclioneaz’ corpur de nave de dinensiuni mic, suprastructuri, scirt exterioare si intexioare, balustrade ete. ‘Aliajele de aluminiu utilizate fu constructii navele igi imbunatifese pro- prietajile prin tatament termie. Aliajele de aluminin trehuie 52 respecte condifiile impuse de T.N.R. sf onume: — tablele, platbandele, materialul profilat gi fevile si aib& suprafa netedis "— piescle turnste nu trebuie si aiba defecte eu efect negativ asupra uti- semilabricatului. lia 39 ‘In| atart de‘aliajele de’ aliiminin, tm constructii avale se maiutilizesza sialte metale 5 aliaje neferonce ea = bronzul (alia) Cu—Sn) se tntrebuintenza la turnarea elicelor, la exe- cutarea diferitelor mecanisme, flange, armituri pentra instalaji yi ln general acolo unde este necesar material nemagnetic, grew oxidabil; — cuprul se intrebuinjeaza la armaturi, schimbatoare de caldura ete.; — alama (aliaj Cu—Za) se foloseste Ia turnarea elector, annaturilor #4 Ja amenajai. E. MATERIALE NEMETALICE Mateiaele plastce tn constvetl naval se wtiieard darth ngewe" ® SE proprieiti mecanee, terme, eletr-igolnte buses =e (Gec4™5 ort mai wjoare deft oflal gt de 1,5 ori dct al rexaten{ ridicatd be agent ehimiel; — pret de ost redus (de 50 or mal reds fof de Dronz $1 10 on fata de ofa Marin pasi cnt ovale Klas tli pte sel interioare, Ie clptsire pontlor ea agent de protects inpotehs coker Si metas, ali nave te apie, bala eee {ehnicosanitare, coustrucliabivllor de servi, hare de savare, bore tive, cover de fam, si speealePentsu mags gore, Materiaele pasice se viieast sub uimdtoarea formic ~"thalerialeplastice amate ou fia de sills = materiale plastice cu fibre textiles = materiale plastics spongiose. Toate materalele plstice tilzate In construtit navale trebuie sf co- respunds cetinfelor FAN sem, comsttellle navale se ma tiieasé lemnul 94 prefabriatele cantiti smenajerea cabinelor; = eapacete gucilor de mogezi; = confestionarea barcilo inveligul puntilor; ~ aumbareatfuai miei yi im special cele sportive. Lemaul rebate si fio bine useat,ignitigat si nu abt evapatuet gl a8 ww fie atacat de insecte. ag ene Spectle de lemn utiliate mai freevent sints ~ bradul 51 varietaten sa laifa, din cate se executd mobilir, peioluti fn magazti,rafturi,rastele ete — inl, folosit la acoperien puntior metalice gi la exceutarea gabloane- lor in sala de trasaj. Varietafie cele mai bune aint: pinul gelben9i inal de Riga; ~ fasinal din care se exeeutd biel, ran — stejarul, Jem tare Jor din Tem si mobilier; de Darel, perefi interior, seats ‘eu din care se exeeuta bordajul yt osatura Ls execularea mobili, a smenaitlo interioare, a ulor din interior, « tavantion ete se folowse lic! Iibrolemsoase 1 aglomerate me teriale tise In constrict navale sin: sonata i Ae evel olsith In executes eller, tender ct. Tabrc inept, Dumbae Su Pe parimele din elnepais vin = Reins fot potjaea Turton gr aces ee degamich flit ta Tees, vizare, staat de semnalizae, ece te decorate nterlourds * obec ee scinuT nturalg init fost dept garaitri, agi tambon sigur lesb ole instar gh Ia sparta eletech le tubulii carironune SISTEME DE OSATURA A. NOTIUNI GENERALE DESPRE SISTEMELE, DE OSATURS. ‘Asa cum s arStat In eapitolul 5, structura corpului naveitrebuie sé fie reristent etanyd i st asigure mentinerea formel navel Patfile principale ae stucturi une! nave stats —"Tavelijal exteriors = una sau mat multe platforme ageznte In zona superioaré a corpulul, denumite pun " ™ " ‘= puntea dublalui fund = Scheletul sat osatura trausversali formati din cadre transversale st din pero transversally “"stheletal sav osstura longitudinal format din grinzidispuselongitu- 1 pe und, bordaje sub pun} eventual dim pref longitudlaal. 1m funetie de tipat navei, de modut cum stat dispuse lementele de oss: turi, In constructile navale ae inilnes tet ssteme de osetia, fant "2" iatem ds ocaturd transversal = fikeem de cestura Longitudinal: = sistem de osaturd mint Sistema de osaurdtranersald(v. fig. 8.2) este aledtut din elemente de saturd transversal: coaste,varunge, lspuse fa Tiecare coast lr raves tet—2 intereale de cowie eT Ms ee vec Constele, varangele, traversele rigiizesz® bordajal s1 taveigal pun fapt care inivenfeaps rezistente longitudiuala a navel menfinind tn aceloyt timp gf fonna eorpuiti navel, " 2 Elemental longitudinale de ost ‘Aceate elemeate sints = carlingn centralé din dublo fund ta 2.5m, fade celelalic carling: sea aC tGit laterle in dabll fund, num To find in fancte de tf —earenti de puntes = curenlt de" bord se dispun la distanfe mult mai mari La navele construite tn sistem de coxaturd longitudinal (fig. 6.1), osatura pentru fund, bordaje gi pante se com= pune din unnStoarele elemente: “= grinzile 1 digpuse in sens longi- ‘tudinal pe fund ln distonle una de alta ee variagd de la 710 ta 960 mm pentru have a elror lungime este euprinsa intre 70 51 180 in, denumite longitudinale de fund; L. grinelle 2 dispuse fn sens Jongi- tudinal sub puntea dublului fund la ace- Teast distange ct gi longitudinalele de fund, denuunite fongitudinalele dublutut fund: carlinga eontrala 3: = carlingile laterale dispuse la 4.5.m una de alta; y tang mult mat mare dect in eazul i py | femulu tauaverat de css SE Reigiina ae att pae i iumle 6 dispose tm sens Tongi- fd on bora mp tudinal pe bordaie la distanfe una de tits apropiate de datanjle ntercstale din sistemul transversal de_osatur4, denuite tongitadinele de tarda Mcoastele itirite 7 aispase ta Astanle mult mai mart dele distanja intercostals din eat! sistenlal transversal de osatris SNirnale $ dispase in stos longitudinal, sub punte, ta distonte wna de alta apropiate de Gstanjle intercostal din sistema teniaversl de ona dlenuiite tongitedinat de panes vriffaveroeleTataite 9 agezate Ta distane mult mat mart dectt traversele comune din sitemul transversal de exator, *Scaventt de pnte 10 in dept siurilor de pont ff: hervurt de righdizare 1, 14, 4/pentma intariveavarengelor coastelor travers ‘ Sistemul de osaturé mizt. In acest sistem de osaturi, clementele de osaturi peotny pute 9 fundul navel sit bioate fn sistem longitudinal de onary far elementele de osalurd pentru botdaje tn sistem transversal. Se reaizeard ahllel 9 mai bund sgidiza a lablelor puati ia tablelor funds nae B. ROLUL OSATURIT satura corpurilor de nave tndeplineste urmatoarele roluri: —oaatura longiludinall $i trantversala consolideaza Inveligurile de care slut pringe prin sudura sau nituive, asigurind o rezistenfé mavitd la deformare; ‘osatura longitudinals i teansversala preia sareinile ee aefioneazS nor- imal In suprafata plangeelor 51 le transmit eonturalut de reazem Totodata ea constituie elemental prineipal de rezisten{a 1s. tmeovotorea longitudinala s1 transversili a corpului navel flclnd ea aeesta si se comporte ca 0 singurd grinds, cy ©, ALEGEREA SISTEMULUI DE OSATURA La proiectarea structurit unui corp de naval, pe lingi satisfacerea eondi- {Hilor de rezistem{2, rigiditate si stabititate, trebuie sA se alba In vedere si Tizarea altor ealitij pe care trebuie sie posede nava, ea sistemele de osaturi alese, preeum si distantele ee vor fi stabilite tutre ariuzile ue iutirive ale ditetitelor plansee treble si realizeze o strueturi sufi tient de rezisten(a, do rigida side stabill a carei greutate si fie miniinss "pentru navele de dimensiuni relativ mari, sistemul de osatura al plan- seelor se alege Uinindusse seama de raportul dintre fungimes si lifimea eomparli- Imentelor, de md de distribute a grew navel $d te condi de a Prin adoptarea sistemului longitudinal de osatne se obtia eorpucl de nave mai ugoure, Pentru planyele de bordaj se recomanda Ins sistemul de osatura transversal. pentru ei rezist% mai bine Ia presiunea pe care o exereiLi gheala preeum si Ia lovilurile de che ee se pot produce la acastsre. Din punctul de vedere al tehnologie’ de constructie, sistemul de oseturk longitudinal prezinta gi dezavantaje, Astl, Imbinarea secfilor plane sau fe secfiitor de Volum ponte un corp de nava cu sistem longitudinal de osatnrd este mai complieati, De ssemenea, se intilnese diffeulti(t in asiguraren eonti- ii longitudinaielor, mai ales eind numécul perefilor transversali ctangi este mare In concluzie, sistemul longitudinal de osatura ce se aplica cw succes la constructia navelor pelzoliere (pentru fund, bordaje si punt, sax aumnai pentru uni) este rational a fi aplicat si In navele mai marl de transportat iseate, pentru fund, dublu fund si puntea superioara, (Lind preferabil ‘a bordajele si fie executate en sistem transversal de osatura). D. NOTIUNI GENERALE DESPRE PLANSEE. Structura eompust dintr-o tablé (plaes) rezemati pe un contur si inearita priuti-un sistem de grinai Incruciqate, se numeste planseu (structura plant). in cele expuse pind acum rezulld ei, in esen(¥, corpul navel poate fi con- siderat ea fiind format dintr-o serie de piansee de fund, de bordaje, de punti fete. Aceste plangce (structuri) stat aleatuite din tablele fnveligulul respectiv, Intdrite prin dow seri de grinzi, unele dispuse ta sens longitudinal, altele in sens transversal, eare, dup’ cum's-a aratat mai inainte, formeazi usatura sau scheletl planet. Se poate deci atirma ea sistemul de constructie al osaturit plangeului poate (de tip transversal, longitudinal, sou mist ged tn structurs accluisyi corp de navi pot exista plangee cu sisteme de osatur diferite. In functie de forma lor, plangeele care aleatuiese corpul navel pot {i plane sat ‘urbe, Se cousideri In mod obignuit plansee plane, plangeele de fund s1 de punt din zona de mijloe a uavei preeum 51 plangeele constituite din peretil transver- sali i longitudinal, Plangeele de fund gi de burdaje din zonele de la extzen Uji Sint, de obicei, eushe- Contural de reteam al plangeelor este constituit din: bordaje, pereti trans: versalt $f longitudinal, punfi 9i fundul navei Conturul de reazem al planyeelor are, in majoritatea eazurilor, forma unui atrolater eu unghiuri drepte sau eu unghiuri aproape. de unghiueile diepte cy 4 3 2 le > oe TT ig, 6. Planes oo ‘" “ oaatrte Grinzile care formes osatura planseelor sint dispnse de obieet, paralel sau Spreape parsicl et Tatueilecontirlui de reazem., Proanyeele plane aint reprezeutate schematic fu figurile 6.2 gi 6.3 tn care ABCD siut contrite deredzem, 11 onatuta tonsversals 9 22 ogatura lone Gitudinals a plangeetor Se numeste direcfie principal8, aircetia paralelé ka care sint dispuse este mai multe grin de Intarie a plangeulus,gtinzt care sine dentmite grint de Airecie principal. Granule Care Ineruegeara pe aeclea de diwetie prinepala sint denumite grins de nerucigare. Distanja Siite grinaile de divecfe prineipata este mai Inlet deett distanta dintre grinzile de facrucigare. ‘in plangcul din figura 0.2 giinzile 1-1 sint de dieec{ie principals, iar sviuzle 2" de Incruersare. Datorta foptulai ca in acest planyeu predomina {Biaile de intine t-1 dispose In sens transversal, sistema de constraetic @ Gsaturii plangeuu este de tip travaversl. {mn plangesl din Cigura 6.3 grinaile 2-2 sint de dlectie prineipaldy iar agrinzle 77 de tneruclgare. fn acest plangou predominind grinzle de iatxire £2, dispuse In sons longitidinal,sistemul de construct al osaturlt plangel- Ini eate de tip longitudinal. Osatura plangculut importe placa constituith din tablele tnvelisului ta patrulatere, denuimite clmpurile pli lanyeele cu sistem mist de osaturs, distanfele dintre grinzile dispuse in sens longitudinal gi dintre griariledispuse in sens transversal difer& pains ta asfel de plane eimpurile plaeilor an forme apropiate de patrat. E. ROLUL INVELISURILOR, Inveligurile plangcelor de fund, de bordaje $i ale planseelor puntit super- are continue sint etange la apa 31 asigued Mlotabititatea.. Inveligtl plangector dublulul fund este etang la api gi asigur’ nescufunda- bititgtea navel In cazul clnd Invelisul fundului va fi avariat. Inveligutile care fonmeszi alte punti, in majoritatea cazurilor, siatetange 4 apa si am rolul de a linita spatiile care su fest numite inlerpunj, destinete pentru magazii, cabine sau alte amenajari. Iuveiuvile player care fnmens peri longitnaietany (la nave pettoiew)9i vege peso tansveral etangh toate haves) sual Ge impart spf interior a navel in compartene tame, iar atone fad distant diage tees compartment etane nt depapee saul ag, Perel otaagi pot engura nesefundalitatea navel en un anuret nomi de Seagate Teun PTatodata,tavelial planselor ae rola! de a prim gt tansmite omer sarcinn i ea partipa npn ou catia elton ical arta evel, Invi! fanduei al dablto fod, al borate, al pune: a ere Ir fongtadnalt tas, frmeagt principale eaments rites fa incove- Sees longitadiale totals a corals navel De semencyinvelil fan Panpilor #1 a1 pereilor transversal angi fomeuedprierpteleslamente Fone ncovleea longitudinal totais 9 corpatal navel capirouun? PLANSEE DE PUNTE A. TIPURI CONSTRUCTIVE DE PLANSEE DE PUNTE, {In funetie de rolul si extinderea lor, puntile pot {i = punfi continue, extinse pe toath lungimea navel, din bord ia bord = punbi partiale, extinge oumai pe o parte din lungimea navei, iar pe Jaime pot fi extinse fie dia bord in bord, fie numai pe © parte din Tafimea navel. Puntile partiale situate mai jos de puntea superioara se numese platforme, le deosebi de puntile suprastructurilor rizlefe gi de pungile ruturilor. in funetie de pozitia lor, punfile unei nave de transportat mérfuri poarté uurmatoarele denuiniti: punted teugi, puntea castel central, puntea duneti, tea superioars, puntea interinediars $1 puntea inferioa Parlea de puate limitata in sens longitudinal de doi pere}i transversal {nvecinali, iar In direefie transversali, de bordaje 9i peretele longitudinal cel ‘mai apropiat, sau de doi peretilongitudinali invecinat (iar dacd acegtialipsese) de ambele bordaje, poarta numele de plangeu de punle. Tipurile constructive de planges de punte sint urmatoarele: in sistem de turd trasversl, fm sistem de‘osoturd longitudinal, tm sistem db osaturd ‘La navele eare transport mérfuri useate, plangeele care formeazii puntea ‘superioari se pot executa atit eu ceatura in sistem transversal (Cig. 7-1) elt $1 ou osatura tn sistem longitudinal (tig. 7.2) | Plangeele care formeaza punfile inferioare se exeeuth, de obieei, eu osatura fn sistem iranevereal. De asemenea, planjeele pungilor deetinate a suporta Incaredtusi grele se execut’ tot cu osatura In sistem transversal, deoarece pent Aceste pun}i are o mare importan{i rezistenfa loeali, care este mai bine asigu- Tali do sistemul transversal de osaturd. 4h atari do aceasta, adoptarea sistemutui longitudinal de osaturd pentru Punfile destinate suporta iacdredturi grele presupune ulilizarea Uraverselor Intarite de inaltimi mart, eeea ce duce la aparifia unor difieultAfi ta oper de Incareare gi descarcare » mirturilor. Plangeete de punte ale petrolierelor, taucurilor de tnedreare, se executic In ss spr ona din Tungimea naves rezervata ‘de oxatura longitudinal. or se sy ig. 7-1. Schemb de plangen de punte Fig. 7.2. Sehemide pang de pane pe ontur pe osturd de alse tamevert (ester longitudinal: i 4 aouele de i extemitat, att la navele de tranportat mésuri uscate, cits a ptroiee, se adopt, de abies, penten plangeele de punte sistema de satura transversal, deoatece’ asta prezintsavantije att dm punet ce vedere tehnologi, eit stdin punctal de vedere al menginti fomel navel welizurile playeelor puntitsuperioare continue slat etange la opi i asiguré flotabilitatea navei. = = = Iavoliarleplangelor eave formeaza at stange Ia apd st limitear patie numite Cabinelor at ator among uni sint, in majoritatea lor, nterpunti, destinate magezitlor, B. SELATURA $1 CURBURA TRANSVERSALA A PUNTIL 41. SELATURA PUNT lt seopul tinbunatatirit calitatilor de navigatic, punfile navelor prezint3 6 indlfare spre prova i spre pupa, denumita selavrd (fig.7 3) Inaltares punt spre prova este, de obicel, mal mare decit inaljarea spre pupa. Accasta con- ‘ribule Ta mirivea bordalui liber la prova gi asfel eantitatie de apa cate pot Inunds puntea la navigatia pe mare agitald se micsorenza. Navele mici eare nu dispun de teuga sau de dunet& au 0 selaturd mai mare ipa regulile pentru stabiiea bordului liber la navele maritime, se con- sider cau selaturd normald, navele a elror lnie a punt, pofeetata pe plant iamctral are forma unei parabole Selatura puntilor se poate res- Jiza $i pinto Tinie fata eu see- toare dreptes In acest eaz,trinturile trebuie amplasate in dreptul pere= t filor transversali, sau in dreptul altor velemente ‘transversale de structuri, suficient de rigide. Pig. 2.8. Selaara punts Pentru a se evita concentravea eforturilor unitare datorite sudiaii tn zonele {rinturii, este neecsar ca fmbindrile Lansversale ale tablelor puntit si fie depla- sate fay de lintile de frtatura. i Pentru a se asigura rezistenta tablelor inveligului pungfi, structura din zona frinturilor tebuie consolidata 2, CURBUMA THANSVERSALA A PUNT jrancati de valuri pe Pentru ase accelera scurgeea apes, care poate i y in plannl punte tm tinnpulnavigeict pe furans, punt expise sit afte Mametal st gobete In hogar, adi vo eabund tenses liuniletransversale ale punt expnse ato eurhuri transversal sob toma de are do cere sau do parabols, forma eate se meniine pentru toate se {Tumi transcerenie ale corpalt na Sigeata de eurburd a punfi fn plan diametral este meximé fn stetianea anoested sae ope extent, pe msura ce sectiunie transverse se gue tea ‘Sectonele acperte ale punilr gale platfomelor (punf stats panes soperontZontnut) & eno obs fra. conburd transversal fn allina inp. rau contuit nave la cre punta expt este conta die weloure plane 1 ante dint actor mica oriontal extn pe 2 din ligime si din dows sectoare laterale lina G. STRUGTURA $I DIMENSTONAREA PLANSEELOR DE PUNTE 1, STRUCTURA $1 DIMENSIONAMEA OSATUNM PLANSEELOM DE PUNTE IN SISTEMUL THANSVENSAL LA NAVELE DE TRANSPORTAT WAMFUNI USCATE satura plangeelor de punte in sistem transversal de osaturil, 1a navele des- inate transportulai de méofurl useate se compune din: ~ traverses — semitraverse; — eurenfi de pute. \ sisemitraversele constituie osatura transversal a plangeclor de a. Traversele (fig. 74), sint executate din comnicre ew aripi egale, profile 1, profile eu bulb. E me a am pete ns 9 me 6 Traverse: 4h smitaveaele eispune a intervel deo costs side dove cesta: ‘Traverse extind din bord tn hordy se aideasi de taveligal metal al pat i Ia cape se imbiad cs" coaele pra” sce i) ‘avert de In capeele flor "de magerte seentnd) din bard In bord sau se Inter ln t colturleacstorash se sdcezt lo 2 Brindren ramelor tongitudl- ale de traversed In capetele gucllor de mages se eonsolideaxt prin gsc orizomtle. ‘Traversle este Slsjn pantie superna sin curate, , Semitrsere, nonite gi trverie Interop se eatind din bordari pin la Tatelelongitdinae aie gtllor de magazie i se sndeard de tveligtl Toealc al punt semitraveace se lnbing In on esp cu conse prin gues inti eclsateapat ea mle longitaale ae gunfor de magazie pin sadura {Upeor, mbinatea dine semftraverse 3 ramelefongitudnale se completas’ prin ste. ‘Madu de rexitn(2 minimal travrator 3 a vemitraverslar (en fia de tabid adtional pentru puntle cu Tavely metalic gift gia adiiona ae tabla In punfile fark Inv metalic) se determina conform preserpfior Festi Naval Roman ~ din tlt, Fig. 7.5, Imblnares dntre traverse x cote: totems ee esi s%fen4] tn eae: eae tana maxi inte traverse nm; {= deachidrea rover), a m, eal ou tungles maximt date Duncsle de apn, ca puncte de apis pater averse se at mo Duste ae tamer log de agate "acle Pontor log inna nal conte unttal eae Sabind rere ods P — tarcinaconvenlonls tn m 110, dath tm regia th funeti fe lunpinee nivel, de pos fe. baling ae peau oe expanere api gde april 5 kk — un cocficient dat de registra fn funclie de deschideres traver= selor satt a semitraverselor, de destinafia pungil $i de mua ul puntilor Re— limita de curgere a ofelutui folosit, in daN/em® Gusecle, care fac legitura Intre traverse gi eoaste, se dimensionesza «1 form preseriptiilor registrulul, iar dimensiunile obfinute se pot reduce daca sint flangate sau au 0 platbanda sudats. fe. Curentii de punte 2, constituic osatura longitudinal « planseelor de unte gi au rolul de reazeme intermediate pentru traverse gi gemitraverse, m Li sudatt de inveli Curentul de punte este constituit dintr-o ini’ de t a inimii (fig. 7.6), su) punfit gi dintr-o platbandi sudata de marginea Tibe 2, STRUCTURA §1DIMENSIONAMEA OSATURI FLANSEELON DE PUNTE x {IW SISTEMUL LONGITUDINAL DE OSATURA LA NAVELE. DE TRANSPORT MANFUKI USCATE to cazul sistemului longitudinal de osaturi, acesta se compune dis eg eect wi = toplmte apne = eee ee 3, Fraverscle gl semitraverele tt big Se Sebel banal een nes . tt conte fat Inind din tls sada de inveliga pit Fe a a ier a intl 72 " eee ee ee ecard uote oth nied ee erat fl os Taina erefir pont , (tig. 72) se deosese de tavern Din tape eh ne stractre mal Taha dia tblé a cuenitor de punte we consoliese prin nero de igh snare tach, cae 80 seeap o Soe cag ini cuenta A ; Gera} de ponte we psi pe Z pont Namival cawntilor de punte este 4 gat eo nomiral sisi de poi Curent de ‘punte se extind Pe teat lungimea plangeelor. Lee Imbinarea intre traverse gi curentii de panteseTace'euajatorl nervtrilor P22, Te te de rigidizare sau a brachetiler. tei eda 7 tnvelipat pose n Teainaren inte traversle ‘ites eames lg, 7.9, Inbinaen diate tng ‘inte i! pert! ances ol de In inima evrenfilor de punte se practic decupati pent trecerea traver- selon gia semitrverctn, ne mer . Ti cazul In cae in dept txaverslor nu exist ner tia se sudeazd direct de otina curentulul de punte- Sub puoi, ramete longitudinale care fnleplinese 44 roll de eurenticon- form prevederitr Registrlut Naval Roman, trebuie sh fle intrite prin by hett din dovt in dong traverse. Aceytin se sudeaad de’ traverse 91 Inia turentatut de punte “Travers i serntraversele Intrite sntdispase In data mai mari deci cele obigaite ‘Teaverel inti TPA a a a sings an cele teu sabi aceeagi inate 4igrosine eu inilfjina, respectiv aresigen inn travertine (igs 78). Maric Seinittaversele tivity se tmbind la un eapat de conste gf Ia celalalt de ramele longitudinale ale-gurlor de magasie. by. Longttudinile de punt wextind pe toad tungimea plangculul. Aeeslea sfot fonnate din eomiote carpi neegae, profile sau platband eu bulb, date de fnveligal pont (e"fg. 7). Pentru ase wallza Imbinates niet longitudinalele We pune gi traverse Intact feat ever detpir pes tees loner cae se sudedza de primele fie direct, fe prin Inlennedial nervuritor de Tighdizare Sau al bracheitor . ae Longltudinalele de punte pot i ineerupte fn deeptul pereitor transversal tang fh acest cat, capetelelongitdinaclortrehuie. sf fie bine, print de berets prin guste flengate, avind dimensiunl cel putin egale cu nk gustelor fare fag letra inte traverse 1 coasle (lig. 79) Guseele de pe ambele parti ake pervtelit vor {i dispuse fn aslasi plan Modula! de feaistsnia minim al ravetselor gi semitraverselor Inlarte, elt gi al longitudinalelor de punte se determin lo fel an esrul sistem ieansversal de owntur ‘cal deosebinvn fe reazem Inte ear misoard deschideres 1, sat san brachefi, vege 1 sudeazi la capete de coaste, iar imbinarea se com= n = petra tHaversele intirites inimilé curentilor de punte, ramele tong tudinale ale gurilor de magazie gi mijlocul laturil orizontale guseelor care fae legatura Sntre traversele intrite gi coaste; en ng ey ales ile traveror ita, reel ransvofaie ale prrion de magaaie si peel transversal. trams reatlt de pune ve dimensionears dopa sceleapeitrii, au aceeag structura ea i In eazut plangelor de puncte cu sistem transversal de osatura 1 MIENSIONAREA OSATURI PEANSEELON 1K FUNTS 1A PETROLIENE a snuer Sistemul de consructie al osaturt de punte tn zona taneurilor de Sncir~ sare este longitudinal. He eu dot pereHi Tongitu de punts st amames Pumjangee de pune centrale: = Planger de punts lateral Sable’ nestor plangee ese cousbitvits din: ogi te pn 9 ge 710) T ifaerss de punte Tatarite 2; © fuente depute dispus tm planul dismetrat (tablé de rutiu) 4. Longitudinnle de punte sint formate din eorniere cu aripi nceysle, peat" 7 sau platbonad ct bulb. Tongittalmatele de punto seextind pe fost Inaimea plangeulute ease drebuic ok eact prin taversle intrite Th acst Sens, tn tac jens Steud decupisir tongtudinslele de punte traverse se fmbing Giteer‘sse pein intermedia! nervurilor de righzate, care consolideard. travers fete Tati [ooeitsdinatcle de punte se pot Interupe ta pere|i transversal gi, tn acest can, se pind de perell prin gusee. ‘Modutal de resend minim a fongitudinallor de punte, eu fig de bs adifonalay se determing. din. telat 108 aL Nyy Re woah sali exist dow feluri de plansee este distanfa Intre grinzile Tongitudinale ale puntii, tn 1 = distanja tatre traverscle Tntavite, sau intre traversa Ine siperetele transversal, Twindusse™ valoarea cea mai 1 — Jungimea navei, tn ms Re — limita de cungere a ole futui folosit, In daN Jean? La nave lane cu £3200 m. 10 gig 340, osatura unet portant de_l tancurile centrale stcele din borduri, ""Siniipeieior cu dot pee longa n RNR prevede ea In mijlocul deschiderii traverselor intirite si fie dispuse longitudinale de punte. ‘5. Traversele intirile sint formate dintro inima de tabli, sudati de {nveligul puntii 51 0 platbandd, sudata de muchia liber inimil. Inimile traverselor trebnie ‘intarite eu necvuri de rigidizare, eare se pre« vad din doud tn doud longitudinale La capete, traversele intirite din taneurile de incarcare centrale, se imbin eu petetit longitudinali prin gusce, «. Carentul de punte denumit si tabli de rally trebiaie prevaznt tn plac ul diametral, la navele ew doi pere{i longitual Acesta trvbuie si aibi 0 eoustruetie rezistent®, avind inillimea eel putin gala en dublul inalfimii traversel futirite gt grastimea egala eh grosimea ia mit traversei intarit La marginea superioara, curentul de punte trebuie intirit en o platbanda. Inima curentului de punte (tableé de ruliu) lrebuie si fic tneSritd ca, ner. vuri de rigidizare orizontale. sau verticale. Nervurile de rigidizare se. previa pe toati inalfimea eurentutul, D. PONTILI 3¢ grinai verticale care fac legatura dintre punfi sau intre pune tea inferioard 9i structura fundului. Acestia au rolul de amir rezistenta locals. 51 stabifitatea planseelor dle punte Din puact de vedere constructit se deosebese: poutili tubulari gi pom ‘din protie Pontilii tubulari sint constituiti din tuburi de. ofel ale cdror eapete se ajusteaza Ta Tala locului si se sudcazi lo eapital de sus de curen{it de ppunte pe care pontilit fi susfin'In mod direct, iar la eapatul de jos de punten Jmediat inferioara, sau de puntea dublului fund, sau de. varange (clad nu exist dublu fund). Imbinarile de a capetele pontililor trebuie 38 asigure reluarea si transmiterea sarcinii de cdtre pontili, elt si stabilitatea euren- fulut de punte. Aceste mbinari se pot realiza fie prin wusee (lig. 7-11), fe Tard gusee (lig. 7.12). Se recomandl ca pontilii din interpunti si east vertical {In eazul in care diametrul pontililor este mai mare de 125 mum, iar Imbic area se face faré gusce, sub capital lor inferior se introduc dubluri dia tabla de ofel, sudate pe contur de punti, sau de punten dubliui fund. Pontili sint solictati la compresiune de sareina vertieali care le este ‘Yansmisi prin intermedia! traverselor gi al eurentulul de punto, fijia de paste pe care pontilul o sustine in mod dircet, eft $1 de sarcinile pe’ care le trans ‘mit pontilit puntilor superioare. De exemplu: poutilii de sub vineitl amcorelor in momentul coboririi, smulgerit si ridiedrit ancoretor. Ta aceasti sleuagie imbinirile capetelor pontiilor tiebuie intarte. ‘Se recomandd ca pontilit s& cad3 pe intersectia dintre varange gi car Hingl, iar daci acest lucru nu este posibil varanga pe care cade puntilul {re buie i tie intarita prin bracheti longitudinal. ‘Uneori in loen! pontitilor si al curentului de punte din planul diametral, % pot introduce perefi longitudinali parfiali. Acagtia se extind intte peve(it transversali 28 magoziile de mdrfuri sh ramele transversale ale gurllor de wwagazie. ‘i cale si fie dispusi pe ace- " iy, 7.32, Pot ober tm “Gitare in capete far gue! de constusic modem se adopt tot mat mut engin arate oa. Tn cate operate + ce miro mao op at ref hapa deple miurto Te inp oar rl ale navel ver aol rnsporarll anor ft ava, preti arial in emp ev pet Tongiteinaprostzoriy, deni siftnard ae Pont consti din pe compase (ll sent, rt U 62) (ig 13) Sensioneanh contr presepyiarregitel G fata! posite eu rol compas stead in ea sf (uml. fn care: b este 1ifimea inimit pontilului, in mm. Grosimea inimit pontillor cu profil compus ni s€ TTitiae+r ig. 7.29, Pont din dleiteproie in general, mal nied % E. INVELISUL PUNTILOR Din punct de vedere constructs : construct, puntile pot fis = en inveliy moti = eu fnvelis do ems Ga mls metalic Seopert ox o eptageal de fn, conform prescripiilor Reyistrulul Naval Roman, groinea t veligului punfii superioare ta navele cu inte denijion s aiae evga pal sp e cu L380 m, In parton de nile a nave, — in cari sistemutai transverse oxatur — in cazul sistemulul longitudinal de osaturd =1,13 aie frmin), VaR [mm]; * — Un coeficient dat de registru; - ’ ‘ Fa ee Inveliat punts deasupra compar tutui elldi g's tancuritr eb tora lulu masini, 4. compartinen- laacarlortrebuie sf He metal, pe tall tangles ne 1s petrolie, tnvelign punt superior este fatotdeauna metal seq DSH nveligl metalic al punt se estinds numa pe o porte dia hangi- ‘mea nave, prtea metalic a lavellutit num Taterupe fn nee ane me Se ci treptat din planul diametral spre tabla lacrimar avin Rt pumfor meta este format din rete table dius, Se Grosimile miniive ale tableloriaveligulus teat ‘int date in registu pentta_navele tf ton este amplasat in zona de mijloc a navei 51 care nul aw de it Hit de combust, tn aaa zonks cake Sr putea prose et ee, 4 mamentulai de Tacovsire pe gol de va. Been Gsepenesrinee neal ine oi are compartimental masini ests amplasat 1a pupa, sau sind tua de milo ibe ext icetar mare epartsate prio Rsk agin navel rosie mini ale aioe Pua pr ae Tnbinaes dine tabla “dintce tabla Wevimari a punt supevioa 3 ‘centura respectiva se face, conforu euistulul Naval’ Rows, nlara respectii tee, conform peserptnor Reqitulal Naval Hosa Invetisat punitor de tenn se exccuts teak(tic) sau de stejar. seen a Grosiaile Iaveligu dutopi de temn de pin, de unfit din lem de pin stat date fw registra in funce lie de Tungimea navel Dutepit pungilor din Jemn se dispun longitudinal, jar prinderea lor de traverse se {ee 0u prezoane zincate, al clror diametru este dat in registru fin funcfle, de grosimea dulapilor. Muchiile longitudinale si transversale ale dulapilor trebuie si fie bine ‘eblifituite $i umplute cu smoals. ‘Punfile metalice sint de multe ori acoperite cu o efptuseatit de lemn, cons tituita din dulapi de pin, a clror grosime g este dala in registra in functie Ge lungimen navel, si anume: . Conform Regisivalui Neval Roman se indie’ urmatoarele grosimi: Ia L<60.m 940. mm; 1—(60~120) mm; 13120 m >00 am. La puntile metalico din compartimentele inchise, grosimea Inveligulut din lema de pin nu trebuie si fie mal mic de 40 mm, ¥, GURILE DE MAGAZIE DE WAGxZIE 4. DESCINIDERE PENTRU GURU mite deschideri destinate gurilor In tnveligul punfilor se exeeut de magazie.. "Toate deschiderile din inveligul pungilor reprezints diseontinuitayt de structura, deet provoaed o slabire a rezistenfel in zona respectivtt st 0 con- fentrare de eforturi unitare. De aceen, deschiderile dreptunghiulare din punti frebuie si iba colfurile rotunjite st toiodata s8 dispund de anijloace de Tnchi- dere etanse $i rezislente. Acesten trebuie si udoplineased atit eonditil de registen, ef i preseripiiile regulamentului pentru stabilivea neateare maxim, Deschiderile din puutea superioars de rezisten{a pentra gurile de maga ie teebuie $8 aiba collie rotunjite Fora deschiderilor din punt este dreptunghiwlari. Aceste deschideri sint limitate de rame longitudinale si rame transversale. Ramele longitudinale sint constituite din table vertieale dispuse paralel fu planul diametral gi sudate de Inveliyul puntii. ‘Ramele transversale Vimiteax’ gurile de magazie spre prova yi spre pupa 41 sint constituite tot din table verticale, dispuse transversal 5i sudate de Invelisul-puntif. Tniltimea minimi a ramelor gurilor de magazie de pe puntea superioari expusi, misurata de la fata superioara 4 inveligului pungii metalice, sau a eaptuselii de lemn (cind exists) trebuie st fie de 610 mm. Tniltiaea minima » ramelor gurilor de magazie din interpunfi misuraté e la.partea de aus a tnveligului punjii este de 75mm. Grosimea ramelor este data in registru fa funefie de lunges navei. [La margines superioara a ramelor se sudeazi bare din ofel semirotund, san de alti form, eu scopul de 2 se mri rigiditatea ramelor 3i @ rotunji ‘muehiile. Manginile iuferioare ale ramelor se pot flanga, sau pot {i previzute eu ‘un profil care 4 asigure rotunjitea much a In cazul tn care'ramele longitudinale indepli- nese si rolul de cureuli de punte, dimensionarea lor se face la fel ea si a eurentilor de punt, Daci inilfimea ramelor gurilor de magazie este ‘de 610 mm, acestea trebule con- solidate printr-o platbandi. cu ‘bully sau alt profil, dispus orizontal gi sudat de rame (lig. 7.14). In carul fn care lungimea gurli de magazie este mai mare de 4m, intre puute si intéritura orizon- tal se introdue gusee sau -montanti. lg, 7.14, Comsotidanensa- tndlor orton dy angle: 2 Ivan ERILE GURILOR DE MAGAZIE Inehi = eu traverse demontabile; cu traverse culisante; = eu eapace metal Etanseitatea Inchideriior cu traverse este asiqural meabile In general, mchidorile gurilor de magazie cu traverse deimontabile ‘eulisante sInt inchideri de tip mai veeh ‘ici dectt eapacele metalice. La majoritates eargoutilor, pentru inchidevea yurilor de magzie se adopt, ‘in prezent, mai ales eapace metalice eu manevrd inceanic Inchiderile guritor de magasie eu capace metalice. seopul perfectionarii iuchiderii gurilor de magazie si al reducerié ‘lmpului de mancvrare s-au adoplat diverse tipuri de eapace metalic, si snume: = capace metaliee et! articulatii; feat utPact metalice cu manevra mecanic’. Dintre acestea, cele mai uti- ligate Ia uavele de constructie romaneasea sint capacele: Mac Gregor (lig. 715, 7.48, 7.17, 7.18), Mac Gregor-Ermans Greer, Hydro Hatch ete ~ Sapace metatice de dimensiuni mie, in forind de jaluzele: capace metaliee deplasabile pe ghidaje. Capacele melalice cu articulafii se utilizeazd pentru guri de magazie de Aimensiuni relativ miei (de exempta, la navele frigoritice) sau pentrl gurl de maguzie de dimensiun| 1, daca mava dispune de bigi sau de maca- rale cu capacitate de ridicate sufieionth pentru manevrarea capacelor, In timput navigatiei, eapacele sint fixate bine de ramele gurilor de maga le, san de punte prin juruburi sau prin eabluri eu intinzstori, In scopal ‘ssiguririi etanyeitafii, eapaccle sint previzute cu gernituri. Gapacele metatice eu maneord mecanied se utilizeazi in ultimul timp la tot mai multe eargouri, La deschideren gurilor de magazie, capscele se deplaseazi pe role, din- colo de una din ramele trausversale ji se ageaz in Poritie vertical sub platformele vinciurilor instalatiei de inedrearea navei. Capacul de tip Mac Giger Poste compas din cincteapace legate Inte le prin eabluri scuste Deschiderea yori de magazie se ceablu trvee printeu rol de pe ca vile gueilor de magazie pot fi prin prelate imper- utilizate tn prezent tn wdsurd mal prints-un vinei de inedreare, al cari rg se fixea 4 ultimul capao fig. 7.15) 6 Be Ce ts dren gurlt de migazie: {inderea cablului, ficeare eapac exercitd o presiune asupra celui vecin, in {ihn tnt cpt se eps pvc Tie pe ale Sa (ign 110) Duper primal eopueajonge dincolo de rama tant rien aguritde mageae, roles Tui eatieme coboors de pe ghidaUlfntrir rel fr cee mito cutind sis estoglcasch pe ghee extrloare, Aimy cin prowl apes vaca in pai eral La tele vor deplase apse cae dup ee se sprijina A in poaitic vertiealé (ig. 7.17). ‘toate celelalte eapace, eu excepti ultimul ppe capacul precedent se rotesle gi 50 ase I scopul Inchiderit yuri de mage, copstil cabal © sees do print cape sae Indeapis spre inca fasta Ta expat opus girth Magurie. Prin Ttindereaenbian,coocele deposed ual dupa alta pe laf. fr dupa ce tate se vor geen fn Towrte feapetive, Nur Ite fomplet gura de iagizie eu ajutorel anor suruburi speciale Meapscsie de tipi Mec Gregor previ tumateneleaventaje: slat sgure:, ~ fealizea elaneitate perfects (Ug 718. ne tmpat_nessar pentru ashidesea suri ge magazie, in funetie de lunges fori vrianl intr 0,591.5 min, deci un timp thal sur fn comparate ev data de 20-25 tnin, mehzul Incbieror et traverses ~redeerea timp neceaar pentru es- cider" chides uri de magase con iui Ia scrares operation de icare Ss esearare ea potilitata do de imagarie pe tare. PenQ Fi, 718, Gbisite rll cam sentieee tr, Fee re Te i is apace metalce in forma de jaliele stat apace de dimensind mis. Petra ne hice. gurl de magizc, ele falyoard pe un tambur specat ig. ig. 7-12. Poutin capactor tp Mee Gregor ein gun 1. ‘de magnate ene deshie “ae rea ‘copace ive, Secpiuneo ee ~e a ~0 & vt le Gooner es ‘D2 ° 710, Toehlderesenennicd de tiple jatutle yeni © gued de mage “deipepanlen inferior Capacete deplasabile pe ghidaje au fost adoptate Ia wnele mineraliere mo- derne cu gurii mati de magazii. Acestea sint compuse din doud eapace depl sabile pe ghidaje spre borduri (unul spre babord, altul spre tribord.) La luchidere eapacele se deplaseaza in planul diametral $i astlcl se rea- Hzeaza etangeitatea Tuchiderli. ‘Avind in vedere avantajele pe care le prezinta eapacele metalice in ceea ce priveste seurtarea Limpului de Inchidere si desehidere a gurilor de ma- tae, et gh reistenta Tor, cle au fost adoplae pe mafortaca navelor comer APLICATIL 4 Ske caeulere moat de evstena al treversclor simple ale pnt prinepale tn ical pope pete o mvt ballecarer de 7 800 te Dimenaioale principale ale navel Lorem 104.8 m =17.00 ‘afea clang needa Rerelvare Contra color aritateanleror, adsl de veastenf al unl travers lple xe eae ead 08 form: sant 10%temt) unde 254 este un cotclnt datorminat de Reglstral Naval Romtn penta 4 —0.206; 20,6 dlatana Inte traverse; poLast o» 10 ~ sarelan conventional de calor [odin = deschlderes tenversel ala plea! pupa. 25AXOCK1AST~9.5" ay as emt ‘Se adopth pont traverse simple construc}a dia figure 7.30 avind module de reas: teat [=eneoen | et 4 2, She deerinine module retatenia a} traverse a slople le punt prinelpae in leu pova pentru cee nm howe Rexolvare Determinare tmodulal de recstentS se face ea ght coral taal aus eo formu: 1g, 7.2, Contre: an the aaaptat petro we PE soHen", traverse mpi Te ‘nit peinetpae ta Fegtuner plea put sande pl sone! valor pauzain 110 rca convetonl ecto, dein S668 Shits tone dy ab pesca Eas Totao m= dechlowea trove in plc pips an16e0? rior S ge 7.8, Cato ae Bo dag pts uta de resent al tavernas se stop ale pt pine a cmprtoent mtn pentru Pel ela spe sins etal pital pro= In compartments] waslal, intr caret de punt situa tgs planul dlametral Imvet sau previrot traverse simple. Actstea se ejantloneaa cu sl eelelate traverse a8 8 om a eae aan — Noe BRB. unde B54 este on coeitent peotra = 1,708-42.5; ® [PHL a7 ~ dts te eave pola Ho ~ predines do ae; (0d nna. ~ Gouden teaver sparen: canines we BSAKOT IID AS He adoptate entra 3 faverele sip sie mit prineipae in Pentre acete traverse ge adopt construct din igure 7.22 Frome SOMACt- —ag smadalnl de celstenth |W =i. ‘neato ma avs [ 3 me 4, S4 se determine maria de reristents petra corn z nani at pao tue, penew eee na 5006. iH ten, . Ponte ug vo Hlth eee de pone ft dep fm cepa creo nt al pnt pisciale in pls! “os wee 8 RF gy nesotvece: S21 todos ae reins at cmetor Inte se determind ca ep fem w= ig. 7.22. Contre: ia eae ona arent ticity, cate wn colelent determinat cx mal ss il a aa 0 m~ limen medic e supratefel ps ‘9e:1.387 m HO — sarcina conven}fona de ealea [430 m ~ deachidern eaves; Se adopt pentru carat tents [W866 cm | carirocuue PLANSEE DE BORDAJ A. TIPURI CONSTRUCTIVE DE PLANSEE DE BORDAJ 1. PLANSEE DE HORDAJ LA NAVELE DE TRANSPONTAT MAMFURI USCATE artes de bors mieten tonne oneal ‘ecinafiy iain sens ovizontal de pontea cea at apropiaty su de dou ui Tnvecinate se numesteplanseu de boda) Plangete de bord slo corputn wet nave poLfi plane sau curbe, De oboe, angele de borda} dia zona de mij a nave sat plane, fat csle dea exte: i sat carbes in cazul naeior cu mai multe punts cae transports marti uscate,exsth dows tipnri de plangee te bord si anumes plange de bord] Hnferioae $i plan ges ce barca} Gite pant Plangeele de bordaj inferioare sint mirginite de puntea inferioaré, fund st pereit transversal Piangeele de bordajdintre pun sit imitate de dowd punt consecutive si pereil transveral. Sistema de constructie al osaturi planfeeor de bord, la navele de trans- portat marturuseate (et excoptia navelor cate transport suinerel) este, fe fod obignuit, de tip fsmaversl. Alege sistemulor de osatura transversal Se datorestefaptulot ch aextaasigurh mal bine rexstenta Tocala a planeelor fe ‘orday la aefinnen sareinilor concentrate (qecurile Blocritor de heal, leviie de chet tn timpul acratri nave ee), cae ftervin tn input exploa- Lrituavelor,Totodat acts sistem de outa oferd psibiitates dea se obfine G economic de greutas, la navele cu mai multe pun sau platferme, deoatece ladlfmeaplongetor de bords} nseeant situate, este matics deel lungimes Joc, atelca grinsle principle ale planyeulay cbuve instalate vertical, Goch Be laturs Tor tnat mick 2, PLANSEE DE RONDAS LA PETROLIERE, Plangeele de bordsj Ik mavele petrolere cu o singurh punte stat Timitate 4 punte, fund 9i peretit transversal a finctie de condiile de exploatare ¢1 de dimensiunile planycelor de bordaj salegesistomull de osatura cel mal indicat. Sistemul de oxaturi lone gitudinal asiguré intr-o mai mare misurd stabilitaten bordajetor, iar sistemul de osaturi transversal, in eazul petrolierelor, asigurd o mai buna tezisteala ocala a bordajelor la sarcint concentrate si permite 0 curdire mat upoard a tancurilor de inedreste. Ca urmare, la navele petroliere sistemul de osaturi al plangcelor de bor- aj poate fi transversal, longitudinal sau mixt. Din considerafii de rezistenta locald, Ia uncle nave petroliere marl, a Adoptat sistemul de osaturi longitudinal numai pentru partea, supertoara a Dordajelor. De asemenea, sistemul de ostturd. longitudinala este indicot si In eazul In care se folosegte la construetia eorpulul ofel de inaltd rezistenta, fu scopul de a micyora grosimea lablelor bordajelor, deci de a reallza 0 et homie de greutate La petroliomle destinate a naviga prin gheluri sparte, este recomandabil (4 sistemul de osaturd transversal, iar pentru a asigura 0 mat bund stabilitate a tablelor bordajului si a consolida avatura transversald este ie, dicat ise introduca stringher! de borda}. La multe nave petroliere de constructie recenti, s-a adoptat sistemul mixt de osaturé si anume: sistem longitudinal pentru’ punte si fund st sistes transversal de osulurd pentru bordaje B. STRUCTURA SI DIMENSIONAREA OSATURII PLANSEELOR DE BORDAJ 1. LA NAVELE DE THANSPORTAT MARPURI UseATE Asa cum s-a ariat,sistemul de osatura adoptat pentru navele eare trans: Porta marfuri useate este sistemul transversal In acest caz, osatura bordajulul este compusé din urmatoarele elemente: = coaste simple; = ‘eoaste tntarite; = stringheri de bordaj (curenti de bordaj). Goastele intavite si stringherii de bordaj nu se adopta tn toate eazurile, ct numai in anuonite situa si, In general, cind raportal dintre lungimea plane seelor de horda} 3i inltimea Lor este mai mie decit 2. Coastele inlacite se adopla in compartimentul masini, la extremitagile navet si in alte zone tn eare sarclai locale mari. Stringherii de bordaj se adoptd, de asemenea, numai in compartimental ‘masini, la extremitafile navel st in tancurile de lichid sau apa In functie de poaitia pe inalbimea navei, coastele simple pot fi: a. Coaste de cali sau de magazie 5 (Lig. 8.1) care se extind intee guseele de gueni si punten inferioara. Acestew fac parte din plangeele de bord). in- Tevioare, b. Coaste de interpunfi 6 (fig. 8.1) care fac parte din plausecle de bor- «aj dintre puntite situate sub puntea superioard de rezistent§ . Goaste de suprastructuri 7 (tig. 8.1), care se extind de la punten supert rd de rezistenft pind la puntea suprastructur Fin Coastele sint formate din aceleagi pro! ca gi traversele: corniere eu aripi neegale, profile T sau protite eu bulb, Provederile Registrului Naval Roman referitoare Ia structura osaturliplangeelor de bordaj, la navele eare transports marfurk tseate sint urmatoarele: ‘istanta. intercostals normala tn partea de mijloc a navel se determina din formule: 49 =0,002 L-+048 m. Distanta intercostald la extzemitsti tre Buie si-nu fie mai mare deeit distanja inter~ costal ta partea de mijloc a navei si trebuie 64 nu depaeasea distanta nonmalt Tntre coaste Imbinarea intre coastele de eala si strue= tara fundulut se face prin. guscele de gurma {tn figura 8.2 se indict modul in eare se face aceasti imbinare Ta navele cn dublo fund. Guseele de gurnd siat previzute cu plat bande sudate sau Tlansate pe muchia lor Ike Deri, care se sudeaza pe puntea dubluluifund la nave en Inltimea de constructie mai mare ded, La'navele ew inalgime de constructic mai ‘mare de 6 m, imbinarea intre guseele de gurna i puntea dublaiui fund se completeses cu fuse orizontale pe o lungime de 0,25 L de la trav tig. 8.3), . Goastele se imbind eu, traversele_ prin see In situatiile tm care osatura puntil este 4e sistem longitudinal, imbinarea intre coaste Setems de seetune transverse penta 9 nave eo fia punt gen suprasructr 2, Imbinarea inte fonste decals dbl ond ‘labia arial ona Fig. 09, Tnaree_dintre punter Guta ad osu eu eta gusty ‘erizontat rn. sc. Smbnar date capita aries at constel din, Interponte. 3 panes indroe Si putes face prin guste, cae ve extind pind la longitudinale de punte oon inal apropiata Iimbinates intre capeteleinferioare ale costelor din interpunt si punt de foe tot prin guar st aite elements de legatorh, cu aceeagiFeaistent (1B. 4) Dred eoastele dia interpunt snt egal, ele tree prin pun su platorme, 5 tngerile trebuie i fe etangate, Dimensionarea osaturt planfeelor de bordaj la navcle de transportat trtge nscate se face cov presriptilor registra. ‘Modutuldereisten(aalsecftunttcouslelor dim eal, cu tyla de tabla ait sais a fnveliguut exterior ate da, conform preseriptilorretstuly, de elas We" 02 fet} W402" 10% fem), in nie: beste an eoetitent namere ea se determina di registra In fanefe de sundeulpustilor gt de portal £- o05<-4 <0s fe 89(084-£) — pests nave ono sings ponte: A198 (1,425 — a) — pentra mave cu dowd punti; k a (1425- =] = pentru nave cit trei sau mai multe pintiz distania efectivi intercostald tn partea cen presiumes, In m H,0; = deschiderea coastei masurath tn horduti fntre manginea supe- rioard a dublulut fund sau a varangei gi marginea inferioara «4 punfii, nm; (Inu trebule si fle mal mie de & m pentru nave eno punte gi, de asemenea, si nu fie mai mie de 3,5 m la na vele cu mai multe punt); Re — limita de eurgere a ofelului folosit, in daNjom’, Modulul de reistena al seclunttcomtelor din interpuntt st suprastractart cu fisia de tabtdadifonald a tnvlisutut extrtr ge deteritinh cu tela ald a navel, fn my w. 4 Baal D-10? fem*), in care: Ay este un coeficient determinat de registra in functie de poritia coastelor ky — um coeficient determinat de registru pentru diferite zone ale @ — distanta dintze eoaste, ta m3 4 = pescajul navei, dar eel putin egal eu 0,05 D; 1 desehiderea coastei de tnterpunte, tn Goastele din interpuntes superar, « doua interpante si interpantentn- a se prvad la fecare fnterval de coast. Modula de seristents al oastel din interpuntea fafericeré nu tebuie ss Tie met mic deci cel sbjinat pent Coastele di aterpuntes superioa Coastele din suprastructuri se dispun fn funetie do tipul suprastructurii. [Asifel, coastele din zona tengil se dispun la interval de 0 coasta. i Zona dunetei coastele se dispun Ia interval de 0 coast’. Coastele de la extremitifile suprastructurilor trebuie tntarite. 2, LA PETROMIERE, fa. Structura gi dimensionarea osaturii in sistem transversal a planseclor de bordaj la petroliere. tn sistemul transversal de osaturd, 1a navele petroliere Satna plangeelor de hordaj se eompune din: — coaste = stringhes Goustele sint formate din corniere eu aripi neegsle, platbande eu bulb sau profile 7, ca sin cazul navelor care transporté marfuri useate. ‘Modulul de rezisten{a al sectiunii coastef, eu fisa de tablé adiional se determin conform prescripliior registrului cu rela: 363. gpre.108 fom’ Wa 182 optt-108 fom") tm cares @ este distanfa intercostal, In mi p— presiumes, In m H,O, egali cu distanta misurati in bord intre fnijloeat desehiderii $1 un punctaflat la 2,5 m deasupra punt 1 — deschiderea coastei, in m, masuraté fntre stringherul de bi de} si mijlocul guseulai de gurnd, cind se prevede un stringher dde borda}, si inte primal si al doilea siringher de bords), unde a2 prevad doi stringheri, misurind de jos. Deoarece osatura fundului si a puntit petrolicrelor este Intotdeauna de sistem longitudinal, teebuie s8 s0 tind seam4, la stabilirea distantei dintre va- Tange gi traversele intarite si 8 distanfel intereostale, ed o parte din coastele de pe Wotdaje trebuie si cada tn plenul varangelor si al traversclor intarite Goastele dispuse tn planul varange-traverso intirite se prind prin gusee, far daca osatura perefilot Iongitadinall este format din stringheri 31 montanti (deci de sistem transversal), Imbinarea coastelor ou varangele se face prin bbrachefi care se extind pini ia stringheral inferior de bordaj (fig. 8.5). Coastele ‘eae nU slat situate fn planul varangei-teaverse Sntarite se prind de punte si fund prin gusee, care se extind pina la longitudinala de fund, respectiv de punte (ag. 85). ‘La navele tane cu sistem transversal de construe al osaturit bordajului, 4a gare distanga Intre pere{ii trausversall este mai mare de 10 m, se previd coasle fatarite fm planul Lraverselor intarite gi al varangelor. Siringherit de bordaj sint formati dintr-o inima de tabla gi dintr-o plat- Dandi aplicata pe muehia Tiberd a inimit, Conform prescriptiilor registrului, numdrul stringherilor de bordaj 94 dis- unerea lor pe iniltime se stabilese in funclie de {ualfimea de construcfie. ‘Dimensionarea stringherilor de bordaj se face determinindu-se modulul e veristenti eu telatin: & fom = Keeph 10" [om'), 8.5. structure hordajelr ex osaura fem transversal Ian petrelier eu ol perl Tongltunae Sectonen transverstas nus jn care: k este un coeficient- numeric egal cu 64, dact sint 23 traverse Iibenes sien 125, deed nu sat traverse libres © ~ Sama eehierior eer de Bt] ip dep ? ~ Eiigherl de bode) pnd ioun pune saat 2.8m aeeepes 1 = Hither stingherual, tm m, masurat tate milloacele sa nnn aor a ringer ou prt rash In inma strngherului se prevad decupici, prin eare tee cosstele de la cepatal rnd inbinate cosets cu suagher Se boda) se face dace stu prin intermediul unor meron de rigidisures Acestea se previ pe laid Stiherall din dout in dou const 31s extn pin a latbans strings de pimbnuma contr, din plan varangedzaere Init singer ordaj se face prin gusee care sintprevasute pe 0 parte a stringheruftt de hordaj sist extind pind Ta plathanda stringheratt (ig. 88). ‘Stringherii de bordaj se pnd de peteti transversal sau de stringherli de ‘Pe acesti pereti prin gusee. . La navele petrolere ci dot peri longitudinal, stringheri de, bord se prin de stringherii poretitor longitudinal eu traverse ue leyaturd- In acest ad, dimensionilestringherilor de horda} se pot micsora, b, Structura gi dimensionarea osatsri tn sistem longitudinal or de bordaj la petciee. sistem lonltudini, estiraplanselor ke Bord a petrolierelor este constituita din: ® : Bee Re) ~ longitudinale de Borde: = coast intarites Longitudinalele de ordaj sint formate la fel e@ $i coastele, din. cornier cu. ai feegale, plathande cu bulb, sau prof ‘Moalital de rezisten{a al seetiunit longi tudinale de bordaj cu fsia de tabla aditiona gr ealetleard cu rela: 7 aps te -108 [em w. tm care reste distanla tee axel longitudna- Wor de bord wi eesiunes, in ant,O egal dis- P aafa misurata in bord de Ia longitu. diaata pina Tou poet situat la anupen puntitsuperioae: 1 1 Mahon, im my ince coastele tat Fite sau ine 0 CoaBLATatart2 9 pe feicks transversal, luidiear eae ea care este mal mave ‘Tonte longitudinale de bords} se intrerup to dreptal peretior trans sersll ase rind de acestia saw de {aLriturile Tor orizontale prin gusee. Longi- Ydimtele de hovdaj i Intartarite orizntate ale peretildr transversal se fispun in scelagt plan 4 Coostete nti snt formate ditto inims din (abla gio platbanda apt até pe mucha Ibera e ial, Eeastele Tntarte se prind de varange gi (raverseletntrite prin gusee. Pe Inia coasted tnirite, se previd din dow im dod longitudinale nereuri de Flite: dspase tn dept Tongitudietstor ub forma de plane 9h eae ‘kina pina la pathands coastel. Daca inallimen coastet Inari este maimare fe 600 mm nervurile de rigidizare se prevd la Tiecae longitudinal, Ka navelepetroliere cu dot evel longitudinal, imbinatea ecastelor tne ste onan ia perio ladle oe pn roe de {urd (ge 87). in acatcaz,dimensiuateceastclor Intsrte pot mleporate 29- form indicator rental Pig. 8:7. Traverse de legal iatee oghertdebdstinghet ai tng ¢, STRUCTURA $1 DIMENSIONAREA INVELISULUI BORDAJELOR Invelign! bordajelor este constituit din giruri de table, dispuse de obicel, longitudinal. Sirurile de table din partea de mijloc e navei se dispun paralel callin pun spedoae, fav cleat irri de table se dispon paras inka ‘Latimea {ablelor enumitor firuci se miesoreazs spre extremitati, far alte siewri se termina inainte de a s0-ajunge la extremitali Sirurie Taveliguus hordajelor de care se Imbin’ inveligel jor se numese centurt. Deoareee tablele eenturit sint cele mai iudepar- ‘axa neutta a secfitnii rezistente, deci sint cele mai solicitate, grasimea lor trebute si fie mai mare decit a celorialte table ale bordajelor. De aves, nu se admile exccutares de orifiell In marginea superioura a centurti pentru seurge- a ‘ile de pe punte seu tn alt scop. Margines superioari a centuril trebuie #% fle ‘exceutati din ofel de acceasi rezistenga ea gi ofelul utilizat pentru puntea supe> Din accleasi motive, grosimea tablelor din zona de mijloe @ navei trebuie ‘i fle mai mare decit grosimea tablelor bordajului de le extiemitai, Grosimile tablelor scad treptat spre extremitati, intructt se micsoreaza si valoarea mo- ‘mentelor de Ineovoiere lougitudinal’ totald. Totodats Insi, teebuie sa se tin seama ci Ia extremitafi solieiticile locale gi uzura sfnt- mai mari, astfel ea in Aaceste zone, drept grosimi minime pentru lnvelisul exterior tiebuie luate grosic ‘mile recomandate de registru pentru extrem itaji. 4. TA NAVELE DE TRANSPORTAT MARFURI USCATE ‘La navele de transportat marfuri uscate, asa dupa cum 0 aritat la fnee= puta! capitolutut, bordajele se exeeutd in sistem transversal de osaturi. Tn acest az, grosimes tablelor Inveligului exterior al hordajelor in partea de mijloc & navel, la nave cu L>80 m este dats de formula: 5985 a]/* [mms Re fm care: 4 este distanfs intercostala, in m; P= presiunea de caleul, in m HO. Grovimea lveliglui bordajulut de dessupea gars Ia navele cs 380 m © caleuleazé cu formula: so1,9 at Rz [mm]; 4 este distanta intercostals, in m; n — un coeficient dat de Registral Naval Roman. Grosimea centurii trebuie sa fie mai mare dectt grosimea celorlalte table ale tnvelisului exterior al bordajelor, im afara de zone de la extrem tii, unde oate fi aceeagi tn care: 2. LA PETROLIENE In reginnea de mijfoc a navei, grosimea tablelor bordajului se determing cu formula: $2317 Vz [mums am 4 cave: a este distant intercostal, in m. Aceasti grosime se adapta pentru tablele situate deasupra gurne! pind la fenturd. Dacd grosimen centarit depagegte en 10 tm, su inal muy grosimes {ablelor bordajutai este necestr si se prevads tabli sub eenturs de grosine intermediars. APLICATIE ‘5 se caleatese modula) de realtets butkcnerier de 7800 te Dimensusie petucpale ale navel sa: comer sple mags pear 0 nav Rerolvare ‘Au cum ara nace cpl, medal de ressen a seen ese eo Ne 42 tan adiionnts ne etermiog co formu 162 wo 192 apts 10 ety ai nes (on 0.7 m eae dstanta intercostal Sm4(O4 m—B6 m+ 074720 A0= 10 emt ‘3000 Penteo carci aeapun caste tinte, medulul dereristentd necesar petra castle lee cate eal mle sl anure! 8 W=0, 8210, emPnt07 Ket Seadoptspentrs conse shimpleconstracia din gra 8.8 avted 667 modulate rentstentt [W=215.¢ emt Prineren constelorsipie ree. Gneele de urn vor aven Soutien eqs ea eet putin: y= 0.080438 me0,08%20,14035=,078 m. fata GGunele In punte vor aven nai oot B40,8—0,01% 91 40,8—0.04 Si ne determine modulu de reistend al cuter nti din map pentre eesti De pla fund se a face cu cu cel putin: Rezolvare: 1 contrmitate ox one arate anterior, tm planal varanglor qt trverslor tne or tl previmite couse Snrie, a eiror modal de rerstofatrebute sf fe de eel Dlin #83 din cl dat de formals wan apis 108 font n Fo ene aan pn2.04068+ 2 mesa 10 ~ pre TL @ iocat coast 5 coaicent dat tm Regaeul Naval Ror 1.416.082 710" «004 ot 70x12 Se adopt nents comtte tn ig. 82% Contre. a¥lad module de edsentt {ie adopatt Stele atic din. St se determine modal de renters al coastelar dis pel ‘naga ova sts pubs pentru acess Reselvare ‘Modula de resist al conser poepate simple) dn peal prove sl pupa se deter. rm [EMH FE ey 5 nae (2=0.6.m cae distant fntercosial tn pleurl; 6.8m ~ posajel navel: Dost m — tnlimea deconstruct «navel: O12 m — cefclent de ealorare pen a ‘Se adopt pont acest costa construct [waa em] "Ste determine macilal de reratent a conselr din evgh pentru nava ae eel ‘eters a fost date aneror, modula! deresstenh al cauicor din teugh se deer: ‘ain forma: waa, Bait. YD-10 fm} (26,5 m ~ pesajol navel; yo. Les 07=0.101 6-+0.7—0,808; Pente contele din engl ot adopt comtrulia din figura 2.10. Controle eae eae ‘opin pntr conte 613 modula de reitea | W=68,0 om An peut ovat pues ee ‘58 6 determine grosime tnveligutalDordall a © nav : Fotcnriee de 7 600 tw. Grosimes tablear tnvelimi oveajtat tn regunen conralk-a navel se determina es formal: ‘ene D> ‘p1000 a ram) petra tele normale unde: (220.7 m este dhtente tntrcost a, eae ‘bobm ~ totes de construct # nave a, at, Sota ‘00 daNemt™ Tate tous pata, sto [i | hau cariroLers PLANSEE DE FUND A. TIPURT CONSTRUCTIVE DE PLANSEE DE FUND Plangeele de fund au drept contur de reazem bordajele si perefiitransver= sali etangi, ‘Tipurile principale de plangee de fund Ia cargouri sint urmatoarele: 8) Plangee simetrice eu tre grinzi de incruciyare, coustituite din carlinga feentenla si din doud earlinge laterale, efte una in fiecare bord (fig. 9.1, 1b) Plangee simetrice eu eine’ grinci de tnerucigare, constituite din earlinga centralé i patru cartinge laterale, cite doua tn Eiecare bord (fig. 91, 0) ©) Plangee simetrice cu pere(i longitudinali partialt in plenul’ diametral {ntee perefiitransversali gi ramele transversale ale gurilor de magazie (tig, 9.1. Din punetul de vedere al modului cum sit distribuite grinalle pe diveet ic Principals (constituite din varange) se deosebese: Plangee de fund cu varange pline Ia fiecere coast In sistemul transversal de osatura (Hig. 9.2, a). Plangee de fund cu varange pline instalate la citeva intervale de coast tm sistemal transversal de osatura; iatre Varangele-pline exista varange schelet cu bracheti (fig. 9.2, 6). Plangee de fund ex varange pline instalate Ia cfteva intervale de coast ‘act varange, schelet cu bracket fn sistemnul longitudinal de ussturs (lig, 9.2, e). 9.2, Planes eu aterite adurt de datrbetle 1 Yarngstr L 4. EA NAVELE DE TRANSPONTAT MAMFURE USCATE La navele de transportat marfurt uscate se deosebese dou tipur construe- tive de planes de Fundy st enuine: cu fund simpli cu dubla fund (i. 9.391 oo. ‘La basa alegeri tip de plangen de fund st Tungimen navel, Astelda naveleavind lumgimea pina la 50 mse previdplangee fund simpli. Navele 4s trngportat mirfuritseate avtndlangimt inte 60 9 6 m sint provaautey hens 4 cos & en % Sito rial ‘conform p Naval Roman, eu ‘din prova compartimnen p Tungimi intre 61 si 70:m trebuie st aiha dul masini pi 1 fund pe toat zona eretele de coliziune, cele avind w fund In afara compartimentului 1a peretele picalui prova si cel al picului pupa, far navele care transport mirfuri useate, eto lingime mai mare de 79m, dublul fund este obligatoria pe toata zona cuprinsi intve peretele pieului prova si peretele pica i pupa. Dublul fund are unmétoarele rolue undarea magaztilor de méefurl sau a compartimentulys fe fundul aves "participa ka reaistenta Jongitudinala. totalé a vorpul tenfa locali a planseelor de fund; — limiteaza wn volumn etany tatre el i fundul navei, volum eare, compar timentat prin clemente Tongitudinale gi transversale de structura etanga (eat ling etanse gi varange elanse), formeazs laneuri pentru depozitarea combust may wei sila exis lg. 9.5, Formele tablel ntrginae lg. 9.6, Tabla marsinld ntiat ns Dilului liehid, a wlefului, a rezervoarelor de api pentru cldari, @ apei potabile ‘la apet de balast Pentru agi indeplini rolul de siguranfé, dublul fund trebuie si aibi 0 {nalfime ta planul diametral cft mai mare extind eft mai aproape de Dordaje, depasind eltmai mult guraa. Inal}imea minimé a dublului fund trebuie Sifie euprinsh {ntee 680 51 1 200 mum Ja navele a caror Tungime este intr 40 51 480 m, Condifia ca dublul fund si depageasea clt mai mult gurna este Indepli- nita ta special in azul construcfillor dublului fund ew marginele orizontale sau inchinate tn sus (fig. 9.5 gi fig. 0.8) ‘Osatura plangeelor de fund la navele de transportat mifuri useate poate {i de sistem transversal seu de sistem longitudinal. La majoritatea navelor de Indrfuci useate sa adoptat sistemul tranaversal do osaturl care sa dovedit a fi ational nimat pentru nave lente, de dimensiuni relativ mici, ale edror Inveli= {uriau o grosime mare, stabiliti in spectal din conditia de a asigura o rezerva Sufieienta la uaura prin coroziune, Pentru navele mari gi rapide mai rafionalé ‘ste adoptarea sislomvulul longitudinal de osatura (de obleei pentru plangcele de fand si ale punfil superioare de rezistenta). 2, LA PETROLIENE In cazul petrolierelor, plangeele de fund au conturul de reazem constituit in peretilongitudinali ‘91 din perefi transversali etansi, pentru planeele tancuritor centrale de incdreare $1 din bordaje, percti longitudinali si perefi transversal etangi, pentru tancurlle latorale de tnedrea Pe toatd Tungimea zonei tancurilor de Tncdtcare 2 petrolieelor, dublul fund lipseste din urmitoarele caus hu mai este nevesari tezerva de siguranta pe care o constituie dublal fund, deoarece distanfa dintre pere(it Uansversali etangi este mult mai mie ect Ia navele de transportat marfuri uscate; ‘—"daed in zona tancurilor de inotreare ar existe dublul fund, acesta ar {i inaccesibil neputind {i folosit pentru depozitarea altor Lichide, din cauza Infilwraiilor de vapori emanati de incireitura de combustibili ichiz Sistemul de satura adoptat pentru plangeele de fund ale petrolierelor este Tntotdeanna longitudinal. In concluzie, plangeele de fund ale navelor tancuri tm zona destinatt tancurilor de inedrcare sint [4r4 dublu fund 3i se construiese in sistem longitu inal de osaturs, In zonele de Ia extremitili ale navelor tancuri, respeetiv In zona magaziei {de marfuri uscate gi in zona compartimentulu; masini, plangeele de fund sint de tipo cu dublu fund si pot fi construite in sistem transversal de osatura eu 0 luecere treptata de la sistemal longitudinal Is cel transversal. B. STRUCTURA SI DIMENSIONAREA PLANSEELOR DE FUND 1. OSATUNA PLANSEELOR DE FUND DE TIPULPARA DUDLUFUND IA NAVELE DE TRANSPORTAT MAKPURI USCATE La navele de transportat mirfuri uscate, asatura plangeelor de fund de tipul ste de sistem transversal gi se compune din: varange, carling fh lateral (¥. Lig. 9.3). 2. Varangele sfot clementele de osaturd transversalé a planseelor de fund; ele sint agezate la ficeare coast, Structura varangelor be compune dintr-o vertieala 1 (lig. 97) $10 plathanda sudaté 2, muchia liberd a inimil, TInima este din tabla de ojel, sudata de inve: ligul funduloi 3 $i de earlinga eentrals ‘Modula de rezistenta al varangelor nu t= TE £ 2-7, Varngh Pig 9.8. Vora tating Yates GIN tabla ose Tal tana a 8 Duie si fie mai mie decit cel objinut cu formule Wekad Belem] fn cares k este covficient=7,8-0,2 Bs a — distanfa elective futre coaste, tn ms @ = pescajal navel la incdredtura maxima de vari sau 0,65 D, B = lajimes navei in zona de mijloc, in m. Tor libera sau sint flangate . . ine : ee as set arene I ca sau intercostals. Tn cazulcind earfinga este intercostal vartngele trebuie i fie 9.11, can tent 98 Fig. b.18, fmbinarea dint chrling! sl prstele transversal prin guste. continu In plonul diametral, Platbandele varangelor se sudeaza pe plathanda canlingli centrale, ‘c Carlingile laterale sint grinzi longitudinale agezate pe fund la o dis: tani intre ele de eel mult 2,5 in in zona de mijloc a navel; acceasi distant trebuie si existe intne earlingele Taterale gi carlingn centrala si intre earlingile Iterale 3i bordaje- In extiemftatea provi, distanta fntre earlingile Isterale mu tucbuie a4 depageasca 1m. Carlingile laterale sc extind pe cea mai mare parte din lungimes navei Structura lor este compush din inimi intercostale din tabla de ofe! 2, sudatd de Taveligul fundulus st de varange ‘De muchia superioari s inisil carlingilor laterale este sudata o platbandit 3 (lig. 0.10), Inal{imen carlingitor laterate este egal cu indljimes tn tocul respeetiv a varanget, iar grosimea inimil este prevazuti tn Registral Naval Roman tn Tuneie de lungimea navel. La navele cu o Tungime mai mick de 50 m earlingile literate pot fi teduse la cornered sudate de platbandele varangelor $ (ig. 9.11). ‘Ait carlinga centrald 1, eft si cele laterale se leagi de perefil transversali tang prin sudares platbandelor earlingilor 2, de perete 3sI prin gusee 4, eu mu- ‘hia liberd Flangati sau prevazuth cu o platbanda (tig. 9.12), 2, OSATURA PLANSHELOR DE FUND DE TILL CU DUBLU FUND TW SISTEMUL TRANSVEMSAL DE OSATURA La NAVELE DE TRANSEORTAT MARPURI USCATE. satura plangeelor de fund de tipul eu dubla fund, ta navele de transportat Indrfuri useate in sistemul transversal de osaturd este aledtuitd din: carling ‘entralé, earling’ laterale si varenge (ig. 9-12) ‘2, Carlinga centrald are o inaljime minim egala eu indifimea din planul dianetral a dublulai fund; ageasté Inilfime este dats in Registral Naval Roman in funcjie de Z, B $1 D. Aceasté fnallime mu trebuie a8 fie mai mict ‘de 600 mmm. Structirs carlingii oe agezata in planul diametra le se compune dintr-o inim& de tabla de ofel Vind grosimea data fn funetic de inalfimea ei. Carlings central trebuie si fie continu pe toad lunges dublalui fund, cu acer unorportuni egal cu 0,19 din fonele de Ia extrema unde poate intercostals 4m zona de 1a mijloc, pe 0 portiune de 0,75 L nu oe admit guri de vizitare sau de upurare tn carlingn central, Jett in cazurt cu totul exeepfionale gi ‘humai cu coudifia de a se Intact in'mod corespunzitor carlinga pe portiunca respectiva ». Cartingile laterale se preva a mod obligatoriu la navele eu tatime de cel pujin 10 m in zonele de Ta mijloe si de Ia extrem tatea pupa. Carlingtle late: Fale sIut itereostale, lar mumaral lor vstiazé inte | gi 3, in fuachie de Iayimen navel 4h regiusea provei, distania dintre carling’ este mai mic si se previd si caclingi suplimentare sau semicarling! avind indlfime egsla’ cu jumatalca ‘nalimii caringtor aormale- Carlingie laterale se executa din inimd de tabl& de ofelsudate de taveli- sa) fundalai gi de faveligal dubtului fund; grsimea lor este egalé-cb acces 2 Narangelor pine In carlingile laterale se practioa docupact ovale de 3503450 mm pentru a face posibia viitarea spafiulutIachis de dub fund. e. Varangele sfnt de tet tipuri = En tne: = varange etange; — Varange sohelet. Varongete pline (tig. 9.18) sint formate din inimi de tabla de ofel sudate 4& fnvelgal fandulut de inveligul dublulut fund, de table marglaste, de eat Tinga eentrala 34 de caringele laterale. satfimea varangelorpline este aceeasi cu cea s dublutul fund, iar tea inimii or eateindlcati tn Registra! Naval Roman [inind seam def ‘mea navet9i de limita de eurgere a ofelutui folosit. Gresimea inimil varangelor pline este diferits In functie de zona de lungime navel Pentru vieitarea dublufui fund, fa varangele pline se previ guri de visic tare ovale; inaltimea maxima a aceator guri bu tebue si depayeased 0.8 din Indltimea varangei in locul respectiv. Pentra compensarea miqorari wiatem fei datorita gurilor de viitare, tre aceste gurl se prevad nervuri de rigidizare 4 varangelo, constitute din platbande avind aceeasl grostme ca gi varangs lafimea nervaritor trebuie si fie egals eu de 10’orfgrosimea varangel, tas tu mai mare de 80 mu Distanfa dint nervurile de rigidizare nw trebuie si depagensed 1.5 m. Varangele etange (lig. 9.14) sint varange tard guti de visitare- Grosin arangelor etange se caleueaza tu funelie de lungimes navel 31 sit consolidate cul nervuri de rigidizare ajezate Ia o distantt de cel mult 099 in una de alta; ‘srosimea aeestor nervuri se ia egala eu 10% din yrosimes varange! Varangleschlet (fig. 9.15) au structura compusa din eorniere infeioar pleotniere superioare, sidate de faveliul fundului, espectiv de Inveligal du ‘otuifund. Legdtua’dintre cele doua corner et 9 leghturaaeestora ei caT= linga central, eu carlingile Iaterale i marginle dublului fund se realizeora rin bracket, introdusi tn structure aga eum este indicat tn figura 8.15. {Grosimen brachetitortrebuie si le egla cu grosimen varsngelorpline. La jumstates distantet dint brachetii varangelorschelet se pot nice dice montanft de intarireintermedirt din coruete eu atiptegale, Acesti tone ‘anise audeanl de ambele cornire ale varangetscbele. corn cenenas# eaten iter {In cele ce urmeazi, se arati modu socal de amplasare a varangelorpline sia vorangelor etange. ; . YVarangele line e previ la flecare coasts i A cind_compartimental Ta prova,pevo gine de 0.2L de ta etrav8 cind compart imaginj este im zona de mijloe a navel, gf pe o Tungime ds 0,25 L de I etrav Cina compartimentul masini este la Pupar iMpe toatl Tungimes compartimentulai maging; | = pe toath zona destinatd magazilor, Ia navele care transport fucirei+ turi grele (de exemplu, minereu). arangepline se mai previ we eivalefi postamenflore&ldrllorellindlees = [a capetele postamenjilor ealdairilor de alte tipuris = sub peretittransversali sab pontili dispusi la distante maris = sub postameniit lagirelor de. impingere ‘Varangele etange se provid acolo unde este uecesar a se tealiza compacti- ‘mente etange in dublu fund; de reguld se previd varange etange in dreptutpere= tilor transversal etangi 2, OSATURA PLANGEELOR DE FUND DE TIPUL CU DURLU FUND, 1N SISTEMUL LONGITUDINAL D1: OSATURY, LA NAVELE DE TRANSPONTAT MAMPUNT USEQTE Ta navele de transpartat minfuriuscate, osatura plangector de fund de tipal eu dubla fund in sistem longitudinal de osaurd se compune din: car Tinga central, carling! laterale, varange pline, varange elange, longitudinale fe fund gi longitudinale de dubta fund (Fig. 20) 4 Carlings central Jae acces strats ¢ dimensiones dup aectensh eziterit i trebute ef satistncdaecleaglprescripti ca gh In sstemul transversal de crauura, ty. Carling laterale 2, se previd tn mod obligatory la navele avind o Lavi are de 12 Cline lateral se prvi fn Zona de joe si'levextremitatendin_pupas distanta dine eavtinga Lterat 9 carlings Seutralay en si dintre catingn Inerala sh Inceputsleasburi qurnel 7, nu te bole-ah tie at mare de 4.37. Structura carlingilor aterale tn sistem! Tongitudinal de ossturd este ceca cast in sntemal transversal de oentur’s de aoemenea, dimedsionarea farlingilor centrale se face duph accleasi criterit stele tebuie si stistacd Scsleai pressrpfi coi in sistemul tranaversl de ona. . Varangele 3, in sistemol longitndinal de osatra, att cele pline cl sf cele etange, au doeeagi structurd, se dimensioneazi dupa acelesst cri 41 Gehl satchel presciica 1 Im se doom Distanta dintre varangele pline ests cel mult 38m. Grosimea ini ‘arangelor pln ta sistemul Tong dinal de oatura trebute se egath {iret pin cea vezuliata din relate: 8=0,035 1-46 [mm]. In sistemul longitudinal de osa- uri nu exista varange schelet. 4. Longitudinalele de fund de dubla fund 5, sit grinzi con: tulle din corniere au aripi noegale, din profile In T sau din plathande fu bulb sudate de inveligul fundului, Fespectiv al dublalui fund. Distanta dintre longitudinale gate atte restrain Tet de jungimea navele lg, 9.16. Planges de fond sistem tongue at oeterh 102 Ep L&T igs 9.47. Tebioares inte Pigs 918. lmbinacen ante fomgitinatete dead An foetiainrele. defend an of vaange Piatands es oll pl warenge Modula de rezstenta al longitudintelorde fond, nels iia ational de tal ete dat de rogistu fn fuel de: eMjitanta dnt longitudinale; — SEGHa cctv al navel sav 0/5 D of anume care este mai meres = Ristana dite arange ; ola de ezsicnf a iongitadinaletor dublatot fund este 045 din modal longitdinatelor de fan Pasar Sngiudipallor de collate elements structurale ale funda se fo ainda seam de urmitomee prescrip: “S jpagudimalcie tee prin vorange, prin-decup se eadened de mile vacangetor (ie 247 919.18) te aun cad sure ares lngllallo de. ware sibs Tegra ae va realea prin intarmedulnervurlor de Pen eamige! ig. 9). au prin Internegul nor plate eect iongitadinalelor prin varangele Cage, uebuie se aah oreo tudors de beng cllte so ctanelate perfects a deenparlory 2 Gacy ogitndnatle so norup in rept warangeoretane,lgatura se fae prin batty aye cum indi igre 2-20. is fl 1 es cerezentatao por(iune d& plonieu de fund de tiput co avbieeland in Sntemutlongitidina? de osturh nt ome din Tigre invest gf longitudinale dubluTo fund sa colturt rotunjite 4. STHUGTUMA 91 DBIENSIONAREA, PLANSEELOM DE FUND Zona pe care se extind tancurile de Incireare ale petrolieelor are plansee de fand de tipal fara dubia fund, {lind construite intotdeauna in sistemal Tongitudinal de osatura ig. 2.20, Inblosealngitednateoe brace Fig. 9.10. npinoren entre Narhngi pein Berar Gerigiauare 103 rt tt pa apo Se deosebese dou construct: petzoliere cu doi perefi longitudinali si Petroleum singur perce longitudinal ee . 1a petrolierele eu doi perefi longitndinali, plansecle de fund cuprinse Intre acesti pere}i se numese plansee de fund centrale, iar planyeele cuprinse fntre_peretit longitudinali si bordaje — plansee laterate Tlementele osaturii planyeelor de fund i peteoliere sint: longitudinalele de fund, varange i carling: centrala. Carling cantralé poate fi: earlings centrala’Intarita sau carling centralé de. tip obisnu de 1p CES ezmralt. kit se provede fe navel petroiee eu lunges le 180 m gi mai mult gi la eare distanja dintce peretii longitudinali depi- uae si r peretii longitudinal depe: ‘Modiulal de rezistenta al carlingii centrale Intarite mu trebuie si fie mai ‘mic decit eel obfinut cn formata: Wen © Bly? D-10%fem4 EBL D-10%em4) =7.5(4)' 1994 Bf 169 bam; B, este tagimen tancatai central, tm; S aineanga inte pevetit transversal, nm; BL = limita de eungere a metalatul, In’ deNcm*; Di — Imilyimen de constraetie a navel, nm. ', Carlinga entrald se prevede la navele cto lige mai med de 180m. Imbinares carling centrale 1, cu. varangele se face ca ajatoral unor usce verticae 2 care a Toalyimea egala cn aceen a varangelor st se e3tind Pind la Tongitudinalele cele mal spropiate 3 (lig. 9:22); muchia iberk a gse= ce. Varangele se dispun la o distant nu mai mare de 3,75 m. uaa ene & Tginen sonal andl tee stint & pats loud varange care, nprein cu montinjt de pe peel longitudinal 3c cn inte peo at Tomene cathe ull de vezisentt al varanget In tancol celal, ta cazulofnd exist a ting cnn ius tt i mal te et We fa: BRD: 10° [om] 105 APSA Fly. 9:82. Goese cae conto- idea ssling cotes Inte "range C= 14,9 — in comul cartingii centrate obignuite 1 rezultatal unei cexpresii in cazUl earlingit eentrale Intiite; a este distanfa Intre varange, fn B, — litimea tancului central, tn m; ‘D’ — inalfimes de constructic’s navel, in m. Modula de rezistent al varangelor in tancurile laterale, precum i tn compartimentele de mijloc, in cazul eind tn planul diametral at navei @ fost previgut sl Leilea perete longitudinal, se verified eu ajutorul unei formule Esemanstoare eu cea de mai sus "A. Longitudinalele de fund trebuie si aib& modul de rezistenta mai mare deelt cel objinut eu relati w abD- 10%fem*}, fn cere: @ este distanta Intre grinsile longitudinale, in m; 1S Gistanfa intre varange sau Intre varange gi peretele trans- Yersal (depinde care este mai mare); L, D, R, sint tot cele Tntilnite mai inai “Longitudinalele de fund la navele care depasese lungimes de 180 m trebuie ‘ransverell fark a se interope Tn capurile in care longitudinale se tatrerup in dreptul perefilr trans- versal, continuitatea lor se Va asgura eu sjutoral unor goace (Cg. 0.23). In figurile 0.24 1 0.25 aint indicate straeturi de planyeu de fund cu carlinga centrald obisnuiti gi cu carlings centrala Inthrit. ©. STRUCTURA §1 DIMENSIONAREA INVELISULUI FUNDULUI $1 DUBLULUI FUND TInveligul fundului, ea de altfel si cel al puntii de rezistenta, prezint& importanta deosebiti in asigurarea rezistentei longitudinale totale @ navel, find elementele longitudinale de structuri cele mai indepartate de axa neutré a grinzit eehivalente (v. cap. 15). ‘Grosimea tablelor inveligului fondului si al punfii superioare de rezistentt ate mai mate dectt grosimea tablelor de bordaj. Diferenta de gosime nu 105 ig, 0.26. Plangu de fund ceteal 1 ytnets#~eriog cata do len of or, (Isp eashe7 COAL ANZ iis J St 43 Zh Apshe9 JUS ety ST rig. 9.28. Tress de te cmstura nil Ta'cea sat eh tabla tel este tolusi mare, deoarece tablele bordajelor trebuie si asigure o reristenta ee era Tecisten(a In uzur in regiunes euprinsé tntre Tinta de plutire de pling Ineareare si linia de plutive in balast veie'sinuri de table au grosime mai mare, ea de exeinphi ‘irut central de Labele ale inveligulut fundulut, sdica chila plata, tee- uie si niba o gronine mai mare deett celelatie table ale {wndului din motive pee Stten}a longitudinal totala gf locald si din motive de uzura (grosimes Sater olate va fe eu 3 mm mal mare dectt a tablelor fundului din regivnes centrald a navei)s fall ablele marginale ale dublului fund trebule si fir mat groase dectt celelaite table ale dublului fund din motive de ueurls : falGirarile do table de fund, de care se sudeazi. perelii longitudinalé tuebuie Mr Be mai grouse deelt celelatte table de fund, din motive: do vezis~ ten{a longitudinala 61 localé yi din motive de wards stablele ‘care’ formench gurnele, [a spirgitoarcle de gheati, trebuie si fiomat groawe decit tablele de fund, acestea {rind mat sofieitate dectt ta blele fundalui “Tablete iuveligului fundului sal dublului fund sint dispuse — de ula Fongltudinal, deoarece acest mod de dispunere d posibilitatea folositil wable- Tor de Tangimi mari i introducesit de yiruri de grosimi diferite. In unele car zur fa navele sudates este nai rafionala dispunerea unor table jn sur trans Nersale, cum ar fi unele spargatonee de gheati, la cave tablele chilet gt gurnei Grate conturilor bordajelor) se digpun longitudinal, iar cetelalte transversal: ‘La navele sudate se introduc st imbindri nituite. ‘Trecerea de la cusitura nituiti suprapusa Ta custtnra sud se realizeaza in general ea In figura 9.26. Fees dighra 9.27 sn epreaentate csr nitaite de im inveligula navel. Grosimile tablelor inveligului fundului si dublului fund pe diferite por- fiunt ale Tungimii navelor sint date in registra, im fuuctie de Jungimen navel, Se distanja dintre grinzile de Tntarice, de sistemul de osatura si de inita de feurgere# mnateriatulut folosit. a cap la cap ae ale tablelor 107 DE RULIU 1. NOTIUNT GENERALE, Chilele de ruliu sau aripile de ruliu, sint constructii ce se aplich fa zona gurnelor perpendicular pe supratata Inveligului exterior si care se extind pe in tungimes navei, 1a mijlocul Rolal chilelor de ruliueste de a reduce amplitudinea coseilatilor transversale ale navei — (ruliu) prin erearea lunui moment rezistent eare se opune acestor oseilaf ezarea corecti a chilei de ruliu tn dreptul sectiunti maestre este repre= ventaté in figura 9.28. In aceasta figuri se observa cd chila de ruliu nu epigeste gabaritul navei, adied au este in afara dreptunghiucilor ale ektor laturi sint egale eu Tatimea navei B si inalfimea bordului Hin scetimes respectiva, aceasta pentra evitaren deformarii chilei la acostare sau la 1 cearea pe doe a navel. CChilele de ruliw aw gi un efect negutiv asupra navei, deoarcee cle marese suprafaja udata a navei si prin aceasta provoach o erestere a rezistenfel la fnaintare a navei, datorili freeitll. Cu toate acesten majoritatea navelot sint prevzute cu chile de ruliu, deoareee eresterea rezistenfei la innintare este neinsemnata fafa de aportul pe care il aduc In reducerea uli ind Ia ig. 9.28. Ayezcen 4 2 ‘ae erin ee. nes masts. 2, STRUCTURA CHILELOR DE ULI In figura 9.29 se poate vedea.cit de variata este structura chilelor de platbande cu bulb sudate de inveligal navei a, platbands fara bulb, sudati de muchia libera tuburi din ofel 6, doua platbande si un tub Secttunen a inbinaea, nie eile de uu sorpl ael ig. 9.90, Slevetura euler de sully forma de eben ott Ptah de et, sau construct de chile de rutin sub forma de cesrane,peatra Seelam ote Strcturagoesora este artatt fn figura 8.2. ei de rua in plthando se ended de ole de tabla de aceay rote Ge ave Ie Pudi Tore sudazt de anvelgal exterior a navel Te tgura O31 ee sede ls oveloltmbioai dinky eee de rata inveldul Senor ef goed stat presdaute decupér. ees asi fort rattan uncle ibid cp tcp din contrctia eilelor cae ang pela exterior movers: bo tsa, sr aeste furl s transmit Taber cope. RNR, rem mndi ca terminarea chilet de ruliu si se facd In corespon- Lire, Extremitifile se vor racords tin, E, TUNELUL LINIEL DE ARBORT 1. NopTUNT GENERALE ‘La navele cure att compartimentul magini amplasat In zona de mifloc, se instaleazd un tunel etang intre peretele transversal din pupa compartimen thlai magini $1 peretele picului pupa pentru a proteja linia de arbori care fice legitura init atborele motor $1 arbotele portelice gi pentru « Ince postbil aceesil la lagite (Fig. 9.32). In figura 9.33 este reprezentat lunelul Tiniei de arbori lao mava cu singuri lice. 6 JUSS - La extremitafi tunelul are li imi $i tndlfiai mai mari pentru a Solem Permite exeentarea unor Iuerdri de & Intretinere i reparatii cum ar fh controlul gf inlocuirea garaiturit = Dului etambou sau inloeuires arbore- Ta ports Pups, controle) $i Pig, 9.98, Teta Unie ae nor: eventuale eparatii ale lagiralui de Impingere In prova tunelulut, cind acest lagir este instalat In aceasti parte a tunelolu, ‘Tunelul liniel de arbort este a plical pe puutes dublulul fund, iar ind acesta lipseste, pe un sit de table orizontale fixate pe carlinga centrala $1 varange. Pere lateralisint plani gi pa- raleli eu planul diametral, iar partea superioari este, de obieei, eurba, pur- tind denumirea de botia tunelulut. Acces in tunel este asig Son HHMa ne a als £— arr tntcrme: ous glisanta etangi, situata in p twa de jos a peretelui din pupa compartimentului masini, usa care ttebule si dispuni de un dispoaitiv de tnchidere rapid, manevrabil atit din compartimentul mayini elt $1 de pe puntea pere{ilor etangi ‘Lavextremitates din pupa trebuie si existe o iesve de salvare care eonsta 4intr-un puy de seetiune patrata sau rotunda eu dimensiuni minime de 340% %540. Acest put trebuie sk fie etang gi s4 se extinda In sus pind la puntea peretiior etangi.. 2, STRUCTURA TUNELULUL LINIEL DE ARMORE ‘Tanclul tiniei de acbori are structure formats dintr-un tnvelly de tabla rigidizat prin montanti amplasafi ks o distan\i uaul de allul mai mica decit 00 mm. Se reeomondi cw aceastédistan{a si Te egald eu distant inter costal Grosimea tablelor peretitor verticall ai tunelului este egala ew grosimen ‘dati de registeu pentru pereti transversall stansi, avind aceessi distanga Intre ‘montanti ea si pere|i tunelulu Grosimen tablelor bollit trebuie si fie egala eu accea dati de registru peu tru pevelit tcansversali etanyi care au o distanja Intze montanti mai mies en 150 mon dectt distanta efeetivd. In dreptul gurilor de magezie, grosimea t2- Dlelor bolfii tunelutui trebuie si fie masitd eu 2,5 mm sau sh fle prevaeuta cu eaptugeala de lemn, cu grosimea de 50 mm. Moduli de rezisten§a. al mon- tanfilor tunelalui, impreuaa cu fia adifionala de tabl, trebuie si fe cel Putin egal cu cel dat de relafia: r Bape (em?] fn cares 4 este distanja Intre montanfi, in m; P= presiunea, In m H,0, egald en distanta de la mijlocul partii Verticale & montangilor pina la puntea pere{ilor etangi, ta m3 1 hungimea parti vertieale a montansilor, ini. Capetel, moniantilor se prind de puntes dub fund prin sudurs cu ccustturi continue. ‘Dack tunelul steabate taneuri, structura tui trebule fatGeitd, lar prinde- rea montanfilor de dublu fund se face prin. gusee. AvLreAtrY Sse determine mogul ds reatstnt ot varangelor dln comy ‘Sighs ede Hivete dub fund peateu o nav bulicearrer Dimenaiaaie pristpule sle navel stats Lejpy, 104.8 Bom: b= 0m a2 btm iment asin 7800 tw Nexotvare Stout denen al yeangeor v4 pln eg ee eit tose stad fom) Plinseaeiy SOT GR ‘Seat tte deteteare var) su un pee convention 4 Soles gemme ane cae mat mare: fei ath W=6 059 em™| se smite 0 revere de 10%, Dec: 5-47 en. CContrm Iesatrslat Naval Roms w=0,93 a6 Deel, mosulal de rristenid ascestr al varangelor Mocuta de rexisteya al eranget adoptate ete: [was sa om bi, Pentru accel nav sae deterfne modu de rear ef al logitadizaletor de fund sl dubla tind ls. a. Resolvare - Mogul de eaten se va caleua forma: as(4 0, s) : w. APD: soe} t 5, Iungimes tre perpeneulre; e W0,7 my stant sntre conse 2iiri9 alstentd neces al lengtudinaletor 5s [_wat108 cat Se adopt un profil eo butb 160.9 fo tm testa 0.35) 5, Canstructe care al clral medal de revistat ete doped entra lone fignele de tand 9 aoDIs cariroLuL w SUPRASTRUCTURI A. TIPURI CONSTRUCTIVE DE SUPRASTRUCTURT SL RUFURT Suprastructurile gi rulurile indeplinese urmatoarele rolurt — limiteaaa spat, este aint folosite pentru diferite amenajti tnt Tnchise contribuie la marines rezervei de flotabilitate a nave! — imbunitatese condiiile de navigatie, in special tenga; de aceea, con- form prescripilorregistralut, toate navele maritime eave au raportul $: 0,70, luebule si aibiteughs “ protejenzh compartimentele masini gi oll Suprastructrlle gt rufuile paticips, total sau partial, la rezistenta lon- sliudinala’ « eorpului. Tn funcfie de gradul de participare ls fncovolerea longitudineld a corpului, struoturile gi rutile pot fir rezstente $1 ngoare, ‘Suprasirutarile resisente sint cele care au o lungime suficient2, safe! ca te miiocat lor st existe un sector care al partieipe total In ineovoieren Tongiusdinela a corpula. Conform presciptilor registruiui, snt considerate rezistente suprastruc- tari eo Tunglime mai mare de 0,15. Suprastricturile care fndeplinese aceastt condifie sfat denumtelspri- structurt langl. ‘Suprastructurilewoare sint cele care au 0 Tuagime mie gi del, nu dispua de un ctor Ie mille for cave a4 contribu total fa rzisten\a longitu ald a corpalal Se considers wjoare suprastructurile a ciror lungine este mai mick de 0,15 9h tn acest eae slat denumite suprastructart scurte, Rafurile restate e consider acelea care ‘sit sufielent de lungi gi care se spring pe cel putin tet peli transversali. Dupa regulle egistrulad, ru fivile pentru 4 ti considerate reaistente Webuie si aiblo lungime mai mate fecit 6.5 L-9i st esprifine pe wel putin tel poreji transversal. Acesterufork Sint’ deaumite rafurt lungt. iar dack Rufurte upare sint volute care se spring numai pe doi peri trans: vers a a Tungine mat mice de O15 L- Actes sin enue #1 fur Ta tucovoitea longitudinal total, suprastrucarile incovaie intot- eauue tn acelagi ses cu corp navel, deostece bordajele lor sin In pe gitea bordajelor corpului. “ ‘ne Im pre acd ar de fete partic total su pvt I teal tpg lull corputul aavel, suprastctuele $1 future sat soiitate ie 9 serie de sarcini locale, cum sint: . ane ierivlorinstalait 91 amenajart pe care le susin dices fetajelor superioare de suprastructuri sau rufuri, cu tot ce confin acestes (In cazul in care exista); * presunes ape! eave pitrunde pe punte; — loviturile valurilor. ma = B, STRUCTURA $1 DIMENSIONAREA SUPRASTRUCTURILOR $1 A RUFURILOR 4. NOPIUNI GENERALE SguTiGSL“ATPSSIGMDE Rare mete cn svn er ney re 2 abe a ita wanes oa peck anna mci ke respectiv pentru pere}it longitudinali, " pentrs beetle Sate ae elie eat ae a cette terse it ASS id tse al apse eli nh Hel ate cet de efit ante nee 4 rufulutresistent Uric a8 varleee Inwens lovers ‘ 1 a oS Bi sw ante ee pl AE IE eae a ie ca in dae Wn ws GC ronment et eb ante en ei a Rolul-acestora este de a Imparté rufurile eu Tungime mare in mai multe see- toate cu lungime redusé, pentru a se asigura incovoierea seclosreler fq sens opus, incovoierit corpulti. Ta genst scop., quinirul.perefilor transversali de sub fieeare Sector ny trebule sf fle mat mare de doi ‘2, SIRUETUNA $1 DIMENSIONANEA SUPRASTRUGFURILOR a Teuge. Coasteleleugei stat formate din profile 7, corniere ew aripi ne- gale, plathande cu bulb. Yu eazul sistemului transversal de osaturd, constele s¢ amplasearA In Tie- care interval de coast. Modulul de rezistenti al constelor teugei, impreund en figia de tabla adi- ionala, se determina aga cum s-a aritat tn eapitolul 7, Traverse teugei se amplaseazi Intotdeauna ta fieeare interval de coast. Modulu! lor de reristenta se calculeazi asa cum sa aritat in eapitolul 7. Grosimea invelijului exterior al bordajului si grosimea Inveligului metalic al pani se determing eu formula: sm (nb-+nja (mim), fn care: m,n sint coeficientii din registra, In functie de tipul suprastructorit Coeficientul a se alege tn funetie de raportul “£ astel: eat, pentru © 20.8; 4 a= L 40.pents 085 < 4 <0. 85 pentru £005 Tn canst utiliza ofclurlor cu resents mii, grosinea tava ordain si puntise mech nal cu svaut speck i Regneal Navel Reade ‘Goximentabeterinae poate 1 galt eu rosie Invelill metalic a1 pane ints, to cal sutemalultranwergal do ord, conte duntel ane cee terval Ue comfy lat nodal Tore extent se Leama a atoll de weisontal seco consctorteaget, Dach ee tet ey metas ie faegime, Wosined hl, elu table Tiatetgeas dtennod tag tn cal tee (Goninea ivctgulo metale al pun co cptagalk de len, vcd te a atria de dh ote Ue hfe egal ch grsinen Inve punt ia ciples ena Cateal central lung, Tnveliga bordjlor ctl central tng te a era prstiat penta, cle tale ae lve hale eee prose Pete ontaic at pustien tael etna seer a ae cuits imeletal exter dn boda, tule reduse plat etna Oe pnt castles Tocca d ln groninile dn partes aaa iain slo de inextomi so alae red, ttodclnaee ‘iui ee gral Interedar. us La castelele centrale Iungi, ett gia suturile Iungi, situate pe puntea case felulut centsal, pentru a se asigura tezislenla transversald trebuie si se pre vada sub pere[ii dela extremitatile castelului sub coastele intirite. pereti 4. Castelul central scurt. In cazul castelului centralscurt, grosimen invex Figulai pungii en eipluyeal de lemn, daet traversele tnt dispnse la un interval de dows coaste, se poate reduce, Daed traversele siat dispuse la urmatoarele ov coaste, grosimea acestui invelig trebuie sa fie eel putin egeld eu grosi- ‘mea prescrisé pentru cazul in care traversele sint dispise la fiecare cowslay iar inveligul puntit nu are captigeala de lemn, Perefii trinsversali din prova suprastructurilor se muinese perelé frontali, Acestia sint supust la solieitar ai ales in timpul navigaliel pe ipareiastianh: ed arene paregs at lvl Ge makes ae Deotete Lea Tor este mull’mai mied decit Kigimea, de aceea este tational et in struetura lor ‘i se adopte niste Sntarituri, numite montanfi. Modulul de rezistenya al montan for se determina cu formula: Wet 228108 fem] In core: a este distanja dintre montanti, in ms 1 deschiderea montantului, inclusiv guseele, dar care nu trebuie sh fie mai mies de 2,0 ms P ~ presinnea conventionali In e2zul in care distanta dintre montanfi depageste 0,75 m, valoarea mo dulului de rezistenta al montanjilor si grosimea tablelor bordajului se marese proportional. Perel iransoersali din extremitatea pupa ai tuturor suprastrucuilor sint Previznfi, de asemenca, eu montan}i, dar structura lor este mull mai usoard Gecit a montangilor perefilor frontal. Capetele montanfilor perefilor transversali se sudeazi la punti, sau se sudeazi, se tesese. ack 5, SURUCTUMA 51 DIMENSIONAREA RUFURILON ‘Toate rufurile punjilor superioare sau a puntilor suprastrueturil trebuie 4 sib’ o coustructie suficient de rezistenti care si eorespunda. poritiet lor. Astiel, petelii laterali ai rufurilor trebuie prevazufi cw traverse gi mon tangi. ‘Traversele si montanti peretilor lateral al rufurilor trebuie pe elt posibil 8 fle dispasi in acelasi plan cu_coastele principale, Grosimea tablelor pere- {ilor i tovelisului puntitor rufuritor se stabileste ca in eezultenged erelii lateral, frantali $i din pupa ai rufueilor slat previzus ex montan In cazul in care rufurile au dous etaje, montangil peretilor laterall ai eta- iului inferior, dispus pe puntea superioard, trebuie si aibi un modul de rezis tenji mai mare. Capetele montanfilor perefilor laterali ai ctajutui inferior al rufurilor se rind eu gusee,dacdrafurile snt cu dou eta fe sudeci de pune, daca Svestea au un singur ela). Perefii laterali gi cei de la extemitafilerufurilor trebuie eonsolidali prine trun numar suficient de pereti partiali 9i de coaste intarite, dispusi pe elt pposibil In acelusi plan eu strueturile corespunzatoare de sub rufuei i la\@ dis- tani de 10'm unit de aly (Lig. 10:1). In cazul in care perefii de le extre- ‘mitifile rufurifor au coineid cu traversele ntarite $i peretii transversali, sub rufuri trebuie si se prevada Intirituti eovespun- Zitoare in planul peretilor Tor dela exe remitith, cat pereli, traverse intivite, pontili. Sliuctura rufurilor de pe puntea su- perioara continu, situata deasupra com. partimentelor masini si elldiri, trebuie Ei aiba aceeast revisten{a ca gh stractura Suprastructurilor. Astfel, este necesar ca ‘special si fie intdrif pore lateral sh punfile rufurslor, In dreptul bireilor si Al gruielor de birt (Cig. 10.1). 4. MASURI CONSTRUCTIVE CARE emule APLICATE LA. EXTREMITATILE SUPRASTRUCTUMILON Scheme bind refute fe pretg uma imal td 3 Pentru a se reduce concentririle de fortari unitare, care se produc In puntea Superioara si in centura acestet ponti,. in ronele de Ia extremitatile suprastructurilor trebuie Iuate mssuri constructive, sf anume: ‘a. La extremitatile castelntat central lung | ale castelului central scirt, sirurile de table ale inveligului exterior al hordajelor trebuie extinse peste extremitapile castelutul si m'duse treptat la zero. ‘Grosimea tablelor sirului inferior cate es fm afara extremitatilor easte- uluitrebuie marita ‘Tablele site in afara castelulul trebuie si aibs marginile libere, intarite uo plathanda sndati, a cite’ grosime trebuie si fie egol2 cu grosimes tablelor respective. ‘La partea inferioard, elt si la pattea exterioara a peretilor de la extre- tile castelului, se indicd s8 se prevada gusce crizontale la nivelul éopastiel, Centura punfii superioare trebuie mBrits In dreptul extremitatilor cas- telului central. Tabla Vierimari a puntii superioare tn zona extremitagil castelului tre bbuie sf iba grosimea mal mate deelt tn zona de la mijlocut navel, In tablele hordajulni iesite On fara extremitipilor castelului central tung ‘san in parapet, in dteptul peretifor de Ta extremitafi, mm se admit deeupsri, lar dich este absolut necesita executarea acestora, trebuie si se facd intarires Dordajului in drepeul deeupirior eu aeordal registrulu , La extremitifile dunetei si teugei trebuie luste aceleasi masuri eons tructive, $1 pentra extremitajile castolulal central lung sau ale castelului cene tral scurt, aga cum se prevede in registra, In funelie de lungimea dunetei si a tengel. {lots al"prhwodel tae La ‘extremitafile rufurilor existente, daci este posibil, tabelele inve~ Vigulu perefilor Tongitudinali ge prelungese dincolo de extremitafi, sub forma a7 trite Miprtde tmbindet de atte Se Se igutardy 2 ccRtae plat sevebar ile peretilor laterali ai rufurilor Tungi, pe o lungime cel putin egali cu Sniljimea rufurilur, tebuie prinse de puntes rufurilor prin nik faire, $1 nu prin sudura pentru a asigura o elastiellate mai mare a imbindrilor (tig. 10.2) ©. PERETI DIN TABLE GOFRATE 4m ultimul timp, la construct suprastructarilor $i rufurilor, au inceput 4 fi utilizate tot mai multe table ondulate (gotrate). : din table goftale nu se utilizes2d in toate situafile, din motive Astfel, av exccutarea suprastrueturilor se folosae table golrate fumai pentru perejii wansversali iat la execularea rafurilr,tablelegofrate se folozse pentru pereit longitudinal Amplesatea gofcelor poate fi orizontald sou verticald, dar din punct de deve estetic, se prefer samplasarea lor orizontala. In acest ca2, pent a se asigorao rezisten(a Tocald sufieeatd, este necesar si se aduple tontanti In rif, cre complica tasd amenajrite interioare din Ineipet Ca urmare, a rofurile ujoare, gofvele se amplaseaai Vertical, in aceasté situate nemaflind neevsare grazie inetucare™ Tablele ondulate, folosite la suprastruetuti i rufury aw gofre cw dou feturide protie: profil trapezoidal (ig. 10.3, «) $1 prufl sem irotund (ig 10.3. Gotrele sint de dous tipuri: = sofre deschive, cate a0 seesiune constants pe toata Hungimea tor; ua = sofre tnchise, a citer sectinne se micgoreazi treptat, ajungind spre capete wees fazer (lig. 10) “Tablele onduate cu gotte deschse se executd dup um proces tehmologie- mal Simpluy deci sint mai teftine, Dineosinite gti, ditenta tne cle sh grosimea tablelor se determin In fanehe de condifile de raistont 91 uzura, fintnduese seama, in acelaph timp, de dk ensuite gi poziia deeuparilor din pevei tru ug hublowr ete. Peeper se ‘simplifica proicctarea $i Secs exeeatia constructor din abla ondulath, fn rile cu Industrie navala dezvoltati Sa'igeut 0 tipizae a ‘teblelor ondulate ] ilizate tn constractitle navale. Utilzindee table ondulate 1a con steuefia suprestructrilor gf rufurilor se fealizeaza 6 economie de greutate i de fanoperd, care ajuinge 2 15—20% din sitatea pere[ior plani si din mabopers rig. 104 Table gnulate ca te tm ‘reesard constructs ar. oi t D, SUPRASTRUCTURI DIN ALIAJE DE ALUMINIU Utitigarea aliajelor de aluminiu la constrnctia suprastructurilor rufuritor rezistente se datoreste avantajelor pe care le prezinta, si anume: ‘Sau greutatea specifiea mult mai mica dectt 2 ofelul au rezisten{a le coroziune; = nn sint maguetizabile; = ge sudeaza gi ve prelucreazd usor, Penta a demonstra ch eforturile unitare, in cazul utilizirit aliajelor de aluminin stat mai miet declt fa cazul utilizarii ofelului, se consider’ haves naval al cdvel corp este construit din ofel eu o supra ‘lata din aliaje de aluminin si 0 alti nava, identica eu prima, a edrei supra- Srueturd rezistenti esle executata din ofel. ‘Daci se presupune c& deformatiile celor doud suprasteucturi sint egale, tuned din relatia o=Be, rezul co Bs ean BE si deck: Fou Ba tn este: ‘or este efortul unitar normal in suprastractura de ofel; Gat — efortal unitar normal in suprastractura de aliaje de gz — modula de elasticitate longitudinal al ofeluluis ‘E47 — modula de clasticitate longitudinal al aliajulut de aluminin; Se deduce: a= 2 cor =900n- Fou Deoarece £ , reaulta cf eforturile unitare in suprastructara din alu miniu vor fi mult mai mici deett eforturile unitare care jaw mastere In supra structura de ofel Tn acest eaz, fas’, este necesar ca tablele fnveligului puntit superioare sieentura seestei pun{i, In zona de la mijlocul Tungimit suprastroctarii, si ‘iba o grosime mai mare, cfnd se utilizeazd aliaje de aluminiy. 1, PARAPETUL ‘Deasupra puntii superioare, in conti dear de centura pungii un ig. 1055). arapetul se instaleaza in seopul protes circu pe puntea superioar’, De asemenea, Ia navele care transporta mirfurl pe puntea parapet serveste gi la fixarea acestor marfuri, de nceea trebuie si aibi.o structurd rezis- ‘ents, Inilfimea parapetului si. grosi mea tablelor parapetului sint date in registra in funefie de lungimea arapetul trebuie 8 fie tntarit cu montanfi, care se executi din tabla Tlangati gi s¢ dispan la 0 distant de cel mult 1,8 m, unul de altul, aed ava transporta Temne pe punte, distanfa intre montanfi tre buie $8 fie mai mica, si anume de 12m. La majoritalea navelor, tablele parapetulu) mu se sudezzi de cene {url gi sint menfinute fn pozibia tes peelivi de montanti, deoarece struc- {ura parapetului find usoara, ma este necesa ca aceasta sh ia parte 1a incovoierea longitudinals a eorpu- area Inveligulu bordajelor se. su- i de table en grosime mai micé, denumit parapet echipajuluis Pe muchia superioard ap: petului se sudeazio platbandd oti- dontal densupea eavea's fxea22 dncor! are de lemn care formeuzd ‘epastta. In tmpul nigaties pe mares agit afr tr afc ranteasuperioara eantitajt marl Se aps cate pot influenta negativ Stabrtitates navel. ‘In seopul de ase erea condi dae seurgere cit mai rapid a ape fnparapet se am nui sabordari (i sinnea sabordurilor s contort eres frptiie regu de stabilire 9 Dordalui mini sia tinilor de ineareare maxim’. ecuparile din parapet pentra sebordurt int limitate prin’ bate fu benai (tig. 10:8). pri WE, APLieatay 4. Sian determine modu de eisenté a1 montanjilor peer rout tao! 2 petra nave Bolen de 7 900 te 1 deersing confor Sout deers meaner toe a ual #4 wot at) soem ms a) em Fee un covet darn di Rage Naval Mond; (0,72 =17.8-40,72- 101,488 05 131m ~ distanta ttre mental; 2K? (2.6 m ~ lunges montantual + We BS 40,75%26 (ay 5108 40,58 em 2 400 on Peotr acept! montantt xe adopt consiructa din figura 1 care are module restnta fiefagoptats pate i Montant eee "pve ai fat a1 1 626. 10006 Fig. 1.8. Coostracte ‘noptata pera mone {especie lateral tat 1 Modell de rated at montanter montane. pre een ‘alpen ag et 76% in'meana eet ie ‘lotor peas prove naa af 1 30.753¢40,98-=90.4 em, Se adopté pentra montentperelle atest constractia fia tigura 30.8, seta modula! de reitenth. [wemsare | carironunm PERETIL NAVELOR A. TIPURI DE PERETI Perefii navelor pot fi: efang! si neelansi; din punctal de, vedere al dia- pouifel lor pot fi: fansversall gt longiludinali, sar din punct de vedere, eons, Fructiv pot fiz plafi, ondutaft sau gofraf. ‘Peretii etangi su urmatoarele.roluri: Peepari spe{itl interior al corpulut In compartimente etanse; = Sebvese drept contururi de reqzem pentru plangee de fund, de bordaje si de pontis “participa Ie rezistenja locala i totalas = indrese rigiditatea compulni; TGsigurd neseufundabilitatea navel, elnd sint In mumar suficient. gi judicios.plasatt ‘Pere(ii elansi pot fi: etangi lo apf, etansi la petrot gi tani Ie kaze. Tohi trebuie si {ie gi rezisten{i. Peretii etangi la api gi Ia petsol se impart Io dows eategori Dore care stmt supusi la presiunea lichidulut numai in caz de\avaries T Perefit care. sint supusi la presiunea Tichidului in condibii normale de exploatare, adicd un timp indelungat. Th prima ‘eategorie se incadrenza tofi peretii ctangi transversali gi longh tudineli, care ni limiteazd tancuri pentru depozitarea apei sau s combust Dilutu lichid; in w doua eategorie se Ineadreazt perefil etanpi care limiteazE aetfel de. tancurl Perel meclangi, de obicei, au rolul de pereti desparjitori si, tm acest ca au o reristenta slabi existi'inei perefi neetangi rezistengi care se folosese ‘drept eonsolidiri locale. B. COMPARTIMENTAREA NAVELOR COMERCIALE Navele de lenin mu dispunesu de pereti etangi, ceea ce fcea ca In orice avarie a Inveligului exterior sa existe posibilitates de scufundare a navel Brimele nave eu corp metalio au fost prevazute en pereti etansi num pentru separarea compartimentelor masini si cildiri de restul spafiulut interior. Regulile din anul 1891, referitoare Ia amplasarea peretilor etangi, sau dovedit a fi nesatisfacdtoare, atit in ceea ce priveste pozifia pere{ilor pe tor ‘gimea navel, eit gi In ceca ee priveste tezisten{a lor. Seutundeee seat peut nave de passgeri, ca de exemplu: , Victoria", tn 1892, sEIbu. fn 18s 41 tanic", in 1912 au dovedit eX masurile smpuse prin regulile din 1891 se tint suficiente. In prezent stabilirea numsrilui minim si a pasitiet perefior transversali cetangi ta cargourl, sint functie de lungimea navel, ‘Toate cargourile trebuie si dispuna de urmatorii pero transversali etangi (dupa Registrut Naval Roman). a) Peretele picului prova (peretele de coliziune), situat lao distan{d ‘mu mai mare de 5% din lungimea ‘aves, de le f(a exterioata a etraten dsurata la Tinia de plutive de plin’ Incarcare de. vata. Pesetele picului prova trebuie si fie extins fn toate carurile pink Ia pune ten perefilor elansi; Ia navele de pasageri cu teuga lunga, pertele pidalel Prova trebuie si fie extins pini ta puntea care urmeazd imedint dessupra unfit peretilor etansi 2) Peretele picului pupa, situat ta o distant de perpendieulara pupa, astfel ci la navele eu o singura elice, tubul etambou ase gaseasca tn bole, ime fn compartimental etans al picului pupa, Peretele pieulut pupa poate AT extins numai pfad la prima punte sau platformé etanga, deasujea tieiet de lute de plind Inedrestura de vari, cu condifia ca acessis punle sa platforms ai fie etansd pe toats portiunea de la petetele picului pupa. pint la tambon. ©) Intre peretit pieului prova gi picului pupa, se prevede un numét minim de perefi etansi care variees tn functie de lingimea navel $i de. disporifia compartimentului masini (In partea de mijloe a navel sau ts pupahe 4) In toate cazurile, distanta maxima Intre doi pere|i transversali etansi consecutivi mu trebuie si depageasca 30m. ‘Toft peretiietansé,situati in zona dintre peretele pieului prova Pfeului pupa, trebuie ‘88 se extind’s pind Ia puntea peretilor clonic Peretii longitudinali etansi se intfnese ta. petroliere si Ta minetalicre: a navele pentru transportst marfuri uscate se Intilnese foarte ran eretele ©. STRUCTURA $1 DIMENSIONAREA PERETILOR 4, STRUGTURA PERETILOR Din punet de vedere construetiv, peretit plati pot fi eonsiderati drept lansees ef se compun dintr-un Invelig rigidizat printi-o osatari. Osatura poretilor poate fi de urimatoarele tipuri: format numai din grinei orizontale. Acest caz se intilneste Fpsaluri formata din majoritatea grinzitor orizontale, numnite Intae rituré orizonlale si eiteva grinzi verticale, numite montanji tnldrfi, Accasta satura este de’ tipul longitudinal; 14 — «sume ment, sen nia mpc gn es os a eae openers, eng il mi met “stone ear sy Lh sei etl @ e Te et sir Pe orp bf ag ed Co te onda ial ic : oi in in i oe mae ena ag rill are lati re as aa fdecit cele superioare. 2, ORITERI DE ALEGERE A TIPULUIDEOSATURK A PERETILOR FLATI se Ses tain tesmider rain hig rc vail rag ne aon tle a 8 aa retate minmdy ete necenar ea pevurie de intrest ie dep pal Se EEIrie wears sretelui, deci se reeomanda a ft oii in era iis a rem lp eae ‘Sh montanti este preferabila $i din punetal de vedere al_ preluitii sein Fa ed tite ms ve iriturile orizontale le sped fa fil emi, tte input se lopli vr, ne delurilor im magazil 25 . La petroliere sint, A¢ ssemenea, motive care determina alegerea pere- titer cu montanti si stringheri de petete —“osatuta orizontald este supust m ticala, In plus, tancurile de incareare se p: imal scurt, ded csatura este dispusd vertical: Mosutura cn montan{i a peretilor tramsversali permite 0 capete tntre montan\i $1 Tongitudinalele de fund si de perete, sti Centura funduta’ sia punt I pelvoliere este intotdeauna in sistem Tongitu- ‘Sinal de osatra; prin Gceast% fmbinare, montangit impreund cu longitudinslele ormeued tame inchise, paralele en planul diametral, eare mavese rigiitalea strue “in eozul eind bordajele petrolierelor aw struct Hongitudinal de osaturd, se adoptt pentr pereti o osaturé cu majoritatea grinzilor dispuse Grizontal {intariluri crizontale); acestea se vor amplasa Ia acelasi nivel eu Tongitudinalele e_pe bordaje ‘Stiuelura unui perete transversal de petrolier cn montanti i ew strin= host este reprezentata in figura 11-2 far structura unui perete transversal fie petrotier ew intariturl orizontale si montent intarit In figura 11.3. . La spirgatoarele de gheaté si la navele eu intirituri pentru gheati, perelii transvetall trebuie $2 reziste Tn sareini de compresiine mati, care Retioneazit orizontal; pentru preluarea acestor sureini, se adopti pereli cu Ttérituri orizontale. ye deett cea ver 4, DIMENSIONAREA PERETILON PLATL ‘4, La nayele de tramportat mlrfuri wseate, Grosimea tabletor peretilor sxecuta}i din ofel earbon obignuit mu trebuie sf fie mai micd decit. cca obti- {ta cu formula indieala de Registrul Naval Romén. taf tam in care: este un eoeficient care se ia din Registrul Naval Roman; (k=220 pentru peretele de coliziune g1 k=175 pentru ceilaltt perett tans: a distanfa intse montanfi sou tntiriturile orizontale, in mi P— presiunea, fa 1,0, egald eu distanta masurata tn planul Giametral al mavel, de In marginea inferioari a tablei de ‘calculat pind la puntea peretilor etanyis © = tn eoeficient (Lot din RLN.R); = 376 pent tabla iuferioara a perefilor din compartimentul vildari, din santio’ si pufurile de dren ¢ = 225 pentru tabla inferionra a celorlalti peteti 3i £ = 1125 pentru celelalte table ale peretilor. Re — Vinita de eurgere a materialului folosit, in daNjem*. In cazul wtilicieit tablelor din ofel eu reaisten{a mirita vatorile pot fi reduse in raportul © - ‘Monten preforplft webu 9h sibs modulal de rexiatntt al see unit putin Cg eu et detent cela Wa = opt 10° fem], am in cares" beste un coeficient aumeri a cirui valence ente 638540, san 12,7, ine oi amt Tate capt ena (Ja unul sau ta ambele capete, eu sudurs sam prin gusce)s ge — Yimita de curgere a soaterlalalutfolostt, In. dajoms a = distants dintre: montana, in ms P= presiunea, in m HO, eqnia eu distanta de la aijlocul Ian imii montantatai pind la pantea pereilor elansi, masurat {nplaml iameteal al naved, inn, fasi nu metic de 1,oms 1 Wingimea totala'@ montantitut, fam, Inclast guscele, deck acestea exist, ina cel putin 2.5 m. Montanfi peretelui de colisiane iebuie si siba, to conditii egule, un rodul de rezistenti cit 25% mai mare deeit aceln si montantilor celoialtt evel. Montan{it din dreptul eurentilor de punte se dimensioneazi ca pontil Intiriuriteorizonate trebuie 58 aiba modal de rezistenta al séchiuall Jor, cel pun egal cu cel dat de relat Wen 228 apt 10 fem*), @ este distan{a dintre Intariturile orizontale, in m3 P— presiunea, In m HO, egala eu distanfa, Imm, de Ia axa Intarituri (ale a peretelui, pind la punten perefilor etansi, misurati in planul diametral al navel, fsa nu mai ‘micd de 2m 1 ~ deschiderea Tntarituri orizontale, ta m, misuraté futre mon ‘anpit Intarifi saw fntre montantal intérit si bord}, cind uu exist montanti intariti; Re — Timnita de curgere « materialului folosit, in dan Distanfa normala dintse montanti sau dintre intiriturile orizontale, este ‘de 600 mm, pentra pereisle picului prova yi de $00 mum pentru ceilalyi porefi, STRUCTURA $1 DIMENSIONAREA PERETILOR, ONDULATI SAU GOFRATI 4. STIUCTONA PRRETILOR ONDULATH SAU GoFRATT La navele moderne, tn special la petroliere si minevaliere, in locul pere- filor cu osatura formats din grinzl au fost adoptafi pere|{ transversal si Tongitudinali ondulaji san gofrafi. Construchia avestor peretl const in table ae olel stanate dupa diferite profile (fig. 11.4) in punetal de vedere al direetiei de dispunere a gofrelor se deosebese: perelt cu gofre orizantale tig. 11-5) si pereli ev gofre verticale (Lig. 11.8). Perefii eu gofre orizontale trebuie si fie prevazui Ia partea infetioars cu gotte de o adiucime mare deoarece In aceasti zond, presitinea hidrostatiea este mai mate. Parfile inletioare si superioare ale peretilor pot. fi exeeutate din table plane taiate dupa conturut puntit i al fumdului (Cig. 119), a8 1164, Table Ue fet onolat sau porate dup fete profi sa, Poe saver at gol ample sta Get poi acon pa 9 ~ cote mein — Ne N oS => oS SS SS Zion ane tel ul fad #1 pereteleHongitusinal gotta ime nae’ pera taneerta In eazul peretilor eu gofre verticale Ia diuptul acestora se prevad va- range, conste intirite gi traverse intirite, iar goftele pere{ilor se sudeaa de plantbandele acestora (fig. 11-7). 2. DIEENSIONAMEA PENETILOR ONDULATISAU HOFRApL Fegistrele de clasificare contin preseripfii de alegete $1 dimensionare @ perefilor ondulati Pentru navele de transportat mirfuri useate adoptatea pere{ilor ondulati se face cu condilin de a fi echivalenfa, in ecea ee priveste rezistenta, eu perel i lati corespunaitori. Conditia de echivalenfa se eaprima prin egaiitatea mos dulutut de’ rezistenta raportat 1a unitatea de lafiine a peretir, pentru, we lament al peretelul ondulat, si pentru montantul peretelut ple coresp itor. Litimea maxima a porfiunii drepte dintre dowd gofre vecine nn trebui Si deptgeascd distanta dintre montantii peretilor plafi corespunsateri, Tots data grosimea peretelui ondulat se determina in functie de litimea portion ‘repte dintre doutgotre vecine, folosindu-se aceayi tabla ca sf peutin pert} lati. In general, observatiile de ina lor de transportat mirfurl uscate. sin Petrolieelor. Grosimea tablelor gotta u aceeapi formula ex gf pentma peretit plat ¢ xa {i Hisimea portiunii paratele (In raport eu planul peretelui) sau a Portiunii inclinate a gofrei $i anume valoarea mai mare, in tams +h = 230 pentru peretele de coliziunes A = 185 penten ceilalfi_pereti Marimile-€ si p se adopts'ca si Ia eazul percjilor plat. 130 ApuicagiE feet mere created ew sng pastes" ror bite mu val lk det ea exeuatd ar a ee (» pov daNnt tm = aana de pedi eanim’ = gestates spe + terest onoget: 2 yest $ +e faved, rnaegnen toferlord« tablet pink te punte, masurata ta ‘Modatut de relteniefectiv a gofel ln SER. 1 (+ 4) tom), ns NR. acd pont oe er 400d Nj eee respetal port, © <6 th exemplotconsideat © = 7 rare ubithattgtrlor se Aapune a mn ary men de 10 m0. cAPIToLUL if ETRAVA, ETAMBOUL $1 SUPORTIE ARBORELUI PORTELICE A. ETRAVA 4, THRUMI conSTRUCTIVE DE ETRAVE Etrava este grinda care inchide corpul navei la extremitatea din prova.. Etrava are urmitoarele roluri: — sh reziste la eventualele Toviri de chet Sn timpul acos! = reriste Ia Tovirea de fund sau alte obstacole; lor de gheafa in timpul navigatiei ia urma cate ven dilerte forme, dar majoritatca etavelor a ee jortatenetzavelor an forma linea travel fide veriala poste afunge pind ta 25° ta mvele de trangportat maeurigi'mult mai mare Ia spargitonvle de gheaft, pen aoa ‘utee cu prova pe gheat (ig. 122) (FF If 1g. 12.1, Ditete tare deen, | 4 ig. 12.2. Forme eta el onl parte de ‘heat Etravele se executi din ofel laminat, forjat sam turnat. [Din pumet de vedere constructiv etrava poate fiz PE yateso Singur’ bucata sau din doua buedti de ofel Iaminat sau forjat, care se Imbindintre ele prin sudurl-cap La cap-numitaetrava masiods = din table de ofel sudate. 1, STRUCTURA $1 DIMENSIONANEA ETRAVELOR Datorith multiplelor ei solictati, etrave trebuie si aba o structura foarte rezistenta i foarte rigida si i fie solid imbinata cu toate elementele de Structura snterloard din prova ale corpalus, carora le transmite earcinile care ‘Sctioneagd asupra ei, Structura etravelor spargdtoarelor de gheali trebuie si fie mull mai rezistenta deeit In cazul altor nave, pentru ef, ta fortarca dhefiiy acestea sine supuse actiunii unor sarcini de 30e foarte mari Dimersionarca etravelor se face conform prescriptilor registeelor. 2 Etrava masiva (fig. 12.3) este format dintr-o grind cu seetiunea drep- tunghiulars, Indoita dupa fonua extremit3tii din prova a navel, Dimensi ine (lafimea $i grosimes) sechiunii dreptunghimlare a etravel, i Ge la ehila la linia de plutice corespunzitosre incdnedturii mas Sint date in registra In funetie de Inngimes navel astel entra [£120 m litimea (=1,50 L-+ 60 mm; pentru L:>120:m Tatimea 1=0,75 4150 mm: Grosines b0,4 L-+15 mm (dar au mai mult de 100 mm) Scciiunen transversal a etravel masive pentru portiunea situat dea- supra liniei de plitive comespunzitoare ineireaturil maxime de vara se poate feduce treptat, sstfel ea Io extremilatea ei superioara si Ge egall cu 70%, fin secfiunea ‘corespunzitoare Tiniei de plutire. Ftmvele masive dia ole) Kaminat sau forjat cu scetiunea dreptunghit lari st mai Tutilnese doat la unele nave mici de pescuit si la unele remor- chere i, de obiced, sint ssacinte eu chile masive (adied chile din ofel laminat Sau forjat cu. secfiumea dreptunghinlara). Ttrava masiv8 se lmbina prin sudura cap la cap cv chila masiva si prin suduri de coll eu carling centrald si tablele Inveligului exterior Pin. 12,9, Eteays mast cu wee ce reptingtstas ig, 12.8, Riraca wnat sparaitor de gheat Etrava turnatd tiebuie si aibi 0 structurs simpli eu raze de racordare suficient do mare si si aiba servuri de inti transversale, dispuse la die fanfe eft mat miei TElrava mai poate fi executata dintr-o parte forjatd cu seefiune dreptun- ghiulard gio parte turnata, imbinate prin suduci cap la cap (fig. 124), Partes furnati are o sectiune dreplungbiulers, care. se transforma intr-0 sectit Mn forma de V, avind o nervura longitudinal si mai multe nervuri trane versale. In acest ea2, etrava se linbind eu carlinga eentrals prin nervura Tongitnainala si eu varangele prin nervuri Lransyersale. Tinbinarea Intee partes superioara a etravei si thveligulai exterior se face prin sudurd de colt, iar inte partea ei inferioari si Invelighl exterior prin Sudura cap Ja eap. poate {1 exeutat din table adit, Mfin'dous part ta parte ineroaray na din Det rolund tina. (og. Pe) wna deel tna 2 (Ug. 123). 1 Btrava in table de ofl eudate ig. 12.0) este formate. din maton, rele plese vonpomeneetave propiisaih 7, brash yo meer eI tre Fongweeiai etrava,proprivzsh etc excentti din tbl de ofl indit a runt de cine vised ffi trav din abl dele aodatd sa avea gone cl pl aceea dati de formula: . : outs ro:t mim (dae cel pun eg ch 7 0) Grosinea adoptaté a tablelor nu va Ch in-nii un caz mat mich decit sroshica ilel Plate ho Loa de prime able etavel Grosines talelor ain ere ete Tomata cla, propriv-ish denupra Unie de pli se poate nce teptat, asec. pares superioara 3 tiangs eel putin egal cu racine tlle velit eaerior de I exte= maf" navele i Bech ov fone uno gue rma de trie, Seti tee spat pe divelc wrong sau perpendicaae pe etree propria, oUt te eel uit Tsim anak elo destopra ie ee ple de Saray cel lt 101m sub lini de pve, corapumagtoareDoegeut Se Sark ye dopa eam pvt preserphite Régistrlat Naval Ronn n egala ow 1m Be ere Fig, 12.8. Ttraye cargviul de 2280/4 5001 in egalA eu grosimea tablelor Grosimea brachetilor trebuie si fie cet pu adiacente ale Inveligului exterfor. Bracheyii superiori se extind dincolo de imbinavea etravei et Inveligul exterior, pind Ta eoasta cea mai apropiati. Poritia lor trebuie stabilita tn funclie de pozitia puntilor sf a stringhe- rior de bordaj- Neroura de intarive longitedinadd trebuie dispusd tn planul diametral ‘de ln chilt pind la'un nivel corespunzitor (cu 1,0 ...1,5.m) deastc ‘eeast’ nervurd se poate ft platbanda at nave pra ich e plate Qe pling thereat va Peseta din trble de aceani grosine cu cea @ braceilr Saati pe margines Uber. Pentru ase asigura o Imbinare solid etravel de compel Iuate “unnatomele mana "ne, in bi Tn thle 9 6 onder cope invelgaut exterior 3 (ig. 122). Hl eater arals'7, uebuie shee sudeze de nervura longitudinalé« pacts fers Strat, iar elnd aceasta nervurl mu exits direct de strat ele > etiga punilr trebute st se deze de brachettoizonal i erat a tabla IndoiL, care formeaza etrava, 313% se sudeze deca: " seringherii de bordaj si alte clemente longitudinale de structurt ale ordajelor trebuie si se sudeze de brachetii orizontali ai etravel gu ete Jet ree ae eens y ere TT — trava trebuie ste prtungité sicent spre pupa ase ens se posta sda de ea cileva varange (fig. 12.8). cu peat La etravele din table sndate, aceate varange serie Ge Totrive etree si rolul de nercurt trans: B. ETAMHOUT, | HPC coNstiteCTIVE De ErAMnOURE Etambout e imitates dia pupa. Etamboul are rolut de a sustis fungul, cit side a susfine elicea cent Satine cele mai ma = cind ¥ lemental de constructic care inehide corpul nave la extre #4 prota etrma, eind pupa navel atinge ia a navee eb set tie ties care solicitietambout se produc tn doub caruti 91 za navel este mares = ind tn timpal navi furlun, pana elrie test afa te oo fin Lina navigate pe tarts p fese afara din apa si ice DErestonrele de ghests,etambout poate fi snpas 5 unor sarc puter Etambourile se executa din ole! laminat, forjat sau turnat. Din punct de vedere construetiv etambourile pot fi: ~ masive, executate in intregime din Separate laminate, forjate sau turnate $1 apoi = din table de ofet sudate; Ye tort, san din mak multe pide i ibinats ints ele prin suds — cxecutht pra in table amdateyi din ese seperate trnaie, lamigate saw focate 34 spol svdate prev Forma stanbourlo’depinde de fora peask de cima, de forma cont ratut nave la pupa gi de pls de aumaet propitoarela. ‘In funcfie. de modul de propulsic al navelor, etambourile pot fi: La navel et prope prin elie: wctambout! pentru dave ct elce centres tambouri pentry nave cu slice lateral La favele fata propulste eu elise (nave es 2babir,slepii, viet ete), etainboul ese asemindtretsnboul pentre nave ouch ate ave care nu digpan de etambour.-La elle] de nave extremn- taten dim pope aves fora aproplatl dessa, eu Oidiare lot fondu, 2, sraver tA $1 DIMENSIONAREA ETAMBOURILOR Etambourile navelor eu o elles pot fi: ‘etambouri masive inchise si desehise: etambouri din tabla de ofel sudate Etamboul masio inchie exeentat din ofel turnat este format din urmatearele componente (ig. 12.9), —etamboul elzmet 1 ¢f al elicel 2; Dbutucul etamboului elicet 3; < talpa 4 i ealetio! 5, al etambouluis = ehiut 6) al balamalclor de ghidare & clrmei gi oehiu! 7, al balamalet portante a eirmel, In vederea ujuriril transportului si a Tuceirilor de monta} sale ge exceuli din dowd, tre sau inal multe plrfi, eare se sudeaza inte ele. Tn secliune Uransversala, ctambourile masive ale naveTor ett 0 elice pot avea formé dreptinghiulard sau formed hidrodinamict Dimensionsrea etambourilor se face conform regulilor registrulu Dimensinnile sectiunii dreptunghiulare a etam- Doula lice se determina conform indieajillor Regis- tulad Naval Roman cu formule! Pentsn 1<120 ms Twngimea 11,30 £495 mms Higimea— b=1 60 £420 mm; Pentru L> 120m: Tungimea —=19 L110 mm; Vijimea b= 0,675 14.130 mm, Lunglmes secjiunil etamboutul efrmet poa fi redusl cu 10%; fata de luugimes seefiunit ‘elamboului elie ‘Scefiunea ctamboului, deasupra boltei pupei se poate reduce treptat pind la partea superionra lunde va avea o seetiune egalii cu 40% din aria py, 12,9, Reambou masiv seetiunii etamboului elicei. none pa 437 1 Etambourile masive eu secfiune transversali de forma hidrodinamaics se adopt de multe ori in loeu! etambourl- Jor masive din otel turnat eu sectitne lransversala dreptunghiulara. Aceste ambourl sint de executie mai simpli si/aw raze de racordare mai mari. La elamboul cu seetiune transver- sala hidrodinamied se prevad nervuti transversale de intirire, Ino distanta de cel mult 750 mm una de alta. Etamboul deschis din ofel tuenat cu sectiuni transversale de form hidro- Ainamicd are forma din figura 12.0. Tablele inveligului exterior se im = Ding eu etamboul prin sudu Modula) de tezistenta sl oricarei i tranaversale a talpii etambor tului, in raport cu axa ei verticals conform prescriptiiior Registeulut Naval Ronan nu trebuie sa fie mat mic deeit cel determinat cu form Wet A5 Reh fem’, 1 este distanta dintre sect tire al etre, In my Ri, — reaetiunea orizontala din erapod al axntui cine’, in daN cael sulk © varangh specials, muunita sarang ean seats de bla pup cleats pentra'a se putea ta botat Erma.” Inaltimee onrangr eamoutot erm tebe ste col pineal cu simea'varangetor din dubia fund. Tea navele eu pupa de ip ericsStor, etamboul tebuie prehingt im sus, pnt age pies bina cu alld varanud speelald units farang lamb ‘Executia varanget etamboutt eli boului cirmei. 7 fon figura 12.11 eatereprezentatextrrmitatea din pupa a unei nave eu 0 singas elie cu pup de erucisatr In eae se vede Modi definate x ean Ochiuite batamalelor de ghidare ale cinmet s» pot turma dint singurk ‘owt ev etamboat sans exseuta separa apo we udeazt dela bows vated tambo din table de fe sda est alia tn preont m major ‘Din punet de vedere constructv, acest etambou poate fiz ~ slambou exceutat in tntegime din table de oles = 12:15, Coote curbote m sen de tere tubal eam Tubusilectambon x pot executa din ole turnat san din table tadute si sidate. ‘ea navele cu dou lice fepiea din corp a athorlorportelie we poate asi gura in doud moduri 51 anume if r e = prinmen}verea in intregine in interior computa a arboilr portelic, co excep atti pe ses ntsc "prin lisarea in afar corpilul 2 aor parft importante din lungimea avturle pattie todos ux sopontde susie sary mi I zona de trecete @ arborilor portelie coastele isi modifies forme (tig. 12.49). Tn acesi car este necesar si se introduc dui pies speciale, simetrice faa de planul diametrt, cae Tormeszi impreuncapaetul tn forma de ocelat (Gig 1210), iar rest coaselordinspre pupa pistes Torna ne ele dona piese ale eavatetaui to fra de oehelarl se enecuta ast di el euneat din part turnate sa frjae sdate tate ele, sat din table de ofl tidaie In interior ele dowd pose apocite ve termina cu flange prin cate we bind solid a inveiy de oats din aceasta don Corpus ia fn extern care se termina fete un butwe pin le care ang uu ‘tambo yt prin care iw tn alare compu ‘stremititilorarborelai povtelise. Cavaletnl informa de oceat inchide in mod tans coral navel la fe mitifi porslice yi constitu Portal serstorsebor incazultneate 0 parte din hs arhorlorportlics ie in fara corpul aceasta are loc fn dieptal wet const Uwate mat spre prov decitin primul car #1 continua in afara ‘ompulal pind le Siportt denumitt coraefenaport Asfel conte vor modifica mapa wey In drepta isi arhorlorportelice dia corp se introduce de asemenea un cavalet in forma de ochelari pint In care se extind tuburile ctambow, dar de tmenstunile acetal cavalet stat mull mai miei ‘Cavaletivsuport se executa din ofelturna, din part! separate, turnate sau din table sudate, ‘Reetia st de doua tipa Cavaletud-suport cu un singur bral (fig, 12.17, a) este exeeutat din able date, cw butuea! din ofel turnat (cavalefi-suport se termina in exte ora corpula eu cite un btue pri ear te extcmitaileasborlor portale). Braful suportuluteavatet are oeefiane Lransversals de forma hidrodinam ied, ‘Acest brah pitrunde im dnteriorul eorpului si se tmbina cu osaeura i taveligal din zona respectivds tavalelu-cupert cu doud bral di Figura 12.17, beste exeeutat din table sudate, far eel din figura 12.18 eateexceutst di ofe!turnat. : Biajul superior al cavaletulsisuport din ofel turnat pitcwnde ia inte- Vion expat sis imbint ex tveiol 9 vata acl or bra ire ste fixat de partes cu procminenjé a etuimboulul. Cavaletal in forma de oehelart 9 cavalefirsuportsintreazemele de Ia cape tele arboritor porelie cae prea eforturil ce apar ea urate a rotagiet arbo- Tiler impreund cw elicele le transmit suueturti pari din pupa a corpalut i, soliitavile seestor reazeme, sat variate i aultipe. ia'ecttuneareazemelor de fa capetelearborlor port lice apar urmatoureleefortari Peforeurh -datoriti greutafii elicei ji a capitului din afara corpului a arbo- relui porteice, care sine constantes ‘ig, 12.10, cavaetsupart eu dons , friescneatate in et Dra freee at de pos ones} starboul ‘ceca din ofl oat — eforturi care pot si apari In caz de avarit, datorite Ine i, palelor elicei, sau indoirii arborelui portetics i navigattpets ghey anon an ea te, mt ee cone mm pn mii nportanta, caprroLuLas INTARITURI SPECIALE A. INTARITURI SPECIALE LA EXTREMITATILE NAVET Jmpul navigatiet pe mare agitatd, valurile aruneli mase de aps asupre bordajelor In special in partea din prova. Aceste mase de api constituie sarcini aoeaaey care produc solieitar! suplimentare in structura din aceasta zoné fs eorpulti. eiiitarile suplimentare la care este supust structura din extre- rmitaten pups se datorese loviturilor valurilor st gocurilor masclor de apB aun male aap eorpului de palele elieelor tu miscare. Totodaté structura pupei teste suptisa §1 unor vibratii locale. FaMiceactd situatie, att structura extremitatii prova, elt 9 a extremitAfit pupa trebuie Intarite In mod special. 4, IVTARITUMI SPECIALE ALE EXTREMITATHE PROVA La extremilates prova, intiriturile speciale se apliet pe o lungime de cet iungines navel masurata-de Ta etravl, in doug zone: tn picul prova gi In portiunea din al Iui-peova de Tn peretele de coligiune pind fro distanta egala cu 0,15 L de la etrava. fa; Intiriturile osaturit din picul prova. Coastele din picul prova trebuie ‘a4 aibe modulul de rezistenfi mal mare deeit celelatte coaste, Distanta Inte foaste trebuae sh fie de cel mult 600 mun. ‘Varangele din picul prova trebule s4 alba o grasime mai mare cu 1,0 mm dectt varangele din regiuinea mageziilor gi inaljimea suficient de mare pentru ft asigra rigiditatea necesara osaturii bordajului ‘eartinge centrala. se. prevede Iu continniarea carlingit centrale din. zona magaaillor'de marturi: tiebuie si aiba acceasi grosime si Inalfime Slacecagi grosime 51 Kijime & platbenzilor, a si varangele. Te To ae'in care nu este posibil a se monta carling central, platbenzile superioare ale varangelor sudeazi fatre ele, tn plantl diametral, printr-un Sareea cuind’ tn Tr sau cu un alt profil, avind lsjimea si grosimea aripilor Cela cua platbengilor superioare ale varangelor. us 1 — come wen — ae fe prov de anemone, cndan de taty eplientvetji dn dt ip aioe fn fcare dpe dans pe era ke dee al “Aasta traverse vor! legate to plant dlameta, de date de rll, cette ot brdajelr. ste Ite pe dee pee tee peu prove pin In atlunes eee aete a ditaniae 5 in ea ‘mea navei de la etrava, si anume: i in bong owtele dell din acess ond thule s lb modula de eistena (Qopreuat eu tn do tabi salfioal) ce 20%. atmos dake ia coaste din cala; i » aesth ae = “Snake din terpunteninferioara vor avea un model de seitents eu 2004 mai mare deettceastele din celelalte zone ale interpua\ lnferonres singh de bord are Bleu proves se ae ee lan ind pe bord deal nul 2 n,n contintance stgherton ata ‘ter dn pct prov heSwalrt a sw pind de ede cleo pe prove Teste gue a flanyask Ik margiea lor bets __ Stoel date carte ite tes IM modal de existent Cinpt uid oa 2% oui meds alt, «chro Wachee et egal diana ania ae aia oe bordaj. i ‘2 sla ail 2. INTARITURI SPECIALE ALD EXTREMTTTAPH "UPA Tnrtarite osatrit din pleut pas costele tebuie st abs, oestele tebe 8 aby in aceasta zon, aclai modal de rezslent fat fi dspuse Ta soc astaace ‘coastele din pieul prova; a ss heels = ‘stringheri de bordaj se amplaseaz Ia fel co eet in peal prove la 0 isan teeta mein 2.3 gn A nlc Dro varangtle din piel pa Wor fib fel ca i varangele din peu prova Varangete din pleut pupa tute fie aturite eu nervurt de rgidsare amplasate la eel mult 0,7 m unele de altele. fs B. INTARITURI SPECIALE IN COMPARTIMENTUL, MASINI $I CALDARI Posi a tartare Se soigeal em nett sc gen ai a a. Intiriturile speciale ale osaturii din compartimentul de masini, afin ec ag cee i, esc a he ang ata maak ea carlingii centrale; a eee 46 — carling centralé poate lipsi daet lonjeroanele postamentilor de masini se extind de la perelele prova pina la peretele pupa al compartimentulut 31 se {eriuini dincolo de pereti prin gusee ps ‘Oualura fundatet la navele ed dubiu fund este previzut eu urmétoarele Inti itu ‘varangole dia eompartimental maging dick trebuie ste plies = Shrine Taterote suplimentae sub postamentul masinior principale si euzinghilor ge inpingere eno inatime egal cu ified eelorlalte carling Jnfergle san col putin egal on jimdtate din aceasta naljime Trance vompainentta demain sear lode punto ese fonmata in eons Init sh sringhert de bord. stele mune vor fi spine to distant core 8 mu depiyasch cinci Interval de coast iringuert'Se-bordo| we dimensioneaat dupa aceleasi preseriptit eo gi tvinghcrt previaut in afara piel prove peo dtants de O15 L dela etrava, inca sistema eu eoate fntarite outele Tare tebute i aibt aceleastdimensiuni ca yi tn cazul ad nu ar exista ovate Totarite acaaul fo coe 1m ropa compartimentalas mayink exist desehideri mari tu pune, trebue st st ntroduch traverse de legitra yi pontili suplimentar. Dy, Tatiriturile speciale ale osaturit din compartimentele de eildari, Oss- tara Yundutol fnavele fare dabla fund ae Tatieqte, de asemenea, confor preseriptillor registra Tia navele lard dbl fund carkings centrale ealingile lterale gi varane gels Ubu a aba ogvosime cu 2 mm ai mare deol gronimea prescrnt penta teas im rona mogaaiitor de matt Tatiiante ear se pred pentru osatara funda’ ta navele eu dublu fund sint srmitarele Mating central cae trebuie 38 aba o grsime cu dot milimetri mai snare deci cee prescrad pentmn carling central din zona de mifloe a navely fee chlingitor lateral cane tebuie 88 aibaaceasi grosine ca & farangele din zona compartimentulul de eHldari eae trebuie sf sib arosime ctr 2'mum mai mare deett cele din regiunea magaztilor; ia sub eavalefii postamentilor etldariloreilindvice sla eapetele postamen- {ior eAldérilor de alte tipuri, varangele trebuie si fie pline. Cc. INTARITURI SPECIALE. IN ZONA TANCURILOR, DE COMBUSTIBIL LICHID SAU APA, SITUATE. IN AFARA DUBLULUL FUND Structura din zona toneutilor do combustibil ichid seu apa, situate ta fara dubluin fund (Cig, 18.1 §1 13.2) este soticitata, in afard de presiun Tichidului din lancurl, la fortele de inertie pe eare le eat liehidul ta oscil fille de ruliu gi tanga) ale navel. ‘Totodata fn aceasta zond uzura elementelor de structurl este mai promungaté ‘De accea, structura din zona tancurilor de combustibil Hchid si de apa trebule si fie’ mat reaistent& dectt steuetura din zona magaaitlor de marfuri ur Fig, 18.2. Seetne oriental y ‘itiancael de apd anu de conte eli rate ennevret Revsentastncturi se mate prin introvcees anor inlitarspecae car eit pce natal pe anneal, bord paste Gotten tone! irebule sab un moda de eistena mal mae de cele din zonele fara tancuri. “ wee Pe'borioe previ ssingher de eclei dimensun ou strings de ve petit eanvern dispagi aca nivale wage Hravee on ih Siam ue eo ot fost aur nine mt mare de 9 min tance dn ier e- bic a ae prevad Ta lanl Uamtrl om poet ongtednal, su tale de rl (Gaede useable de uly rete nod estan pee ‘transversali). " “ ai D. INTARITURI SPECIALE PENTRU NAVELE GARE NAVIGA PRIN GHETURI SPARTE, canes cara gatas ‘orate de gheati prin gheluri sparte masiv, in mérile polare. vs forulai de ghesti prin ghelur aispersate sperte fn marie subpotare tapes Ke Gateoria 6302 acorasnavelor apte pentru navigatis in urma spir- toralut de gheay prin deur di Perso spaniemarant, in Marea Bal- jin alte regan cu condi de ing similare Cateorta G20 st G10 se acorda navelor gpte penta navigate In time eplrgitostal de"gheat ria dela apace. martin" Marea Seagrt Marea Balled, tn condiit Qe nghet ware. Deesenpl navel in catego- Mf via G80 eghunea previrst inte ‘tor conta ghefurilr sarte este eae evind. Limite superioora nivelul de 0,05 m mai sus de Tinka de siete coespunettsne nereaturd exime de vark T (0g. 182) far ca Qmith tnerara ‘nell det m sub linia de plutive earespunzitoae navel balstate. 2 (ig. 10.3). Tn cazul otal bordsjelor flrs coaste intarte ete necesar ste pre adi toate intermedine eu aclai profil en oastele prinetpale pe Tatreaga Ustana nue pertee pica proce Pope. Distanta ante cates principale hn extemitatc prove a si fie egal ea el mult 00 fm, tr pa mel el mt 800 smn De asemenea,trebule sie prevadl strnghert de bordaj fut pertele piculol proves! pupa, carer fe gps! in continuares stringer de bor afin ple pope st procs Distanfa inte stringherttebui sf decal mult tim The eazl osturltbordajutet cu eeste Inldrite ete necesar i se prevads ‘coaste intermediare cu acelasi profil cu cele principale si stringheri de bordaj fa'o aston Inte et de cel mult 25 me Osatura bordajului in peu! prova 31 pupa se tathreste prin dispuneres de coaste ntermedire 94 stragher de Borda la‘ dstn(s de 1A. Pruntie si patiomele dsprse in zone Ge Jntrie contra sheik thule s aikt"in sed orm, sistem tanevernt de ose satura fundull pe lungimes de ln peetele peului prove pind 02 de te perpendfeutara prova tee aie sistem transversal de esata, Har Strange cu ini se dap Ia flecare came principal Inveligal exterior al fanduluttebuie intGeit fn acest zou eu nervur intemeaite Perel sransversl, pe 0 3 of aibt mervur ortontal : trava pind la nivel de 0,73 m deasupra Hall de plutire corespunat- toare fndredturit maxime de vard, se executs din afel forjat, lamina sa term ‘Erova pink a nivel de 0,78 m deasupra linet de plutce comspanzi- tonseicaredtari manne de sar tebe ftir cu tims vertical oa ful plnt Ty chlor precum si cu Drache transversal gps la 0 asta aon. Brackett vor fi exting pla lx coals cea mal apropiats de em 2.2, Yara a cae se ape ate aw onvigais cin ghefar sperte Te nave Pe Ne case 6 0" trebuie ime de cel mult 14m de la bordaj tebuie ea v9 Zona tn cre 8 aplied intitle pentru navigtia prin get "in pavela de casa C600 es Pn et Im eal 8 emma iil ek enletan ee aiba o sectiune mai mare decit in eazul In care nu se pre intarituri pentru. gheala. im cezul ~ si fie cu forme aseufite de tip crucisitor. ea eee — rr clit ee tN a ete wee caprroLuL a POSTAMENTE A. STRUCTURA §1 DIMENSIONAREA POSTAMENTELOR Postamentele stat structuri speciale fixate de corpul navei masinile principale, mesinile auxiliare, generatoarele de abur mecanisme de bord. Postamentele coustituie reazeme pentru magina sau mecanismul pe care 1H sustin si tolodata preiau gf transmit corpulul navei, atit greutatea proprie fA maginil san mecanismulul respectiv, elt si celelalle sareint provotate de deesten. Structura postamentelor, in special a celor pentru masinile de propulsie, tuebuie si fie sufieient de reristenti si rigida, pentru ca eforturife unitare fi deformatiile elastice care se produe In postamente si. aibi'o asemenca Naloare incit si iu product solieitiri periculoase in liniile de srbori si alte ongane ale masinilor. Postamentele trebuie si asigure fixarea mayinii de elementele osaturii fundului corpulul. care sustin eritele 4. POSTAMENTELE PENTRU MASINI PRINCIPALE Postamentete masinilor de propulse eu pistoane (fig. 14.1) shit constituite din Tonjerounele 1. Lonjeroanele siut dou® grinzi longitudinale, care se fixear8 pe varange Ja navele Tari dubla fund gi pe puntea dublului fund, ta navele ou duble fund, paralel cu arborele portelice. Fiecare lonjeron este constituit di Wi din tabla si o platband orizontala continu sudata Ia margivea superioara a inimii. Lonjeroanele pot avea o lungime egali cu a compartimentulsi masini, sau se pot eatinde numat peo parte @ lungimii acestuia, tntre anumite ele Inente transversale de structurd Intitite. fnalfimen lonjerosnelor, la capete, tiebuie redusi treptat le zero, eu scopul de a se micyora concentrarile de eforturi unitare In extremitatile postamentulus. 11 Carlingile Jaterate din junea compartimentutut m: int Webuie 84 ie astfel dispuse fneit eel pufin unul dia lonje- eu o carlingé lateral planul celui de-aldoiiea Yon- Jeron al poslamentlui lebue Si se prevada in acest ca2, 0 farlings lateralé suplimentara Daci au este posibil ca nici o cearlingS lateral si fie ampla- ‘sata in acelasi plan cu lonje- roanele atte webuie si se troduca carlingi laterale sup! mentare sub fieeete lonjeron In anumite cazur, tn Joeul car- Tingilor laterale_suplimentare, pot pune semicarlingl, eo inalfime egala cu aproximativ. jumitate din tnaltimea dubla- - Postemental unt motor Diese) pentru Ti fund si eu aceeasi grosime Be EL Pine ce Peis eu a carlingilor loterale. Acos- Agdtepre zc aqninet intent = mages ¢=an- tea sink eonstituite din table "he eda sudate de puntea dublului fund i de varange. Cele dout lonjeroane ale postamentulul slat legate inte ele prin antre: oaze previzute pe varange, Lonjeroanele se consolideaza lateral prin gusee transversale. Antretoazele $i guscele trebuie si fie la margi prevazute cu o platbandi sudati Anvretoaete 3k gies pot 1 previute cu grt de wpurae. In cazul in care masina se ayeazi direct pe puntea dublului fund, ee vor ua urmatoarele mésur “ me grosimea tablelor dublutus fund din regiunes respectiva trebuie mie le Tor libere, sau si fie rity ~ ¢ introduc carling laterae suplinentare, in apropiesea Tinilor buloa- nelor de fi 8 masi i " en — tn dreptal bulosnelor, puntea dublutui fund trebuie comsolidata prin sgusee verticale,ammplasate pe taint Interae. Pastomentle motoarelor electric de propulsie st ul tarbinelar sat conati- tuite din Tongeroane si antretoase Toga ttre le Grosimea inimilor lonjeroanelor si antrtoszelor arborlor_motoaelor electric trebuie' ste mai mare et 20% eet rosie rgpoctive. le ear Tingior gf varangeor, find supuse. ln ollie sapliweatire Antretoozele postamentelor turbineor st lagatelor arbor motoarelor eleetrice'de propulse true ei fie dispuse in plana! varangelr. In scopul de a se mari rigiditates si rexistenta postamentelorturbinclor, este indicat ca postamentele sufi contftaite din mai multe eazeme, a chrot Titime trebute 4 ergo treptat dss in jo. wversale ale postac ‘dingate vor ft ‘de care se va rmentcior motonrclor eeetrice st a tarbongregatelor — coarda profilului (lafimea l= mei) — distanta misurati pe orizontali fnew extremititile profilului, Lijimes edie a cltme! Dyas Teprezinis raportul Tintre suprafata clit $1 Indltimes ei: SOLAR LEE Profilul_efrmei roprezinti contural ‘unei sectiuni traneverssle perpendiculare pe axul cirmes 3 — grosimea maxima a profilulul died distenta dintre punetele extreme ale profilului vit { — grosimea relativica protilului, re- prezentath prin raportal dintre grosiinea | Fraxima s profilulul si lifimea clrmeis Fis ° ‘edere sete ranceralt ‘pin pena eel * anda ca grosi ee er shes 925 pene based ai Sra aapotlal,cverepreint stants mimati pe o dei Pi erat a elmel dik raprtl inte faimes cme! tinea medie: 2= GPA Bs R— conficientul de" compensate veprezentind roportal ditre suprafafs >. Registra parti compensate a cirmei F 51 Intreaga ei supralatt Fy-R= Roman recomandi R=0,05 ... 0,30. Pentru navele maritime se adopt R-<0,25 ft unghiul de bandare al cirmet; a=32 .. 98° pentru navele maritime ‘de Locuri si pentru navigatia mixta; «=39 ... 40" pentra navele Huviale, 2, eALCULUL clmunr Ccatetu ermel expr dou stape principales L est supine! peel cinmel mecear pear aigrarea maDeve bina stant de deen nave ot freminare caret ior birdie le le st Tn catetal ndrodinnm urmireytedetorminarea clementelr geo ane ncaa Meo pare guvermne cet daca fe wes ssclutl atte pnt bundarx imei ft minim 1a entra determinatea acest forte de guvernare eft si a momentului ne- ‘cesar bandatil eirmes se vor prezeuta lteva probleme ale hidrodinamicii sripii portante. deplaseazs eu vitexi constant 17-10). Liniile de eurent se vor Aleforina tn apropierea profilului ea in figara 17.10. fn punetul J curentul se divide tnconjuriad profilul, iat in punctat 2, Tinie de eurent se ren hese, Punctul T de diviziuee a curen- tului este intotdeauma situat fa ex tremitatea opusi a profilului. Liniile de curent care merg pe. psrtea supe- ‘Hoard avind de parcurs un spa{ia mai mare, vor avea o viteza mai mare fala de Vileza linilor ce se deplaseaza pe portea inferioara a profilulul, Datoriti dife- Tenjei de viteza a liniifor de curent apare sf o diferen(a de presiune. Pe partes Superioara a profilului presiunea este mai mict decit presiunea de pe parlea in fevioara, Repavlifia presiunilor pe profil este rprezentatd in figura 17.11. Dis- tributia asimetricd a presiunilor pe cele dowd parti ale profilulut face si ape 0 forta Pa, care tinde si ridice profilul, al c&rui moment fala de partea anteri= fara a profilulu (muchie de atae) este Ma. ‘De obicei forfa Pa. se exprim& prin proiectile ei pe axele zy, alese funcfie de directia curentului, Lie pe axele MN’ legate de axele profilulut (fig. 17.12): Pax SPE PS, a 8, Sas cena fe 08 Pax yPhtPho ‘Py, este components transversal pe dinechie eurentulai numiti porlanta sau forfd ascensionali a profilului Pe = componenta de-a lungul curentului mumith resistenté ta snaine tare sau rezistent frontal Py — eompanenta normald 2 fore Pa Ply — components tangentialé a fortet Pa. =< ig. 17212, Reprentaras fort Pe ‘rin componente, Intre aceste componente exist urm&toarele relat Py=Py cos 2+Ps sin a Py =Pe cos a—Pysin ee Descompunerea forjel Pa in eomponentele Pry si Pyy inlesneste affarea 1n0- mentulai Me faja de partea anterioara a profilului: Ma=ty:Py a7ay unde 2p este braful forfel Py, adick distanfa de la punetul 0 ta Tinka de actio- hare a forjei Py ‘Punetul de ‘interseclie P dintre eourda profilului si diecfia fortet Py se numneste centr de presine. Marimea fortelor Ps §i Py elt si a momentului Ma se determing exact minal pe cele experimentald, Prin jneereari pe modele de profil. Pentru pro- lectarer profilelor de orice dimensinni, eare se deplaseazi eu viteze diferite, fe folovese rezultatele ineeredrilor faeute In tunele aerodinamiee reduse sub forma unor coeficien{i adimensionall. Acegti coeficientt Pr coefcintul de poran{& al forte ascensionates (17:2) 7 bak, 2 ce — coeticientul de rezstenf fa tnintares 73) Gy = = coeficientul componentei normale: a7) Cy =P — costiiental componente’ tangentiales (75) 2 ary Cu _ coeficientul centrului de presiune unde p este densitatea, fluidulais 72) bo viteza eurentuluis Fy — suprafote profituluis > — coarda profilulus. Intre acegti cosficienfi se pot stabili uemBtoarele elatii,tinindw-se seame de legatura dintre forte 51 momente: Cy=Gy cos atCe si as 78) Gu=C, cos e—Cy sina, 79) C= Gy" 29 7.10) Coeficienti de mai sus se dau sub forma de diagrame sau tn tabele in funchie de unghiul de atac « $1 alun- girea rlativa 2, Pentru exemplificare se prezinti tn figura 17.13 pontru Rell variatia coelicienjilor Cy, Coy Cy funetie de tnghiul a. La navele maritime 91 de nae vigatie Interioard profilele hidrodi- namie pentru clrme, care In exploa- {are an dat ele mal bse renate sint — profil tip HOU cosntruit dupi formula teoretied a Ini NE. Jukovsehi. Este indicat pentru oa” vele rapide; ‘profil tip NACA produs de Taboratoral american de aeron: tied. Este indicat pentru navele en viterh moderata ale céror elrme sint am plasate In spatele elicelor; = profil tip I[ATH propus de laboratorul aerodinamie sovieties = profil tip Gottingen produs de laboratorul Gottingen din Suedia. Ultimele doua tipuri de profile se recomandi pentru navele cu dou elice si efrma amplasata tn planut diametral. In tabelul 17.1 sint prezentate ordonatele dieritelor tipuri de profile in provente din Iungimes coardel profilulus. ‘Caleulul suprafeei penei clrmei. Suprafats penei cirmei pentru cirmele hhidrodinamice obigauite so determing cu rela}ia: Fo>*S tmt), a7.) ‘Tabet 1741 Velorleerdonaeler aiteritelr tipart de protile tm procente di afi oi 0.06 58 3 3, 8031, 947. 0892,08, 670 | 1,08 ‘Tabet 12.2 Vator cotitetatat A pene 2 | Taave en dood eee a a Z Paroties mart rapide 9 de vite mel ‘ cvoger o eargmrlmarl de tsk ee : T pamgare expert ne | Saave eatiee : T Rive de pat suas : T Remeetee martin em 2 Rives rants mance specie 2. | 28=80 9. Nave tial | at f 25-25 : T Rmerenere oo L | "acts a = Pestoane names ns ‘ = saope | moS2s “Py — reprezinta suprafala total a einmelor, in m* (eazul navei eu mai ‘multe elrme); 4, — Teainea"zaved inte perpenictare, tn = peseajul marim al navel in ms J. Risldentar satmenstona ce se dita foncte de: tipal navel, vie teri aumical de elie $1 tons) (lab, 172). Valoilecoeficintulai A, indicate eae annie obtinage prin prelucrarce datelor statstir a mal multor nave Iaritime st de navigate iterfoar. i ‘Suprafaya pene eltmet, caleuatd In acest mod se poate verifia la proba dd manevrabiliae efectuats pe mode. . nsivimea pene! cirme! hy se aleg construct fimindu-s seama de amplas area altel : ‘Litimea penei clmei # se determind avind suprafata Fy si intifimen penel Grosimea penei 3 se adopti in functie de diametrul elicet D saw in fane- tie de Tatimea pened ckmet 3m(ot-0125) Ds 3210.12 025) La deerminaren grasiti cirmei se vor svea fn vedere conde de odin ‘constructiv in crea ox puivesl ‘montarea axului cirmei cit si rezistenfa ei 1a 1 Determinarea caractristicilor hidrodinamice ale cfrmei. Problemele seterloae ir hidrodinamict profil ge pick eval deter nbn frteor Fi momentelor ee aeffoneaz’ agupra unei cirme de nava 195 Dingraa terete Py’ yh a ave momentary Se considera cazul unei cirme compensate, amplesats al navel, Momentul pe axul clemei (lig. 17-14) va ft: Ma=Py(2y~a) 742) fn cate: Py este forla portantay Zp — ordonata eentrului de presi a” — distanja de la partea prova a citmei Ia ax Pym Cy ht. Pyn(C, coat Cs sina) BoP, Cz, C, si Cp se au din diagrame in funetie de unghiul de atue «si alungitea velativa’> Forja portanta Py si momentul My se caleuleord penteu diverse unghiri de bandii a, Rerullatcle se transpun inte-0 dlagrama (Gig. 17.18). Se reprerinta Pys=f(e) si My -=f(a), Unghiul maxim de bandare a elrtiei va corespunde va~ Jorii maxime « fortei Py dupa ctim teiese din figura. Parametrul variabil din expresia momentului este distanfa @. Pentru fea momentului minim se adopts dlterite valori pentru « si se tro- geez diagramele momentelor corespunzitoate functie de tinghiurile de atae 2 Se alege distant care corespunde celui mai mie moment. Astfel a fost deter. minim. Pentru determiusrea puterit maginii_cirmet Is moimentul hideodinamic caleulat mai sus se mai adaugd fortele de frecare ce apar in rexzemele clrmel, Articagie eetuereealesal drodlnamie peotrw cea wel nave denims pazel cont ‘ncendiuhit, stip eatamaran, 9 tongines te 330 ms pseaul de 24 186 lg. 17.18, Cire 9 elleee nave tip extamran entra ales) suprasel pene cael ~ se folosesterlala 47.1. rok ory Ast = confor abetalol 473 Be ot wt joaies clemel tebule ak fhe Atm, ‘in cousderente cousewetve (fi. 17.18 renting itimen D=t.t m. Calcul cueteristicilor hidroinamice ale ctrmel [Atwoieaelativl a proflulat 2 wat Berm jo ooo || an | | ‘ies |i29)) aa] oO [om Joos | [ae] san pun ns |i 163 [10/92 | vod saan. 187 0% Se slag un profil NACA OU21 duph .AUlsal earstersllor hirodinamce ae ee= melo (tabelul 47.3) Mers inainte ‘Mers inainte 000 | eat ome | 0. 1985 | 0.088 | ~ | e380 | vas | saa o.see | ana] oss | 0.0 | e190 coo | xe | 078 00st | oa | ors | we B.a06 | 0.228 | 0.015 | 0.088 | 0.806 | 0390 | 0.800 | aes oan [ote | ed | 2 oa | vaio | enue | ae oa [aa Pose 0906 teze 0 lusnind nefntrerupta pe toatit dulca'112,5° de Tiecare bord al navel, Aceasta humming Lebuie si fie vieibild de ta distanfa de cel pufin 5 mile (cuvintul vizsbil, in eazucile cind se refera fa Inminile instalatie! de Iumini de navigatie, inseaunna vizibil pe © noapte fntineeousi ew atmosfera cla me a dows lumind alba in prova instalata saw fuaintea sau faapoia Tun nif olbe indicate mai sus avind eonsiruetia ji caracteristiile aseménatoare eu faoeasta 2 (Lig. 18.12). Aceasti lumina nu este obligatorie pentru mavele eu 0 Tungiine mai mick deeft 46 m, dar ele o pot purta. ele dow Iumini de pozitie trebule si fie instalate; fo tumind verde In tribord 3 (Cig. 18.12) tn aga fel fnelt si proieeteze oIumind neintrerupti po toata Intinderea unui are de orizont ae 123; 9 lumina rosie a babord 3 (Cig. 18.12) in aga fel inelt sa proiecteze 0 Junvina netntrerupta pe oat Intinderea unui are de orizont de 112.5". Luminile verde $i. rosie trebuie si fie vizibile de la o distan} de cel putin dous mile. Laminile trebuie ai fle prevdzute cu paravane astfel inett Tumina Tor si nu se poath vedea din prova-tribord pentru lumina rosie, 44 din provacbabord pentra lumina verde; wo lumina alba ta pupa 4 (Lig, 18.12) a chrei constructie si montare si asigure o Iummind neintrerupta pe uA are de orizont de 135°, cite 67,5" tn fie- care bord; = alte Tumini indieate in figura 18.12, fn afara acestor preseriplii pentr diferite tipuri de naws 41 in situalit de navigatic diferite, stat date regult de Instalare @ luminilor de navigatie. Astfel pentru hidroavioane in mary pe api, pentri remorehere, pentru nave care nu slut stapine pe manevra lot, pentru rave cate efectueazd operatii de dragaj de mine, pentru nave cu vele, nave remoreate ele, exisli prescriphii speciale. _—Cind din cauza timpului nefavorabil sau din alte couze justificate este imposibil si se instaleze Ta postul lor Iuminile verde $i rosie satt lumina din ups, in loot acestora trebuie si se foloseasci Iumini portative (lanterne fleetsice’ sau felinare) eare vor {1 agezate lu loc vizibil din timp pentri Drevenirea abordajetor. Pentru navele destinate a traversa canalul Panama, eanalul de Suez si canalul Kiel (Republica Federalé Germania) existi prescriptil speciale ia ved ce priveste instalarea Inminilor de navigali 197 (. PERETI PENTRU GRINE 4, NopTUN GENEHALE Pentru navele car, prin construc Tor, sfntapecla'destnaterane- portal creator ln'veae, In situa cind anspor asll de Inetreitui. Fhe hte tate brane neces pnt tps snare eek un "Transportal cereallor in vrac poate presenta pesca’ deonree este ‘marfuri sint nestabile si se comporté in timpul navi aati ‘ca §i lichidele care, tte, prin migearle Yor faluenea negativ’ stabiitales navel. Din acest adel agazil a1 comparimentele amplate en cereale in vac (\ebuie 48 SIME peret ongledinat sw sepori mama pee pent gre (i tba Snes sting board") preci spurt te efinetae av ier (in Lb gla “eeders), resriptile Reghtralul Naval Romba in ceea ce priveste ie car tea le indpliensc pers lngitedina pent gine centr frie earl de achrare maga compar tinentelr Cazul maguctlor si compartimentelor coniplel tnedreate: —perelt longitudinali. Magaziile sau compartimentele complet umplate ey cereale in vrae Urebuie si dispuna de un perete longitudinal situat in planal diametsal al naved, sau Ivo dislanla care si mt depaseased 0,09 din Timea navei B (Cig. 18.13). Pevelit longitudinall pot sin fie dispusi in planul dismetsal cw condifia ca distan{a dint ef sk ni depageasea 60% tin Tajimea nave 5 si existe yuri de rujare (desehideri prin eare se lace Prigtierea eervalelor) de dimensiuni suficiente si la intervale, aga cum sint fn igus 18 Fert pent ane catalan compart Easel arn aon rn 6 Pil ne ta maui 9 compatineta Inattinea Ape care tebuke si se extinds peretii longitudinal este ng panies faferioart «_puntié pind lao distan{’ de cel pajin o treime din adineimea magerie, dar minkmum 200 m3 MS aeia'o punts la eealata ta tnagazile din interpunti sisuprastructuri Jia toate esuurite pert it fongividinall peatmm grine se vor extinde pind Ta tea superioata a puyilor de aimentares we ‘pulurile de alimentare (fidere) servese, aga cum arath si denumirea, pentey Cilmcntarea campartinentelor anu mageritor complet tackreate co fereale in vrae “Conform prescriptilor co con{ina eel pufin 2% din cant mentionate, fieeare fider trebuie si fe cereale ineateata In partea de magazie seaeeiopartiment pe care_o alimenteaza: amplasarea fiderelor se va face elt Thai judleiog sstfel tacit sf asigure libera trecere a cerealelor de Ia fidere in {ate parjile magaziei sam ale compartimentului. Drept fider pot servi gurile de magazi ‘Casal magacilor st comparlimentelor partial umptate seerelt longitedinall se smplaseazi la fel ea si in cazul pre lrebuie si fie de oeonstructie adeevatasisaseridice deasupra fundulu (Gait de I puntea intermediara) pind lao inaltime do 0,60 Sate prescripli. Gerealele: trebuie nivelate si acoperite en cereale In saci sau oriee alla marfa apropiata Incireaté foarte strins pe o indlfime de ‘el puyin 1.20 m, deasupra eerealelot in vrae im partea Impartita prin peretele fongltudinal gi pe eel putin 1,50:m in partile nelmpartite astfel, Sacit vor fi ageza{i_ pe o platforms. ‘Cac! Inedredrit compartimentelor tn_comu Magaziile inferioare $1 interpunfile situate deasupra tor pot fi tnetreate a un singur eompartiment en conditia ea perefii longitudinali 38 fi instalatt ée sub Ta interpuntea nave dack nava are doud punti (fig. 18.14), far dach nava are mai tute pun{i inferioare pere(ii longitudinal trebuie ‘Gir instalafi pe o treime din inal{imea totald a spatiilor comune (tig. 18.15). De asemenea, se va asigura arimarea (distribuirea) cerealelor sab punte prin gurile de magazie gi printr-o ataplasare a gurilor de rujare Ta 0 distan{a mal ici sau egala cu 230m de perefit transversali, edent. F mays 2, CONSTHUCTIA PERETILON PENTRU RINE Peretii pentru grine trebuie si fie etangi fatil de Tucirctura din magazia respectivi 91 si nu permita deplasarea acestora. Intructt peretit pentru grine se instaleazt la nave destinate 68 transporte mirfuri generale (deci ma numa 199 * if =e . # ah = oe = at Fig t ffi & rine) ei ebule st fede construehic demontabila. Materialele pereflor pentru t {rine gi a puturlor de alimentare pot fic olelul, aliajele oare sau Heal, Inclusiv placajul, asta din urma lebuie a3 fe excoutat ewan lant eeistent } a apa. ‘a. Perefi din lemn pentra grine (solicitati pe ambele parti). Montanfii perefilor trebuie si aibit modultl de retisien|a-al secfiun tranaversale In i Faport cu 0 axk perpendiculara pe planul de actionare a sareiall, eel putin egal cu: Wek a (h—1,22) fo]: fn car este un eoeficient egal eu: 14.8 pentru ofel cu limita de curgere 2400 daNfom's 188 pentru Temn; 5 pentew ofel de rezistentS mirita sau aliaje usvare (in care Re este limita de euryere a acestui olel de rezisten|s macits saw 4 aliajului ugor, daNjem®); 4 — distanfa rizontalé. Intre montant si cel mai apropiat element fconstructiv al navet, fam: Ah — deschiderea maxim montantului intee evazewe, in mn, care uu ‘va fi mai mied do 2,44 m. Registrul Naval Roman mai confine o serie de reguli referitoare la tixa ra capelelor montantilor in Toeayuri, la decuparile pentru introduccrea dul pilor gi la constructia din parti separate a montantilor. Grosimen dulapilor care aleatulese peretit este de 50—80 mm tn funetic de distanfa dintre montangi sau distan{a dintre montani si elemental de conse lruclie cel mai apropiat. Piese de distan{are si Uranft, Montan{ii peretilor sint meninuti in pexitia lor prin pieso de distanfare sat prin tiranti, Dimensiunile si distantele de ‘montare a aeestora sint indicate in Registral Naval Roman. Tn figura 18.16 este teprezentata constructia perilor din lemn pentru ‘grine In un cargow de 1500 tdw construit In $.N.C. Solufis adoptata, in fest caz, pentru constructia peretilor din lemn pentru grine la navele care ‘au eapacele gurilor de magazie de Ia puntea intermediara din lema, eonst In utilizarea seindurilor acestor eapace (denumite $i .minginif") pentru ins larea perefilor pentru grine. In figura 18.16 pentru portiunile de perete din reptul gurii de magazie (care joaed si rol de fider) sfat utilizate seindurile Bale capacelor gurit de magatie. Acestea au (in figura) trasate diagonale Montanfii 1 care susfin seindurile perefilor sint prevazuli cu ureehi 6, pentra igs 1.37, Canetructa_perelilor etal pestr ae Fig. 1.1m. Constrctia mostan {nee pete erect p= fixarea a dow cabluré 4, prin care slut legafi de ramele gurilor de magezii, respeetiv de osatura hordajelor. -Aceste eabluri sint prevazute eu intinea- toare 5. Folosind scindurile capacelor gurilor de magazit ae ps fm scoptl montarié peretilor pentrn grine se rezolva partial si problema de= pozitarit aeestor seindvri in enauile eind nava transport’ altfel de marfuri Aecit-cemate in yrac, cazuri In care aeesli pere|d murs) gisese utilitarea, . Perefi metalici pentru grine. Acestia sint din panouri de tabla yotrata de Simm grosime,sustinite de montan{t 1 (Cig. 1817 si 18.18). Pentru ase asigura posifia verlicala a montantut, avind in vedere faptul cd el an este fixat In partea de sts, se prevad cabluri ew fotinzdtoare ea st tm azul pere- {ior de Te iintermediare D, INSTALATIA DE AMARARE CHERESTEA 1. NOPIUNE GENERALE In cazul eind pe puntea navei se transporti incireatura constind in che- restea, arimarea (distribulrea) ca 31 amararea (legarca) acestela ge face res- Deelindu-se prescriptiile ,Couventiel internationale asupra Tiniilor de iueireare din 1966" Cheresteaua se poate incirca pe Loatd Tungimnea disponibili a navei, adie pe supratala punjit fara suprastructuri, Daed nu exist. suprastructurdl a Extremitatea din pupa, Incareatura de eherestea se poate extinds pind la ex- tremitates din pupa's gurit de magezie cea mai din pups. 202 Ccheresteaus trebuie si fie elt se poate de solid marata ajungind pind 1a o insitime mantina deasupra puntil ogald cu Inajimes normal a uvel supee- caer peatra nave cave: navigheaza iarna Tato zond cu jarna periodica, WUlfimed. fucdrcaturit-de-cherestea deasupra pungil nu trebuie sh deplyeasct f ireime din lafimea maxima « navel, esimeteatura de lemn pe pints trebuie distribuits in mod compact, Tegaté sh asguratd; ca nu frebule S4 stinjeneascd navigatia st explostares navel 12. CONSTRUCTIA INSTALATIEI DE AMATARE Instalatia de amarare a cherestele} se compune din: montanti si leitut Month tebuie fixa{i ia mod solid de punte prin intermedial unor corniere Zhu suporgi in forma de pahare (Fig. 18.11). Distanta dintee montamti depinde de felul cherestelei si lungimea ei, dar nu tiebuie sf fie mai mare dect 3 m. in, 3m, Nal de pnts anes € ‘ iar Intatiet te Bearaee a etre tel NS ae 16 7 ry " HEAT oo ‘ Sachin to ‘Ss ig. 18.20, Sate de iegiturd a che ae ponte: Legiturile se compun din: o legitura tongitudinata si mal multe legsturt transversale fixate la 0 distan{a de cel mult tret metri und de cealalta. Le- ilurile (ransversale sint independente, Sistemele de legate sint reprezentate In figura 18.20, ad; cel mai efieace si totodata. cel mai ‘wtilizat este modul dle legare de tipul redat in figura 18.20, e. Legaturite sint din lint avind diametrul zalei de minimum 19 mm saw in cabhi de ofel-de rezistenta cchivalenta Un dispozitiv de desfacere rapidi a legaturilor transversale alunci cind este tras legitura longitudinal asigura arincarea peste bord a incareaturit de tern atunei cind condifille de navigatie a cer E. INSTALATIA DE BALUSTRADE $1 TENZI 1. INSTALATIA D Instalatis de balustrade consta din totalitaten balustradelor ev trebuie Instolate tn toate partile expuse ale punlit prineipate si puntilor suprastruce lurilor. Aceasti instalafie este neeesara pent ‘deplasavea Fart perical a eehipajulul nave pe seeste satele, mai ales in timp de furtun’. De asemenea, balustrade le se ‘sin haved impotriva eiderii pein aeestt deschideri, In special in i samt pe intuneric. In afar’ de acestea se mnt platformelur din compart Construclia balustradetor consti a 18.22), mina curonta 2 (fig. 18.29) 51 bucele iatermediare 291 3 (Lig, 18.22). Indltimea balustradelor este de cel putin Im dle la punte (rveomandata de Negistral Naval Ruma), Convenfia internationala privind linile de inearcare din 1966" indies inaljimea de ta punte a barei orizontale inlerioare de eel putin 20 mn. Bae tele orizontale se vor monta la 0 distan{4. una de cealalta care sa mi depagcasea 6 Ym 1.8 ntate de btn ow basta fate erine deme ai, balustrada 1, se confectionau prin forjare (fig. 18-22). Bastoanele exceutate prin sate in Toe mini euvente tuboire se prevede eopastie de fem ca Ta = din lant rabatbiligamploeat In drepiul blzcllor de stvanesaceast parte 2. INSTALATIA DE YENZ1 Insttatia de ten este necesars pentru protjaree puntior superioae expust la poate soar. Itai de tens! se'montenz de abies n pra Sibupa navel, dar uneori se acopera eu tenai si prt de punte expuse dip tea de imjloe'a navel cate ordu : Parle principale ale instsates de ten sin paca e fend (pinza de vet) basidente ie fend Bastonnele de tenda servese sit is sutinewea plazef de tenda cic si le-sspineren parimelor de eare se. prinde ina tina Ta tigura 18.28 este prezemtatd schema une! instatai de tenet Conilouetin nut bebton de tend este Indenta In figura 18.24, F, SCURGERI DE PE PU: Cantitajile miei de ups care nu se pol evactia prin saborduri ge aduni in canalul Herimar, adied in partea de punte cuprinsi inure tnveligul de team Sreentura punfilsuperioare de unde se evacueazdi in mare prin scuryert 1 (ig. Ybi25). Apa cate patrunde pe punjile inferioare situate sub linia de phutire ‘de phd tacdrenre sau in vecinbtatea ei se seurge prin seurgerea 2, tn eanatul esantind adied in spatial euprins Intre arginile dublulut fund yi gurne. qevntul de santind apa este aspirats de pompele de santind ale’ navel eare o cvacueaza in mare. havele car ay dublu inale orizontale apa de pe puntiie inferioare se seuige In niste puluri special amenajate tn dublal fund Reamenite pufurd-de santind. Din aceste puluri apa este aspirata de pompele Gevaunting? fn zona unde nu exists dublu Tund santina este constituitd din Gpatille diatre veranges in acest eaz sorburile pompelor de santina sint ayezate in partite cele mai joase ale santine’ fiecdrui compartiment etan. Tn figura 18.26 este repoezentata construefia unel seurgerl de pe puntea principal. RE $1 HUBLOURI 1. ERDSTHE erestrele fneiperilor eare sint am purl jate in suprastructurt sint de dowd = kerestre Partea metalied a ferestrelor poate fi exeeutati din ofel sau din slum: Jn prezent in santierele navale din lara noastré se precontizeazi fnlocuirea tot ‘ferestrelor de ofa! eu cele de aluminiv. ‘Constructia unel ferestre fixe do aluminiu este aratala in figum 18.27, jar a unei ferestre rabatabile in figura 18.28, Dimensiunile 18 5t 1 indicd ue mina ferestrei, Ferestrele sint previzute cn obturatoare (obloane)- ‘Doud din ferestrele cabinei de comand’ (ale timonervi) sint provizute ‘eu stergitor eentelfug pentru a mentine transpareaja geamului pe timp de ploale Sia anigura deci o vinibilitate sufleienti. 2, wenLount Hublourle sint ferestee cirenlare de dimensiuni mict. Ele servese pentr ssigurares iluminirit $4 acrisirit Inedperilor acolo unde mi se pot amplasa fe~ este. Incgperite aflate in spafiile de sub puntea prineipala sint previzute fc hublouris De asemenea, unele usi sine previrute cu hublouri, “Aeyerea tipului si marimii de hublou se face i functie de locul unde wi mmcati si fe aumplasat s1 de marlimea laciperii, Jinindu-se seama de preserip- {file convent ilor internationale 1a vigoare referitoare la deschidevea in bordaje. 207 iy. 19.27, Feestes ts secriynea 8: TUNE GO 2.29 abot the Aceste conventii preseriu si condiiile de folosire a hubloutilor. Constructia ‘unui hublow fix fara gritar este indicata in figura 18.29, a, a unui hublon fix u geitar in figura 1829, b gi a unui hublow mobil in figure 18.30. egulileregistrului previ dou’ tipuri de hublouri: a de fip greu — avind grosimea geamului de eel payin 10 mm cu dia- rmetsul Tuminil de 200 mim (sau mai putin), satv cu grosimes geamului de cel putin Hmm jf dismeteul luminii de 300 mim si mat mull, Diametrul Iuminii Iasi, nu trebuie si fie mai mare de 350 mm} de tip normal — avind grosimen geamului de cel putin 8 mm gi diametrat luuniaii de 250 mam (stu mai pufin), sau eu grosimea geamulai de cel pufia 12 am 3i diametrul laminit de 350 man (gau mai mult), isi nu mai mare ‘de 400 mm. 1H, USI METALICE 1, NOpIUNT GENENALE, Registral Naval Romén, in conformitate eu ,Conventia international pentru lintile de inesreare", cuprinde urmétoarele reguli privind deschiderile Drevizute cu upis — toate desehiderile practieate In pere{ii situafi la extremitatea supra- structurilor inchise trebue prevEaute cu usi de ofel sau din material echivalent, fixate solid de perete gi etange la 2p2 elnd usile sint inchise; structura, fatariturile $i montajul trebuie si asigure rezistents ansam- ‘blulaj egal cu 2 peretelui nedeeupats — sistemul previzut pentru etangare trebuie si cuprindt sau alte dispozitive analoge, fixate permanent la ui sau 1a snituri, 2Avoare eis 209 14 Canin ie — Nae stvontele treba sl ost acionte din ambele pry a preilors = ‘nates pragrior de acres dn pevetit de a extremitile soprano tarfor neve tenis fie minuna 280 mn essupra Pun Usile metalie core oe montcort In. daehierile. dn pre sprastruc tart ai magaalior sk Campartinentalat maya! (ia Toeperionsesente compartinentta! afin) ctersat standart, 2, THPURL DE USE AMETALICE, Se floc umitonrle tpar de a mea mpl etange en dud alveare (Ug 10.31, 0B): Tai otaae et Uni sivear; Tap cane pata sivoae; Gp etange gaze atvoare ‘cee patentpuck del pot feu hublow (ig. 18.1, «), on franck (ig. 134, 5) some, ad ack Rabi au ferent ig T8940), 0 doud SEMoare ig 1831 en gla ig 1822) 91 cu plas ge 183), Tite ware pot ft tnt en haben = tn ew fart — ugi eu jaluzele, Uae goes wo montond In W.Cusl lamagaie de ale cust, magia de rae nat, sptiteae elon, Gu ies nme maein 4 iS | "6 A baal I ff d Jah Pig. 18.1. Ul co dook sfvonre: 210 oe a u | Pig. W.s8. Us on plush, 1. CAPACE $1 GURT DE VIZITARE, Acoesul in magaaile de maar In magaatie fn care se plstreazl obiectele de shea marshes pn afte Tope on destinaicoxmanane we ce a rail reapetiveyaeatedeschier sintprevizule cu capacs. prin deschider Of tamecril in cae se ceporiteazadiferte Hehe (combus- a eo pa de helety api omurdara et), tn seopul curate sh aoe a arc igure prin gurl de vizitare previa cu capace. ‘Se decurbeee deel dou catgorit de capace Sere’ gail’ pentru aeeesul In magazi denumite cape: SEseiis Aor de vitae, denumite gard de estore, Re ees ain wrnitearel DAA principale: rama anu soc, Caen ee iciet nchiztoral, Remele tebuie st fe previzute x per Suh de nt Ge nti apacelor aint roprezentate fn figuile 18 4—18:57. Contra cmpun din: rams, capac, suruburl #4 prezoane, piulifa gi ginitarh de etangare. Tialtitcn ramelor gurilor de vizitare ny este regkmentatt de RNR. capadtalbinet ig veitee webuse exectate din oel sam alt material, apreb Se RINT Grosimea capacelor nu te- Bie at fic mal mick dec grosimea fable secfiuall plane. pe care sintIo- slate. Tn ganterle navale din fara noas- toa, gurile oe vitae au fost tipizate fin pumct de vedere eonstractiv dupa wip A—guri de visitor ovale, indtjate, eu pursburd; sestea sit ut Tate ponte tancuri st rezervoare (Sg. 1835). ip Bgurt de visitare ovale, cu prez i fam sudatayutliate entra dubia fand yi pumte (ig. 18.0). on tip C—quri de vietare lngropete ie entra dublul fund si Dantes fol i — tip D—guri de vizitare rotunde cu prezoane gi tama sudati; acestes sint folosite pentru rezervoare miei (Vig. 18.87) ‘Din punctul de vedere al mazimii luminit (LB) se construiese urmatoarele “= gurl de viaitare cu lumina de 490%320; = Gurl de vigitare eu Tumina de 500%400; — uri de visitare cu lumina de 600%450, Aceste trei tipuri dimensionale sp referi In tipurile constructive A, B si Gj gurile de vizitere de tipul D pot {1 eu lumina de 2400 si de 300, J, SCART METALICE Pentru a face posibili urcarea pe navi, comuniearea Intre ineaperi gi platforme situate pe diferite pint gi accesul Ia diferite instalatii pe mave, se Tnstaleaza sedis aeestea trebue sf fie comode 51 sigur. “Tipwrile de slr care se Instaleazt pe nave seem ei atau etna See iat fom é Tam, fmm = Sin Gin tence: = fabs de bord. Scare de toate tipurile se construiese inindu-se seama de anumite nore. Tnaltimea sefrilor ca si lafimen si indlfimea treptelor trebuie si asigure aimensiuni sufieiente pentru suprafefe de reazem a pieforulat tn timpul folo- sini scarilor, preenm stun pas normal (570— 640 mm). 4 Sedrile inclinate, Lifimea selvilor tnelinate trebmuie_ sh fie eel putin {600 mm la nivele care au tonajul brut mai mare decit 100 TR: la navele mai amici ge admit 51 seri avind o Lijime de 500 mm. Inclinared sedtilor nu trebuie si depigenses 58° in Inciperile de loeuit, Jiperi de servicia si de wz social. Searile de acces pe pun si in compar- ‘imental masini $i ealdiri pot avea o inelinare de pind la 60°. In mod exeep- tonal se admite un unghi de inclinare de maximum 65° pentru unele scari ‘car nu se admite ca pe nave si se folo- ‘easca scart inclinate avind fungimi peste 6 m Distanfadintre ieple, misurala po vertical, nu trebwic 38 depigeaset 225 mm dar nei a8 fe mai inicd de 180 mm, Distanja dintre trepte pe Intreaga Tungiime scaril trebute sé fie aceeasi. Suprafaja treptelor trebuie si ait fie alunccoasd gl si se poati curata de noroi, iar a celor de pe punte (exterioare) si st posts eurita de gheata 5i de zapada. Suprafafa treptelor seZrilor principale si a incaperilor de locait st de fetvieia ge recomend’ e& [ie acoperite cu materiale decorative ea: Linoleum, taucine ornamental, mase plastice ete. Toate sedrile inclinate trebuie si fie Beviete ot halsrede i-ambele piri alastsdee sit eoneryonat din ‘Scitile care se instaleazi una deasupra alteia vor avea ciptuyeali care ‘4 lmpiedice ciderea murdariei pe seara inferioar’. th Figura 18.38 este reprezentati o scars inclinatd exterioard tpizatll. D, Seti verticale. Acestea se instaleazh pentru a face legitura intre des- PD chiderile a dowd pun{i, Dac seara este lungd, la flecsre 9 m trebuie instalat rah @ — eras, elte 0 platforms. us 10.57, Gurk de valare tp 213 ins, ig, 10.98, Scarbmcns. Fig, 18.99. Star vertell. Fig, 18.40 Scat arth ia ei trpte de Lafimea sedrilor verticale trebuie si fie cel putin 900 mm. Distanta futre tuepte trebuie sé fie intre 280 si $20 mm. Distanta de la seara verticald pins Ja peretole de eare este fixata trebuie sf fle de eel putin 190 mm. Construesla seltilor verticale const din: dowk pirfi Interale (vangusi), din platbande sau ‘eavti gi trepte tubulare sau din bard patrats (fig. 18,39). ta unele eazurl se cere a seara si dispuna de doud sinduri de trepte (lig. 18.40) . Scitile din scoabe. Acestea se instaleaz pe eatarge si in alte locuti unde se pot instala astfel de setri (de exemplu, pentru ceeesu! fn unele ta uri — fig. 18.41). Litimea treptelor din seoube trebule si fie de cel putin 250 mm, distanta dintre trepte — cel putin 350 mm, iar distanfa pina la elementul de care 20 fixeagt treptele — 150. mum, a. Seiri de bord (fig. 18.42), Pentru a asigura urcarea si coborirea pe navi {n timpul stafioniit navei in rad sau port se instaleaza la nav scdri de bord. In funcfie de marimea navei se poate instala o singurd seara sau eite 0 seari 2 Inder bord Sete e bord pot tcp dn une sa dou piri cin ern Selb te antes buat aerate lin dou plate, ser is neon iar ld Strate compare ain duh pit mal montea, a a a aneuitae ie se. iseaich Ta sproximativ 600— [petinarea ect de ord tebute si fe de 50 cariron PLUTIREA $I CONDITULE DE FLOTARILITATE A. NOTIUNI DESPRE PLUTIRE Capacitatea navei de a se menting in stare de ph 1 fine in stare de plutire 1a suprafata apei seu ah ap nin poe determina a de cease Se mange ee ae fot an tg uti, ot ice pluto, este actioned ut sistem sata sreutate de 0 pare, forjele hidrostatie de sea lerultanla forjcior de greutate, determinati pri tuturor pirilor navel, formeara greviater W a neecr G.1) si In et OES). I toate pocifille ave aceasta fort actioneazd i dreptatd In jos. Punctal de aplicafic Afi W drnavel Se mca oe gpl tn Js. Panctal de apliaie al greta Wernael Se mute co Rerultanta forjlor hidrostatie, detenminata de pres ya eta estaiee,determinaté de presiunea apet pe supra {ate nave, se reduot tao fora vertical yy Indeplats In sual enna end Ge pt a fort de teitte, can tot, denuntt 9 impinges Te ‘Aepinsde confom leg at Athinede, ese eg geualea wos A=yy Snsumarea grentijilor si se misoara In daN tn cai VY — mprezinta volumul portiunié imerse a nave prent volumal por 4 sat volumud carene, = greutatea specified a apel, in daNjm's A= Torja de impingere sau deplasamentul navei, in daN (t) y Fla. 19.1. Nave in sare de plutive au actanenforfeoe de geutae #! dst. 16 Inspingeres Arhimede_(Corta | de plate) este eplicata in oen- " e trul de greutate al volumului tera au sol We rnd D An) rnotat ou C. ale Gi Volumul y se mumegte volu- vost ea we mW \Y ‘mul de deplasament i ‘masuri a. flotabil far grew {tea spel corespunzitoare acestui Pig. 19.2, Nove tn sectinne transversal tedrata Yoluim se numeste deplasament & ‘imei sive ‘aN. Condifiile de plutire ale navet sint asigurate prin realizarea unui volum amumit, astfe] Inelt prin seufundarea parfisldi « acestui volum in apa, 38 se hbasea forfa de impingere ce seflonenz’ de jos to sus suficient de mate pentru 2 egale greutatea proprie a navel gi a incdredturii pe care o transport. De accea pe suprafafa exterioaré « bordajelor este marcata linia de plutire nomala, ‘lind tn indieiu pentru tacdrettura maxima pe care nava o poate lua la bord. fn cazul unet nave eu secfiunea transversal reprezentatd in igura 19.2, inedreatl asimetric; cele dous forte, greutatea W si impingerea yy, formeazi lin cuplh ex provoact rotires mavel. Odati eu rotirea navel se schimb& forma Volumului de apa dislocuit, deci pozitia eeutrului de carena. Gind central de ‘aren ajunge pe vertieala centrului de greutate, cuplul se anuleaza si nava poate Fimine in stare de plutire avind o inelinare transversal Diack aceasta inclinare este prea mare, existi pericolul patrunderii apei Im interiorul navel si chiar al seufuadaris. ’b. Cuplul format intre forfele hidrostatice yy si forfele greutatit W, poate Inclina Tongitudinal nava ea fn Figura 19.3. Inelinarea are loc pind cind central de carend ajunge pe verticala centrulii de greutate, nava rimtnind In stare fd plutire et o inclinate Tongitudinela. ‘c. Nava poate fi in stare de plutire eind planul pluti nul de bart, sau planul plutiil este Into pozitie oarecare. Pozitia'naved tn raport cu suprafafa apei poart numele de asietd. Dac planul plutirit de plina incavedtuta este paralel cu planul de baza, se spune Ci nave ate asietd dreaptl, Dacd planul plutirii este Intr-o pazifie oarecare, ‘ava poate fh inclinaté transversal sau longitudinal. ste paralel eu pli B, NOTIUNI DESPRE DEPLASAMENT Deplasamentul navel A exprimat in daN se determind prin produsal 9s ‘y reprezentind greutatea specificd a apel gi gy volumul carenei. ig, 19.2, Neve tn setune longituinelé tnehentéashmeti 217 Pimul element & tebuie determina fn elaborate proictulu de nav ste volumal eareet coropunzitor datelor Teme, adic ace! volm cate Ht Crees impingeren mectsnt chibi great tave, iutres ee delinitears caren de volum ty, care sf satisfac datee pr tects poaresdenumtve depute de pnd ictcre rma, in depea mental corespunsdior neste pti, deplaement de plik Incteare, Dept Stmentut de pln tncdvare A reprints. deplsamental pe care are save sia de pacae, cu toate reaervelo de apd, combustible ou toate provile Sonrturie pe care le ponte tamepo ea navelecomercine transports Inchredturl nari exist plutivea uyoard pentna ava dschreats crea corespunde deplsamental gor, Depiaame- tal wor 8 sepresintsdeplasamentul nave gata de plecare, compit exmiaat, fn echipnul a ord, dar tar ezerve do pt combustibit 9 ule 18 provigil ian mat, Diterenta dintre deplasanentat de pind inclteae gi deplasamental wor (4-8) mprecntsexponental do lnciere navel sou dade (28), in coz navigiri uel nave In ape ou grata speifce dete, depla samen ores wna retire va Mone hshinbat eo Ha, ven A Din relafiile de mai sus rezultd eX fn aceasti silualie volumul carenei se schimba prin variafia peseajului 1a intrarea navei in apa cu greutatea speci= fic 74, Pentru ca nava eu nou! peseaj si-gi pistreze echilibrul este necesar ea ceenteul de greutate G si eentral de carena C $8 se mengina pe aceeagi verticals, {In cazul ambarearii (debaredril) unei greutiti w la bord, se produer 0 va iafic de deplasament si 0 deplasare corespunzitoare a eentrului de greutate. Deck deplasamental navei inainte de ambareare este A, iar volumul delim tat de plutirea ZyLy, vo, dupa ambarcarea greutafit w, deplasamentul devine AmA,-ho ir volumul carenel y=yy-h%. Nowa plutire a mavei dup ambar- y area greulafii w este Zyl, corespunzitoare deplasamentului vo wae spunzitoare deplasamentului volumetric y Forla de tmpingere yy aplicata in central de caren C, fath de sistemal 4 axe de coordonate 2, y, va avea coordonatele te, Ye, 2. Forta greutatii gi forja de Impingore actiones2a dup directii verticale ‘jlsensuri opuse; W are sensul de sus in jos si yy de jos in sus. ‘Vor fi prezentate tn cele ce urmeazi condifille de echilibra ale navel pe asiett dreapta. 3 7 aot 4 om e z 7 wl dre ig, 194, Sehtmberea doplasmentsal pein smbercerea erenttit W pe vertiate ‘eral de plate 8 navel a Pig. 195, fava sub acfiunea forelor W v9 (Cig. 19.5) va ee ei cent trina eceay et de asionae 5 roe great W are punetol de aplicai raph de sstemul de axe de coordonale 54, Tae G vor fl 35, ys je in centrul de greutate al navei G ‘z,coordonatele eentrului de grew ¢. CONDITI DE ECHILIBRU ALE NAYEI Pentru ca 0 navi pe asieta dreapts si fle in echilibra trebuie si se res cle urmitoncee condi: e ey greutatea navel sa fie egala cu forfa de tmpinget Wer — central de greutate al navei G gi central de caren G si se giseasel pe aceeagi vertical )=Ye i A este evident ‘Avind in vedere simetria navei fal de planul diametsal est punctele caraeteristice G si € trebuie s% se giseascd in acest plan, adie Wyn ve=0- carironen PLANUL DE FORME AL NAV $I ELEMENTELE Sap A. INTOCMIREA PLANULUIDE FORME TEORETIC Supratata exterior a corp te foarte q sg tea vel este foarte complicata st nu po fi determinatd analitie, Ba reprezita 0 suprafals compleng rey ean Peers aaaebrezentats tn mod grafie pri Planul de forme. _ ae eg hnt frme cuprin proteliepete plave srognale se Jnr a cotta elt setiuntEaute en plane prise ea planets Plane peinelpate de proieete cuca nae atl prinepale de proecie en care ae intersttearésupafa copuly = planal vertical longitudinal 1 cae tn siete dent plan dtemerat P ~ piano vertieal transversel 2 cae denumit plan transoer a : parte corpul navei in dowd parti "t prin mijloeul lungimn ral sau planul cuptulad maestres lg, 20.1, Pinnete prinetpate de protetie ate nave 220 — planul ovizontal 3 perpendicular pe cele doul plane precedente si care Euprinde Tinia'de ap de pliné tires turd CWL Secfiunile faeute ou plane paralele cx planul Tongitudinel se numese fon- pitadinale, sectinnile faente cu plane paralele eu planul vertical transversal Se numese eronate sau cuplo, iar seetiu- nile {acute eu planele paralele eu planut frizonlal se numese Unit de ape Faris de aeeste Tinll care repre jecfia eorpului pe eole tei plane, plamul ‘de forme mai cuprinde: Tintile de contur ale chilei, etra- vei, etamboul Smmarginea pungii superioare mu mits i linia puniiisupertoare, adied ie hia de interseetie a suprafetei punti Superioare cu suprafetele bordajelor. A. fasta Laie are curbura dubl2 gi pro fechia ei pe planul longitudinal poarta rnumele de curba longitudinal’ @ punfit sam selalura punt; a mangines bordajelor, adieé pro filul bordajelor in partea de sus. Aceasta poate {i maxginea Superioara a centurii, Imargineaparapelulti puabii de bord ber, sau marginile puntilor supra structurilor; "Tinlile de intersectie a suprate- lelor diverselor punti cu suprafata Dordajuluis = liniile de interseetie a supratefe- lor diverselor punt eu planul diametral; — profilul elrmei pe planul ton- situdinal. Planul de forme euprinde si liniile rnumite diagonate, obginute prin inter secfia suprafejei carenel eu planele nor ‘male la seefiunile transvorsale gi avind © Inclinare oarveare fafa de plenul ori- zontal si longitudinal. Aceste plane se ‘raseaza astiel ca si taie conturul or onatelor sub unghiuri ett mai aproape dle 90°. Diagonsalele se traseaz4 rabutute pe planul orizontal. Pe planul trans- \Nersal proieetia diagonslelorse confunda ‘eu urmele planelor. In general pirfile componente ale Planului de forme (lig. 20.2) se dlspun asttel: Pi. 20.2, Plana de ferme, 22 — ‘sus, Ia dreapta, sau la mijloe, prolectia transversala care reprezint’s jumatatea ‘din stga PD, ordonatele de la cuplul maestra spre pups, juinde fatea din dreapta PD, ordonatele de la cuplul maestru spre prove: Im stinga proiectiei transversale, longitudinalul, eare se reprezintg prova la dreapta: — sub plauul longitudinal se ampiaseaza proiectia orizontala, care din ‘motive de simelrie se reprezint& numat jumstste; de obieei proiectiile Vnitr de apa se traseazi deasupra urmei planulul diametral. Dedestbtal liniei de apa sau in plonul longitudinal se traseazi diagonalele. Ordonatele, linile de apa st longitudinalele se traseazd la distanfe anue mite 2 ebror valoare este functie de dimensiunile navel si de preeizia cu care se reprexinta comput In dirvefie transversala lungimes navei se imparte inn pir egale, deci vor fi n-+1 plane transversale, De obicel m se in egal ett 20- Distanja dinere aceste plane transversile 3,=/se numesle dislanfa intercosialt teoretica, Conturul objinut prin intersechia navel cu un plan transversal se mimeste coast teoreticd, ordonati sau euplu transversal. Pe divecfie vertical, imersiunea d a navei se imparte in m parti egale, ‘vor exista m-i4 plane orizontale de Ia plan! de baz’ pind la'plutives dé plina facieaturi CW. Distanfa dintre doua plane orizontale ester Bins. De obieei m=5—10, Pentru precizarea formei corpului navel, acesta se interseeteaza cu tuck 1-Bplane, deasupra Tinie de pli fcareatura CWE. In direefie longitudinali vertieala se traseazi plaue, eare’ impart semi= Najimea navei in 34 parti egale. Se traseazi deei 4—5 plane longitudinale. ‘otalitatea linilor perpendiculate intre ele, care repiezin(a urmele deter minate de_secfiunile fteute in corpul navei_ en planele paralele cu planele de proiectie, formeazt earoiajul planulul de forme: ‘Trasarea planului de forme Incepe cu ttasarea earofajulu 2 Acestuia en trasarea linict de bazi pe care se fixeszd la mijloc perpendiculara ce coincide eu euplul macstru fafa de care se fixeaza ordonatele in pupa gi in preva. Paralet eu linia de baz se traseazi linia de plutire CWL, pe cane se ssazildistanfa intre ordonate. Se unese punetele de pe linia de bazi si CWL 51 se objin finiile eupletor. ‘Caroiajul se completeaza prin trasarea Tiniilor de apa ta planul Jongitu- inal 9i transversal, si a longitudinalelor in planul orizontal 9i transversal, Dupi executarea caroiajului se trece la trasarea conturului navei in planul longitudinal, format din linia etravei, a etamboului, bolta pupei si selatira unit, Se continua cu trasarea Tiniilor de apd tm planul orizontal 31 longi- tudinaielor in planut longitudinal ‘Trasarea transversalului planului do forme coustd in trasarea complet 4 cuplului meestra pentru tribord si babord si a eslorlale euple din pupa si prova cuplulai maestrn Liniile ce formeszf planul de formare al navei, objinule pria unirea punc- telor tnsemuate pe carole} trebuie sA fie finil qviate, adiea Tinii contiuui 31 fara puncte de frinturd. Aveste linit nu tree intotdeauna prin punetele Insem- nate pe caroiaj. Unele punete nu se gisese pe Tiniile trasate din eaura lipsel Ge precisie sufieienta la Tasemnatea ordonatelor, Prin operajia de balansare sects clan oli itll gute rei eb ol am me es ne ra td rn on fice ale carenei navel a planut de forme, Se forme in cele trei pl B. METODE DE CALCUL A ELEMENTELOR PLANULUI DE FORME su determinarea elementelor geometrice, si mecantee, ale carenei paver tebuie cafes praejele delimited nile plana dy foe, lumele determinato de diverse suprafefe,coordonatele entrelr lor de are Tae tmentele de ierie 2 supefeelorplutrilrete. Ta acat scope fl sesc diferite metode aproximative de calcu! din care vor fi prezentate: 1, whPopa THAPEZELON Se imparte baa ob in n intervale egale si se duc ordonatele corespu itoare Ast BE GREE a bE scbaet otek oe) adiugindu-se 51 seizindu-se semisuma ordona- {lor extreme, expresia devine: A Asei(Eychactat «bint Lot y 4 "Tee oF Fig, $9.8. Determinares supra eM A pete motos taper. unde e este termenul deeorectie egal eve = ont sa ntti cm a sept A pt tein (tee mi ‘Momentul static al intre prin moneatal static al Intregit suprateye fafa de axa oy se poate exprima suprafefelor elementare Ay: dem $ave 1m cae: ‘Ecepreint ascsle entrelor de gretat le supraeflor lementare As get = momentele statice ale suprafelelor clementare Ay fafa de axa te ‘olosind metoda de integrare a trapezelor EAgzx se poate serie: “” Sarco oc bean “) Abscisele 2 pot fi exprimate In funetie de intervalul £ ast yO Ratt andl elagia de mai sus devine: Ae B (0-ytt tt on tebe oetetn wy) m (Since. ta acon 204 tn mod similar ordonata y a centrulul de greutate a suprafetei A se ‘determina prin relatia: ‘avo $ Ane Be nde, prin ssl rtlonament, int unde este facorl de coreeie egal cu 45 #2, 2, METODA CRHISEW Pentcu caleularea aproximativh a unei suprafefe, academicianul P. L. Ce- ier 2 gisit o formuld foarte simplB prin care se reduce volumul de mune ‘carb BB" (lig. 20.4) care mirginesto suprafata A se inlocuieste uo paraboli de un ‘anumit. grad, Sistemul de coordonate zoy se considera le Rimttatea intervalulut ZSeefiile transversale se duc la distanje neegale, Uae simetrice fai de axa oy. Aria delimitata de eurba relatia: 'ABY i ordonatele extreme se calouleszi cu A=Cabyicb uit bck Huet os tinct bie Hd) tn care: Cy= 1L, find Iingimea po care se extinde eurba; fn’ marl do intervale. ‘ba cumar par de seefiuui (ordonate) se noteaz eu 2k, far un numir impar cu 2-41 Pecblema const& in a determina abscisele 2 corespunaitoare ordonatelor. [Absclasle se gisese dintr-un sistem de ceuafit tn care st pune condita ea prin puncte si tenes o parabold de arie echivalent eu aria considerata, In general fistangele 2 a6 determina cu relagia: (20.2) a a) Im care { sint coeficientii Cebijev ce pot fi eafeulati in functie de numarul ordonatelor considerate. {in tabelal 20.1 so daw valorile ‘eneficientilor Cebisev. Calcullud astfel abseisele se pot insemna pe axa oz si trasa ‘ordonatele corespunzitoare, Prin cities ordonatelor gi introdueerea lor in relajia Tui Ceblgev se eal culeazd aria suprafefei A. = 1. aoa alorte cotton Gaby | oy e0sti0; s0'sts ome | eaaie, ois costar ora Gi hoaeri: soaits cosnde arLicapie Pt uv engin 2 Int Cer pene, cn m, 5e oe repatin constete a teoretice dip ‘helseleeorespunsdteare (tg. 30.) Slstemul de coordonate fat de cate s¢ sac, scolded te utes tad leet, el aka ‘corespanzdtoure coastelar tearetice se caleuleaz! Cebpe. Din abel 201 rent pets ed, weerte al nae Smee o 0.1079-% 25,0870 2 = 5.03 am 00-5901 m © a> 40,0010- 4.78030 m; n= 40.918, .273460 Ply. 20.8. Nepresentutesordonatear Cabpey. 236 Se MEYODA SIMPSON Pentru ealeularea aproximativs 2 unei suprafeje se poate folosi prima regula @ Tui Simpson, dupa care aria A delimttaté de © curbi se determing et relate: tm 2 gH t Paste hat +5) tn cazul regulli lui Simpson semilajimile yy trebuie si fe dispuse 1a ‘istanje egile, lar numirul de ordonate sé fie obligatoriu un num&r impar. Distanta dintee ordonate [este eget eu “1 trebuind si fie we aunts par (, DETERBUNAREA ‘ALE PLANULUI DE FORME ‘le navel se Pentru determinarea clementelor geoimetrice 91 meca considera aceasta teportat’ Ia uniaitoarele axe de coordonate: ‘= planul diametral longitudinal 202; E plana oeizontal ce treee prin linia de baz xoys plant ‘vertical (ransversal yor care este perpendicular pe primele dows plone si trece prin mijocul langimit naves. ‘Sensurile pozitive ale axelor de coordonate vor fi considerate: pentru aga os sens pozitiv in sis, pentru axa o Inspre prova i pentra axa oy spre tribord, aga cum reiese din figura 20.0, 1, EALEULUL ARIILOR PLUTIRILOR a Caleulul ariel plutei, Plutirile sint situate in planul orizontal si sint simetrice fai de plonul longitudinal al navel; de aceea Jn calculul arfilor facestora se va considera jumatate din plutire, rezultatul famulpindwse cu 2. Calentut aviei plutirit va {1 efectwat prin metods trapezelor. ‘In figura 20.6 se considera o plutire raportata la axele de coordonate -zoy, Lrmngimes navei din plannl de forme st Imparte in 20 de intervale egale, ect distanfa dintre ordonate 8 3 a 4 Ordonatele se vor nota astfe = ordouatele din pupa tp =.. yp: = ordonata de la mijloctl ‘navel yes ~ ordonatele din prove: Yy = i Aplicind relatia stabitita la metoda trapezelor, aris plutirit va fi BL ett on tet te ee wy ten t81 [$e] m3) Ho epreats corecin, , Determinarea coordouatelor central de greulate al avei Centrul de greutate F al ariei pluticil se ¥ oordonata yr—0 datorita simetriel plu bsclsa zp va fi determinata din ecuatia momentelor statice ale suprac fefelor elementare ale plut lute sisi pe axe absciselor, deoarves ii fn raport cu axa ordonatelor: oa (0a) ‘Ac sint suprafefole elementare; 1 — distanfele de Ia centrele de greutate ale suprafefelor elementare Ia axa ovi, Aw = YAc— aria plutirii ce a fost esleulata anterior; Sart — momentele statice ole suprafefelor elementare ale plu “ini fat& de axa oy. Aplicindu-se relatia generals determinati 1a metoda trapezclor, se poate Sete 21 [tnetiettatiok oo ~ Baty oo — gt et | De remarcat, ci brajele 2 pentrn jumatatea din pupa sectiuni negative. Abseiscle 14 pot fi exprimate In funetie de intervalele 30 — astfels ay =-108L =~ 98L 1aL o 1aL oar toar 28 Imlocuind abselsele, relatia de'mai sus devine: Sacer 2344 [10-7 +e Hn MGI +0 tho M=?-| devine Generalizing pentru zg= K 3D rel Spar 2004[3 K(go4x-dn-2)-A (snot) coreetia, Abseisa centrului de greu- tacorl b=10 (82!) reprint coretin. Abn tate al ariei plutirii se determin® prin relat: [8 xotn-mn-t] “ @s avi plats i al coordonatelorcentreor de reutate a exs- teal Armee Rlau tom tables conorm schtme! din tabelal 20.2. ramen 292 13 ania iaion ) | Exo te) —4 suelo ores com esd 2, CALCULUL SECTIUNILOR TRANSVERSALE. svn oe it et ld cs eee ene al name pena on sigue bord, rectal ina stabilite ini 239 a Pentru calculu! arilor sectiunitortransversale s va aplica relajia ariflor stabilite In metoda twapezetor. In acest. scop se Imparte peseajul m intervale egale, iat ordonatele.corrsplinasc foare ge noteszi “eH ys th v= Une Distanta dintee ordonate 8d (reprezinta istanta dintee Tiniile de apa). Linitle de aps no- fate eu f vor fi numerotaie eu 0, 1, 2, mn Supratala secfiunii transversate ayy aplicind regula trapevelor, va Ti 4 I Fig. 20.7. Cupiol macatrs 1 208) in care coreetia Practic ealeulele sectiunilor transversale se executa tabelar conform sche mei aritate in tabelul 20.3. 8, EALCULUL MOMENTELON DE INERT FATA DEAN DEANERTIE, parvernans: ‘Axele principale fat de care se caleuleazi momentele de inerlie tree Prin centrul de greutate Fal aciei de plutiee, si siut dispuse ea fm figura 20.8 Axa absciselor este axa de simetrie er coincide eu axa rz, ant ordona telor este axa yyy, perpendiculara pe priwa gi trver prin centrul de greutate F a suprafefei platirii Ay. De la caleulut plutiril so eunose nxele de courdo ate xoy fala de care sf raportat plutiwea. Originea O'a acestor axe ee gic sejte In mijlocul Tanginil nave, fomentul de inertie Jeg al suprafetei lutirii aly fai de axa’ xi ee determin’ aflindu-se tomentul Jeg de inertie al si Prafetet elementane 2 98, (considerat un Areptunghi) fags de axa’ a2, a Jeo AE TABELUL 203 ret transverse ire ena ra, (or core Somele Fig. axete ‘oretate Drbcipate cot ie care ae hy ‘caicteasd momentete as nite Yes Srey 230 utivit « ciel Tongime La fost tse metodn traperelor,s© obtie 2 Extinzindu-se pentru toata supratata impartita in 20 intervale egale si aplicin expresia: yk tile bn tutta ton aa S200 sepresinl corectia = [viet ‘Ferment at aupraelei lati Ae {0h de axa say ites se eternint foosind relia Tui Steinert mental de ner ce were prin cen de grate F IInd cos) Sonn =Syy— Aut (20.9) fe esate ‘aaa . felsa centrului de grewtate al suprafetei pl . Tr en gids ee trece prin ental de_greutate Fal plat Rua 2m ‘TABELUL 20.5 : eae : mn : mo : mo ‘ om ip OF ne im ty i ws = 10 ts Sen rey Coretta Saal ‘sumele Momentul de inerte fafa do axa yy al suprafefei elementare 2 yB va fi Jny=2 Best. Extinzindu-se pentru toatl aria plutirii si aplictaduese regula trapezetor, se obline: . ~~ eae Ien28 ato 31 [ote t aide ot tetuh on Hebi te A infa dintre ordona- Esprimtada-se abscisele 2: tx in funetic de ratele3 Lm relatia de mai sus devine: foe oayy +19y + Sty, +904 +108, —10" [Sets] Fay 2 81 [204+ 52 Fite Soy Factorul de corcetic este u=10" 28%, Practic, momentele de inestie Jez $1 Jyy 9# caleulesz’ tshelar, conform tabelulut 20.4. Cu valorilé momentului de inerbic Jyy, ariel Aw si centrulul de greutate “ap se determing, folosind relafia Tui Steiner, momentul de inerfie Tali de He principal cetrala the : Feanceieggnte We elementele aries plutiri se pot sistematizacom- form tabelului 20:5. APLICATIE sh Gonbru aro ection tranaveaale (ig. 20.9) ete dat de egaltatn y= L.244.5 2) Cama aine neat const pent care variexh 18 0 ta 6m SA ae calelese Se erate pls avers pear pea) 25 , prin regula trapeasor petra 8. ‘Pentru determina ut Ay a8 Incr abet eal jos [orem | o [os Z s ; : : , ; 5 rr omen oy Bron secsin| re mas cr o = Suprafata pirtit imerse va ti, 2 Beye end Sy 3 Peni avenging f= 0 mo tine a0 8m. lade piece a lrdomtet ebtstnte i rar ln eraimen navel et eel oe a a ‘in mitadatsaperlor iia. i plate, sa centralat do greuate a aril ph = momenta de inriefat8 de axele printpaleseneae. Abscisa centrului de greutate al ariei platirit este $2 6925 Lys _ 10 Bs 159m ara 139 m Gateulul momentului de inertie fata de axele principale centrale este eur pring in tabelul de mai jos: Cale aviet plat gt entra de mai jos: ® . eel anal =—=-— —— | sheet “Momentele de inertie fata de axcle principale sint: : a tare BRL Sgm 2 817.05 =180RNIE ME | =e aba ; | | 3] lanl Auth eee NEA eo -8-104 54 190116, 80 mt — ! | pao Agt 808 (— 1,39) 173A = | Zen o.ns yg =199116,80 = 7913.38 mt Aria plat ete Iyu=10011690-117044 7948 80 drew YB. 35,001 008 me rn at de le le raat dl urine ae a A mei i car tae de — Spe [Aum ost TF ear plac wo te a Se a cot crane somes! * ote | | w || | iw] | 2 emtsTo| xa1 | aan | sas |] _ > || sels |] eT Joa Law ww |] ol 4. GURMELE DE coNTROL Se ‘cunosecurba de control pe conte sau corbn oda rae control pA cat a zinta grafic Tunctia Ay=f{z), adied en exprima prin ordonate Sar vepanne rdonatel tree suprafelele imerse ale euplelor (4,) la o alta seara. re iors ale cupleor (ase vedeacaleulal set iuilor uansversh) 9 le thee inte la seara aleasi pe ordonate (fig. 20.10). es vedere sce alse, Wolnmal caren, Supraaya Aspe eee se Sey neraeg tt cna pam aeie Sop! Gordonael pe cup ale eel de eontrolrepresints sspraafa Se ea ete ate ance teens par imementl sat volun) cree a de plat yo Desc stl Teta sine Pl Pe hc ee Aeimitate do carbo ordontelory Tne! de teaats al supraeys Pig. 20.10. Lina de contol pe cuplecurba erdonatelo, onto} pe ttle lute 236 ‘Ay, Raportul Teste eoeficentul de Fineje ‘F al carenei, numit si coficient ‘awl ismatie. ee Cara de contol pe Hiniile de ap& numita curba plutirilor, reprezint tn mpd greic serie Age) adice abaclee crbel reprezintssupraetele vt. " ‘Curbura se construieste prin punete ealculindu-se ariile plutirilor (a se wedes weletul platisito, eae rapoteezh ta scarasuprafeeler, representa. YORE i Nlonaete covespunaitoare, Pe axa ordonstelorse tree pesajal df ge tad atseterlr se tre are pltirior ‘Caria prezintsammatosrele paticatartit Tats delinitata de carbo plutrilor, axa ordonatelor si. rma Tinie ne dia vedere seaay volarl arenes pina ini de apa ‘hementad gb: dn figs 20-1 exprin®yolumil ele ‘inte ui Hit de apt foarte apropiate. Adied 3y= 4e apt expri cconsideratil. Suprat mmentar Sy al stra Caleulindu-se suprafata figurii si fimindu-se seama de searile desenului se determina volumul earenei ys iordonata eentrului de greulate al suprafefet figurii veprezint& ordonata contrului de earend 2¢, Pentru etleulul ordonatei ze se determind ordonata cen fMului de greutate al suprafele! figurii, ce reprezinta raportul dintre momentul Slitie al suprafefe! faa de planul de bara, 3i supratota figurils w coeticientul de finefe al figurit este egal cu coeficientul de fineje ver~ tical al earenei %. Cocficiental de Finefe al figurii se exprima prin suprafata (olimitata de eucba plutiilor egald eu y, raportatX la suprafats dreptunghin- ‘ce reprerinta coeficientul de fh Ini cirsuaseris ef egald eu Ay, adied ele vertical al cate D. DETERMINAREA YOLUMULUI CARENEI $1 AL COORDONATELOR CENTRULUI DE CARENA tn parogratul precedent au fost prezentate particularitatite eurbet ordo- natelor i ale curbet plutirilor pe baza carora se vor determine volumull earene! Sreoordonatele centtului de carens, In acest seop vor fi folosite relate ste- bitte la metoda aproximativa de ealeul a trapezelor. ‘2. Determinarea volumulli carenei. Volumul carenei este exprimat prit suprafaja delimitata de curba ordonatelor gi axa abseiselor. Daci lungimea navei se Imparle in 20 intervale egale (SL— =) si fiecare cordonata reprezinta suprafe(ele imerse ale euplelor de la Ay (la cupla 0) a Aya Capi macdura) #1 Aye (eupla extrem’ prova) volumul cdrenei va fi dat de relate: yal [4 anes | Ayton bday tay Ag bn $ave ole] 2a7 1m ares Ay reprezintd aria seefiunitortransversale nerse eo se determina prin relajia stabiita Ta caleutul ariilor Lransversale: Volumul careneé posto ff reprezentat si de suprafafa cuprinsa intre eurba plutitilor, axa ordonatelor si linia de apace delimiteazd ‘arena de’ Volume cauiat: SoH [hast Hint og Baye] yn Ante won| su] Deci pentru eateulul volumulul este necesar si se cunoascd arile plutiriler de 1s plutitea 0 la plutives in. Aria plutirit se poate exprima priu relapia: (20.10) >, Determinarea coordonatelor centrului de carend. Pentru ealeulul coor- donatelor centrului de earend se folosese urmétoarele particularitaft ale liaillor de control: fabscisa centrului de greutate al suprafe|ei delimitate de curba ordoua telor si axa abseiselor reprezinti abseisa eentrulti de earend ¢3 ordonata centrului de greutate al suprafefei delimitate de curba plutt- Flor gi axa ordonatelor reprezints ordonata centrului de caren :,. Pentru determinavea abseisei eentrului de caren 2, se ealewleaz abscisa centrului de greutate al suprate(et curbei ordonatelor, prin metoda trapezelor, ony Fy vwpreziot aria elementara a supratefei curbei ordonatelor; 1 — distanfele de Ia centrele de greutate ale arilor elementare 1a vq *%4 ordonatelor yom 3 Fe — supratata det Syoe = & Fete wprezinti momentul static al volumulul earenes fat de planul os reprezinti coreetia Sen Pie ate| 8 in care: e~ M44. este coeficientul de eorectie 1 Aaa Aio-0)=¢| [Abseisa centrulut de carend va fi data de relat BF (dese Aee)-€ ao8k 2 (202) Bane Practic, ealeulul se exeeutd tabelar ea fa tabelul 20.6 TABELUL 20.8 Catena abel cp a centutal de caret Pentru determinarea ordonaeleeutroi dé cared zs afl ordonats con- trului de greutate al suprafejet delimitate de curba plutirilor. Aplicing regula ‘uapezelor, ordonata 2¢ va fi: yet 0.3) Fy este aria clementari a auprafefei curbet plicit 4 ~ distanfa de ls centrele de rentate ale arilorelementare Ia axa y—5Fs— volumul carne pat ta pnt cole; Fj — momentul statie al volumalui earenei fa} de planul 20g. "7A" reprezinté corectia, 3a [3 Aes] reprezinti, corectla. Sone $i fn care s =A" +9 Aun TABELUL 207 OAy tA oo tae foe Epon soar Zane 240 Ordonate centrului de caren va 1 be lam Ejere Caleulul se exceuti tabelar cum este ardtat schematic In tabelul 20. aruieapit 2, Cube cnprateetor Galas carbs, af se ealeuieze volmol eatene sl coordosala & eaneulut de ‘rend Gops regula trapecelor a m= 8 gt pes) 42.60, Se determing surattele inlior de pltire peatru 2=0; 0.8; 1.2 Sle tranacd curbs de coniol pe lille de aps (i. 20.2). Datel se tree in tabelel ue mal Jo ar-08 & man asprin Corectitle um Ant Awe fines Sonate earwite Aaycot 8-28 : 18105 18 ee Volumat carnal Is tata de api 6, ades te 3,60. vf ote fare] -ae-tamacmia a 1 5 ‘Ocdonataeentiutul de care. 2: user] soe construaues carb aupralfl se {unit teaneverete.nmerse ack se anos supateele Imerse Ag 8.80 mt, Ath wt y= 89 ‘See oll regula Tat Cebijev pentru a fe ealeula volumul earencl bec, ‘imtalut de grelate a caren pent ig. 2.18, Cube sypeateteor nor Resolvare Pentru a= abachle corsspunaitore ononatclor se deter cu autor coin llr Cabin (We tabelol 20). it anos © 1130 m gat ayo bomion = 427.482 m fa tgurs 20.132 teaat curb scuor transversal Imerse de unde we eltse endo hatele cocespuneatoare abscseor Cebiev Volunasareni ete date aupratayadelimitet de ous ordontelr, abla st edo- ratele Gebiey ag k wa 0B dem Ethathest gt Aneta 4 p40432249.7043.21—510 mt ake ‘Abseisa centrulul de greutate a earenei se caleuleaz eu relat: Saaeee | ig, 20.19, Garba aetlunllor traneversle terse E, REPREZENTAREA GRAFICA A ELEMENTELOT PLANULUT DE FORME, 4. CURRA DEPLASAMENTELOR ‘Corba deplasamentelor volumetrice (fig. 20.14, a) exprimf volumele care nef funefie de variatia peseajulus pentra 0 navd cu asleta dreapi. Pentru tra area eure! deplasamentelor se determing ariile plutiilor. Se traseaza curba Dluticlor ageztad pe abscisi suprafe}ale plutirilor Ay, Aya~-A yas iat Pe ordo- 20.14, Curbs arilor pluie, ale deplessnetelr gf folotrea lor. Valorile volumelor este cing Siti Yolumelorcarenei delimitae de plutirite 1,2. m, 9 alls apt vor Ante) Het and Hmbde) Va Fleet An toting tall Volumele carenei pentru diverse plutiri se determin’ co wal per plutiri se determin8 couform tabelulut TABELUL 208 Cate volume caret pera diverse plait | 1 | Sh Austaw, Anam, | a | | | : SR faced ompuee fT | (retary der, 4 urbe deplasamentetor. Tn figura 2014, b, ab reprezinti.variatia de volom By, lar ofdonatelor a4 si BE le corespunde ariatia de pescaj 8d. Tu timpal exploatarit navelor comerciale deplasamental poate varia de la greutatea navel goale, pink la greutatea navel eu maxima incaredturd [De seeea in local curbel deplasamenlelor se ulilizeazi seara de Snedreare ce cuprinde perseajele medif, deplasamentul si nomaral de tone pe un em ae pesea). 2, Seana ant { SECTHRINIEOR THANSVERSAL Scara ariilor setfunilor transversale, sau seara Bonjean este o diagrams pe care se repredintd suprafetele imerse’ ale euplelor funclie de pesca}. Cuprinds ansamblul curbelor Ay=[(2). Pentru eonstraisen scirii Bonjean, pe abseisi se inseamna lungimes L Inve perenne, ar pe acnst colle Ia itn B= 1 se trash vertctee, Paralel eu abscia © trseaa tnt Is aistanja do, egale co dlstanfa diate alle de aps, De bleak distanele pe sbeces 9" ordonat se fnseia ta ctr dere. entra fecare cspid se constuiele curba A, fata delinitata de contural cope! entra capi pe axa oy se tre ordonatele ys Sys sts ny corte punzstoare itr de aply is pe ana om pescaele, Ordonaicle ve mal Jo de linia de plutie de pling facrcarepentrs ca dagrama 88 post uth Itathpentry once pestajr Arle tranverale pentru ders pescale se pot Aster conform tabelafai 50) unde wa aplieat metode trapeetor. Rezul= {Stee obtimute tn elosna V incr pe tnile de apt Ino anomil ear deter- SMint punctle ctrbel are} transvertle Ayo) entra cpl alas. ) ee reprezint& supra- TABELUL 209) ‘leu ariorteaneversne entra diverse pti yn pc a reals, sepecied diplammental volumetric Yj, se cere si se cal ce a a eae aoa Se Hap Sn Sear ain ce Seem Sept ah ace camaca beets a so Ua ee a rl os vet otiyt tenon ress Tas tp ____ ‘29.15, Diagrams Ronjoan. Se traseazi curbele A¢=f(2) pentru ficcare cupla si se transpun pe re- feaua format din linii de apa (lini orizontale) $i cuple (Iinit verticale). Se Obfine astfel dingrama numitk scara Bonjean reprezentata fa figura 20.15. (Cu ajutoral sedrilor Bonjean se pot determina: eplasamentul navel pentru oriee aslet’ gi pesca} = bteisa eemtrulut de caren’. TRelatille prin care se determina volummul carenei y gi abseisa eontrului de arent Ze stabilite anterior siat: [E43] J MA wee Awad © fk ne eae 2 7 Apshte) Pig, 20.17, Curele elementelor plant de forme. {In figura 20.16 este reprezentata o diagram’ Bonjean in care pescajele 9 anlile ec{iunilor tranaversale stat reprezentate la seari diferite, pentra clarita- tea desenului, 4. CURRELE ELEMENTRLOR PLANULUI DE FORME Pentru proiectares navelor cit gi pentru rezolvatea multor probleme ce apar in exploatare, este necesar si se traseze curbele clementelor geometrice si mecanice ale planulut de forme, Dintre acestea cele mai utilizate stnt (fig. = carbs plutirilor Ay—f(2); — eurba absciselor ezutrelor de greutate ale ariilor plutirilor zp — curbele momentelor de inertie ale ariilor plutirilor fata de axele pr cipale de inertie, Jee=L(9i Jn =f: — curbs deplasamentelor de volum y= f(2)s — curba absciselor gi ordonatelor centrelor de caren ¢=((2); te={(@)- ‘Toate aceste curbe sint trasate funetie de pesca]. Ele servese pentru rezol- vvarea diferitelor probleme legate de variatia pescajulul navei pentru diverse deplasamente eft $1 in ealculele de stabilitate CATIE tip petrller on caracteritele: =200 m; 828.7 6.22 m, sedi plana transversal prin aetna Tinie de patie. 1, Sk ae caleuere prin metoda trapensor: ~ voumuleareneeorespunaater patirit CWL; = aril plat = stprattele setiunllor transverse Imers: S sekale conteelor de ent 2e: joe de pltire 2: = ondonteteeenrelr de carat 2 = momentele de inerle pencpale ale suprafetelor plato. 2. Si ye tearece cinbele planulal de fer sent: fom: aA=I0): BAM; Awl 1 | Sota? eB 20m? TUTTI For take anra a ws lg, 9.18, Cus ator tanavernie teers, er Score suprafefefon m* ro [en] 90 [6050 | |] 20 ECPooeere oer 7 2 3 « 0 9. 0 w @ & # 8 6 % 8 i 2 Fig. 9.16, Diagrama Bonjean — sara Bonjan ae ploute [TABELUL 20.10 ° am | om | om po | ma | aaa fs yas | sat tas |. _ )_ _ |__}__] =f | | | : sau | man |oon cello tas] [em | a na | mom Faat|snan| van | noe | as | +000 ae 0 + | ae | ae i) | 5 wn she sass | roa | nas | ass | 98 ea 1338 13.35 tsb seine Ie Hale de pte (abe 20 MSs aon ptr a tas thn relia sm cares 2H 1 20 2. Anil transversle inert a6 determin ow relat: nae Zane [sae] sae anos ase ann. asa mam feetonia) 9 2021) 90.10 28 anata ordonata ‘ingvama din gua 29.18 soprsiat cura arlortranavrsal oto! carenel ae poate determina folosing arte plutinitor oi Aciss central de platire re determin prin relat: Bren} sf Bnet Petr pts 8 ey are valet [paccnae | a [Abies central de caren ot determin oo relate: S ciisteaeme . So Fe fom me 10.0 Baca reh n = fin i feel tn te centatat de earens peru plltten 8 ore valoares mee Sire Fe i Teenie ain ; nda center ort ge deri rl sev nt | Biter] A Blew » ® Ordon eentatul de asend pentru plutien 5 are valoares: Momete ener ae psd de ae ota cnt se dite en etait IO Iyy— Aare ¢ vane 3 wo ‘zp ~ reprezint® sbseisa centrulul de plaice Momental de ineric fake axee principale centrale pentraplutrea 6 are valoares aoa wt | [eri83 a0 a0 (Soirra7|"ot | aaa 40s | roent.aa | eni740.76 4050260 a a 2, Tn figura 20.9 aot rereretate la serie tndeate pe dese curbee planaal de forme le croe vir! au fog slesite In petal 1 a probleme APLICATIE 1 Conturl conte ete dat to deen in figure 20.20. Se va calcula supraata timer etimiatd Ge conture cnstl pentre de3 am Calalel ve v face prin ited tr = o 7? o + y Fig. 20.20, Canturu conse. Fig, 20.21, Doc platitor bi. Pentru doco platter (i. 20.21) de dimension: L=75 m, 120 m sf ttimes plat- formilor 92.20 m, vor calcula momentele de nee ale sprafefel Mnf de pltire {ats de axele de facinare == Hg [secaiann saya 70 | Pg. 20.22, Arla plot 1a © raga. Se va caloula supraata lel de pluie ft gf coordonatele central et de greatate ‘entra draga cu supe din derenal de mat jor (He. 20.2), eonsiderind lia de pla 22 ex suid a hgfe snp. Sea: 1-90 a BAB gy 1D DAS m; Pens Nata ms hens “ a as yo Tati 7a00 $080 i080 F 1 curb db deplasaseat hy, 20.88. Maren desire 4, Pentru mv marig aren de tnkreare urbe deceplasament ete dat tn dase fot dintgura 20.23. Se vor deternine paste miniate gl maxi st deplaeamente, Drecum gl elrareoadill le corespune 28 eB B ie LEeees Fly, 20.26, Scare Bonjean. ost Se ve lonatrl carba suprafefl segtonilr transveralefolsindnse sora Boole ig 3.0 ie tne pn pron em FH ap. See 1. Servorealeola momentele de ierte Joe Jay Sle supraletal inlet pti rapt ea cue dats tm desenal 20.21 constdernd supraata Mall de pti ex sum tuner gue carirouun a STABILITATEA INITIALA A NAVEL A, NOTIUNI DE BAZA PRIVIND STABILITATEA INITIALA Se numeste stabilidate capscitatea navei de a reveni la puzitia initial de cchilibru dupa incetarea cauzelor exterioare care au provoeat scoaterea et dia ‘aceasta porifie, In studjul stabilitajii se admit urmétcarele ipoteze: = Solumul carenei rimine constant; = jnelinarite navel se fae numal in jurul axelor centrale prine Tnelinarile navei pot fi: fu jurul uaut plan longitudinal, numita tnetinare rancvereald si ta jurul unui plan transversal nurmita inelinare fongitudinald (sau diferent de astets) ‘Unghie deine nave longitudinala ov g. In cadral nofiunilor prezentate Is acest eapitols va studia stabiitatea uavel la unghiuei miei numith 51 sfabililate inijiald si stabilitatea navel ta ungnict mari de inelinare. ‘Unghiurile dé inelinave se considera mici duct marginea puntit superi- are nut intri in apa gi ni slat mai mari de 10—15* pentru navele cu borduri inalte. Th e2ea ce priveste stabilitaten Ia unghiarile de faclinare mari, se vor examina aumai Inelinarile trangversale, Intruelt yariajia de asiet2 se limiteazs numai Ia uaghiuri mie Tnclinarile navei se produe sub actiunea unui moment eare se numeste ‘moment de tnelinare fransdersal@ In cazul cind ereeaza rotitea navel in jurul {eel longitudinale gi moment de inclinare longitudinald (sau de asiets), dack ‘sub achiunea lal se produce iuclinarea navei In jurul axel transversale.Daci Tomentele de inclinare transversald sau longitudinala crese eu continuitate fara a produce, In timpul migedrii de rotatie a navei, eparipia acceleratie lunghiulare si dezvoltarca forfelor de inerfie, atunci stabilitatea care se mani festd la tuclinarea navel se numeste stablitéate static In cazul eind momen tele de inclinare acfioueara instantancu dind nagtere la forfe de inerfie, lwcrul Imecenie consumat pentra inclinaiee navel produce o acceleratic unghivlard 4 navel. Stabilitatea care apare la asemenea Inclinari ale navet se numeste stabititate dinamiet. re transversal se noteazi cu 6, iar cele de incl ig. 21.1 Inetised tncarnes loeaeat save besa centaa ere atin Ineliniet tooatene — teorema Euler. Se numese Incliniri izoearene, Incl nirile navel pentru care volumul (deplasamentul) rine egal ca marine, Schimbindurse aumat forma lui, Liniile de api corespunzitosre. volumelor fconstante se mumese izocarene. Acestea sint caracterizate printr-o proprietate {ormolats prin teorema lui Euler:,Dous lintide apd izoearene, pentru un unghi infinit mie de Tuelinare, se intersecteaza pe o dreapti care trece prin eentrele de {reutate ale suprafelelor linilor de apa respective. Pentru a demonstra aceasta se vor considera Inelinarile transversale, intruelt la. inelinéri longitudinale lemonstralia nu se schimba, iar rezultatele sint identiee. Se considera c& nava infinite 30 sf ed aceastiyInclinare este fzcearend (lig, 2.1, ). In acest caz, volumul ongletului imers By, este egal cu volumul femers BY, adick By, =By,— condifia plutin izocarene Pentru determinarea acestor volume trebuie s8 se giseased in prealabil suprafejele triunghiurilor dintre linile de api: Suprafata OLL,-=} a0, Suprafata OLLy=-1- 90. Jumulfind aceste suprafefe cu clementul de lungime 3 se gisese volumele ‘lementare ale ongletelor, iaf Insumindu-le Ta limitele de variatie ale x-urilor, deh de oF lat 2, a yor determina volumes ciutate ale ongltetor ie by, Conform candied impuse 8y,—8yz $1 scofind in afara sume pe 80 ca inde- pendent de 82, atunctt 230 Ambele par{i ale acestei expres reprezinta momentele statice corespunzi- ‘toare ale plirfilor intrate gf icite din apa ale liniel de apé LL fat de axade intersectie a linilor de 2p izocarene.. ‘Astlel se ajunge In urmétoarea coneluzic: momentele statice ale ambelor pri ale suprafetet de api DL, fa{i de linia de fntersctie a liniilor de api focarene — sint ogale intre ele. De aici rezulld ci aceastl ‘eenteul de greutate al suprafetei ‘se ajuinge In aceleagi rezultate. dact se ia in eons Prin trmere, linia de intersectie a plutiilor izcearene trece prin central de greutate al liniet de apd LZ. Astle! teorema a fost demonstrat. B, METACENTRELE DE CARENA ‘SURAZELE METACENTRICE La Inclinirite izocarene ale navei, deplasamentul rimtne constant ca indrime, dar variaza ca form; corespunzitor ex aceasta se deplaseazk sl een tru de carend ca eentru de greutate al volumulul imers. Daca se examineazt aceste Inclinirt in diectitdiferite, atunct se stabic legte ef central de carend descrie 0 supratafl fnchis, care se numegte suprafala cenirelor de caren. Examinind inclinarea numai intsun plan determinat, se constata eX central de earend deserie 0 curba fn spatiu, denuits traiectoria gentclor de farend, Projecfia aeestel traiectori pe planul de Inelinare se numeste eurba sendrelor de cared (eutba C), Pentru determinarea deplasirti centrului de carend Ia tuclindrile conside rate, va-utiliza teorema cunoscutd din mecanica teoretie: .Dacd tn siste- ‘nulunor corpur unul dinete este deplasat intro directe, atunci central de grea tite al Intregulul sistem se_deplaseaza fa aceeasi direcfe, paralel eu depl area corputut, deplasarile tind invers proportionale cu greutafile aplicate". [Accasta teored poate fi extinss le volumele corpurilor omogene, Intructt feestea st deosebese de greuta{! numal printr-un factor eoustant, ‘Se considerdcazul deplasirii centrului de carend, pentru inclinari fzo- carene ale navel ta jurul axelor principale centrale ale lini de plutire consi- erate, adied numai in cazul inchndrilor transversale sau longitudinale, ‘La fnclindrie iocarone ale navei eu unghiuri infint mit de tntinare 38 (lig. 21.4, 8) se sehimbi forma volumulut imers, adic& poate firedus la depla- area volimului ongletolui 80 din poritia LL, in poritia LF, lar centrul de careni se deplasea74 pe exrbi din C in G.Se noteazd ug, sig, centrele de [gestate ale volumelor ongletelor si pe baza tooremei mal sus’ menfionate ‘oardn TC; |lsgss Precum fh, de unde: Expresia de la numérator reprezint£ momentul static al volumelor ongletelor {aja de axa de Inelinare. Pentru fiecare sectiune punetele g si gq ea centre de 287 greutate ale suprafefclor trlunghiurilor, sint situate pe mediane si ta distanta 28.8 lungimit tor de Ia virtul corespunzdtor. Avindu-se In vedere ci unghitl de Inclinare este infinit mie gi ek suprafetele triunghlurilr sint corespunsitor tity 2- 2/89. Volumul elementar al ongletului avind lungimen 32 se determin din expresia: Som faite Jnnuladoaeuiel dou expr nde a nied vari SPSUIRE'S GgHS SSO SAE cae tenga naby— 73) 3032 sau scotindu-se 30 ca factor comun in afara sumei es flind independent de 3x fs obtine: relagias fsa cum a fost aritat in capitolal ,momente de inertie & suprafetelor aiilor de pute", reprezint momental de tnerfle Jew al suprafefetliniek de 4p covegpunzttoue fa de axa prinlpal central longitudinal. in acest F5BA=J_280, Inlocuindu-se acest rezultat tn expresia corzii CG, se objine: cS se ‘nghiul de tnetinae 80 tinzind spre zero, linia gig coincide eu linia de apd LL. In acest caz, secanta CC, devine tangent la curba C In porifia initiala central de caren. Directs forel de impingere tn punctal find perp Aiculard pe linia de api LL, coincide cu normala la curbs C in punctal Considerat- Este evident ca rezuliate aseménstoare 3 obfin daca 9 considerd uncial C, pe eurbe central de earens Punetele de intersetie M a dows normale infin sproplte clad wnghial 30 Linde spre zero este, conform defini, central de curburt al cubed penta Dunctal consjderat. Panctul M se nurneste smetaconiru fransversat Reza de eurburi MC se numegte rast ‘metacentriek transpersald. Cores- Dunzitor seestet definstit pen tru caleularea.razel_metacei ‘tice transversale se utilizeazi relatias ar in care: CC, reprezinta arcal urbe. Unghiut 38, find foarte mic, se considerd: a= 220 7 1 daph tater tn rlalarazl melanie 4 reuclnd cu 28 sonia: ie tel. a1.) v (aay Dacii se consideri tnclinirile longitudinale izocarene ale navei, rations: rmentul este acelaji, iar ealeulele vor duce la rezultate analoage. In acest car, ‘xa de Inclinare este axa principals trausversal4 centralX a suprafefel Uniel de ape considerats, iar eurba C se gaseste in planul diametral (Hig. 21-2), Punetul m determinat tn mod analog cu cele expuse precedent exte cen- ‘trul de curburd al curbe] longitudinale a centrelor de carena gi se numeste mmelacentrul longitudinal, 1 mod asemintor, segmentul me reprezintd raza de ccurburé a curbet longitudinale a centrelor de careni pentru situatia inifiald 4 centralui de carend si se numeste rox metacentred longitudinald Ry. Pentra determinarea acestel nize longitudinale se folosese calcule analaage gis obfine: Ry @iay v {in care: Jyy reprezintd momentul de inerfie a suprafefel Hnlet de api cores unzatoaré fats de axa transversal cenlrala principal, ‘Rezultatele au fost obfinute considerind inclinarile infinit mich. Iu prac ted, la rezolvarea problemelor eare se refers 1a stabilitatea inifiai8, sceste consideratii se extind pentru eazurile unghiurilor mii, ines finite. ‘Se admite ci Ia Limitele unghiurilor de fnelinare miei metacsatrele pls- ‘reazi pozifille lor. Hfectiv tnsi nu este aga. Curbele C uo curburk varia- Dild i metracentrele descriu traicctorit corespunzitoare ea locuti geometries fale eentrelor de curburi. Aceste devieri in mod practie nu sint importante, fax presupunerile fdcute simplitick concluziile 1 dau solusit simple in multe probleme practice. ¢, MOMENTUL DE REDRESARE AL NAVEL PENTRU UNGHIURI MICI DE INCLINARE. Nava care se glseste In stare de plutire este fn echilibra eind forfele W si 79 care actioneazA asupra ei sintegale si de semne contrari si sint situate e'doveagi verticals, 259 Inmomentul clad nava a fost scoast ‘in starea de echilibra sub tnfluenfa unui ‘moment exterior oarecare gf nava se inching fu un unghi mic 0 (fig. 21.3) rezultants W rimine aplicatd tn central de greu~ ale a navel G $i fiind 0 forfa verticals, vvafi perpendiculara pe noua Hinie de pl tire L318 din figura. Forfa de tmpingere A tsi pistreazi iarimea, lar directia ei trece prin pozifia fm yous a centrului de caren G, din cauza formei sehimbate a volumului imers. Forla A este Indreptath vertical in sus ‘si perpendicalari pe noua Hinle de ap Luly. Forfele care acfionewz’ tn aceasti situalic verticald 5i formesza un euplu eu brajul GK. Momentul este moment de redresare. ‘Cid acest moment eaut’ si readued nova in positia inifiala de eehilibru se considera pozitiv, iar nava se considers o nava stabila. In caz contrary Tomentul de redresare este negativ si nava mu este stabil. In condifii nox male de plitire nava trebule #4 ibd stabilitatea asigurats. ‘Pentfu a gist diteofia cuplulul ee acfioncazi, sv consider’ pozifile reei- proce ale punctslor caracteristiee. Pentru aceasta se prelungese direcjile forfelor de impingere tn punctal C, pina la interseefia cu direefia inifiala. Aeeste dont direcjit se intersecteazs in metacentrul transversal M. Pozi reciproci a punctelor M fali de G permite si se glseasea semnul momen- tulut de redresare care caracterizeazi stabilitatea transversala dack punctul AML se giseste mai sus decit punctul G, momentul de redresare este pozitiv (Gig. 214, 2), iar decd punctul Mf st giseste mai jos declt punctul G, momen tal de redresare este negativ (Cig. 21.4, 5). In cazul particular, posibil, cind ‘ele doud puncte M yi @ coineid, nu ‘va lua nastere nici un euplu, far nava se va gist fn echilibru indiferent pentra orice unghi de Inctinare. Nava In acest eaz au este stabili, intrucit mu tinde si se intoarcd fn pozifia de echilibru initial. ‘Momental de fedresare este determinat de produsul forfel cu bratul res- eetiv adied: Fig. 4.2, Cpl oe nagar _ Mya=W-GR, aia) GH este brajul cuplului de stabilitate, ig, 2.4, Stabitaten tanaverst Brojul GF poate fi exprimat in funetie de unghin! @. Se considert tri- uunghiut GRA tn care: GR=MG- sin 0. Sepmentul MG notat ou hy se mameste indfimen metaceniid ransver- sats ‘ptocuindese in wlafia inomentutal de redressre se obline xpresia Shfiatives Mya -W- gin 8. may [Relatia de mai sus se numeste rlafia stabilitatit metacentrie ta Inclinfrile trangversile ale navel. Unghlul de Inelinare find mie, se poate considera sin OcvO (8 im radiant) 9i atun Myut= Wha 9- as) Se constati, decl, ci momentul de redresare la inelinirile transversale ale revel et un deplasament determinat este proportional eu indlfimea meta- entried transversal yy deci hy reprezint& o masur a stabtpii transversale. TRelafia metacentrich a stabilita{it permite determinarea momentului care provored 0 inelinare de un grad. Rationamental poate fi aplicat pentra Fezolwarea multor probleme practice, Tolocuind in relafia momentului de redresare pe O=1° $i presupunind ci. Mye fm care a flicut inloeuirea Cunoscindu-se mlirimea acestui element pentru o navi anumita si admi- tindu-se proportionalitatea diteetA fn limitele unghiurilor mici, se determin’ Girect unghiul de inclinare sub sefianea momentalui de Inclinare Mega dim fexpresia urmatoare: Moet 6M Luindu-se in eonsiderare iaclinirile longitudinale izocarene ale navei pentru unghiuri miet de fnelinare, centrul de earend din punetul C se depla- Seazd pe traieetoria sa In punctul C,, iar forfele care acfioncaz’ formeaza un Cuplu de forfe- Pacindu-se acelagi rationament ea in cazul Inclingrilor trans- Versale se ajunge Ta rezultate analoge ‘La toate navele metacentrul longitudinal m este intotdeauna situat 1a distant foarte mare fala de centrul de greutate gi anume mal sus; astfel ‘e8 momentul care ia nagtere nu poate fi dectt poritiv Prin analogie se giseste fexpresia momentului de redresure longitudinal’: Mpa =WHy sin @ {in care Hy—m6 si reprezints iniltimes metacentric& to fnloeuires In expresia momentului de redresare a_valorii sin @ prin unghiul 9 (in radiani), dat fiind diferenga mict de asieti se obfine: Mya WHee an 261 Aceasta expresie este numith formula metacenricd de stabilate ta telt= iil longitudinale ale nave si reprezinta Telatia de baak pentru stabilitatea Tongitudinala iniiata. Pentru rezolvarea mai rapid a multor probleme practice, la inclintrile longitudinale este bine sh se itilizeze expresia momentului care se relerd la 0 diferenfa de asieti de un centimetra. ‘Age cum s-a aritat mai sus, diferenfa de asieti Ad se determina prin Aiferenta de peseaj In prova si ls pupa, adicl: Aa tpy~dpp Corespunzitor eu aceasta: Sateen. nlocuindu-se tn relatia metacentrich de stabilitate se obfine: Mroa = WH, 24 Dac se ia Ad=1 cm=0,01 m si se presupune in acest e226 Myea=Mo 80 ‘obfine pentru momental care provoach diferenfa de tsieth de 1 em, numit ‘moment unilor de asield, urmatoaten expresie: M001 Utes seas rate, se poate determina erent de asiets car ia raster lo nav sub altace uu moment de aslinte Di da se die proportionate ees, adi me rezultatul se obfine, tn em. 18) D. CALCULUL INALTIMILOR METACENTRICE entra ealeutarea iniltimii metacentrice transversale dupa cum se obser Vi in secfiunea transversalé a navel (fig. 21.5, a) raportati la exele yor MG=MC+C0-00. nlocuindu-se cu notafiile adoptate in capitolele anterioare: Iymtabty— ty? De asemenea, dup’ cum se observ in secfiunes longitudinal raportata la tele aoe(ig. 2, fev daterminh pent ities tacts. lang dinala urmatoarea relati ™ . oe iG =n C-08. Inlocuindu-se prin litre, se obfines Hy Ratios 4 ig. $1.5, Inatimile metacenteee: Inalfimea centrului de greutate a navei deasupra centrului de caren ‘9 noteazA e0 litera a= 2y—¥ eet relatiile precedente pentru TaSlfimile metacentrice vor avea urmi= toarea forma definith es fnalpimile i servese ca misuri a stabilitagit, Dia punetol de vedere al imbunatapirit flotablitayi, Indrimea inilfiati metacentrice ransversele trebute si fle mai mare, iar pent obline perioada sufielent de mare a oscilafilor transversale, fnalfimea Inetacentried trebuie micgoratd. In tabelul 21.1 sint date tnalfmmile meta fentriee transversale pentru diferite tipuri de nave. In cazuri speciale — rare Insi— existd abateri de la aceste valori date, dat fiind particalaritaile carac- leristice ale navel profectate TABELUL 214 tacenticntameversla por dferite tert de nave Vator ttyimtior ‘Nave comarca ave de posagerd maritime cneresten Nave de pasagert flneale [Nave sptaitere de seat = Nave de tate = Gruciitoae = Distrgateare = Cnntere In ceea co privegte Inklfimes metacentricd longitudinala Hy, valoarea ceieste totdeauna foarte mare: de lal pina la 1,5 dim limgimes mave ApLrcagiy 8. Si et determine ea autor formuleloraproximalive tapos metacentricktranver= ‘li-sinel nave tlaviae de panagert care are urmaearde clenente principales Rezolvare nsyimos motacentried trneveralé ae phy ou reli: ym ete Cooronata + ae ealeules8 ca formula prox secpD{en0,7 pants ave de pang), spn 0,7-2,81,90 m. Coordnate centatat de earend ry se determint eu formula aproximativ "Thos ~ a8 Heke iosra =2.140.06-4, E. INFLUENTA DEPLASARI GREUTATILOR ASUPRA PESCAJULUL $1 STABILITATIN NAVET Deplasarea greutifilor Intr-o directie oarecare, po navi, provoacd In acolosi timp variatia inclindrti transversale i longitudinale, adies duce Ta Inclinarea navel fafi de o axi oareeare, care nu eolncide eu axele principale ale suprafefei liniei de apa initiale. Rezolvarea acestni caz mu este posibilé folosindu-se rlatiile metacentrice de stabilitate objinute anterior. De accea, se faloculeste Lili dintr-o directie oarccare arbitrarh AB (tig. 21.8) pri cxsive paralele cu axcle principale $1 anime: din punclil inifial A. deplasarea pe verticals Ay, apoi pe orivontala A,B, transversal la navi gi pe orizon- {ali B,B in tungut nave! pina Ia punctil terminal B. Astfel, wn eaz general Ja deplasarea unei greutagi se Inloeuieste prin tref deplastri parfiale. a y y 2 y Ply. 21.7, Depa weal pe ver Descompanees, dept 4, DEPLASAREA VERTICALA a GHEUTATILOR Se considers ci pe navi se deplaseazi o greutate oarceare w pe vertieala ‘din punetul A tn punctal A, (fig. 21.7). Aceste puncte diferd prin ordonatele for corespunzitoare 2, si z. Se va examina fn ee mod aceasti deplasare & grev- Ligit-va influenfa stabilitates transversal a navel. Greutatea W a navei nu) se va modifica ca mirime, ins punetul de re al forte rezultante ge va deplass pe vertieali din pinctal G in pune- pli ‘HI Gy, adioa In partea de deplasare a greutitit. Conform relagich: oo, in care; segmentul AA, poate {i exprimat prin coordonatele punctelor respec- tive: AA, 4%. Tolocuind in expresia anterioard: ce, " Geeltte puncte. caracevistio, central de caenh C, matacentsi tans versal Mf. hur deploeaed, Intute deplsimental mil sehimbi marines Sanne, natin metacenties testers sea shia daria, pl Situ punsiaut 6. Nous naipme metacenrih, aya cum se cheers dn fight, se determin vl seu inlocnind eu litere pentru fniljimile metacentrice gi inloenind pe GG et relajia absinuté mai sus, expresia devine: Ayahy BOS? @i.to) Aplicindu-se acelagi rafionament se poate determina inilfimea mete- centried longitudinald, prin analogie, eu relafia de mai sus: Hy=H,— 69-9) any In ultimele dow’ relafii, factorul de corectie este seclasi, putind fi pozitiv sau negativ in functie de directia deplasirit greutapil. In lewturi eu aceasta, Se ajunge Ia urmstoarea concluzie: la deplasarea greutiil pe verticals ia jos, thilfimile metacentrice se mArese, iar la deplasarea greutatii w pe ver {cali in sts, tnalfimile metacentrice se micyoreara 2, DEPLASAREA TRANSVERSALA A GREUFATILOR ae nn pn rt te tt sare mates eee neat Soni tt Mt ee Menei=0(Ge— 1) £08 © alae Msetnwnnont penis Set ig. $1.8. Deplasaren greutsilr la bord navel , St oo slaeas posiia centrale de grentate pe time 1s © navi ca 4800 iN, Stnonc condone central de earend 24740 m, snghul de Inline 470 pentra 2 deplasare a tne! qreatdhi @9601N Uaneversh, le alstanta d—2.5 entra determinaren coordonstel central de grental (rout wes flor rea 1 navak dup deplasaren 4. DEPLASAREA LONGITUDINAL A GREUTXTILON, Se considera, ef groutatea w este deplasata in lung! navei pe orizontali din punctal B, In punctul B care difera mumai prin abseisele lor 2 gi x ig. 27.8, 1). ‘Din caura deplasirit grewtifii ta plan longitudinal, nava va avea un alt pesca) Ta prova si la pupa, adici ‘isi va schimba asleta producindu-se nelinares ei longitudineld de un unghi oarecsre g. Aplicindu-se acceagi metod ‘de demonstratie ca si in eazal precedent al deplasirll transversale a greuta{i & Sjunge la conelazii analoge si anume ef dup Taclinarea navei punctele taracleristice m, Gy 3i G, tebaie Wi se glseascl pe aceeayi verticala fm spafity fica pe o dreapti perpendiculard pe noua Tinie de api ZZ. In acest caz Uinghiul g poate fi determinat. in mod asemnator cu relsfia unghiului 0 st se obtine: ws tee: Cunoseinduse unghiul @ se pot determina variatiile pescajului Bdyy si Bugg Axa Inelindcilor trece prin punctul # — conform teoremet Tui Euler, HR cononcina be Vor gisi vriailecautate ale pesejelor direct din figura {tags 219) pe baza relator urmatoare: Bly» —bpts om (5-21) 189s 713) Bdpp— Lp td (urs) Nottnduse on dyy si don Pescaele initial, iar Brin dog, 4H dyy, peosajels finale, se va opine expresia ux Bpa= tre bbdyy yp =dyy b8dpp Pn, 81,9, Peecaje Ia deplasaren ongltdinals a reat 267 44 GAZUL GENERAL DE DEPIASANE A GREUTATIL Pentru rezolvarea eazulul general de deplasare de greutifi se consi cd se transports 0 greutate 1 din punctal A(z; gy; %) in punetul B(x; uy3 12) Intro direefie arbitrars. Pentru rezolvare, ae vor utiliza rezultatele celor tret deplasiri partiale ied se va fnlocul deplasarea arbitrart prin trel eom- Poneute si se va aplica principiul de suprapunere a rezultatelor. ‘Se vor determina Inaifimile metacentrice, {intndinse seama de compo nenla verticals a deplasirii, iar dupa accasta se vor calcula unghiurile de Inclinare transversald s{ longitudinalf, utilizindu-se valorile gisite ale In8l- FHmilor metacentrice. Astfel se calculeazi: 8) Inalfimtle metacentrice hy si Hy =i, 28 215) 1.16) b) Unghiut de trelinare tansoersalts Ht gone (a7) 6) Unghiul de inclinare longitudinai (1s) 4) Variatia.pescajutu: 1.19 (21.20) dpamdye—B dye ey dom =don 43 bgp (21.22) F, INFLUENTA INCARCATURILOR LICHIDE $1 A GREUTATILOR SUSPENDATE ASUPRA STABILITATH NAVEL 1, INFLUENTA INCANCATUNITOR LICHIDE, Influenfa tnciresturilor Vichide asupra stabilitifii navei se manifesta numa} cind ecompartimentele cu lichide mu sint compict pline, deci prezintl suprafefe libere. Se presupune ci pe 0 navi cu deplasamentol A existi'o Incir- 260 elturd lichidi avind suprafata liberi, adied greutatea umple numai pertisl compartimental. . in porifia dreapts a navei suprafafa liberi a lihi este paralelf eu linia de plutire LE (fig. 21.10). Daca sub influenta unei cauze oarecore echilibrul este deranjat si nava Incepe ei se incline, volumul liehidulu din compartiment fi va moditiea forma, Inteieit nivelul liber sl acestuia ve fi paralel eu noua Linie de apa. Cind nava s Va inelina cu un unghi 8, eentrul de greutate al lichidului se va deplasa pe o luaiectorie oarecane din princtul gin g. Aceast deplasare 9g, trebuie si fie paras {eld cu mediana dintre urmele linilor de apf, Intruett mediana treee prin centre~ te de greutate ale ongletelor. Ia mod earespunzitor se va deplasa eentrul de greu- tate al navei din punetul G in punetul G, paralel eu 9g, ecea ex va face ca ax ful de stabilitate si se micyoreze devenind GK, ({ig. 21-11). Pentru determina. jcestuii brat se duce dreapta auxiliara GG, paralelé cu MC, si dreapta GK paralels eu G,Ry. Din figura este evident ed: GK GK, Comparinduse aceasta expresie cu relajin de buzd pentru brat stabil GR-MG sin 0, se ajunge Ja concluzia ca MG, care se noteazi cu hy, serveste ex masurd a sta- Dinitite In cazul acesta, in mod aseminitor cu fndipimea metacentried trans- versalé se poate caleula MG=hy eind nu existd ncdrestura lichida, “Reiese din figura, in compartiment MIG, sin 0, in cate GG, poate fi considerat drept corectia Indlfimit metacentriee trans- vversale inifinle din eauza prezenjet iucireAturi lichide avind suprafafa nive- Tlui libers. ” 22 ig. 21.10. ituenja etree Ie ig, 2111, Reprsatarea Sa topes aba navel saa mcyr ca 7 “ee (SEeapitente meazalpee- ‘Soft centr eal, Pentru ase determina coreefia GG; se construfete un trlunght auxitiar saan (~. fig. 21.10) care are laturile paralele cu laturile triunghiului 6,6, (Gigs 21.i1)- Din aseminacea aeestortrtunghitn se pot sere ela Segmentul ma reprezinti raza initialé a eurburii pentru traiectoria punce tului a, analog cu situafie cind raza metacentried trausversald reprecint& faze 1 pentru curbura traiectoriei C. Corespunziitor relagiei ry— Se paate {in cate Jey reprezintit momentul de inertie al suprafefei nivelului liberal lichi- ului faji de axa lui de Inclinare. Raportal i se determina conform teoremei exnoseute din mecanick 41 anume daci in sistemul unor corpuri unul din ele este deplasst tuto ditec- fie, atunct centrul de greutate al fatregulul sistem se deplaseard in aceeayi Aireotie paralela eu deplasarea corpului, deplasarile lind invers proporfionele eu groutifile aplicete Inouindu-se fm relain de mai sus se obtine: Jer ten, wv ow Deci,Indlfimea metacentrich transversal a‘ toh, ee (21.29) rin raflonamente analoge se poate exprima inatyimes metacentried longita- Hy Bee 2 jp — pesos mamta te enn spe Urs Vea tae Basa de acinae transversal. . Se enstat, deh, presena tntretrr ici oud spate Uber, aren orl ngatde ral 3s sabia ae ee ietasentie fa sips! misgart sceaat ntnesee eget ncaa Heide supra sabia sinter per dopa sail ne cline et Iman pr oghean pon eigacoe ata 270 Fig, 2.12. Disposiia renrvoardor pe lungs 21.2). Tn teste rezervonrele festa supratete bere de 1 ‘hid. Si to determine clementelo nowsnerezolvisl problemel es ajstarel. formule: tor aproxiative Rexolvar B= YEE Beet 000-0,85-00,0-1,0- 2,41 £70 000 dN _ am _ oamtsnge nage 525m Coordonta + central de carenk se dstermink cu formula sproximativa Neca melacenteed longitudinalé se determin ca forma aprocimativ: 2a oys28.008_ 8d 14-0,80-2.4 Momentul de inrie 8 supafeslor bere va fs en Angie metacntrce A, 7, ae cleoleneh en relate 2.28 st 21.24 py abies w =5.2541,28-2,50— see yon, Tee 7 tease We ae 140 (ae | o1,s0+1.25~2,50- ® =105 Undid de ce 9 tee ay o-m te p= 2 m0. 8 Fan.008 Peaeaete dp A dyp sts fyynd-05L tg dpa 40.51 4=0,5:€0-0,019=2.0 m3 8 92 40,5:90~0.01 apt m 2, INFLURNTA. GRRUTATILON SUSPENDATE Se prespune cd pe navi exith o greutatew, nefxats st suspendatt tn punctal’t avid contal de gotate in punctal B (tg 21-18, Dacd eehlibral Ravel ete dotanjt gi nave a olin dun unght gatecare Oy afunelgretatex Seva deplasa ty portes tnclindrit fm punetul By. th acest inp, eeutrl de fFevtatal navel st va deplasa Tn aslagh ses, cea ce se va rasinge asapra Moore brefelutstabiltafil transversal, Polsindaaevelafiametacentrieh 1 obiiagi we va dotemina ladles mctacenric8 transversal, care cores mm unde cu rafal cuplului de. stebilitate {are acfloneazi. Se face “unnatoral rior A taments tn punctul D'se consider of ac. Aiea ot forte ope paras eee the fr grevtatea w dia punetit By, care dau fester nul cupla. de tnelinare opus mo- Be mmentulut de redrea Mrgg=Whiy sin 0 i wiv Momental de Taclinare creat de tacir- che catura suspeudatd are valoarea: yg 1 sin 0 Deel, pe navi actioneazi concom oud momente avind semue contrar Mementul rezultant va fie sot Pig. 241, tatuenta grout sus ‘peat supra sabIuKaL Mm Sgt Substtuind se obtin: Me=Why sin Ot sind iu was Maw (ty sia 9, Comparindu-te rezultatal obfinut cu expresia momentului de redresare, se ponte stabil ch expresia din parantezA exprimi o tnilhime metacentricd ‘corespunaiitoare cuplulul rezultant care actioueaz4. Ni factorit de corectie in cele doua relatii ale inalfimilor meta- centrice sfat identici si dect tebuie s’ se find seama de influen}sgreutagii Suspendate asupra stabilitafil transversale. Se poate neglija deest luer pentru Stabilitatea longitudinala Tnindu-ce tn considerajie valoarea mare » TadiLimi metacentrice longitudinale, G, INFLUENTA AMBARGARII §1 DEBARCARII GREU ASUPRA STABILITATIL NAVEL ATILOR ‘La amborearea $i debarearea greutiilor Intr-un loc oareeare se produce modificarea peseajulti mediu $1 fuelinarea navei fn scns transversal gi longi tudinal, = cone n= = LO Rn TT ap Z * aed F 7 4 y ig 0.16, barat oh doberaen rete In carul in care groutatea ambareati sau debarcatd nu este prea mare in comparajie cu deplasamentul navel, ambarearea sau debarearea acestei ‘great al elrel contru de greutate se qiseste pe verticala ee trece prin cen- fral de greutate al suprafejet liniei de plutire inifiale, nu produce niei tnell hare trensvetsala, nici diferenti de asieté.@ navei, ci determing numai variafia peseajului (fig. 21-14). Acestei variafit de pescaj {i eorespunde o crestere de Roluun a earenci 8A 9i deci apare gi 0 impingere suplimentard yBA care echi- Iibresza greutatea smbarcati. Pentru a determina aeeast& varlafie a pescajului Bd, se considera expres w= yy. In acelasi Limp erepterea volumului 3y rutul avind indlyimea 8d si baza suprafata lin dy= Add. Ialocuind in formula precedenta, wa rAd rezultd cresterea chutata a peseajulut: 8de=— . Pentru rezolvaren rapids f problemelor practice este util si se foloseascd tn relafie numarul de tone pe tin centimetra de imersiune f, Ia determinarea variatiel peseajulul mediu. Se va tnlocu: 2d 0,01 m si w= k, obfininduese: k= 000 Lydy [tem] sau inlocuindu-se Aw eu expresia saz k= 001 yaLB [tfem]. Cunosctndu-se care este numirul de tone pe un eentimetra de pesca) sf adm lindusse o proportionalitate directi, se determina variajia peseajului 8d astfel: determing ea volumul cilin- ek de plutive inifale A, adiea ad~* fom). & pot fi utilizate pentru determinarea variafiet * ve pescajului atit la ambarcarea cit i la debarcarea greutatilor, tintnd ins sea~ Pd snl vari sine” eau pe ualearce 3 ema ‘hinus in cama! debereatl grail fw acest ea volajia peatru determinaea pescjulul dein devine! He pe dn ased In cared este peseajul mediu initial. av ip. 21,15, Ambavearea_ greutio: c tennvere tai wf ae ion Mca ember ‘Aga cum st constatat in cele arilate mai sus condifia necesard gf suti- cienth pentru ca sa au existe niei inelinare transversala g1 nici inelinare lon- ‘situdiaeld, este de a ambarca sau debarea greutatea pe verticala ce treee prin unetul F (centrol de greutate al suprafetef Liniel de apa initial). In cazul in cave greutatea este ambareaté intr-un puncl oarecare pe nave rezolvatea probleme: se face in dow’ etape: inifial se consider greutatea sm- hareati pe verticala eentrului plutiri inijisle gf apoi se executa deplasarea acesteia din F tn punetul considerat. ‘Se presuptne el greutatea w este ambareati intrun punet oareeare A ‘dcterminat prin cootdonatele A (x j 0; 2) adica pe verticala punctului F (ti DL-15, a). Nava se gisepte In pozifie normala gi deplasamental ef initial W—yy este eanoseut, preeum si Pozitia punctelor earacteristice M, G, C. fn urma ambarcarii greutatit w deplasamentul navel se va modifica eo- respunzitors W-b0=y(7-+2y) in care 3y reprezint’ eresterea deplasamentului gal cu volumul stratulul dintre Vinile’ de apd inifiale 51 noua Tinie de apa. itfel greutatea ambarcatd este echilibratd prin forja suplimentard de impin- gore egali. cu volumul stratului dintre liniile de apt inibiale gi noua Linie de Epa yoy aplicata fm punctul K care este centrul de greuate al volumulus Sy. Variafia pescajului media 8d s¢ determina dupa relatia gisitt anterior: In acelagi timp se deplaseart punetele caracteristiee In poritiile Mys Gy G,, adica se modifies inalfimes motacentricd transversals. Pentru a determina nndua inaljime metaeentricd tranaversald se vor considera forjele eare acfioneazit Sipunetele lor de aplicatie (fi. 21.15, 8).Cind nava se giseste mm poritie dreapta, Dprincipalele forfe eate acjioneaz’ sint W si-yy aplicate in punctele G respectiv Cegate 31 direct opuse ~ i forfele suplimentare w si yA aplieate in punctele A $i respectiv K. In cozul ta care eehilibrul este deranjat si nava se va fnclina de un unghi coarecare 6, punctele C si K se vor deplasa pe tralectorlile lor eorespunzitor in punctele ©, $i K,. Pentra traiectoria K, punctul m reprezints central de urburé, dup eum Metacentrul transversal’ Af reprezinti centrul de curburi pentru iraiectoria C., Se noteazh cup segmentul mi care reprezinta raza de urbura a tralectoried K. 275 Dac volumul By tinde spre zero, punctul K se apropie de F, lar raza de curburi g Unde la Limit spre q» (raza de curburi a traieetoriei punctului F) ‘are este numith gi ai metacentried diferentiall. ‘eauza Tncliniril navel, forjele care aefioneaz inceteaai de a fi direct contrarii yi formeaza doud cupluri de forta care pot aves seine ideutice sau diferite tm funcfie de pozitia. greutatit in Indipime. Astfel momentul rezul- tant M este egal eu suma algebriea a momentelor ce aefionea2s: Mp=Myatm, Io care momentul rezultant Mz poate fi exprimat analog cu momentul de re- ddresare Megs adic M= (W409), sin 8, jar momentul suplimentar m poste fi determinat direet din figuras m=—w Am sin 6. Semnul minus este introdus deoarece momentul aefioneaz’ In sens contrariu celui de redresare. Din figura segmentul Am este egal cu: Ati AO—(OK + Kai sau, Thlocuind notarile prin titere, an (4% +) Ee Momentul m se va exprima: rd = +e—2) sin 8. Inlocuindu-se expresiile gisite pentru momente in relatia My—Mjeg-tm 31 reducindu-se eu 0 se obtine ane (+a) hy Wig to (+ +92) [Epresia inaljimii metacentrice transversale vo avea forma ree byt 5 (e+ 2 ten )- Pentru eomoditatea utilizar acestel relail se adaugi si se seade w de la mu ‘mairdtorul prime fraetii gi dupa restrtagere se obline: ahah os (t+ Stent hy) Pentru majoritates navelor moderne conturul aeestora In apropierea lintel de plutive inifiale este drept si deci p=0: ay nt (9- I) a7 ln eszul debarcirii greutat schimbind doar semmul lat da relatia gasiti rimfne valabi 276 In cazul ambaretrli de grevtiti tnAlfimea metacentrick longitudinala se determing analog cu relatia pentru inilfimea metacentricd transversell: Mya Het (21.28) wie Abarnen retire nevk tn ect ta ane oe fatto a ‘cigars ll eter onda Ses eran peti: eal fli metacetrie se mo- Aik sine Tl gs rend ek panes stata eto eaioe depe ted tatean pune! oerear a Tlfanltrsukemejrd Tnines mace thet onda LHe in Consideroe valores temas 9 Hy s poste mi tas urate sma tiebil©ttaor cla trent le paras whe Sioae penta nbarere She Saves ret! de 2) 30) san dupa reducere: lane nave tn namo enrulul de greutate x25 mj nZ.2m, 22.8 m 8 oat GAN, and oardonal Indeptrtae ‘Staelueasck psaful navel dups debarcare geen dactIolial nave ere pe csrend dreapth. Elemental fe eae sat: L=85,0 mj B=9.5 mi dy 2.0 gm 320 865: 0,775. Indes metacenteied byt m9! Hest m Cootdavatele Cv tratut de sestate ale navel sats y= 18m # 9/0 ‘erate peenalul media se calelear cn relat 2.34 x seenul minus {int cont to putt greta fata de sete de coordonate ies SE Yhe YeLB Pesejut mec intial este Deplaaoental navel anyiune e069: 15.0: 90 2a 2820 Intima matcnsch travers ellen dp fra 2.27 nee gt (14 St en) ett Ege mtn aya. [Vogl de tetinare 0 se determisk ph fornia enone 217) te (= ait, (=m gon A28I022 gy 8 Fea ‘Une 1708 detains 9 formula 2.18 ma) _ 28: 104~33,5 Wit, 185-108-110 te: Posejele pupa gl prose vor f: fp doe BAS Lae Lyon. pat. ‘Ambarcarea sau debarearea unei greutati ints-un punet oarecare pe navi f= poate inloci, apa cum sa arsat mat sus rin doa operat amar ‘sau debarearea grouti{il pe verticala centrulal de greutate al suprafetet I dd pltire initiate si transportul greutafil fa planul orizontal pe Tocul detiniti La determinarea inclinarli ansversale gi longitudinale trebuie 64 se tind seana de rezultatele primei operati 8) Se consider eazul ambarcirii groutifil w tm punetal A avind coordo- natele (x, y si 2) (fig. 21.16). Pentru electuarea calcululul se presuptine mai Intl ea grentatea w este ambareati fa punctul Ay, adicd la acceasi inslime, Insi pe verticala panctuui F. Deei punetnl A, este determinat de coordon tele zp. 0, z.Se vor modifiea In acest ea7 urmatoarele clemente: pescajul med 1 imalfimile metacentrice. Pe haza eelor constatate mai sus se poate Varlatia peseajului medin: (atst) 21.18. Caral genersl de ambarcace # grvtii nilfimile, metacentrice: = inslfimea metacentricd transversal: = insitimen metacentrict longitudinald au se calculeazi deoarece con- form relatiets (W++0)Hy =WH,= const. b) Trecind Ia a doua operatic, se vor folosi relatiile de calcul care cores pnd la deplasarea greutai w din punetul Ay in punctul A. ‘Unghitl de inclinare transversala se obfine din relatia cunoscuta: oe, Foi, se calevleaza eu relat tg0= Unghiul de iuclinare longitu ‘6 ettiesea pn rove yea norte i lai: sin (F-9)S eo) aga (47) 853 (133) Wily escjele definitive la prova si pupa se determin8 din pescajele iniiale introduciuducse tajorarile “corespunzitoae: dyn=dge ABE dpes arse app tay +84 Edgy. (21.35) ‘Tonte relapiile de mai sus rimin valabile si pentru debarcares greutatitor, Iufndu-se fn considerafic fnsi semnul corespunzator. PROBA DE STABILITATE, Coordonatele centrului de greutate sl navei se determin& prin calcul din tabela de greutate, Caleulele executate sint insi aproximative, De acsea dupa temmingrea constructiei unet nave de tip nou se verified pozitia centrului de freulale al navei prin metoda experimental, fn care scop se face aya-numita, Drobi de stabilitate. Proba de stabilitate tebuic se exeeute cu deplasamentitl Standard sau apropiat. ‘Pentru executarea acestei probe se fac o serle de lueréri ajutstosre: 1, Se intoemeste tabelul tuturor greutitilor care lipsese pind la depla- samental standard (dupa schema tabelului de tucircare) "2, Se intocmeste tabelul tuturor greutifilor in plus pe baza accleissi scheme, ‘3. Toate greutafile lichide sint pompate, lar cisterncle gi compartimentele ‘corespunaitoate sint total goite i curatate 279 4. Apa. to ealdart gi In gelelalte instatatit se pstreszd! ta nivelul de ser- uf nslalalia de tubulatur ou Valve fchist estrnee de consi line” a refs, 5. Se ambaret balast pentru proba de groutate eunoscutt care se asaz8 In stelajele de po puntea superioard in gave grupo de cite trei in fiecare bord, fea nava sf nu sib8 o Inelinare transversala si dacd este posibi idinal2, Peutru navele comerciale sint suficicnte patra grupe de balast. Se inslaleaza trei fire cu plumb eu sipei, pentru a masura unghiurile are le navel, plasate fn rel Toeuri pe Tungimea navel Ta cuplu maestra $1 aproape de extrem ta 7. Nava se va afla foteun loc linigtit firs valuri leat la chet eu cfte ‘0 singir& parm de legaturd la prova sila pupa, astfel ea nimmie 33 nu impie inclivarile bere transversale '8. Inainte dea Incepe probe se face masuritoarea pescajului dup marcite 4e pesca), fdeute de Iuerdtorti ce se gisese In blrel sau pe plute. Flecare miisu~ ratoare a’ pescajelor se face concomitent pe toate cele sase mirei de elte di dobservatorl, Aeeast& masurdtoare se face de tre! ori. Din rezullatele obtinute se face media aritmeticd. Dupa terminarea probei de stabilitate se procedeaz’ Wefel Pe bes pescajelor definitive se determini linia de api in timpul exect tril probei de stabilitate si se calculeaza deplasamental corespunzator A $i abseise centralui de carend ,. Valoarea glsitd pentru z¢ determin’ concom\- ten s abselsn central de gute al navel, ntructt mova se glsste tn ec bru Dei Se consider’ sectiunea transversal @ navel avind balastul i" pentru proba de stabililate ambareat eu firul de plumb instalat (Cig. 21.17). Deviewa firslat cw plumb este masurati dupa diviziunile unei rigle me- trice, fixate peo traversi orizontali, care se instaleazit pe lajimea navei. Pentiu amortizarea mai rapidi a oscilatiilor irulus eu plumb, acesta se seu- fund Tatrun vas eu api sau motorin’, Proba de stabilitate consti In deplasarea la un moment dat, a balastului orizontal 51 transversal pe nav’ pe distanfa 2, care poate fi masurat’. Din feast cauzi nava se va fnclina de un unghi oareeare 0 care se mlsoard cu ajntotul firelor ev plumb. Pentru cazul acesta se poate serie: ” 180 unde} — reprezint& tnalfimes _metacen- tel transversalli fo eonditille de proba. In relafia de mai sus, toate mérimile int cunoseute afara de f'eare rezultis wi ig. 21.12, Insoles tran ou pom | Operatia se repetti de clteva ori, 1S probe staat transportind greutales spre un bord 9i 280 spre celilalt bord, La fiecare inclinare se mascara unghiul de tnclinare co ele trei fire eu pluimb gi ia media aritmeticd a indicaliilor lor. Determintnd astfel fnalfimea metacentried transversala din experienta ha fi harttenty in care se pot socoti r si z eumoseute exact in mod practic dup& curbele ele- imentelor planulut de forme pentru cazul peseajului medi masurat al navei in ziva probei. Cootdonata centrulii de greutate se giseste din expresia syarttech. ArLicat ‘St se delermine alpen metacenriet a nel nave care are brat stati inital {510,086 sh ungnish de tocnare Om Sa oe caouleze tnitines metacensih transversal gt lontudnall a nel nave de Deve et 80m: Bus on; LAD 8m, dupa aenare greta ty=2,8. Content Ue ttacle an vembtonrele valet a0, gf 30.85, [rota] 4 Ova platste ce diferent atta stele peel prove dygmt.85 mf peeat Dope djp=240m, Sh ee determine pesca pentru alas deplosament, dact nave Distegte pe ehlla reap Larges navel L680 m sl abscan centrull de grentate tas [an2aam | 1h, Oonava ovat are rmatonretedimensunl principale L=A8,0 18; B=8.2 3-20.86; h=2.8 og! DeOD en. SA on calesleze momeata) de tnelinare pentru 1°51 ‘momentul de tleth pentru tem. [aca em | 1. Si se gsnscd angi de Inelinare wel nave de pang, died pasngett tm mim Ge ab ve depluearhtatran hora feapul deplnsritpacagertor tn bord ge vt Toa I=4,0 em, Grentaten unl posnger ct Dagne ote de 00 daN, Moment deinclinare pentru un grad este de 82-408 N=. 90 4. © nevi mists are armitcarledimenson!printpale L=80,0 m; Be86 m; de=t.6 mi 300,07; sp= -0,88 m. elite retacentrce stl: Ay1,8 mg Hy190 m. Pentru moderniaren navel eat sncstr Ad etofocalacd motonle pelelpale. See motorul de greutate w=30> 108 dats 20 stots y=20.0 1m; gj= ~2.2 ms =28 0 lar dupa deplastre=y= 440.0 me, Hey=36m, St ce determine pesajul avel dupa ceplasarea ‘oer | temas m | 1 Un cargou maritim dupa ambsreirea incite! are Indies metacenri tran ‘veld Aym0.1 m. Deplssmentul nave ete de 3 800° 10" CN, fa ape Us plaice de plindtnodresturd Aw O60 sn of pesca ‘Ce cantitate de halt trebele Introd tm nav petra ae tnlimen metacentced Ding e203 m7 Ordon ‘entra de gretate eni25-10° aN | 1. Un vas pasgerMuvial are srmtossle dlmenstunt i lemente de cea! B50 mi; d=0.9 tm; B~004; a Os78; Ned.1S m. SE ve determine pextate turer ‘pagerilor care pot 1 ua} pe punts, dae coordonta central de gretate 2.5m, {m coud ca tinea mecentied of au He mal mlsd de Om. ‘eaaot aan | 1m. Un petroller fluvial cu deplasamental do 15-408 da are o magaie pent chide cu 12400 ml b,0 4. Dack magna se tnpleen fede ae ht eu y0,83:10° nem avindmupratna bert eth, tune slimes meacentld travers hg ‘W0.8 m. Sh 0 gine ce valeare va aves Iniimes metacentrck ae In maparle se onteasd um perete despriter in plamul dametral bm 1. © macata plutteare are corp pontonsla defor parselipipeicd eo dlmenstonte 1+ D=45.0-9,0+2,0 m. Grostaten pontenalul W,~8: 10" aN; eordonata com ‘ral de geatatex;=0,85 marcia delet are srevatea 780 KN ql coordnata miro de gretate #j=7,5 m. St se plsuacd idle mtsoentrioe ae acetal ‘tm condiit de latte pe apt dee. [n2aem | | H=14.65m | 1. STABILITATEA NAVEI LA UNGHTURI MARI DE INCLINARE 1. NOTIUNT GENERALE, Intcuelt Inclindrile longitudinale ale navei in practied nu sint mari, se ‘va examina stabilitatea la unghiurl mari de inclinere transversal 282 Aga cum sa constatat, inalyimes me- tacentict longitudinal Hy este mult mat mare decttInalpimes metacentrieltrans- Nereald ly $1 Denttu aceasta In condtil normale de navigate toate mavele lat Stabile ia raport em sxele de Tnelinare fone itudinale. Din nceleasl consigerente tn Sindee longitudinale sine Intotdeauna mai mit deeit cele tansversae Inacesteapitol ee vor studia inclink- tile navel tn plan transversal. Datoritt besimetriel jumstaitor din pupa 48 prova aie navel, la Inelindr mart Cansversale Inevitebil' ver apatea gi deplasirt Tongltxdinale ale centrului de carens C, Bice curba centrelor de earend in cealiate nu va fio eurba plans 9i deci va Spares o fuclinare longitudinal, Gestul de mica, cave se poste negije. Se va insidera apadar eh asupra navel aclioneazd tot timpal un oareeare. moment Guerior care va menfine nave astfel cd axa longltadloald ox va rimtne para {eis cv planul phutirl O astfel de simplifcare, practic, no duce la erori math Invresulateletnale, deoarece Te formele obigite ale carenel navel deplasaren longitudinal a centralot de caren, datoritsinliniilor mari Uansveraae, este melngemnets aratudialstabsitaitnavet ta unghiuri mart de fuelinare i caleule mum pot fi Tuate In consideraie presupunerile fdeute la examinarea stabiitati In Tnghturt ict de telinare pf anume: eurba centielor de caren este 0 exrbé de Tedumfesing Gu reea fez metacentral transversal M ‘yi pistreazk periia con- Stantiz Taille de aph ocarene se Interscteazh pe 0 dreapts care rece prin tentrele lor de grevate, ‘De aocen i aceasts situate se vor ava fn vedere umdtoarle: deplasarea veal’ central de caents pentra fleeare posijle neliaata a navel trebaie Consierata pozifia reals n metacentrulut Wamsversa, ca. centru de cieburd Corespunrstor cote! i ura Tinfl de ap actual i wnghi deena de incite, nu ponte dosl dint dtl ca deapta Ly, prin punctal F,ecea se facut penta foclinerea transversalé ({ig, 2118) cl eate eeesar dea deler~ taina porits el prin caleulul real al volumilii corespunzator. Dect lina de 5 Tetuals oe troceparatel et linla£4L, situindusse mei sb sav mal Jos covespun ator eu Lily sau LiLs. Aceste coneldera}it nu mai emit st se rezolve stabii= taten la urghiurt mar de nclinee prin Uilizrearelalilor metacentriee de st Diltate fo care intel taaljimea metacentieh hy ek alte metode cx se Vor eA falta tal jos. ig. 21.18. Lint de ap tn cal stabt- At meh ela tee 2, BRATUL CUPLULUI DE REDRESARE ‘Se presupune ¢& mava s-a inelinat Inspre bordul drept cu un unghi mare 6 (fig, 21.19), Centrul de caren C se va deplasa dupa traicctoria sa in punctal (, caruia Hi corespunde deplassrea‘metacentrutui din punctul M in punctal My dupa traiectoria sa, Forfele care acfioneazs W si yA formeaz’ un eupta cl rafal GK care in cazul de faf nu poste fiexprimat prin tnalyimea metacentricd transversal MG—ho. _ Pentru a gisi expresia analiticd a bratului GR, se va plasa originea coordo~ natelor in puneta C51 se vor duce axele yez, ea In figura 21.20 apoi se vor nota uv si #coordonatele punctulul G, drept coordonate variabile actuale. Se mai com sider apot dreptele auxiliore GH si GB, prima paraleld eu GK, iara doua perpen: diculara pe linia KG. ‘ecste drepte din constructie, sint tresate. a unghiul © fof de axcle. de coordonate. eo Bratul: GR =Cl— 2130. Dead de sabitate none La rindul su segmentul CH se deter- furl mart de inclioare tramversaia. mind ca stima.proiee{iilor coordonatelor ay si pe directin CH, adic&: TH=y cosd-+zsin 0, iar segmentul CE, ca proicctia sogmentului GC, adiet: ‘TR=GT sin 9=a sin 0. Substituind, se va gist expresia: TR=y cos 0-42 5in 6—a sin 9, Pentru utilizarea agestei relajil trebuie 2% so cunoaset exprimares coordona- telor y si zea funchii ale unghiului 0, Dacit se compari aceasti expresie eu relatia brafulni de stabilitate GR — ‘mtg sin 0 pentru unghiuri miet de Inclinare, iar hy se tnlocuieste cu hy=ry—a, se dbtine: Fm (r4-0) sin 8~ry sin Oa sin 0. 21.36) Ultimul termen a sin 6 este acelagt tn ambele expresi i se numeste braful de stabilitate al greutitii, Intruclt acesta depinde de inaltimea — ya" — a centrului de greutate (punetul de aplicare al rezultantel forjelor de greutate) deasupra centrului de earend. Ceilalti termeni sint diferifi gi se numese drafele de slailate ale formei, Intraitdepind de y 91x sau rere ta rindut Tor depind’ de contural compu (yest 2rd ase aap he a Figs 21.20, Geatol de stabiitates 20 Se noteazd brajul de stabilitate cu 1, brajul de stabilitate al formei eu f, $1 Draft de stabilitate al greulalii eu [jz s€ poate serie nips (sz Dac se vor reprezenta grafie functia Gi 08 OF fz sin 0a sin 0, acestes vor {i dons curbe diferite reprezentate en {a figura 21.20, B), Aceste curbe coincid in partea lor inifials,fapt ceexplic’ posibilitates de'a Utiliza formula metacentrica a stabiliayii { pentru unghluei mici de inelinare. 8. EALCULUL COORDONATELOR CENFRULU! UE CARENA ‘SHAL METACENTRULUT TRANSVERSAL S-ay notat anterior eu y si 2 coordonatele centrulul de caread pentru un tunghi carecare de inclinare 8. Pentru caleularea aceslor coordonate trebuie se giseased exprealile lor anaiitice ca functit ale unghiului 8, Pentru aceasta, ighiului O i se va adiuga o exestere infinit mica 30 edreia fi corespunde depla- sare punctului C, pe traieetoria sa in punctul C avind coordonatele y-+8y 1 Fybe ig. 21.21, a). Metacenteul transversal M, se va socott ca este scelagi pentru centrele de earena C, s1 C,, ea pentru puntte care stat Infinit apropiate fntre ele. Se noteazs eur taza metacentricd transversalé MyCy cao matime variabila. Tangenta la traieetoria C in punctul C, trebuie si fle Indreptatit sub lunghinl 6 fafa de axa y conforin proprietajii acestel curbe. Laindu-se In cons derapie trlunghiul CEC, se poate socoti c& ipotenuza eurbilinie CC, eoinelde cu tangenta in punctul Cy, dat find valoarea iafiuit mict @ unghialui 30. “Aceasta Tnsemand ef unghiul Ia viiful C, poate fi luat egal ex 8. tn acest az se pot serie relatile: By=CyCy 08 8, 3, =GyG, sin 0, ipotenuzs CC, poste {1 determinata prin unghiul central sf anuine: 6,C,=288, Relatiile precedente vor aven forma urmitoant: By =r cos 686, 3, sin 638. Coordonatelecutate ye determin ca func ale unghalt © i astnu-x sua acestor expresii se poate serie: “ com pais y= Srv .cos 030, Dac sar eunoaste pentru ry o relatie in functie de unghiul @ problema ar szolvati. Se cunoaste pentrn ry o singurd relafie: re = 2%. n . Peat aceasta se ullzessh 0 metodh. grafoanalitel gt anume: pe pic goles lmao ome er acpi greta pancake lor de gpl lecare 10" In fintle ghia a aller answee de la. Ola 0° (Cig 21:22) obs, oie esarreealt ‘Unele din Tile dap dite tte volumeleimerse cae slat egal ca deptestnenta iii stand senten edule deplaite parte eu he hee cari gar, eaten se obfine on aeplannment de sola eg Mosinee Petra toate le dept ordontelcpentr fet coae wo pate oka fentorm relatetconsscite pentra momentcle de incris; eevee de ap Ae pot determina apot Valorie cospunsitenre cesses metaceahes 43 neem PP OT BR Bt ee eet Plana vertiat at plana de forme entry caalt stl ght de al ne penta LQ waht 286 transversale ry,sy ete. Acest lucru permite de a gisi un sir de valori ale func- tiilor din sums r cos @ i sin 0 penten valorile alese ale uaghiului 8. ‘Avind aceste valeri ale funcfilor din sums, se poate aplice regula trape- olor Ta ealeularea sumelor avind Timita superioara Variabila wiliaind tabelul sischema din capitolul ,planul de forme". Aceasta va da posibilitatea obfine- Hi valorilor eoordomatelor edutate y gi ale centrului de caren pentru unghii- File 6 descmnate de inelinare. ‘Aceasta va permite, pe de o parte, de a constrii traicetoria adevarata C, Jar pe de alta parte, de a calcula valorile corespunzatoare ale bratelor GK gi de a construl diagrama eorespunzitoare prin punete ‘Pastrindu-se sistemul ales al axelor de eoordonate raportate Ia pozitia ink Ha centralul de earend se vor nota eu y §1 2 eoordonatele metacentrului trans versal M, ele flind variable. ‘Din Gonstructie se pot serie urmBtourele expres pentru aoeste eoordonate =r sin 05 Larter cos 8. sy cu £ eu valorilegisite anterior, se poste serie: vaEr cos 3 6—rsind, Za Sir cos 08 O47 e088, Praetic, ae caleuleazd un rind de valori ¥ si Z, pentru unghiurile de tnelinare transversnld 6, utilizindu-se in acest seop rezultatele ealeulelor precedente. Pe Daza acestor caleule se poate constrai, prin puncte, traiectoria metaeentrelor transversal. 4. DIAGRAMA POLAK A STARTITATIL Utilizindu-se rezultatele caleulirii coordonatelor centrului de_careni gi ‘metacentrului trensversal, se pot construi prin puncte traiectorile @ gi Mf aga cum se obpervi tn figura 31,25, Prin definitie traiectoria AT este loeul geometric al centrelor de eurburd ale traieetoriei G. Tn acest eaz dae so va tndoi o right flexibild dupa forma curbel M gi se va fixa un Tir avind lungimes AYG ta punctal M, atunel la desfagurarea Firu- ni Intins eapstal Ini liber va descrie traieetoria G, ea evoluti a eurbei M. Dupa proprictatile accstor curhe razele metacentriee sfnt normale Ia eurba C si Jn aeelayi timp tangente la curbs A. ‘Dacs din punetal C (central de greutate al naves) se va cobort o perpendi- cular pe razele metacentrice, atunci se vor obfine In mod corespunzitor brs- {ele cuplurilor de redresare pentru unghiurile considerate de Inclinafie trans- versala 8. Unind printe-o curbé_variatl punetul G $i bazele perpendieularelor Ky, Ky, Ky ete. se va construi diagrama polara a stabilitaji care permite a studia ‘variafla cuplulul de redresare si ao determina pentra un unght oarecare de tn linare. 207 3, Dlagooula polra a subutay. 5, STADILITATEA STATICA 14 UNGHICRI MARE DE INCLINARE, Diagrama stabilitatt statice. Valorile coordonatelor centrului de caren y 31.2 find caleulate, se poate objine pentru un sir de valori ale unghiului @ Imarimea brafulul de stzbilitate 1=y cos 0-4 sind 8—a sin 0. Apoi se poate ‘constrai graficul acestei functii f=f (0) fotrun sistem de coordonate reetan- {gulare (ig. 21-24, a) eare reprezinta diagrama de stabilitate static. Scara axei Absciselor este conventionala. De exemplu, un centimetry reprezinti 5°, 10° Sau un mums oarecure de grade. Scars axei ordonatelor este liniark si pe ea se 1.24, Incl static: ermingeysnghrle de falinne tanevrs ile reprezinta momentele $1 brajele 0. Aceeasi reprezentare grafich pbate fi folosita ca diagrama cuplulai de redresare, doterminat dup& relatia: Adieé ordonatele diagramei vor exprima Ia seara corespunzitoare: fie laf (0), fie Mya=f (@): Aceastd diagram are ma multe pioptietiti: Proprietatea 1. Maxim diagramel determing unghiul maxim si momental de tncligare maxim Ia Tnclindrile static ale navel, Pentri a demonstra acest Incru se va considera unt moment de inclinare constant arbitrar Moy care este aplicat static. Se va determina cu ajutorel ingame gn cftpunnitor de acinar, Ail ev rporta pe gags ‘oprezentarea graffed a momentolui do incline, 1a S247 Mg (Lig. 21-21. B). Inveazal particular cind Myyqy~conotancavunes 51 reprezentares rafied a acesiia Vio lie orizontald dreapta. ‘Sub achiunea avestul moment de fuclinare uava se va tuclina ping Is un Gareeare, care poate fi determinat din condifile de echilibru, adied onditile de egutate ale momentelor cuplelor de rediesare 41 de fneli= ‘Pe diagrama acestuia Ii corespunde punctul de laterscetic al graficelor ‘corespunzatoare $i este evident ed sbseisa de intersecfie vada unghivl de fneli- bare ciutat Examinind figura 21.24 8 se observa ed existd dowd astlel de puncte de inci A.B pin are pot Fgh dud soup ~ ung tei, 10. entra analiza cole doui solu se presupune oi se adaugt unghiurilor de inelinare 0, $46, reptert infiniti. ‘Daca raportal Inte momentele care acfioneaz% va fi astfel, ok nava va tinde si se intoare in positia et ini[ial,atunes aceasta va fi un éehilibru sta- gsi contr — ecilibralva hasta eiereeen Se aplica rafionamentul Ia Lighra 21-24, 8 dindu-se unghiolui 8, 0 eretare {209i dicindvseo ordonat corespunrateae Nimes observa eh eu de rea sire este mai mare deciteuplul de inclinare 31 prin urmare nava va tinde se Tatoared le porifia eu unghful de fncliare 8,. 18 mod analog se 03 unghiulul 0, o erestere — 80 41 ducindu-se ordonsta Na se va gisi ed euplul de inclinare este ‘mai mare dectt cuplul de redresare 41 deci nava nu va mai rkmine in stare do ‘epaus, ci ge va inlina, pind cindse'va ajunge la egalitatea momentelor, adel ‘ava va tinde ose tntoaret tn postia de sub unghiul de tnctinare 0, Astfel, ace departare de la unghiul de tnelinae O, dvee Ia atoarcerea nave! le nese Unghi, deci aceastd porifie de ecilibr este stabil Faelnduseacelai ratiouement pentru unghit! de Snclinare Ose constaté A orice depirtare dele psitia de cehiibra 6 nu duce le tatorneiea ce scent unghl, dee} aeeosttpocije de echiliru iu este stabllée Se ponte ttage urmitoareaeonclusi: pentru punctele de pe ramcaascen- denth a diagrames de stabilitate statied porifile de echilibra vor It stabil a Pentru punctele de pe ramura deseentenda vor fi nestabile, Tnrucit maximal diagram, punetsl Cy represintd pct de trecere de Ja rantura ascendenté la cea deseendenta, este evident ca tangenta Ia diagranea sn punetul mexim represnta graffeul momentula de Incliaare sonsant mea, ate poate fi aplcat la nav In inelinrile statics. Dect ondonnts memnnetal Alagrame\exprimé momental de faslinave maxim apileet static Blent "fr sbovia scestut punct reprezinta unghiul maxim al inlinsrlor ait Propricalec @ 1-4. fw apropicte origin sstemulut de coordonste dee seam stabilitjil e poate asunila cto line creapta, Prin urmare Is usghtal Imici de inclinare studi diagramet se face dupa elajiametacentried 9 Sebi ti May y-h® unde 6 est unghiut de Inelinare, tu radian. De asermenen momental My ls dock 1=H0, Duplt cum se observi, dependent fntre rafal stabiliaistatice $f unghtul de incinaze este de gradi iti, adfet In aceast zona diagrama sepieeiee Tine dreaptas Proprettea a Ita, Daci se construieyte o dreaptd OA tangent fa origink 1s cura stabilititiistatice (0g. 21-25, aceasta se ltersectesed ou pespecde lara la ahscisé intr-un punct care la seara bratulti stabilitafit determing Indie times metacentried inifiali. ‘ 4 1 « \ ts a3" ° e Fa we 4 af he * Dingrama tip de stabiiate state Se agar pe axa absciselor unghial de inclinare egal cu un radian (67,3) sia acest punet se ridied o perpendiculara pe sbscisi. Se crthoagte Ih 8 far Bpga — deci: dics: Din trimghist 042, AB=573 tae tm apropierea originit coordonstelor, diagrama stabiliati statice repre- sintho dreapta 91 caprimd dependents dinte beajal sabiligi sistice Tore itl de inclinae. Tangents tnghfalal de tacliage al deptet este Deoarees in origina eoordonatelor diagrama si dreapta OA coined avind scoeasi tangent, urmeszi ed: 5-72 dw a8 Din cele dour expresit se observa c& 7B—h. Fiecare navi de transport trebuie si alb& dlagramele de stabilitate sta- tics constraite pentru eazurile cele mai earacterstice de Incareate @ navel respective, Pentru fiecare nckreare, deel pentra fieeare diagram, trcbuie 54 corespands tun pesca} determinat gio povifie determinatl centriful de reatate evident ci diagrama poate fi‘construité separat tn eazul tn care eentrus de grentate al navel enincide en centrul de caren (a-0) pentru brajele sta: bineayit de forme [py eos O4.z sin, In acest cat Dare 1 Uewardisgrama depinde mu ral de coordonateleceutruc Tl de carend 2 giz, adied mu mai de pescajul navel. Se recomanda aaveasiasemenen 4 ‘urbe caleulat pentru clteva Pescaje deplassmente) ale yavel care sintcaracter Pentru exploctarca ef (i eR ccaatiaindes ae a ae te cure inte-un alt sistem pig, a1.99. curbele brafelor pleghlel de stabiitate de de coordonate (Cig. 21.27) tm fatty rare. ca depleted navel (8) fare pe axa abscisclor sint “"™'(fua" ve agra de tshltate sates ue ratcate peseaele sau deplase- iS iments, lar pe axa ordonatelor Drafele [ee vor obfine curbele Jeo enum eurdele de inlero- sapere ale rafelor stillet Hi? Ge fori sau pantocarene “este earbe da posiblt- tatea det obtine valotle brae {elon seabaitayi de form’ pen- thon pesca] conaberal sat deplasament care pot fiat nite tn timp expat azul smobarett sau debate ad ae eet Sneredturilor vind greutiti {nsemmate in soopul constrain mai rapide 1 diagramel stabi- Iiayi statics. Pantocarenele sint urbe auxiliae ale ebror ordonats exprima fie brajele stabiltetestatcn fic rajele de ssbiitas de forma pentri unghltrl deter Ininate de inelinae in funcfle de deplasarea navei- ‘Pantocarenele sint eonstruite de etre proiectant ss tayia tenmity core este predati navel ‘tm mod sbignut pantocarenee sit construe pentru unghiurle de incl are de 120 ta 90% pentru tiecare 10-15" my Timitele deplasamentulat de Ie Trini (leplasameial In gol) pink la cel maxim eare depayeste deplasamental cel mai mare. | a 0 ‘ig. 21.81, Gunde de tntopolare (pantoetrens), Jud In documen- 6. STAMILITATEA DINAMICK A NAVEI Dack nava st fnclind transversal sub actitnes unui euplu de forfe exte- rioare, aplieat bruse, incingrea produsa se numeste. tnclinare dinamicd. tutru- lt eate caracterizata de o vitezd unghiulard vizibils. Pentru a determina un~ pind la care nava se va Inclina sub actiumes scestui moment, trebuie Soc examineze diagrama stabilitalil statice (Cig, 21.28, ). Fie cuphul exte- Tior M eare aefioneazt asupra navel eu o mérime constant, fa acest eaz repre- Zentarea grafiel a euplulut va lua forma unei linii orizontale drepte, care in- fersecteazi Tamura ascendenta a diagramet in punctul A. 1.90, Stabiitaten attic ot named: teenies ib Ons; cape tna tte 9am In cazulincinaritorstatice, aja cum g-2 demonstrat nai sus, aceat punct determina porifi de echlipra stabil, adic abseisa punetului A va determina tanghial de inlinare Oye ebutat, 1a Inelinarile dinamice, ia majtere o vite’ unghinlrd din cauzd of ta incepatal migcari, enplol 0 Inelinare este mai mare deeit cuplul de redre- sare, Datorithinertieiynava, dupa ce va alinge unghiul de Sncinare Oy, mu fe vaopti, el va continua sae incline mai departe. Ins, aga cum se observ dln dlagramd, In avest caz de migeare ullerioara a navel, cuplol de redresare Ve fimai mare decit cuplsl de inelinare. Prin urmare, vileza unghiular 1a tne {lina navel se ve migora gi nava se Va neliaa pink ind vitera unghluara ‘a devent egal cu 2er0 Nava fnsi 1m poate rmine im acceagi pozitie intrucit mu exist egalitate fntre momenteleeaplurilor de redresare ot de fnelinae, Aste], ava va lacepe sige Incline tm partea opts gf fenomenul constatatse'varepeta,adicd nava va incepe ai oscileze, iar oscilaiile se vor stings sub actiunea rezisenlei opuse Ge apd, Osea e vor micgora Ueptat st hava va reveni Ia poztia de echili- fru eare ve fi determinatl de unghl de Inelinare Oy fatruett enplul exterior faplicat dlnamie va deveni momental de inctinae aplieat state. entra a glsi unghiul de Inclinare Ogi» lad la eare va ajunge nava tn Inclinarea ciy trebuie a4 20 ia in considerate Iueral mecanie al momentelor taplelor de redresare side fncinare care actioneaza. Aceste euplari care achio~ hear, avind semone contrari, dau o Vitezt unghiulard eae va fi egala eu zero fumai atunetcind va exista egalitate de lucru mecanic ale neestor doud ear pluri. Astiel so va dotermine Unghiut Ogi» Plectad de Ia expresia egalitatii Indicate. Este cueseut eX hnerat euplului este determinat prin produsal momen tului cu unghiol de inelinare. Lueril elementar al euplilai de redresare va th Bj Myst iar Iuerul elementar al euplului de inclinare: BL, = Mina 36 Insumindu-se sceste expresii in limitele de variafie le unghih de ta zero pint Ia Ban $i egaliuducse, se obtine {In canul particular, efnd Myg)conslant, aceast ecuatie se simplified: ‘ee Sy fed M aid. Rezolvarea anslitics a acestei ecuatii este posibild numai prin metoda de aproximatie auecesivl gl eu conditia ea funetia de sub sumé sa fie cumascutS. Altfel rezolvarea este posibild aumai grafic. Cele dou’ picts ale ecuatiei exprim& suprafe(ele delimitate prin graficele corespunzstoare gi antime: partea stingh a ecuafie! reprezint suprataja OABD, far partes dreapti reprezintd suprafala EDS ‘Se poate serie deci Supr. Oant supe. OBDE Se observ din figuri c& ambele suprafefe au o parte comund si anume supra {nya OABD, care se va exclude, egalitatea precedent luind forma: Supr, ABD=Supr. OFA ceed ce exprima egalitatea surplusurilor de Ineru a unui cuplu fat de eelAalt ‘Renults din aceasta constatare urmStoarea regula practici pentru deter ‘minarea unghiului de inclinare dinamici a navei sub acfiunea euplulul de in- clinare: pe diagrama stabilitei statice se inseamaa in mod grafic cuplul de {nctinare la scara diagramei apoi se duce ordonata astfel ea si se obfina egali= tatea supratefelor Intre graficele din dreapta si din stings punetwlis Tor de in terwectie A. ezulti din cele expuse mai sus, cl unghiul de inclinare dinamici este eu mult mai mare decit-unghiul de inelinare staticd in cazul efnd acfioneszs un ‘cupl exterior de access) marime. In cazul etnd diagrama stabilitatii statice este o linie dreapti pink 14 Ogiy tune are loc egalitatea urmatoare: Date =2 00 (21.38) Este evident c& tn consideratiile privitoare la inelinarile dinamice, Iucrul ccuptului de redresare are 0 importanfa primordialA, gi in acest sens acesta este denumit siabiltaten dina «rave. ‘a Diagrama stabilitii dinamice. Pentru rezolvarea problemelor_privi- toare ia stabilirea diamiet, se poate folesi in locul diagramei do stabilitate staticd si diagrama de stabilitate dinamiet. ‘Daei disgrama stabilitatit statice teprezint® grafic euplul de redresare, im funcfie de unghiul 6, adica este determinati de expres: Mra=f0), iagrama stabilitafii dinamice reprezint& grafieul lucrului mecanie al cuplulut de redresare, in functie de aeelasi unghi, adic in 14=9 (0)= FE Myad0- Diagrama stabilitatit dinamfce are forma din figura 21.28, 0 in eare este ‘trasati $1 dingrama stabilitatit statice. Diagrama eonsideraté are un punct de inflexiune gi un maxim, ceea oe corespunde cu maximul si eu valoarea zero a curhei stablitatitstatice. sntru construirea diagramet do stabilitate dinamic& se utilizears metoda lrapezelor. Tn acest scop, pe diagrama stabilititit statice se duce un sir de ordonate situate la distant egale, eare dau la sear. valorile corespunzitoare ale cuplurilor de redresare Mygg. Se noteaz’ distanfa dintre ordonate eu A0 ‘care exprima un numér gareeare de grade ce trebuie determinate in radieni. Daed acest interval va fi egal cu 10 atuncl A8—0,1745. Caleulele se exeeuth ‘conform metadei trapezelor. Pentru a gisi unghiul de tuelinare 1a momentul de tuelinare aplicat dina- mic, pe diagrama stabilitatii dinamice, la aceeagi seara se raporteaza grafi- cul Inerului cuplutut de tnchivare, Abscisa punctului de intersecfie a acestor ‘douti gratice va da unghiul eiutat Ogiq. 298 Fig. 2.89, Delormioatea ugh. Ifa inliare Cansverale ‘iagrama stanley dina, In earnl particular, efnd My=constant, Iueral va fi exprimat prin uurmitoarea expresie: Iy= BM Mia dick gratia va. avea forma unl drape ot tse prin ovgien coordontelor, ih Ceicentaunghuir ega Bl " As ape trap ioe HbA na, eteneara'n sent cop de Insemna pe axa abeclelor un radian, adiek segmental care exprim’ ia seard unghitl egal eu 57,3 a duce ordonata cotes- patton. Tnsemnindn-se pe ea, la scara ordonatelor mirimea M,,; sub forma unui veterans wn are dee wi Ma ft iucratol cuptului de tnelinare. In acclast grafic este reprezeatat unghial de aoe ara peak acumen omental consiert determi et at ing itcrete clo deus gral. Pe accel dag abecin panel a i eienentl masini ieliniietnames (1 0). Se ae ON (ig, 2-20. in exza eget momentull Mia Besar pent imi denisd tangents OM, dann erin cordon Beate ype Pei agit olamnts Ate, absie puta de tangent we ese gh mt eta, maa a tela anni Gamma ‘front peste tangent are ctespunge cut radin exprie monet Sedna soa fe teliahiedirice Mu jel salKA}l diame, ral eplal de sedesare, ojo cum #8 Diets este eprint pi: y= 3 Md FE WED, sau scofind pe W fn afara sumei, find o constants, se obfine: L=W 5130. expresia $180 este numithBraul de slailale dinamiet si se noteaxk ow di Pentru a se gisi expresia analiticd pentru bratul stabilitiil dinamtce se ‘ya considera nava In echilibru sub aejitnea eelor dout forte: greutatea W si Torta de {mpingere yy. Aceste forke de sustinere sint verticale $i fac parte din categoria forfelor avind un potential, si prin urmare Tucrul lof, 1a tnelinsrile navel depinde numai de poritile inifiale fi Finale ole punctelor de aplicare simu de dromul efectiv parcurs de ele. ‘Stidiind expresia glsitt mai sus pentru Iucrul cuplului de redresare, adic L-Wa, se poate spune, c& braful stabilitifii dinamice d exprima In mod fiaie cregterea Gistanfel pe linia verticald Inte central de greutate al navei gi central de e2- real, provocati de Iuclinarea navei cAriTouuL se SCUFUNDABILITATEA NAVEL A. COMPARTIMENTAREA NAVET vaya, am constructe, trebule sé aiba asigurata proprieuatea de agi pib- ‘tra calitajile sale de flotabilitate ba cazal imindarn tmor compartimeate ain Interioral acestela. Impirfires navel tn compartimente in aya fel ea aceasta si-gt pistreze ated gi callie de flotabilitate se numeste compardimentare. Compartinientatea este previuta pe toate navele maritime, fri excep- tie, taet gradu ei, adies gradul compartimentiril nu este acelayt pentru dife- [Hie tipurt de nave. Compartimentarea este determinsL& de probabalitatea unor varilsan sparlari Ia care este supust nava in eondifile obignite de Inera, Gradul de Compartinentare depinde de: destisia navel, dimensitnile el, tondiflile de navigefi, valoarea Tncdrcaturi ete. Compartinentares'unet nave se face prin Imparfirea corpulat navel prin pere{i si punfi intrun numar sufilent de mare de compartimente elanye. {earal unei sparturt in corpal naved sint Snondate unl sau mat multe compartiente, din cae causa veriazh pescajul i stablitatea nav Tn cazul ind inclinaren transversal sau Tongttudinoll a navel va fi portanta stabilitatea ei va fi nsificlentd,atunct in seopul Imbunatatiri cl Tifilor de flotabititate ale navel, stabilitatea este asigurata,. prin inundarea Yoith a eompartitentelorcorespinattoae, Peatra alegerea raftonali aeestor Compartimente tebuie si se efectueze caeule corespunzatoate. stal B. METODE DE CALCUL AL PESCAJULUL ST AL STABILITATIT NAVEI LA INUNDAREA UNOR COMPARTIMENTE, Determinarea peseajului si stabilitayii navel la inundarea nor compar timente se poate face prin dow metode: "se poate socoth e& datoriti unei sparturi nava a imbareat 0 fneirli tara Tichida egal in greutato cu greulatea apel eare a intrat in eompartiment, Aceasts metodi poate fi numitt mefoda amburcirli tnedreaturiés — se socoteste ei nu s-a ambarcat o Inciretturd, ef compartimental inun- ddateste excins din volumul eorpul plutitor, adied se sehimba forma volumulul mers al navel. In acest caz se socotestec& greutatea navel a rimas neschimbat’, jar micgorarea volumului din eauza exeluderii eompartimentulut Inundat tre Duie 88 fle eompensata printr-un volum suplimentar de afundare din eauza ma- joririi peseajului medin. Asttel, deplasamentul de volum rémine constant tn ‘marime dar se schimbi ca formi. Metoda se numeste mefoda unui deplasement constant sau metoda excluderit. Se vor considera in cele ce urmeazd clteva relajii de calcul pentru deter- ‘minarea unor clemente de baz relative la peseajil gi stabilitatea navel, deduse ups eale douk metode. 4, VARIATIA PescAaULUT WEDI Se presupune eX nava fnainte do avarie a avut un pescaj mediu ¢ (tig. 22.1) far suprafata Tiniei de apa este egal cu Ay. Se presupune c&compartimentil fnundat este in comunicafie cu apa exterioara, astfel ed nivelut apet In el coine cide cu nivelul apei de mare, adiea eu planul lini de apa. Fie » volumul compartimentutut inundst ping la linia de api inifial, iar A suprafata liniei de apa a acestui eompartiment. Aplicindu-se metoda ambareiril greutafilor se poate scrie pentra fia pescajulul medin expresia: Greutatea apei care a pAtruns in compartiment va fi way (0488 d) ‘Dupa substituire, se poate serie: sau dup& reducere: is td —*_., wd : : FES care pre ing 8.8. otic pt ‘nels cna etal peas smentatnvel neasealeiael psec Isil"prin metoda sinbarciitgreatdion. al prin'melodadepinamentaler speneey La aplicarea metodei deplasamentulai constant (ig. 222), se:poate si se faci egal volumul —v— cu volumul suplimentar datorit majorarii peseajulti mediu adiei= p=(4y—s)3a de unde a= dick sa ajuns la acelasi ezultat, Deci, relatile finale dau rezultate identice Independent de metoda adoptati, evea oo este logic Intruclt variatia observats fa peseajulli are o mirime deterininats. UTA INKL IETACENTRICE TRANSUERSALE Pentru determinarea tnalpimi metacentrice transverse, se va lua In com siderare, pentru simplificarea ealeulelor, inundarea dublului fund. al navel fri si éxiste o suprafatd liberd a lichidului, gee va determina variafia nate timit_metacentrier Se vor folosirelafile de caleul din eazul ambarekrii de areutat si se va determina Indlfimea metacentriel astfel: ot ria (Ot a) B La utilizaren metodel deplasamentulul constant so va sétle o expresie generala entra variafia.inalfimii metacentrice transversale sub forma: thatr43y—B. Considering fciritura navel meschimbati dead, ind conturul navel este dept fa limitele de varie pesajaat ‘moments de Inertie ale linilor de pi Snail finale pot 1 haentess dct Bo, Th acest car, th=3. Pont agi pe Bese va sve eeuatianomentlor state ale volelor fatd de plano de beat“Beunia volmelo are formas vev-rt cae: ete volunul ders sl save tanate de avares YS vohumat mere al navel dapl avis Y= Volant compartments Inundat; © = Solum strotitat afundat suplimentar in oph ca renaltat al Afundisit nave Galmarine yoy’ si ome Teuaia momentlor va avea forma: Veta: gente (a+) Dect tnsltimea metacentric transversalé final& dtintivs va Robt Set u —) pacindice reultatele objinute, ¢ observ ci rezltd deplasamente gi Inglfimi metacentrice diferite in funcfie de metoda de ealeul adoptat’, Tre- buie menfionat Intotdeauna dupa care metods au fost facute calculele 8, COEFIGLENTU STAMILITATI TRANSVERSALE Se vor serie expresile pentru coeficientii stabilitagit transversale wtili- zindu-se ambele metode. Gonform metodei de ambarcare a greutatil ry reall J] (4), —(W bu) ho E(t AE )- Dypi meted deptasmentta constant WW [ay (¢+% a] = Whbo(es Wh +0 (a+ $ —. Se observ cf rezultatele sint identice si deci: (W420), < Why Astie!, cocficien}ii de stabilitate sau momentele de redresare propor- fionale tor, nu depind de metoda de calcul. Unghiurile de inctinare vor fi identice, daci caleulul a fost executat corect independent de metoda de caleul adoptati, _ Rezultatele obfinute mat sus permit s4 40 tragh urmAtaarele coneluzil: Inalfimile metacentriee, objinute prin metode diferite do caleal, trebuic a8 fie invers proportionale valorilor deplasamnentelor adoptate 1a caleularea lor, adiea: Wee Este evident, c& conventiile Gicute la determinarea deplasamentului vunei nave avariate se reflecta asupra marimit numai a acelor elemente ale stabilitifit ei eare nu pot fi dinvet masurate sau observate (inaljimile meta- centrice, razele metacentrice, indltimes eentrulul de greutate deasupra chilei ete,). Elementele stabilitiji gi ale pescajulut navel, eare pot fi masurate dineet (momentul do redresare, pescajele unghiurilor de inclinare ete.) nu epind de conventiile mai sus indicate. Tn eazul inundieit unor compartimente din afara dublului fund, cale- lele se vor {ace considerindu-se compartimentele inundate ca fa cazurile de ambareare gi debareare a greutitilor Jichide eu suprafefe liber Daei se aplied metoda deplasamentului constant se va lua tn conside- ratie miesorarea indltimii metacentrice datoritd suprafejei de plutire pierdute. 4. EALCULUL COMPARTRIENTAMIL NAVELOR COMERCIALE i sufielente 91 a unei Tnilfiml satistdcdtoore a ‘naljimea bordului Wher este reglementata prin regulile conventiei fater- rationale pentru siguranta vielis Umane pe mare, prin fixarea pentru fiecare neva lintel afundirii maxime (linia bordului liber) Taundarea uuula saua dowd compartimente alsturate (In functie de sco- pul, tipul si dimensinnile constructive ale navel)’ nu trebuie 3 antyeneze Afundarea navei mai mult decit pini la linia maxima. Aceasta eondifie To- Toseste la stabilirea lungimii maxime a uauk compartiment fntr-un punct oare= care din lungimes navel, adied se stabileste Iungimea compartimentulut dls- pus, fa Tuagime, simetrie fafa de punetul desemnat prin inundarea efruia se Ne anirena scufimdares navel pia la linia mexim& de imersiume. Tungimile maxime ale compartimentelor, diferite tn fiecare punct din lungimea, navel, sint reprezentate grafic sub forma unei curbe a Tungimilor maxime de compartimente numits diagrama lungimilor inundabile, Consteuicea acestel urbe se face in felul urmétor: pe seara, Bonjean se deseneazi linia limits de scnfundare si tangent la ea se duce linia de.api Din punctele de interseetie a acestel Tint de ap eu perpendicu- ‘a si pupase inseamni marimile t* care se adopti ta funefic de raportul diD: api it 05 | 085D 08 | oj70D 07 | 055 08 | 04D 0.9 | 0.25 Lungimea Use tmparte in trei parti egale gf prin aceste puncte obtinute se due linii de apa tangente la linia limit de scufundare (Qig. 22.3). ig. 2.8. Garba tungiatlor smusdabie. {In felul acesta pe stara Bonjean 20 fopyin gapte Tinll de opi tangente cu Tinia Timmita de scufundare. La ficeate din aceste Vin de api se scot suprafefele cuplelor, se calouleaza volumul deplasimentului navei i momentul static al volumulus im raport u suprafata sechiunii maestre. Se determina apoi volumul si pozitia pe Tungimea navei a acelui compartment 8 elrut inundare creeazi scufundarea navel ig. 22.4. Cube volunelr ita, pln 1a acea linie de aps tangenti ta linia Timitk de seafundare. Volumul compartimentifai inundat se determiné ca diferenta dintre ‘olumil la pescajul pe aceasta Hinle de apa de avarie oy sl volumul tnainte de inundarea compartimentului Vp, adied: -V, Momentul static al volumulul naval pe linia apet de avarie tn raport eu seefiunen maestra este egal cu suma momentelor statice ale volumului tna- nie de inundarea compartimentului si volumului compartimentului inundat ‘gay In raport eu acceagi supralati (séctiunea maestra); Mia My te ‘De unde abseisa centrului de greutate al compartimentului inundat va fi: Mim Se caleuleari nj gi 24 pentra toate cele sapte linfl de apa de avarie st se construieste curba Volumelor limits ve la seara dati ({ig. 224). caPITOLUL ss DOCUMENTATIA TEHNICA A NAVEL Orice navi oe realizea2i pe baza unei documentafii tehnice tntocmita anticipat. Documentatia tehnic& necesara constructiei navelor se clasificd astiels Adocumentatia Aocumentatia } o© studi [ae Projectare —) gocumentayia Documentatia Saas unica | | ~ figa de completare si margrat Aocumentatia | — cartea.tehnologiel chnologiea |) — fluxul tebnologic = buletinut de luera; Ibumele de croir A. DOCUMENTATIA DE PROIECTARE Documentatia de proiectare cuprinde documentatia de studi si doeue mentafia de bazd. 1, DOCUMENTATIA DE STUDIU Documentatia de studiu euprinde: — tama de proiecta — studinl tehnicoeconomic (STE); — proiectul preliminar (PP); = proiectul tehaie (PT); Tana de proiectare stabileste caracteristicile 91 performangele ce trebule ‘le realizeze nava care urmeaai a se proieeta, ‘Tema de proiectare se intocmeste de etre beneficiarul navel pentru ef ‘cesta cundaste ee servicii va trebui si indeplineased nava in exploatare $i In functie de aceasta, poate preciza caracteristicile navel. In czzul clad tema de protectare se Intocmoste de eitre organizatia de proiectare, beneficiarul trebuie si comunice destinatia navel, eapecitatea maxima dé ineareare, volumal magaziilor preeum 41 anumite eerinfe speciale. Studiut fehnico-conomie fundamenteazi tema de proiectate. El euprinds caleule, concluzit referitoare la economicitaten st elicacitates navei ce st proletéard prin preentarea mal maltor variants ese compara, adoptindiae solufia optima. ‘Studial tehnico-cconomic se elaborear§ de beneficiarul navei, se avizeaza de constructor 51 se aprobi de organcle supericare le beneliciarula, Protectul preliminar rezolva In prima tap problemele constructive 9 dimensiuaile principale ale navei, stabiliud solufille de. principiu pentru elementele solicitate prin tema de proieetare, Proiectu! preliminar cuprinde de reguld, urmatoarele documenta: = memoriul expliestiv ce motiveaza alegerea caracteristicilor principale ale uavei, arhitectura uavei, utilajul mecanic gi electrotehnic si'se faee 0 ‘escriere ‘sinteticd a prineipalelor parti ale. navel; = planul general al navei ee cuprinde 0 proieclie lateral gi proiectii orizontale pe fiecare punte, precum si aimplasarea tancurllor sleucturale;, — planul sectiunii maestie, Ia care se teprezinté schematic dimensiunile structurilor principale de corp, grosimea Taveligurilor bordajului gi a punjilor: planul general de amenajare a compartimentalui-masiai in care se stabileste amplasarea maginilor gi agregatelor; —planul de forme al carenci g1 formele navei la extremitatis — teaultatele calculelor de stabilitate, asieta gi nescufundare pentru dife= rite cazuti de ineireare a navel, tn funepie de tipul accetesa: bilanjul energetic din eate rezulld incdrearea usinel electriee a naves, fm iferite cazuri de exploatare, in mary, In stafiouare, in timpul manevrelot ote. Proteetul lente se tntocmesle dupa ce proiectul preliminar a fast avizat de beneticfar. rin profectul tehnie se realizeaza dimensionarea si constructia subansam. blelor navei, coneretizindu-se fntr-n volum de doeumentajit Intocmite con form requlilor registrului de clasificare dupa care se realizeard nava. Documentatiile principale ce se Intoemese fn cadsul proiectului tehnte — deserierea ‘navel! = eganlonajul (ealcule de dtmenstonare); = planal generat al navel; = Planul ‘Se eoustrucfe, inclusty seeblunea, macstra = lementele de onatard pentru eatremitiile navel = ‘estigurata tablelor bordajulu! punfitor si dubla = Gesenele etravel, ctamboulu| gt clrme ~ dstnete postamvtnor mapas prnelple gf catlr, = procesul tehnologic de construtie, eu schema de Imptrfiy 3, corpulat tn sect (plane, de volam) precum 31 sthemele de sudares “Splanut de. forme = Catculete do stabititate,asiets 94 nescufundare, = schemele Instalatilor de’ corp (halast, santind, stins incendia, yenti- lajiey nctenresdesearete)y 1? Gist fund; 04 — planul general de amenajare « compartimentulat — masini = Plana! de ansamblu al posturor centrale de comands de Ta dlstantk 1 mayialor prinelpate: “ealeulul Tiniet de arbor; = Galeulal elie aleulal tubulaturitor instaagior; = eehipament electric si de radiotelegratie: — Mista pieselor de rezervl de invent TZ geberma probelor de ctangeltate a tencurilor = plant catargelor lanal de ansambla pentru balustrade i tem; = Blan liminilor de navigatie gf semnatizare; = plausl gurilor de vigtare; = pilansl generat de’ bocapert = Blanal General al Inataapiel de acostares = planal general al instalatier de" ancorare; = Planut instalatiel barcilor de satvare si de serviius — planul izolailor termice gt acustc = Blau instalation sanitae; = planul seargeriloe de pe punti = Schema instalagilor de inettzite: = Setema instalilor de ventlaie ete Se mal stabil = lista informativa, de materiale; = iste pieselor gree turnate 9h forte; T iista ‘tilajetor ain ara st din import. 2. DOCUMENTApIA DE maz Documentatia de baat este profectal de exceutie al navet (PE) gi cuprinde desenel de execifie si de mola, schemcle ji ceietele do sarcal. Desenele de exeufte au ca sop stabilites formet, dimensiunitor, materia- Ielor si condition tehnice pentsw piesle si subansomblele ce compan nava. Ia dedeaele de exceutie se vepresints gi 20 coteazi piesa (subansamblul) ¢ ompicteati indicator s1tabela de componenja (petra deseuele de subaa- Ssimblu) sInserit conde tennis. . ‘Schemele reprezinth grafic Cunchionarea instalaiet respective. Ele pot fh cinematice,hidhulice, electsice,ternice ete. In lara seereor fefonale, entra constrictia navel se mai elaboreazi 9i scheme eu earacter tehnologic Bir de probe, ca: schema piusirilor de" mont) schema pentru coatrlal user (Roentgen, gamma, ete), schema probelor de elanjare & compart mentelor navel, schema de pltuare ® navel ete. ‘Desenele de montaj stabileselegitura ansomblubui navel cu subensambla- rile aterents, Astel de deseoe tits devnsle de monta) at secilor (plane de volum) desenele de montaj pe cali sau Ta doc ete. Caielele de sarcini indick toate conditile: de executie, de funetionae, de probe, de werifcal ete, cae trebuie eapectate fn timpul fabrcajel nave ondiqt care au sint indicate in standarde, none interac sau Th desenele de execute. 305 20 — Canc ain — er B. DOCUMENTATIA TEHNOLOGICA Documentele care stan Ia boza Intoemirii documentetiet tehnotogice sint cele intocmite in eadral proiectului de executie, Documentafia tehnologici este elaborata de cite atelierul de proiectare ‘twhnologied, avindu-se In vedere uimatoarele prineipii de bara Teducerea ciclului de fabricagie © navel; = redueerea, prejului de cost; = consum de'metal eit mai mie; = eregterea nivelului calitativ al constructiei Pentra realizarea acestor deziderate, se adopt 0 serle de masuri organi- ‘zatorice care depind de dotarile gi experienfa tehnicd a alelierulul respect ca — aplicarea procedeelor tehnologice avansate; —extinderea mecanizieit $i automatizariis = normarea stiifitied a Iuerarilor ete. Elaborarea documentatiei tehnologice se realizeazi in gantierele navale in fara noastri, tn dowd sisteme; “in sistema elasic (anumite santiere); = In sistemal modernizat (ntilizind calculatoare eleetronice). 1, SISTEMUL cLASIC Documentatia tehnologicd cuprinde in general, urmitoarele elemente: = fia de completare §1 maryrut; — fluxul tehnologi = letinele de Inerns — aeseuole de execute pentra scale, disporitive gi veriicatore (SDV-u = fige pentru clementeletipaate; = albume de crores planar do operate a de campletare 31 margrut (labels) 28.1) stabilete pentea fiecare reper i gubuosiabla geo stu allele preluerdtoae del pris fend de fe Tncrare si pin la obtinerea produsula fini Pluzal fehnolpiestabilete dramal pe care tebule s-1 parcurgs mate- Hate dela deport agi) pin moment cad or Sven prose nite, speciteinduese pe flecae ‘operate, col de Tuera sf drunut pseu de produs printr-o schita. F Carte tehnolgid stabiepte in detain proesultehnologie, descr amt- sunpitoperaile $1 SDV-uile ‘cs vor folol, Acct dccameat se fntors teste, in general, la faricaia de sell mari a unor pese complicate dia Punet de vedere tchnologie hnenLittinal de urn stabiete nome de tinp pers fale operator de Album de crore (ig. 28.4) est um dociment specific sctet de exp si cuprinde medul de aapunere& elementelor ce unneosa aft decopete ia, Snensintle table, tel init sk ae evite Plereree de material 306 BETTS 1 60638 me 219089 Por oe Poe 30 |P2 evosss|| At sune93| Ate [mee 10889 a eres bee it fas £10885 i 70 810888 Bee if Cowr | eecae Pasaneiy 198 PL SDE Bort Pasereit 18 PL 610835 post Pasgrelt 08 A BOBS goed facereld £$8 P8089) pose ig. 22.1, Faale de album de erite, {In afard de documentele indicate mai sus, tn atellera au sectia respectivi se mai intocmese umitoarele dorimente tehnologice cae servese era de evident, urmirive si control al producti ify ie conmumn’specife de material; = tiga de manopecdspecitiens, = extras de mteriie (pent stabiliresconsumulutunuf amamit mate- rial pe produs): Pita SDV-urilor (evident centralizati; = iste pieselor care se exeenth prin cooperares = tista pleslor care se compart in comerts T fig ineopie penta Iocast unkeate; 2, SISTEMUL MODERN ‘Santierul Naval Galafi a introdus sistemul de prelucrare a datelor cu mij~ wa tieder eat nee nae cee ae =e YOINOTONILL aay TrONAW AVAIWAIAS VOINHL aa dTANYON VioaasaM wor as eee wiv, cam, ~ oa WIRE — tesapo1 Lmusuyae 18 aUVETTANOD sa ySr DNS = Hist) "ROTO ve 1a-TIavE eer ITM, ‘TABELUL 235, = Vista de Tuer = putetinil de hueru Cartea tehnologicd de manoperd (tabelul 28.2). Se intocmeste de tehnologi In doud exemplare, iar pe verso are tabele care permit atelierelor si find sor cviden{a buletinelor de Iuert (labelul 23.3) ‘Cartea lehnotogied de materiale (tabelal 23.1). — Se intocimeste tn dowd exemplare tot de tehnolog! §i ate pe verso tabele care permit alelierelor si find evidents Honurllor de materiale (Labelul 23.5). Gamande eect se reed Ta piel iit este Intact 1 dona exemplare. “Lista de luerdri serveste pentru lansarea si urm obieclul unei fige tehnologice ‘Buletinul de tuera este wtitizat numal pentru luerlri ce se exeeutd in cord individual sa lueririlor e@ fac CariroLun LUCRARI DE TRASAT A. METODE DE TRASARE 4. NOvTUNT GENERALE Suprafata exterioari a corpului navei este foarte complicaté gi nn poate {i doterminata analitie. Pa reprezinta o suprafata complex eu eurbura dubla, putind {i reprezentath tn mod graflo prin plannl de forme. Forma parfil imerse @ navel trebule s& fie astfel construité Inclt aceasta si opund o-rezistenfi minima ta inaintare. Plecind de la aveasti necesitate s-au stabilit forme diferite, depinzind I 51 destinatia navelor. Astie! navele de pasageri, care trebuie si Tea lizeze o vitezd mare, au corpul mai fin, comparativ eu navele de marfuri, Ia fare economicitatea pe tona marta si mila este eel mai important factor. Comparativ cu navele ce navigheazi pe mii si oceane, eele pentru navi- dati neon presinlfomne ma pin, eu Fundl plat (cndionat de adtn- fimea apei). Lucrarile de constructie a corpului navei Sncep intotdeauna cu trasarea plamslui de forme din protectul tehnic, Ia scar naturala sau la sear redusi (de regula 1:10). ‘Din schema de mai jos rezulta operafiile principale care se executa in ¢@- ddrul luerdrilor de trusare. ‘Trasarea la sear naturalé se face inte-o sala special amenajath (sali de trasaj), pe un plansew din lemn, unde se exeeutié apoi sabloanele (51 mache- tele) necesare pentru confectionarea elementelor constructive ale navel. ‘Trasarea Ja scard redusi — melodi modernS, aplicaté si la gantierul na~ val-Galaji— se face, de asemenea, intr-un atelier special destinat acestul seop. Dupa trasare se executi cliseele nevesare pentra executarea. detalilo sau Se scot elementele necesare eonstructiei sabloanelor in vederea fasonirit Aablelor gi a profilelor. In ambele situapii, trasarea planului de forme se face pe trei plane prin- cipale de proieefie: vertical longitudinal, vertical transversal sf orizontal, ‘Aceste plane se aleg intr-o pozitic bine definité fata de nava, cezultiad trei Proiectit distinete (fig. 24.1). au exe peter de rare (INsmrOTUL DE mOTETART pe ‘Pima etme dn psa | Tabet doa eatin | Dee de aap teen FRASAT LA SARA Wi (10) 1) diene de copa t0}) ~ sabtoase operat te foteopere = osete caress ‘plinees de megstive —alinerea de negative Ip = eet ve [Reatizares direct a operatiei [Realtrares aitceth @ operat ctraarepelabletragbionn ee ator able ar rasa) a eee ee | Necro de aebitat 9 confstianat coral navel | = plana vertical longitudinal 7 toe prin prova prin pup nave, impirind ava te dout part longlindinal sietece, Acs plat pons ae Ince de plan dtmeral gi noleaes prescrtat et P-D.3 Snel werteal Cransversal TY este perpendialoy pe plan diametral si tee prin mila Tongimit navel Nees pan se ete plana expla saci sau plana transbersal gs noteand cu simboli TIF: — plane erlgonlal 117, perpendiealar pe prinele does plane, coincide ox planet best al eve Tnlrselite hovel ev aeste plane se repezints in dou plane de pro inj pee epic, as perpendicntacesRepreentarea tn tena scale itl opie ke iret protect formenst careajl pl mulul ae forme Prin trecta corplstavei cu aie lave paslel ca plane Princpale de projet ae cbtit fru crewin es eactotterst for wee cater a copula navel re constituie plant de forme al Srel repost Carbee abate prin inteetia onpuiui navet cu plane parslele Plana copia maest poartt Fig. 24.1. Plane principale de protect a5 Ponte prirepati i, numele de cuple sau ordonate {eo- ‘elie, Cuplele reprezint® sectiuni facute in corpul navel et plane paralele cw planal enplitul mae estru Ia distanja sau £ 0 SY oy functie de tungimea navel 1. ungimea tntre_perpendieulare); fle intervin tn calenlele teoretioe privind slabilitatea navel Coastele reprezint seetiuni prin corpul navei pe plane para- Tele cn planut cuplulat-maestra Ta distante A peescrise de regis: tele de clasiieare, in. vederes asiguririi rezistenjei compu avestea Tae obleetul trasajilal. maul de coaste variazd eu ea navel, Aceste limit te rile. elementelor turd transversal. Totalie tatea acestor curbe proiectate pe plant cuplului maesteu formeaza plant de forme transversal. Curbele obfinute prin inter seelia corpului navel cu plane paralele ett plant! diametral al we} poartt denumitea de. fon hale de intersecjil. Totalitatea aeestor urbe proieciate pe planul Giametral al naves formeazs pla nut de forme longitudinal. hele objinute prin inter- sectia corpului navel eu plane pa ralele eu planul orlzoutal se nue ese linii de plutire L.P. sau lintt ‘api L.A. Tolalitatea acestor ‘urbe proiectate pe planul orizon- tal formeaza planul de forme orie santa. Dotorita simetriel navel in faport cu planul su diametral, Im planul de forme transversal si in eel orizontal eurhele se repre zint& numai pe semilayimea navei. Se obignuieste cain plan transversal cuplele din prova see~ fiunii macstre si so reprezinte in reapta plamului diametral, lar cele din pupa, In stings. Acest ‘mod de reprezentare evita suprapunerea eurbelor, dind astfel o claritate mai mare figutl In afaca aeestor lini, pe planul de forme al navel se mai traseazi inter~ sectiile corpului cu elementele de struetura, linile de sudare a tablelor eorpulai ete In figura 24.2 este reprezentat un plan de forme cu eele trek proieetit le sale, Planul tranaversal al navel este suprapus peste planul siu longitudinal, e desen sint reprezentate linlle teoretice $1 pozifia coastelor. Prin clfte ‘arabe sin{ notate cuplele si limile api, iar prin eifteromane — longitudinalele 2. TRASAREA 1A SCARK NATURAL anu de Forme se traseazd Ia scera 1+ 1, Inte-o ineapere speciela denumité sali de trasay Atelierul de tsasaj eonstituie, tu general, 0 anexd a atelierulul de eons ‘ructie a corpulul navel, In care se executd obijnuit urmAtoarele lueriri ~ trasarva planului de forme dupa proieetul tehnie; = confee}ionarea iodelului eompului naveis = Inerdt de destaguraei pentrt determinares formei 9i @ dimensiunilor lementelor de structura si ale tablelor inveliguluis —confeetionarea sabloatelor si a machetelor necesare pentru nsemnarea materialelor din eare se executi elementele de structura ale navel; furniznrea datelor pentru valorfiearea lucrieilor din atelieril de asam- blatmonta}, pentru montarea sell de pesea}, trasarea Tiniel de plutive ete. Pangeu sail de trasaj se executa din scinduri de pin sau tei, cw grosime de cel putin 70 mm si lilime pind Ia 1015 em, bine pasuite ayezate pe grat si pe tent care si mu periniti deformatii ntceaga suprafat’ a plangeului se preluereaza foarte ingrijit,asigurindu-se planeitatea in toate direct ile, Verificarea se face cu ajutoral unui finial metalic. ‘Dupa verificare planseul se ehiluieste si se vopseste In culoare mati desehisa Peniru efectuarea InerSrilor de trasaj sint necesnre o serie de seule, dispo- aitive sl instrumente de misurat. Liniile drepte lungi se traseaz cu ajutorul sinnelor de ofel si al firelor ‘eu plumb sau al sforlor imbibate cu praf de creti. Pentru linit mai seurte se Tolosese rigle metalice gradate, ‘Liniile eurbe ve traseazi eu ajutorul unor sipei flexibile din lemn de pin sau din material plastic (denumite prescuriat flexidtle). Pentru lintile eo fcurburi pronunfats sint folosite sipel Hexibile cu seetiune variabili, care se ‘micgorcazi spre unal din eapete. In vederes trasaritlinilor cu eurburd pronun{ats, 1a mijloc gipelle flexi- bile au seefiunea minima, iar la extremitati — secfiunile maxime. vedere rapartiri punctelor Intre proiee|ii, se Folosese sipei eu sectiune pateata ‘Tresarea Halilor curbe cu ajutorul flexibilelor ve face In felul urmator: se ajeazd aatfel gipen inelt sh Ueacd prin punclele determinate ale eurbel, mmareate inifial pe plangeu, ise fiseara cu ajutoral unor cule speciale (tig. 24.3) Sau al unor grewta{i de 10--20daN din fontA, numite papuei (tig. 24.4), Grew tifile sint previzute cw un viet care se agaat pe marginea Mlexibilulal. Ageza- ea corespunzitoare a Mexibilului se urmdreyte prin ridicarea, pe rind, a greu- si SBS Liitor; Hexibilul nw trebuie si se deplaseze. EL trebuie si treacd prin toate punetele curbei fara a aves feinturl sau ondilafil, Curba astfel realizatA tre= Baie si fie continut viata In proces trasirit-apare necesitatea relevieii unor eurbe dinte-un Toe si wetrasarea lor ia alt lor, Pentru exeeutarea aeostel operatil se utillzeazt Si un dispoaitiv numit siped arliculadd (tig. 24.5), constind dintr-o sipe8 fle- Ziiki 3 pe care sint articulate, din loc im loe, piesele metalice 4, previzute cu decuparile 2. Puzilia pieselot 4 fal de setudura de bazk T se poate regla ‘i shtorul unor piulije-luture, eare se deplaseazi ta canalul 5, realizinduse fsfel forma doriti a sipel Areole de cere se traseaz eu ajutoral unui compas pe bark (Cig. 24.6), ceonstind dintro bara de leimn 1 provizala en dou virfuri metalice 2— uaul eu pozitiefisa si eelatalt cu pozifie reglabita, Razele de curbur’ dorite se rea- Tirears prin fixarea distanjei dintre cele dowd visfuri Pentru masurarea Iungimilor si a unghiutilor se utilizea2d rigle gradate, rulete gradate 51 —respecliy — raportoare, ‘ups trasarea si balansarea complet in ereion a planului de forme se mar= ceheazh detinitiv, pe planseul silii-de trasaj, prin 2girieve ell un ac special Mig. 217). (Caroiajul si Viniile de form se traseazd eu tug sau eu Vopsen, eu trBgatoare de forma eckii din figura 2438. In atelierul de trasaj se mai executis = modele ale corpuritor de nave abloane pentru insemnarea lablelor sia protilelor; dele pentru ancore, pentru nari de borda}s — iuachete' In marime naturalé ale parlilor complicate de le extremiti- file navel 7 ee ig, 268, ped arteuita, Figs 24.6 Compas pe bert Atelierul este dotat si eu magini i seule de tim pli, car rindes, feristriu eu panglieS, masini de ‘urit, polizor, masini de rindeluit ete.; toate acestes © afl intro Incipere special amengjata Ia unul din fcapetele atelierslul 3 TRASAREA LA SeARK MEDUSA Necesitatea micgorarii ciclulut de fabricafie at navelor gi a reduceritprotulul de cost al seestora a fimpus gisires aor solu moderne pentru Iueraeile de luata), care s& corespunda si modernizarii lucrarilor de execifie a detaliilor de corp. Una din aceste solutit rig. ata teste trasarea la seard redusd Ataste: “itigttor Aceasti. trasare se face intr-un atelier dotat eu *): mese si plangete special amenajate. ‘Trasarea se face 1a scar 1:10, folosindu-se instrumente si aparate de indsnrat de mare precizie (Lragitoare cu deschideve reglabila, rigle en verniet, Inpe_ pentru fixarea punetelor ete.) ‘Trasarea se face pe mese san pe hirtio speeiali eu folie de aluminiu, care ‘are coeficient minim de dilatare termicd Metodele de (rasaj utilizate sint aceleasi en gi Ia trasarea a seard natu- ald. Se acorda o aten[ie deosehité precizic! de execulie, tolevantele.admisi= bile'fiind. de Dups ter a trasirit planulul de forme se determind desfigurarea elementelor de slrueluri si ale tablelor favellyilui, Aceste ele- mente desfasurate servese 1a intocmirea desenelor de copiat si a sabloanelor desen, utilizate dupa accea In decuparea Lablelor in atelierul de conleefionat Desenul de eopiat reprezinta un plan desenat pe o hirtie speciala. avin marimea unei foi de tabla reduse la’ scara 1:10, pe care sint reprezentate elementele de structurd ce usmeaza a fi decupate din ea (tig. 24.3). ‘Acest desen se fotografiazs pe o placi de stick, reducindu-se din now la seara 11:10 (scara elieului este deci 1: 100); eligel se fixeaza fatr-o rama Imetalicd si se Introduce Ta maging de laiat ew guge eu eeluld foteeleetriea, e+ decupeszi plesele din tabla. Fig. 249, Dewn ie copia. ‘La noi in ard, majoritatea yantierelornavae(§.N. Drobeta-Turmu Sever gx “Oltentay SN. Constanta, SN: Galt) sind dotate ot masint de debi SXumate en Tneicd oxincetilenica eomandate. prin celula Totoeteca. Tn este masini introduc elite, objimte dupt desene de copia, execute J atenerl de rosa I scat eda TBrsenul de copit se vealiseast cv grosimi de Unit euprinse inte 0.3 si 04 mm. Pe desenul eare reprint 0 foaie de tabla se vor representa piese de acest rime Bese! ‘de copiat este prevdaut cu un indiestor in care sint inserise; umarul eliseulu ~ dimensivnile fot din tublas = urna comenci hiumele eseeutantilor desenului si semnaturile tor. De ficeare piesa se va ttece numarul desenului in care se gaseste si pozitia din desen. Distana iutre Finite de contur a dowd piese desenate alaturat pe aceeagi foaie de hittie Uebuie sf fie de minimum 07 mm, pentru a realiza un ran- ‘aunent optim la mayina de tint cu Mlackrd oxiaeetilenica. Piesele. sint rprezentate pe desen numai prin conturul lor 1—10 (Cig, 24.8) 34 sit prevdaute cu punfi de Tegiturs numerotate, de la care ine fepe decuparen a,b. Punfile servest la mentinerea legiturit intre plese, dupa Theva acestora pe contur, Aesste punt de Jegiturd se decupeazi manual, fu flaca oxiaeetlenied, dupt seoaterea foii de tabla din masina de taiat. Ordinea in care se eXtculA {Blerea pieselor se stabileste in aya fel Inelt Limpul tGieriifoaia de tabla si asba delormatii minime; Sntti se exe~ ‘euta (dlerea pe comururile interioare mai complicate, iar la urmt se executt {ietura cea mai hingi, exterioard, astfel Inctt sb se decupeze toate piesele. ‘Desenul de copiat se fotogratinza pe o placd din sticl& (eligew), avinduese in vedere ca foaia de hielic 42 fle perfect plant, perpendiculard pe axa apax fatului, Centrates devenulul pe masa aparatului de fotografiat se face cu fjutorui celor gase serine ia forms de T desenate la exterioral desenului ‘Sabloaneledesen, In sfara metodei de taiere oxiacetilenicd a tablelor direct et: masina aelionata eu eelulé fotoelectried, pe santierele noastre navale (SN. Galati) se utilizesz’ insemnarea.tablelor prin metoda fotoopticd. ‘Aceasti metoda de lasemnare utilizeaza sabloanele-desen. Dupi executarea destasuratelor tablelor, piesele ce urmeagi fi tnsem~ nate pe foaia de tabla se deseneaza pe un plan ale cirui dimensiuni sint egale feu ale tablet de taiat, miggorate le scara 1+ 10. Amplasarea pieselor se face titmarindi-se eroire rafionala.@ tablelor, la fel ca in eazul precedent. ‘Spre deosebire de metoda anterioar’, Im acest caz se traseaza pe piesele respective lini teoretice ale osaturilor, finile de control, precum si semmele necesare operatiilor de preluerare ulterioar’. Dups executarea desenului in tuy pe hirlie speciali, acesta se fotograth- 28, eu aceensi gra, peo placa fotografied. Dupi developare, cliyeele s© Tixenad Intro tama metalied si se trimit la turmul de proiectie’ dupa care, prin proieetatea luminoesi « conturulul, rezulld linia dupa care se face i Semnatea tablelor. Folosirea sabloanelor-desen la trasarea tablelor elimin& operatitle de confeetionare a sableanclor din Temn to sala de trasaj la scart naturala, ‘Amasurarii gi trasérii dupa sablon pe tabla, inst este mai putin productivé ‘decit metoda de tliere directi cu mayina cu celula fotoeleetried. B. TRASAREA PLANULUI DE FORME ‘Feasorea planului de forme in sala de trasa} se faco eu ajutorul tabe- lelor de" ordonate de trasaj s1 pe baza planulul de forme: acestea fac pacte dia proleetul tebnic al navel. ‘Operatia Tncepe cu trosarea liniei de bazt La trasajul moder, Finia de bazi se trasear4 cu ajutorul nei rigle gra- date (de dimensinnt mai mari) si al echerelor eu tap ‘Trasarea linie! de bazii in sala de trasaj clasic se exccuti astfel: tntre oud capre se intinde 0 sirma de ojal cu grosimea de 0,8—1mm, pe care fe fixeazi fire on plumb, ca tn figura 24.10, la distanla de 5 pind la 6m. Ynsemnindu-se loeurile unde firele cu plumb ating planseul 5i unindw-se, st ob{ine Tinla de beza. Punetele acestea se mai pot obine ut gaa si se sprijing pe sirma tatinsa ind Timgines liniet de baza este more, se utilizeazd mai multe eapre rntru Tixarea sirmei care se centroaza inifial cu ajutorul razei de luming. fn acest seop, fieeate eapra are un vizor en orifiell de 1,5 la 2mm, Caprele se agar eatiel ineit taza de luming ce pornogte do la sursi asezati intr-o extremitate i fle vizibiMt si la coalalts extmmitate (Gig. 24.12). Punelele coliniare obfinute pe plangeu se unese cu sjutorul unei rigle sau cu ajutorul unei stor! date eu ered Ultima metods se Foloseste tn eazul Tiniilor de bazi lungi. In acest seop se fixeaad 0 sfoari dati eu creta, intre punctele extreme, gi se intinde. Apoi ‘se ridicd de Ia mijloe gi se Iasi sh cad liber, insemninduse astfel cu cretl Tina de bazd. ‘Se verificd liniaritatea ei ew ajulonal unvi fir eu plumb, care este sus- pendat in fafa Tinit trasste. Fafa de lina firului cu plumb, dreapta trasatt tn trebuie sa prezinte devieri (eind se priveste eu ochiul 1a firul suspendat fu plumb, imagine aeestula s8 se suprapund eu linia trasata). ‘4, Trasarea earoiajului, Caroiajul reprezinti urmele planclor proiectate ‘care interecteazi nava fa sens longitudinal, transversal sau orizontal. In planul transversal ({ig. 24.13, ¢), earoigjul este format din urmele pla nelor de plutire Lud. gi ale celor longitudinale (fig. 24.12) 1, 17; im planul Tongitudinal (Lig. 24.12, a) caroiajul este format din urmele planelor liniilor ‘de apa siale celor transversale (de la Ola 10); earoiajul orizontal (ig. 2412, 0) ‘este format din urmele planelor longitudinale (I, 12) si ale eelor transversale (@e 1a 0 Ta 10) izinduvse echere eu talps, care se 80.5000 oe PETE, Fig. 24.10, Treats line de bast ct ajtora fetal ou plumb wie AW ATA lg, 2610, Trasres nil do baal prin viare luntnoas eR, Tere Fig. 24.12. Carolajl planeta de forme. ig. 94.19. Contrulresperpendt ‘olen pupa ah prove ‘Trosatea earoiajului incepe Intotdes- tuna in planul longitudinal. In acest scop, pe linia de baza se fixeaza Iungimea navel Be oparte gi de alta a cuplului maestru 51 se stabileso punctele in eare trebuie rie dicate perpendicularele prova si pupa. Se Tngemneszd apoi pe linia de baz punctele pe unde tree cuplele; de regula, cuplele Himpart lungimea nave in doutzeei pany egale si mai rar In zece parjisolujie adoptatapen- tru nave miei. Cuplele se, mumeroteazi de Ta prova, ea in figdra 24.12 (dela 0 Ia 10). Ta deeptul euplulal macsti se face tc reprezontare schematic TH fm figura, 24.12. ferpendicularele pupa si prova se construiese prin metoda geomettica indi- feat In figura 24.13. ‘Se in un segment A en care se cons: twuiegte tn are do cere. Cu o raz egal fou segmentul OA se duce din punctul A tun are de cere care intersceteaziprimul fare de cere trasat in punctul B. Se unese pinetele A cu B printro dreaptd eare se relungeste cu o distant egalk cu raza pina In punctul C. Dreapta CO este per= pendiculara ehutats, Triunghiul AOC este Frseriptibil tatmun'cere ett central in B. Perpendiculavele corespunzitoare cu pplului maestra gi eelorlalte linit teoretice fle coastelor ae ridiel dups metoda indie feat in figura 2f.14. Din punetul O cu fo deschidere oareeare In eompas se inter seeteaza dreapta Ain punelele si Be Din punetele A si B ca centre $i cu 0 Aegehidere mai mare Ta compas” se tra- seaaH doud arce de cere care se. intersee- leazi fh punctal C. Unind punetul C eu 0, se obtine perpendiculara ciutata Be dreptele. trasate se Tasemncozi Inalgimea dé construe|ie, distanta dintre Tiniile de plutio si positia liniei de plutire ‘eorespunadteare peseajului navel. Apot se ‘Sue liniile orizontale cu ajutorul linealelo. Carolajul In planul orizontal se exe~ cuts similar, reprezentinduese mai Inti! planul diametral, paralel, ev linia de bez Apot se traseazi’ semilafimea navel gi 5 insemneeza punetele prin eare tree planele longitidinale #1 traneversal euplele. Unin- du-se punctele obfinute, se formeaza earo- Tajul (v. fig. 24.42, 6). us Se Eas a eae eas a z 3 + o 7 othe 15, Verflearcs carolgjalo pin metogn Alagonaeer. Din cconomfe de spajiu, caroiajul orizontal se suprapune peste cel longi- tnainal, Im acest ea, linia de buzi coiucide eu planul diametral. De la aceast ine se miisoard semilitimea navel gf distanfole dintre longitudinale dupa eare - 24.12, ¢) are ca lini prinelpale urma planulai diametral P.D. si linia de Dard, fas do cate se masoari sem distanta dintre longitudinale si dintre linile de plutire. Uninduse punetele respective, se obfine earoiajal vertical. Distanfa dintee Hnille de plutire se obtine tmplrlindu-s» pescajul navei d fn patru pind la opt putt. Liniile de plitite s¢ noteazs preseurtat eu LAy, LA, ete., pornind in sus de In Tinie de Bazi fnsemnati ca LAy. ‘Distanfele dintre planele longitudinale se obfin prin imparfirea semil fimii in trei plod Is incl parti, Urmele planelor longitudinale se noteaza bw eifre romaue J, J... de Is pianul diametral spre horduri. La extremitafile pupa $i prova ae dic cuple suplimentare, pentru ase putea reprezenta mai elar formele navel, eare sint mult complicate In aceastl zon’, Caroiajul trebuie exocutat coréet, de exactitatea acestuia depinzind coree- ‘itndinea planului de forme. ‘De sebed, acest ge verified foarte atent prin masuritori ficute pe direetia ‘iagonalelor dreptunghiurilor formate de refeaua caroiajului. Caroiajul este ‘orect daca diayonalele dreptunghiusiloridentice saw ale celor eu celeasi dime siuni sint egale. 1h figura 21.16 este reprezentatd o alli metoda de verificare a earoiajului, cu ajutorul uneisfori ce se tatinde prin punctele de interseetie a cuplelor (de 18 ta 10) cu Tiniile de plutire LP. sau cu longitudinalele Sfoara trebuie sa treaca prin Wate punctsle de intersccfie de pe diagonalele planulni Iongitudinal sau ale planului orizontal, flinded toate aoestea se gisesc fa distant egale Carolajul se traseaxd detinitiv in tus gi se notea24 toate lint ', Trasarea Liniilor curbe. Din intersectia corpalui navet cu plane paralele cu planele de proiectie de bard rezulta suprafete minginite de linfleurbe. Tnter~ ‘sectia eu planele orizontale da Tinille de plutir, interseetla cu planele transver- sale 4X Liniile euplclor sau Tinile coastelor ete. Aceste lini se proieeteaza in adevirata lor marime pe planele eu care sint paralel LLiniile de api se proiecteazi in adevarata lor marime pe planul orizontal, oie eupleloe~ pe plan transversal longitudinale — pe plant longa- Aceste Tinié se traseand folosindu-se tabelul de trasaj din proiectul tehnie Intoomit de bicourile de proiectare sau direct dupa planul de forme din proiect. 338 Pentru trasarealiniilor de apa din planul orizontal se misoarsemilajimile respective! lini dla dreptul fieedrei euple, obbinindu-se o suceesiune de puncte, [evnite nue ele, eu sped flextbile, daw prin trasare Tinie de spX corespunzie toare flectret plutiri “a planul transversal se agazitsemitifimile cuplelor pe linia de ap& res- postive Punctele obtinute se unese et sipcaflexibil, obtinindu-se planul de Pocus traneversal pentru partea prova, in dreapta planiilut iametral 1 pentru partea pupa, im stings planului diametral. i plant longitudinal se ridick punciele de intersectie dintze linile de plutire $i euple; punctele objinute se nese Intre ele dind forma longitndins- felor. ‘Aceste linit eurbe se mai pot obtine proicetindu-se punctele de intersectie 3 ig, 247, Tenscen cusburi traverse ca ajtoral wah are de cere cere eu cele de pe raz Segmenteleobpinate(1'1" 22" ee.) se tran {tle pecpendicdare rdieate fn puactele de diviaiune ale semilagimit Ponctele obfinute rezultd curbura transversal. CCurbura transversald se poate construt pi prin metoda indieata in figura 24.18, Semilsfimes navel AB'yisigeata inaxima se impart in acclayi mumar de DEI egele, obfiniaduse punetele de diviziune (I, 2, 3...) repectiv 1”, 2", BP), Ju Se vidiea perpendicular pe punctele de diviziune de pe AB gt unde se Intiineseaceatednepte cu dreptele cave poraese din punctele 1, 2%," ctr punctal G ~ se determing ponctle eave, unite printrocurbé aviats, dau eurbu- fr tansversala CB a pun. Mai pot fi utilizate 31 alte metode geometrice de construire 2 arcului de parabel Cortira longitudinals,aau selatara punt poate avea forme cu aspect ier. ‘Sclatura poate fi format intro carbs gt 0 deaptt {Curhura 1ongitudinalé poate avea concavitaten tn sus, eu sigeata la mijlocul naves,deplasats cate pupa, sa Tn Jos, mit selalard negated. ‘Sigeta eurburis Tongitadinale es euprinst Tatro 0,021 i 0,04 ‘Trasaea selaturi se faco prin mal multe metode Una din metode este fadleats prin regulile de bord Uber (fig. 24.19). Se Imparte tangimes navel In sas parti egale si In dreptul Ticaret diviziuni se Tnsemneaz saget ile caleuate cu rela fr-8,390 1-4254mm_—— perpendieulara pups; 700 L-.119 mm — — ta 1/0-L de la perpendiculara pupa; 925 L289 mm — A/S 1 de te peependentara pupa: = eds n pe dep iB. Unind 0 singur’ curbil, de obiceé parab —— 1 7? s+ Pig, 26.10. Trasres curburt transverse dupt metoda parabetel. @ oes) $ & & & 26.18, Traaren elaurt dup rule de bord Uber. > z . 3 Pg. 2.21, ‘Tesasen seats Ie nave 68 sige nslk 1 mot or. 1,8504-58,5 mm — 1/8 de la perpendienlara provas 71400 L-+226 mm —— 1/6 L de Ia perpendiculara provas f=16,660 L-+508 mm — perpendieulara prova In relafiile date, lungimea navei se introduce in metris sigeata rexulti fn milimetri, ‘O alt metodi grafles de constructiea selaturi este indicat in figura 24.20, Se reprezinté lungimes navei, ducindu-se sigeata selaturié Ia pupa 34 Ia prova pe perpendicularele respective, AtIt sigeata elt si lungimea corespunzitoare pind Ia punctul de sigeatd nulé se impart fn acclagi nurr de parti egale. Se Tinese diviziunile pe sagetile pupa si prova cu punctul de sigeats mula. Aceste ‘repte se interseetees’ eu perpendicularele duse in punctele de diviziuue de pe dorizontald. Punotele gisite se unese printr-o curb aviat® care da toemai forma selaturli, ‘In figura 24.21 oste reprezentat& o alt metoda grafich utilizata la navele cu sigeata nulé la mijlocul navel. Se fixeazd la pupa si prova sigeata respectiva. Se divid ia sgelsyi nuimae de par{i allt sigetile pups si prova eit si semilungt- navel. ‘Se unese punctele corespondente de pe sigetl. TRidieind perpendiculare pe punetsle de diviziune de pe orizontald, acestea ‘ interseeteazs ct dreptele anteriaare, Pumetele de interseetie unite prin curbe fviate daw selatura phntii. 2. TRASARKA COASTELON RADIALE. La navele ov pupa de erucigitor, esatura dispust in plane perpendiculare pe P.D. nu mai asiguri rigidizaren necesard corpului in zoua tespectiva. Gurbura aecentuatd a corpulut navei in acezsti zon’ face ca distanta misu- ali pe borda} inure doud coasle suecesive sa fie mult mai mare dectt distant intercostals requlamentara. Pentru mirirea rezistenlel corpulu In goeastt regiune se dispune osatura ‘ransversali in plone inelinate f4(2 de PD. 7 Planele inelinate se ale {el tucit si fe normale pe de apa in zona tespectivd, iar ‘istanfa dintre ele a fe egal eo istanja intereastald preserisa de registra, Osatura in acest can este cennosput sub demuumizea de couste radiate. “Trasarea Jor se face ca in figura 24.22. Se incepe cit trasa- rea In planul orizontal a coastelor T=H=111=1¥, sub forma anor ‘repte perpendicnlare pe liniile de apa (L.A, Ag». de Punetele” de’ intersccfie ale Pg, 24.88, Trasarea contoor rade. __goastelor radiale eu Hinile de apa din proiectia orizontall se trans- pun pe liniile de ap& din celelalte douai plane de proiectie. Us tele gasite, obtin proiectile coastelorradiale in planul vere C, DESFASURAREA ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE ALE CORPULUI NAVEL Profilele gi tablele din care se executi clementele constructive ale eorpu- uf navel sint aduse tn santierele navale eub forma de materiale laminate, Pro- filele au forma liniard dreaplé, jar tablele sint plane, Din accste materiale Jaminate umeazi a se coustrui elementele de strucluri si lablele corpului navei, care au, in general, forme curhe. Materialele teuie trasale gi aiate Ia astiel de dimensiunt ineit, dupa indoire yifasonare, asemblarea lor sé se faed perfect. Determinatea exatt% a diimensiunilor liniare sia suprafejelor plane ale ‘lementelor constructive ale coxpului navei se face in sala de trasaj, prin ope- rafia denumiti desfasurare. Prin destisurare se Tnfelege operatia care se efec- ‘tueazd asupra elementelor eurbe fn plan sau in spafit, de ase siprapune peste 0 dreapti sau peste un plan. Este deci o operajie de Indreplare, respectiv de Indindere. 4. Desfigurarea liniilor. Linile en destigurares cea mai simpli stnt curbe le cuprinse fn plancle de proiectie, cum sint nile coastelor, Tinie de intersectie intre carlinga eentrald si corpul navel ete. Liniile coastelor sint proiectate in marime naturalé in planul de forme transversal. Pentru destasurarea lor se asaza pe plansew o sipea flexibila fn aga fel inclt marginea aecstela sh se suprapund pe contirul liniei. Se insemneara pe acceagi margine de siped extremitatile Hiniei, interseetile eu Tinie osaturit Drincipale, cusaturile longitudinale de sudura ete. Dupa' Indreptarca flextbiitatii se abfine hngimea destagurats a coast Desfijurarea tablelor bordajulut tm porjiunes cilindricd a navel se efec- tueazi fn mod asemtatitor. Se suprapune sipea flexibilt pe planal de forme transversal peste curba coastelor. Se marcheazit pe sipea limitele extreme ale tablet, liniile stringherilor te., dupa care se elibereazs sipea, obtinindu-se destagurata curbei. Intrum We pe oe ee hemes (a an sae eae cee Be a matt etn Sagas realy ant a Brel eer ae aerate aa ei neon a eee il A et Ce sau mal mt cuopaal ine ig opel cme, marae aes anc EE eek epee a ah mpc i ee Pe eee ea ps eae el a oe ena i sin ann emit saber dle auc SD al a a sal on nile prodsetilor’corbet relevate din planul transversal. Distanfa intercostal | tector Bisere sweets fF) TTF tt Pla. 8.24, Deslyraren inter cue. ‘BCete din spat, Dacia pin Puocel Sanka eee ee ABs desfisurata marginii inferioare a table’ Peete a Se cites mani, va Deine cele es TST os Intrucit ele apar in mirime adevirata fn proiectie pe plan vertieal. oe ona peace em helt pe ie cowie ct in tim tus gn pst tne St i eee aa le Ss 225, pt rie cr iy ntsc mating ft or ibae omiticatualpness aes Geet pe reagent don e ‘cu coastele (punetele 1, 2, 3 ...), prin punctele 1,, 2,, 3, 5, e i 1 1853 oun)y| runctele 1,, 21, 3;, 4, 5, asezate pe dreay cr oat pas de eamen r arPgena ia artes Bae cpanel fia iii dailies uc erin jl dine 1 inti se punctele A, Gy P, Bs Prin Unites punctelor respective se ab- fine deatigurata carling laterale Ince aja te paaal dame: tral. Desfigurarea se face in mod omindocse de Ta pro- fectia lateral 1 longitudinal a Pa dee Desfigurarea _curenfilor tects) Metoda de deltigurae ritatd mal ste poate fi generale ati pentru obtineren destagurari diferelor clemente lt. ceatsrt ating! lateroe, tabla marginal, tutentt de bord). Se a exemplifiea prin des- figurarea’ unt earent ‘plan de bordaj.inclinat fata de" planul frizonial: se cousiderkcurental fe borda} din figura 24.25, eu- Dring Intre coasta 70 sh consta 7 Te"t0 51 C74). Pe eorental ae se Seeds a ue nie de ner.“ — ttl plane caer nt ete, Pentru ‘desftgurare se frasear’ linia ajutatoere [yore pg Inall pe lini. de intersecjic. cu fcastele, obliniadu-e punctele 12,9 ele. Separat a exceuti deafapurarea normalsi dupi metoda descrsi(ig.2.26, 3), folosinause distanta Intereostala, Desfigurarea curentulut se poate face pe normals deafagurats sau separat In tigara 24.26, « este reprezentata desfagrarea curentulu? de bords}. Se tc seazh‘o lini drcapts, corspunzitoare normalel destasurate, pe care a2 Tid erpendictlare inpunetsle de daterec}i cu coastele, Cunginile segmentelor de 24.85. Detigurares caring lateral ‘Transpunerea acestor segmente se face eu ajutoralsipeitor. Iu cazul eind tabla curentulu are pocitie orizontala pe toatt lungimea, dlestagurarea en se simplified. Metoda consti in desfisuratea eurbei de intersece bordajul, din planal longitudinal (ig. 24.27), pe o dreapts peraleli cu Tinia de baz Pentru desfigurare se asazi o spe flexibilé pe proiecfia curentului, mar clnduse pe aceasta punctole de Intersec}ie cu coastele. Se transpun aceste puncte pe dreapta D, paralels eu linia de bazd, Punctele se coboard In proiectic orizon- {ali unde corespunzitor acestora se traseaza punctat linile coastelor dupl desfi- suirare. Din planul transversal se ecot sem inslfiile y ale curentalut si se 95323 pe enastele sjutitoare din plant orizontal. Unind tonte aceste puncte ex o curbi continu, se obfine eurba de intersectie dintre curent si bordaj. De la aceastl 331 ccurbi se agaaii fn interior Hifimea b a curentulul si se traseaza printr-o eurba continu muchia interfoari a curentului, Dup& terminarea trasajului se con- Teefionenzi gablowul pe eare se vor trase linile coastelor, interseefile en cordos- rele de suduri ale bordajului ete. wr, car, CUPRINS ‘A Oblcta, contol portant pin. ‘. Derwitre ematrelie nave ara neat qf pe plan mond 1 sourtiatrie al degvolt4el! construeiornavate 2, Bolla contrcfillr mate Ia fare oastrd rota genteetor mavale 7 ‘A Notint generale, Claire tile nave = 1. Sth de ample lle de rods wt mre « 1. Carsotestietieconctre|llr metallce nerle 10 2. Anerson pnt aa 3. Arplnsaren aelerlr de produetie «+ (6, Fler! tebrlogie de consracie x compiler de nae lementele de construe ale carpal navel. A. Pale prnepate ale navel. 'B, Dimensunile printpae ale navel 4 Repoarie ate dhnenanlle piscipale ale navel 2, Cotieint de Hhnefe esssssseseseeesere 6. Pirie constructive ale compat navel «. vel eapaa tt sees Pune navel ssesseeeecoee 8, Dabo fund 44 Ouatura corput Seprastuctrte navel Parapet baste 9 bossparh sonatas 1. Gonstruts naveler de ofl dup registra de lata 2s A, Rogie de eaiiearemavalt svecsecoseoosee 28 2, Regetamente gf convent Internationale 2 ‘Tipu comiruetve de nave comercile s {A Cheifiearea navelorexmeriale 3 1B. Deserines tipetir comstrvetve # 1. Cargout . 2 Perle 6 3. Nave de pasaget @ 4 Remorchere a 0 5. Spdrgtcare do heat AP. 7. Planes de ponte ee 6 Stave de pect 4. Plater defers sonatonnnenvesteo 1 Nave pentru avai itciaré . 4, Matin wiiat ta somtreta carpal net : [A Proprietor aavate =... B, Ofeutle naale vereces ess > 1 Ojetut carbon a 2 Ott sieb alate 6. Semllabeeate de ated ‘i Tle 2 Prat D, Metals g alisje etre St eters ‘A. Nott gan 6. Alegeren steric Ge naar 1-0 = D, Nota geerle epee plane... 2B Roll Inlleloreeessceverooresscsooceeeeenoneee ‘A. Tiputeaestrvtve de pangs de paste 1, Selatare yl corbra tanrerald «pos 1 4 Selturn pont bsonncike : 2. Caturs tamer © poll (. Structural lnensloaren plunges’ Ge ute 4 Structural dimensiones east planar do pune I sistem leanevers! Is savele de Uransporlat maf sate 2. Strctare gf dimentonrea esi! plangetor de punt iste Jong de cated In muvee Ge rnspoetat mare went 2, Structora qf lmentnarensestaitplangesor de ponte I petro D. Poa : ie B, nelly panier i : . Gurle eemngn 1. Dechert pete 2: Teeter Planer de ted [A Tipurt constructive ds plante de bord). "plang de bord la navle de tenaperta dcr wake 2. Plunges de Borda) le pote. B. Structure dieaslonaen ent pianslor de bord 7 1. Le save de ranapetat ruc cae 2. La peter (. structra 9 dinentonresInelgta Dordajelr 1, La mwvtle de ranapertat marin ete ereoessssscosocseons 2. La petroliere 8. ane de tnd. ! [A Tipl constructive de pangs de fund - 1.'La navele de transporat rut wit = Seen 2 Lapel car. 0. car. 8 seeass assess car. 12 s8eeeteena vasazae a2 1, ractar fl dmenlonrenplanpesor de ond 4 Osaturtplanjelr de fund Ge Uipol fed dubia fond to wavele de Cenmaportat rear sete 12, Ouatara plnyelor de and de ipa es dubia find in atemel tae. ‘eral de otra ele de trameportt marur wat. ‘2. Onatraplngcelor de fond de pa eu dba fund tu sstemal in {iat de vated ia mayele de trasportat mated went =... 4. Structrs pf dinenstonnre panel de ind I petolere .Stretur tetsonarea Inveligsa fonda Sable! fend. 4 Noun gerade ooeeeesscoceeeee 1. Notian entrle Sapemeewtath cso e ve ‘A. Tipu contraetive de supastractart raft. B, Structure imenstnaren sprastractarler safe A. Notont genre 2 Strctra if elmeatonarensuprastrutarier 5 Strata 9 dimensonaren rfurllor «=. 4 Mazar costrucive care tebe aploss la extreme upenrne: ©, Part din able tate asses eeeeeese 1, Sapanroturl din alje damit seeesessscveeeee , Parpetat Pert mnveler A. Tipor de pect B. Compartinentara navel cmercite _ (©. Stracaraamensonare peer. 1 Strctara pertin 2: er leg i! mark» yr pi 5. Dimenstnare perlitr plat . Stuctur ft lmensonarenperelr onda a gata... 4 Structure perl ondale 0 gota 2. Dimenstnaren peer onus goa a ‘Brn etamboal gt suport aorta portale. spe 4 Tipntconsiractivedeerave oo 2, Strvctira yl dlmenslonaen caveat fi B. Btamboal vseo 41 Tiper ensrictive de dambourd ooo 2, Stratus dimensioarea tambour == .ec coe . Stuctca pf dlnensiontea superior aberir patel avant restate ‘A Intstrt peta extremal. ie 4 Tntuetrt pele le extent prove 2 Intec pete ae extrema pupa 1, tite special n compartment ntl 9 ed. 7 a8 a Pe 14 a 126 a 0 " Ms Me ear. 14 car. 15, cap. 16. cap. 17, cap. a, (. Tntstar pecan ona taneurlor de combat bd st ap lta- fe natare dubia 0 D, Intciturt speciale penta nave care mavigh prin ghar apart ss... Postameate coos [A Structure gf almensionares peetamentele «0... 1 Postamentele pentru tuatalle pelacpale 2, Postamentele pentru elit ncovoleres longitudinal « corp ‘A Sarcinfle care aflonenzdsnupea corp navel ap ead ta walt A, Notiunt generate... 2 Clastcarenstrcinlr eave atloneaa ara compa 1B. Curb greatatlor ee eevooe 4, Trasaren cutbel greilor s-rsosssssosseisvescosonoon 2: Soleil ta eae ete rupuecorpl navel ‘8. Trasareacurbel impinges In ap calm ©. a Gaba de teireare te apt calm = feels 1, Caleta forfelor tletcare fal momentelor de tesvolerelongtudnah apt cata , Ghleualfotatortetoare gta x0 apd agitath ne oe Realstenta longitsainal tetas a corp navel 4 Chaitoren elemental de atractars : 2, Grinds eenivalenta 8, Determinarea efortriorvattare ta elma proximate = 0s. G. Rentstenje ado A, Notiust generale. 2, Melodia reistentelradmistbie 3. Stables resstenfslor admis eae Viteajta angel ee ee ‘A. Nottual generale BB. Tipurt de vibrate nave ©. Ghuzde care peodue vibra forte fa earpal novelat D. Rezonanf setestle eh eae ee , Milonce petra mleoraren ibriie 3 Giro [Av Tipust constructive e cra Lower B, Strutura $1 cimensionareaetrmelor “ 1 Struct elrmelor 2, Dimon ci ‘8. Noffont despre calcaful de reisten a crmelor«--.vsssss-- > (. Calealal srodnamie al ctrmelor 2 calealo etme aye Aecesort de cop a [A Catarge st coloane a1 a 190 195 car, car, car. 49. m . Innate de greement inn eave oe 1 Inetalatia Ge sreement eestricssneettoa vc 2 natal de tnt de nave sccepHond 6. Porat entra grine sscrennenesneesise 41, Nott generate slides 2. Gaustrucia pereilor pont grlne i i. Instalia de amas cherestsa ate 1 Notnt genera 2. Gonatrct stall de antares... cosssovesensneaneecace 1, Instaas de paustade tent eves scone 4 stale de batatrage eso rotten 2. Iatlala de tonal nns-vscsscssvnseennste 3 WF, Scargert de pe pu Sear (ic rerste buck : i 4. Feretee 7 : Bibles SOE! Notion generate cae Tut de ugh eet ie 1. apace se de wetare a re st eon A. Notlant despre pl B. Nethnnk despre te 6. Gonditt de eens ale ave! Plana de fro a nel arb seeseudevseetoe A Tntoemires plana de fre terete ysscsssscfesalieetieen nieve de iets etementene plana de Worms se sestescesssesooen A. Melo trapeelor ne chenenestot 2 Metada Cabiee . Delernnatso elec geometric mecanice ae pant de ferme 4 cate aritor pation 2: leu seetivalor raneversie 5. neat momenteor de Inert fade le principle de ierte Determines oli Creel 9 a coordenataar central de caren B. Mepreentaren rates 4 clenenter planta e frie 1. Garba epiastsentlor % 2 Seana aril eetvnlertemverale 5. ete viementele plana de forme =ssssssssieisesieone tebliatentntals maved |A. Nolin de bra pond stablltate Inflal ..e.seceeese 'B, Metacentete de caren xf ranele ietacetrce cen ©. omens! de reareare a navel pent unghie de metbare«....- 1D. Catena tnditimftor metacentree - 2, Anfents depts geeutator anupra pesca stat navel... 1. Deplaare serten a gestion - 2B Depinarentransverwlf @ gretition s-sjssss sssssssssensee 8, Depiasaten ongitinalh gentile seesciviscssee several de deplore a Srestitior 2 237 g “on. 22. soar. 23 oar. 24, -F tnfuenta meareturior Mende a: greutiiion suspandae supra stabi. Ulttaavel =~ tere 4. aflents tnetretartior ehide ended 2, Tflzenta greutaiorsuxpendate ences 6G Intuenje nmbarcarl st debarcrlgretatioacopea tial navel 1H Praba de staitate a Tr Stabiitates navel Is sng mart de Ielinaee 4, Nottunt generale. scossecesceseeveeeceseseee 2. Braj eopllut de redrsare sfarsocensessvetooeot ‘3. Caleta cordonateer centri desarend ial material traaver- een ania 4, Dingratae poled labunta III 5 Stabiltaten stati le anghunt mt de Taliare 6. Stabitaten dianicd a nave 2 Nevvutundabiiates save! 7 cesses ‘A. Compartmentarea navel 1D Metods de clea a peseajlal at abl nave I Frandarea anor (ampertimenta scecccsnscscchvcorssepisetescectssesnegeGeseen 4 Vaniaus pascal medi maaan = 2. Vast tial metacenteice Wanivesale me 5."Ceeflenft sabi traneveree 44 Gaeulu compartments naetorcomerite s2..ssssssscsse Documentata tehniek« navel A. Dacamentatia de protctare eececerensrnrorscco i A"Docomentatia be stodte 2. Docomentalia de bard 4 B, Documenta tebaoogick 1 Siem tase ees. 2. Siem moder" ert de tama} ‘Aelia Ou eahere a conuccvacsccsrcsvaayuoctieaskenmnnin coat ANoflunt generale ss.sstississisisisssisieieeneenee 2.-Traare award natural ......).l.sessuulionues 'B,Trasaes plan de forme 1. Tasso eurbul raneerstes pon a carburllongtadinae ela tare pont) eeceeeeen eee dug 2, Traaren coatelor rae. encileeeisae 53, Balanszea anual de forme . Duatiqurare elementalor constructive sle corp nave 28 258 m mm ™ 285 a Bs 207 27 Ds Asp, plans 21857. Ne, eallor de tar: 24.25. Planer 2. raj 2a ex eg. por. Bune Upers 23011978 Bain 8 wa